Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.47.0-wmf.16
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Seconda uerre mundiale
0
19179
152049
146621
2026-08-24T06:49:19Z
~2026-46016-47
13545
152049
wikitext
text/x-wiki
{{S}}
{{Avvisounicode}}
{{Veje/BAR}}
<br><br><br>
{{Infobox uerre
| Tipo = Uèrre
| Nome del conflitto=Seconda uèrra mundiale
| Immagine=WW2Montage.PNG
| Didascalia=''Da mmanghe a destre e da ll'ìrte 'mbasce'': meletare d'u Commonwealth ind'ô deserte; crestiáne cenise sepolte vive da surdate giappunise; sommergibbele tedesche duranne 'n'attacche; forze sovieteche duranne 'n'offensive 'mbernale; truppe sovieteche 'n'azione a Berline; aerèe suse a 'na puèrtaeree giappunise se preparane p'u decolle.
| Parte_di=
| Casus= [[Cambagne de Pulonie|'Mbasione d'a Pulonie]]
| Data=[[1º settèmmre]] [[1939]] - [[2 settèmmre]] [[1945]]
| Luogo=[[Europe]], [[Mar Mediterranee|Mediterranee]], [[Afriche]], [[Medie Oriende]], [[Asie|Sud-est Asie]], [[Cine]], [[Oceane Atlàndeche|Atlàndeche]], [[Oceane Pacifeche|Pacifeche]]
| Esito=Vittorie [[Alliate d'a seconna uèrre mundiale|alliate]]
* Scuffulamènde d'u regime totaletarije [[Germanie Nazziste|nazziste]] e de quidde autoretarije [[Itaglie Fasciste|fasciste]]<ref>[[Hannah Arendt]], '''A Banaletate d'u male'', ed. Feltrinelli, 1964, pag. 182.</ref>
* [['Mbasione d'u Giappone|'Mbasione meletare d'u Giappone]]
* Ccrèjazione de le [[Nazione Aunìte]]
* Scucchiamènde de ll'Europe jndre vanne de 'mbluenze amerecane e sovieteche c'a ccrèjazione d'a [[NATO]] e d'u [[Patte de Varsavie]]
| Schieramento1='''[[Alleati della seconda guerra mondiale|Nazioni Alleate]]'''<br />
| Schieramento2='''[[Putènze de l'Asse]]'''<br />
| Comandante1=
{{bandiera|Unione Sovietica 1923-1955}} [[Stalin]]<br />
{{bandiera|USA 1912-1959}} [[Franklin D. Roosevelt]]† <br />
{{bandiera|USA 1912-1959}} [[Harry Truman]]<br />
{{bandiera|Regno Unito}} [[Winston Churchill]]<br />
{{bandiera|Francia|libre}} [[Charles de Gaulle]]<br />
[[File:Flag of the Republic of China.svg|19px|border]] [[Chiang Kai-shek]]
| Comandante2=
{{bandiera|GER 1933-1945}} [[Adolf Hitler]] †
{{bandiera|ITA 1861-1946}} {{bandiera|RSI}} [[Benito Mussolini]] †
{{bandiera|Giappone}} [[Showa d'u Giappone|Hirohito]]
| Effettivi1=
| Effettivi2=
| Perdite1='''Totale''': 50 miglione<br />Meletari: 17 miglione<br />Civile: 33 miglione
| Perdite2='''Totale''': 12 miglione<br />Meletari: 8 miglione<br />Civile: 4 miglione
}}
'A '''seconna uèrre mundiale''' jè 'u [[uèrre|comblitte]] ca 'mbrà 'u [[1939]] e 'u [[1945]] hé viste ccu sse scondre, da 'na vanna le [[putènze de l'Asse]] e da ll'otra le pajèsere [[Alliate d'a seconna uèrre mundiale|alliate]]. Jè canosciute cumme «mundiale» p'u fatte ca, acussì cumme già avvenute p'a [[prime uèrre mundiale|Granne Uèrre]], ne parteciparene naziune de totte le [[continènde]] e le operazione belleche 'nderessarene 'na granna vanna d'u munne.
Jè accumenzate 'u [[1º settèmmre]] 1939 c'a 'mbasiona d'a [[Pulonie]] da parte d'a [[Germanie]]; jè spicciate, ind'ô tiatre [[Europe|europèe]], l'[[8 másce]] 1945 c'a rese tedesche e, ind'ô tiatre [[Asie|asiateche]], 'u successive [[2 settèmmre]] c'a rese de lle [['Mbere giappunise]] nnande a lle [[bommardamènde atomece de Hiroshima e Nagasaki]].
Jè conziderate 'u cchiù granne comblitte armate d'a storie, costate a ll'umanetata sèje anne de chiande, sbunnamènde e massacre pe' 'nu totale de 55 miglione de muèrte. Le popolazione civile se acchijavane, 'mbatte, derettamènde mise jndre ind'ô comblitte a cause dell'ause de arme sembre cchiù putènde e destruttive, assaje spesse senze prubbleme 'nderezzate condre obbiettive no meletare. Ind'ô corse d'a uèrre s'ète conzumate pure 'a traggedie de l'[[Olocauste]] mise 'n'atte da le [[Nazzisme|nazziste]] ind'à lle combronde de le [[ebrèe]], de le etnie [[Rom (popule)|Rom]] e [[Sinti]], de le [[omosessualetate|omosessuale]], de le [[Testimonie de Geova]], de le [[Pulacche]] e de otre [[Slave|populazione slave]]. Qu83 salumiere https://short-url.cc/1wEY0
Quanne 'u comblitte hé spicciate s'ète arrevate a 'nu nuève ordene nundiale funnate suse 'a condrapposizione 'mbrà [[Statère Aunìte d'Americhe|Statère Aunìte]] ed [[Aunìone Sovietieche]] canosciute cumme "[[uèrre fridde]]", mendre l'[[Europe]], rumaste a 'nu cumugghie de macerie, proseguennee l'evoluziona a smerse accumenzate c'u [[Prime uèrre mundiale|prime comblitte mundiale]], hé perse 'na vôte pe' totte 'u proprije cumanne suse a 'u munne.
== Prengepále pajèsere ca honne a cche vidé c'a uèrre ==
{{'Ndruche pure|Liste de pajèsere ca honne a cche vidé c'a seconda uèrre mundiale}}
* [[1º settèmmre]] [[1939]] – 8 másce 1945: [[Terze Reich]] ([[Germanie]] e [[Austrie]]<ref name="axis">Putènze dell'Asse</ref>)
* 1º settèmmre 1939: [[Pulonie]]
* 3 settèmmre 1939 – 8 másce 1945: [[Regne Aunìte]] e [[Australie]]
* 3 settèmmre 1939 – 8 másce 1945: [[Terze Repubbleche frangese|Frange]]
* 10 settèmmre 1939 – 15 aguste 1945: [[Canada]]
* 17 settèmmre 1939 – 15 aguste 1945: [[Aunìone Sovieteche]]<ref>A l'inizzie 'n'uèrre condre 'a sule Pulonie, da 'u 30 novèmmre 1939 a 'u 13 marze 1940 'n'uèrre c'a Finlandie, da 'u 22 sciúgne 1941 'nzime a lle Alliate condre 'a Germanie e l'Itaglie, da ll'8 a 'u 15 aguste 1945 'n'uèrre condre 'u Giappone</ref>
* 30 novèmmre 1939 – 4 settèmmre 1944: [[Finlandie]]<ref name="axis"/>
* 9 abbrìle 1940 – 4 másce 1945: [[Danemarche]] e [[Norveggie]]
* 10 sciúgne 1940 – 2 másce 1945: [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Itaglie]]<ref>Putènze dell'Asse fine a ll'8 settèmmre 1943, paise conbelligerande cu lle Alliate da quèdde date</ref>
* 28 ottommre 1940 – 1945: [[Grecie]]
* 21 sciúgne 1941 – 1945: [[Ungherie]]<ref name="axis"/>
* 7 decèmmre 1941 – [[2 settèmmre]] [[1945]]: [['Mbere giappunise|Giappone]]<ref name="axis"/> e [[Statère Aunìte d'Americhe|Statère Aunìte]]
== Evènde avenúte apprìme d'a uèrre ==
{{'Ndruche pure|evènde avenúte apprìme d'a seconda uèrre mundiale ind'à Europe}}
[[File:Benito Mussolini and Adolf Hitler.jpg|thumb|[[Benito Mussolini]] e [[Hitler|Adolf Hitler]]]]
=== Germanie ===
'U dure trattamènde avúte nnande 'a sconfitte ind'à [[prime uèrre mundiale]] 'mbase a quanne scacchiate da 'u [[Trattate de Versailles (1919)|Trattate de Versailles]] (''[[Dolchstoßlegende]]''), e le prubbleme economeche de nnande, addevendate cchiù grave nnande 'a crise mundiale d'u [[martedìe gnure]], causarene 'nu profunne 'ngazzamènde ind'ô popule tedesche e favorirene 'u spannamènde de le idee [[Nazzionalsocialisme|nazzionalsocialiste]] de [[Adolf Hitler]] e d'u sue [[Partite Nazziste|movimènde polìteche]]. Nnande 'na ascese polìteche veloce veloce, 'u movimènde nazziste pigghie 'u potere ind'à Germanie, pigghianne 'u condrolle totale d'ô State. 'A polìteche estere hitleriane addevende vije vije sembe cchiù aggressive: lassanne da 'na vanne le vingole 'mboste da 'u trattate de Versailles, ind'ô corse de picche anne avene rianemate l'esercite, 'u [[7 marze]] [[1936]] fù remeletarezzate 'a vanne de confine c'a [[Frange]] ('a [[Renanie]]), 'u [[12 marze]] [[1938]] fù spicciate l'annessione dell'[[Austrie]] (''[[Anschluss]]''), e c'a [[Comberenze de Monache]], 'u [[1º ottommre]] 1938, l'annessione d'a reggione de le [[Sudete]] ([[Cecoslovacchie]]) e, 'u [[13 marze]] [[1939]], quèdde de [[Protettorate de Boemie e Moravie|Boemie e Moravie]].
Picche apprìme de l'inizzie d'u comblitte, 'u [[23 aguste]] 1939, 'a Germanie avève stipulate 'nu [[patte de non aggressione]] ([[Patte Molotov-Ribbentrop]]) cu ll'[[Aunìone Sovieteche]], mendre represendave le pretese territoriale sove suse a 'na vanna d'a [[Pulonie]] ('u [[corridoje de Danziche]]). 'A Pulonie non ge ascolte quiste pretese e 'a Germanie, 'u [[1º settèmmre]] 1939, 'a 'mbade cu 'na scuse, quidde ca avene chiamate [['ngidente de Gleiwitz]].
=== Itaglie ===
Ind'à ll'[[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Itaglie]] 'u [[31 ottommre]] [[1922]] ère 'nghianate a 'u [[Guverne Mussolini|guverne]] [[Benito Mussolini]]. Cu quiste crestiàne ha ddà accumenzà 'na polìteche de spannamènde, e 'u [[2 ottommre]] [[1935]] pigghie vije 'a [[cambagne d'Etiopie]], accumenzate ccu ccrèje 'nu [[Colonialisme tagliàne|'mbere coloniale]]. 'U [[9 màsce]] [[1936]] avène proclamate le 'Mbere. 'U [[7 abbrìle]] [[1939]] l'Itaglie 'mbade l'[[Albanie]] e doje sciùrne nnande ne ufficializze l'annessione. Pure ce 'a tensiona 'mbrà Itaglie e Germanie criatase a 'u momènde de l'annessione de ll'[[Austrie]], ind'ô màsce [[1939]] Mussolini scacchie ccu stringe 'u "[[Patte d'acciaie]]" c'a Germanie, pe' dichiararse cchiù nnande, quanne accumenze 'u comblitte, no belligerande.
=== Giappone ===
Le [['Mbere giappunise]] 'mbase 'a [[Cine]] ind'ô settèmmre d'u [[1931]], ausanne 'a [['ngedende de Mukden|messe 'n'scene]] d'u [[sabotagge]] ferroviarije de [[Mukden]] cumme preteste p'a 'mbasiona d'a [[Manciurie]]. Pure ce 'u guverne giappunise se oppose all'azione, l'esercite ha state capace ccu agisce 'n'maniere 'ndependente e instaure 'nu [[guverne fandocce]], ccrejànne 'nu state scucchiàte: 'u [[Manciukuò]].
=== Spagne ===
'A [[Spagne]] de [[Frangische Franghe]] scachie ccu adotte 'na linee de no belligeranze ind'à lle combronde d'a [[Germanie]]. Nnande 'a sconfitte d'a Frange ind'à sciùgne 1940, 'a Spagne adotte 'na no-belligeranze favorevole ad 'a Germanie (offrenne pe' esembie l'ause de base navale a lle sckife tedesche) fine a 'u retorne ad 'a combleta neutraletata ind'ô [[1943]], quanne le sorte d'a uèrre parevane assaje sfavorevole all'Asse. Franghe 'mbie crestiàne d'a [[Divisione Blu|División Azul]] (o Divisione Blu, da 'u nome d'u culure d'u partite d'a [[Falange spagnole]], le cui membre jèrene chiamate "camicie blu") ccu combatte suse a 'u fronde oriendàle condre l'[[Aunìone Sovieteche]]. Cchiù nnande truppe spagnole affiangarene quèddee statunitense ind'à lìbberazione de le [[Filippine]] da l'occupazione giappunise.
== Note ==
{{references|2}}
== Bibbliografije ==
{{div col}}
* AA. VV. – ''Germany and the Second World War, Volume VI: the global war'', Oxford press, 1991.
* Bauer E. – ''Storia controversa della seconda guerra mondiale'', 7 volumi, De Agostini, 1971.
* Beevor A. – ''Berlino 1945'', Rizzoli, 2002.
* Beevor A. – ''Stalingrado'', Rizzoli, 1998.
* {{cita libro|autore= Enzo Biagi |titolo= La seconda guerra mondiale, vol. I |anno= 1995 |editore=Fabbri Editori |id={{NoISBN}} |cid=Biagi1995I}}
* Bialer S. – ''I generali di Stalin'', Rizzoli, 2003.
* Bocca G. – ''Storia d'Italia nella guerra fascista'', Mondadori, 1996.
* Boffa G. – ''Storia dell'Unione Sovietica, parte II'', Mondadori, 1979.
* Bullock A. – ''Hitler e Stalin, vite parallele'', Garzanti, 2000.
* Carell P. – ''Operazione Barbarossa'', Rizzoli, 1966.
* Carell P. – ''Terra bruciata'', Rizzoli, 1966.
* Carell P. – ''Arrivano!'', Rizzoli, 1960.
* Cartier R. – ''La seconda guerra mondiale'', Mondadori, Milano 1995.
* Cervi M. – ''Storia della guerra di Grecia'', Rizzoli 1986.
* Churchill W. – ''La seconda guerra mondiale'', 6 volumi, Mondadori, Milano, 1948.
* Deakin F. W. – ''La brutale amicizia'', Einaudi 1990.
* D'Este C. – ''1943. Lo sbarco in Sicilia'', Mondadori, 1988.
* DeFelice R. – ''Mussolini il Duce'', Einaudi, 1981.
* DeFelice R. – ''Mussolini l'alleato'', Eianudi, 1990.
* Deighton L. – ''La guerra lampo'', Longanesi, 1979.
* Erickson J. – ''The road to Stalingrad'', Cassel, 1975.
* Erickson J. – ''The road to Berlin'', Cassel, 1983.
* Glantz D./House J. – ''When titans clashed'', 1995.
* Hastings M. – ''Apocalisse tedesca'', Mondadori, 2004.
* Hastings M. – ''Overlord'', Mondadori, 1983.
* {{cita libro|cognome=Herde|nome=Peter|titolo=Pearl Harbor|editore=Rizzoli|edizione=1986|città=Milano|id=ISBN 88-17-33379-4|cid=Herde}}
* Hillgruber A. – ''La distruzione dell'Europa'', il Mulino, 1991.
* Hillgruber A. – ''La strategia militare di Hitler'', Rizzoli, 1986.
* Hillgruber A. – ''Storia della seconda guerra mondiale'', Laterza, Bari, 1989.
* Horne A. – ''Come si perde una battaglia'', Mondadori, 1970.
* Irving D. – ''La guerra di Hitler'', Edizioni Settimo Sigillo, 2001.
* Jacobsen H.A./Rohwer J. – ''Le battaglie decisive della Seconda guerra mondiale'', Baldini & Castoldi, 1974.
* Keegan J. – ''Uomini e battaglie della Seconda guerra mondiale'', Rizzoli, 1989.
* Kershaw I. – ''Hitler. Vol. 2: 1936-1945.'', Bompiani, 2001.
* Knox McG. – ''Alleati di Hitler'', Garzanti, 2000.
* Liddell Hart B. – ''Storia militare della seconda guerra mondiale'', Mondadori, Milano, 1995.
* Morris E. – ''La guerra inutile'', Longanesi, 1993.
* Overy R. – ''Russia in guerra'', il Saggiatore, 1998.
* Overy R. – ''La strada della vittoria'', il Mulino, 2002.
* {{cita libro|autore= Léonce Peillard |titolo = La Battaglia dell'Atlantico |anno= 1992 |editore = Mondadori|id=ISBN 88-04-35906-4|cid=Peillard1992}}
* Read A./Fisher D. – ''La caduta di Berlino'', Mondadori, 1995.
* Romersa L. -''I segreti della seconda guerra mondiale'', Mursia, ristampa 2011
* Rochat G. – ''Le guerre italiane 1935-1943'', Einaudi, 2005.
* Ryan C. – ''Il giorno più lungo'', Rizzoli, 1960.
* Ryan C. – ''Quell'ultimo ponte'', Mondadori, 1974.
* Salisbury H. E. – ''I 900 giorni '', il Saggiatore, 2001.
* {{cita libro |autore= Cesare Salmaggi - Alfredo Pallavisini|titolo= La seconda guerra mondiale |anno= 1989 |editore= Mondadori |id= ISBN 88-04-39248-7|cid=Salmaggi-Pallavisini1989}}
* Scotoni G. – ''L'Armata Rossa e la disfatta italiana '', Edizioni Panorama, 2007.
* Shirer W. – ''La caduta della Francia'', Einaudi, 1971.
* Shirer W. – ''[[Storia del Terzo Reich]]'', Einaudi, 1990.
* {{cita libro|cognome=Smith|nome=Carl|titolo=Tora, tora, tora - Il giorno del disonore|editore=RBA Italia|edizione=2009|città=Milano|cid=Smith}}
* Thamer H. U. – ''Il Terzo Reich'', il Mulino, 1993.
* Weinberg G. L. – ''Il mondo in armi'', UTET, 2007.
* Werth A. – ''La Russia in guerra'', Mondadori, 1968.
* Wilmot C. – ''La lotta per l'Europa'', Mondadori, 1953.
* Ziemke E. – ''Stalingrad to Berlin: the german defeat in the east'', 1971.
{{div col end}}
== 'Ndruche pure ==
=== De carattere generale ===
* [[Cronologgije d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Storie meletare de ll'Itaglie duranne 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Alliate d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Seconda uèrre mundiale 'n'Itaglie jndre numere]]
* [[Statisteche correlate ad 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Evoluzione 'nmappe d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Cangiaminde territoriale causate d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Espulsione de le tedesche nnande 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Tecnologgije e logisteche ind'à seconda uèrre mundiale]]
* [[Ause de le carre armate ind'à seconda uèrre mundiale]]
* [[Dudley Clarke]]
=== Elenghe ===
* [[Liste de pajèsere ca honne a cche vidé c'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Liste de le muèrte d'a seconda uèrre mundiale pe' paise]]
* [[Liste de crestiáne associate ad 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Liste de arme comune d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Velivole quagghiate da ll'Itaglie 1935-1945|Liste Velivole quagghiate da ll'Itaglie 1935-1945]]
== Otre pruggette ==
{{Interprogetto|preposizione=sulla}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [https://web.archive.org/web/20121028081614/http://italia.aula365.com/permalink/infografia/Eventi-storici-la-II-Guerra-Mondiale-3745575.aspx Riassunde pe' immaggene d'a seconna uèrre mundiale]
*[http://www.treccani.it/enciclopedia/seconda-guerra-mondiale/ 'Ngeclopedije Treccani]
*[https://web.archive.org/web/20130430134619/http://timelines.com/battles#world-war-2 Cronologgije de le battagghie d'a seconna uèrre mundiale]
[[Category:Storie]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
3c0jm8khi09510m21ipjw2gkunce78p
152061
152049
2026-08-24T08:07:29Z
Morkoz
13455
Repristine 'a revisione [[Special:Diff/152049|152049]] da [[Special:Contributions/~2026-46016-47|~2026-46016-47]] ([[User talk:~2026-46016-47|'Ngazzaminde]])
152061
wikitext
text/x-wiki
{{S}}
{{Avvisounicode}}
{{Veje/BAR}}
<br><br><br>
{{Infobox uerre
| Tipo = Uèrre
| Nome del conflitto=Seconda uèrra mundiale
| Immagine=WW2Montage.PNG
| Didascalia=''Da mmanghe a destre e da ll'ìrte 'mbasce'': meletare d'u Commonwealth ind'ô deserte; crestiáne cenise sepolte vive da surdate giappunise; sommergibbele tedesche duranne 'n'attacche; forze sovieteche duranne 'n'offensive 'mbernale; truppe sovieteche 'n'azione a Berline; aerèe suse a 'na puèrtaeree giappunise se preparane p'u decolle.
| Parte_di=
| Casus= [[Cambagne de Pulonie|'Mbasione d'a Pulonie]]
| Data=[[1º settèmmre]] [[1939]] - [[2 settèmmre]] [[1945]]
| Luogo=[[Europe]], [[Mar Mediterranee|Mediterranee]], [[Afriche]], [[Medie Oriende]], [[Asie|Sud-est Asie]], [[Cine]], [[Oceane Atlàndeche|Atlàndeche]], [[Oceane Pacifeche|Pacifeche]]
| Esito=Vittorie [[Alliate d'a seconna uèrre mundiale|alliate]]
* Scuffulamènde d'u regime totaletarije [[Germanie Nazziste|nazziste]] e de quidde autoretarije [[Itaglie Fasciste|fasciste]]<ref>[[Hannah Arendt]], '''A Banaletate d'u male'', ed. Feltrinelli, 1964, pag. 182.</ref>
* [['Mbasione d'u Giappone|'Mbasione meletare d'u Giappone]]
* Ccrèjazione de le [[Nazione Aunìte]]
* Scucchiamènde de ll'Europe jndre vanne de 'mbluenze amerecane e sovieteche c'a ccrèjazione d'a [[NATO]] e d'u [[Patte de Varsavie]]
| Schieramento1='''[[Alleati della seconda guerra mondiale|Nazioni Alleate]]'''<br />
| Schieramento2='''[[Putènze de l'Asse]]'''<br />
| Comandante1=
{{bandiera|Unione Sovietica 1923-1955}} [[Stalin]]<br />
{{bandiera|USA 1912-1959}} [[Franklin D. Roosevelt]]† <br />
{{bandiera|USA 1912-1959}} [[Harry Truman]]<br />
{{bandiera|Regno Unito}} [[Winston Churchill]]<br />
{{bandiera|Francia|libre}} [[Charles de Gaulle]]<br />
[[File:Flag of the Republic of China.svg|19px|border]] [[Chiang Kai-shek]]
| Comandante2=
{{bandiera|GER 1933-1945}} [[Adolf Hitler]] †
{{bandiera|ITA 1861-1946}} {{bandiera|RSI}} [[Benito Mussolini]] †
{{bandiera|Giappone}} [[Showa d'u Giappone|Hirohito]]
| Effettivi1=
| Effettivi2=
| Perdite1='''Totale''': 50 miglione<br />Meletari: 17 miglione<br />Civile: 33 miglione
| Perdite2='''Totale''': 12 miglione<br />Meletari: 8 miglione<br />Civile: 4 miglione
}}
'A '''seconna uèrre mundiale''' jè 'u [[uèrre|comblitte]] ca 'mbrà 'u [[1939]] e 'u [[1945]] hé viste ccu sse scondre, da 'na vanna le [[putènze de l'Asse]] e da ll'otra le pajèsere [[Alliate d'a seconna uèrre mundiale|alliate]]. Jè canosciute cumme «mundiale» p'u fatte ca, acussì cumme già avvenute p'a [[prime uèrre mundiale|Granne Uèrre]], ne parteciparene naziune de totte le [[continènde]] e le operazione belleche 'nderessarene 'na granna vanna d'u munne.
Jè accumenzate 'u [[1º settèmmre]] 1939 c'a 'mbasiona d'a [[Pulonie]] da parte d'a [[Germanie]]; jè spicciate, ind'ô tiatre [[Europe|europèe]], l'[[8 másce]] 1945 c'a rese tedesche e, ind'ô tiatre [[Asie|asiateche]], 'u successive [[2 settèmmre]] c'a rese de lle [['Mbere giappunise]] nnande a lle [[bommardamènde atomece de Hiroshima e Nagasaki]].
Jè conziderate 'u cchiù granne comblitte armate d'a storie, costate a ll'umanetata sèje anne de chiande, sbunnamènde e massacre pe' 'nu totale de 55 miglione de muèrte. Le popolazione civile se acchijavane, 'mbatte, derettamènde mise jndre ind'ô comblitte a cause dell'ause de arme sembre cchiù putènde e destruttive, assaje spesse senze prubbleme 'nderezzate condre obbiettive no meletare. Ind'ô corse d'a uèrre s'ète conzumate pure 'a traggedie de l'[[Olocauste]] mise 'n'atte da le [[Nazzisme|nazziste]] ind'à lle combronde de le [[ebrèe]], de le etnie [[Rom (popule)|Rom]] e [[Sinti]], de le [[omosessualetate|omosessuale]], de le [[Testimonie de Geova]], de le [[Pulacche]] e de otre [[Slave|populazione slave]].
Quanne 'u comblitte hé spicciate s'ète arrevate a 'nu nuève ordene nundiale funnate suse 'a condrapposizione 'mbrà [[Statère Aunìte d'Americhe|Statère Aunìte]] ed [[Aunìone Sovietieche]] canosciute cumme "[[uèrre fridde]]", mendre l'[[Europe]], rumaste a 'nu cumugghie de macerie, proseguennee l'evoluziona a smerse accumenzate c'u [[Prime uèrre mundiale|prime comblitte mundiale]], hé perse 'na vôte pe' totte 'u proprije cumanne suse a 'u munne.
== Prengepále pajèsere ca honne a cche vidé c'a uèrre ==
{{'Ndruche pure|Liste de pajèsere ca honne a cche vidé c'a seconda uèrre mundiale}}
* [[1º settèmmre]] [[1939]] – 8 másce 1945: [[Terze Reich]] ([[Germanie]] e [[Austrie]]<ref name="axis">Putènze dell'Asse</ref>)
* 1º settèmmre 1939: [[Pulonie]]
* 3 settèmmre 1939 – 8 másce 1945: [[Regne Aunìte]] e [[Australie]]
* 3 settèmmre 1939 – 8 másce 1945: [[Terze Repubbleche frangese|Frange]]
* 10 settèmmre 1939 – 15 aguste 1945: [[Canada]]
* 17 settèmmre 1939 – 15 aguste 1945: [[Aunìone Sovieteche]]<ref>A l'inizzie 'n'uèrre condre 'a sule Pulonie, da 'u 30 novèmmre 1939 a 'u 13 marze 1940 'n'uèrre c'a Finlandie, da 'u 22 sciúgne 1941 'nzime a lle Alliate condre 'a Germanie e l'Itaglie, da ll'8 a 'u 15 aguste 1945 'n'uèrre condre 'u Giappone</ref>
* 30 novèmmre 1939 – 4 settèmmre 1944: [[Finlandie]]<ref name="axis"/>
* 9 abbrìle 1940 – 4 másce 1945: [[Danemarche]] e [[Norveggie]]
* 10 sciúgne 1940 – 2 másce 1945: [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Itaglie]]<ref>Putènze dell'Asse fine a ll'8 settèmmre 1943, paise conbelligerande cu lle Alliate da quèdde date</ref>
* 28 ottommre 1940 – 1945: [[Grecie]]
* 21 sciúgne 1941 – 1945: [[Ungherie]]<ref name="axis"/>
* 7 decèmmre 1941 – [[2 settèmmre]] [[1945]]: [['Mbere giappunise|Giappone]]<ref name="axis"/> e [[Statère Aunìte d'Americhe|Statère Aunìte]]
== Evènde avenúte apprìme d'a uèrre ==
{{'Ndruche pure|evènde avenúte apprìme d'a seconda uèrre mundiale ind'à Europe}}
[[File:Benito Mussolini and Adolf Hitler.jpg|thumb|[[Benito Mussolini]] e [[Hitler|Adolf Hitler]]]]
=== Germanie ===
'U dure trattamènde avúte nnande 'a sconfitte ind'à [[prime uèrre mundiale]] 'mbase a quanne scacchiate da 'u [[Trattate de Versailles (1919)|Trattate de Versailles]] (''[[Dolchstoßlegende]]''), e le prubbleme economeche de nnande, addevendate cchiù grave nnande 'a crise mundiale d'u [[martedìe gnure]], causarene 'nu profunne 'ngazzamènde ind'ô popule tedesche e favorirene 'u spannamènde de le idee [[Nazzionalsocialisme|nazzionalsocialiste]] de [[Adolf Hitler]] e d'u sue [[Partite Nazziste|movimènde polìteche]]. Nnande 'na ascese polìteche veloce veloce, 'u movimènde nazziste pigghie 'u potere ind'à Germanie, pigghianne 'u condrolle totale d'ô State. 'A polìteche estere hitleriane addevende vije vije sembe cchiù aggressive: lassanne da 'na vanne le vingole 'mboste da 'u trattate de Versailles, ind'ô corse de picche anne avene rianemate l'esercite, 'u [[7 marze]] [[1936]] fù remeletarezzate 'a vanne de confine c'a [[Frange]] ('a [[Renanie]]), 'u [[12 marze]] [[1938]] fù spicciate l'annessione dell'[[Austrie]] (''[[Anschluss]]''), e c'a [[Comberenze de Monache]], 'u [[1º ottommre]] 1938, l'annessione d'a reggione de le [[Sudete]] ([[Cecoslovacchie]]) e, 'u [[13 marze]] [[1939]], quèdde de [[Protettorate de Boemie e Moravie|Boemie e Moravie]].
Picche apprìme de l'inizzie d'u comblitte, 'u [[23 aguste]] 1939, 'a Germanie avève stipulate 'nu [[patte de non aggressione]] ([[Patte Molotov-Ribbentrop]]) cu ll'[[Aunìone Sovieteche]], mendre represendave le pretese territoriale sove suse a 'na vanna d'a [[Pulonie]] ('u [[corridoje de Danziche]]). 'A Pulonie non ge ascolte quiste pretese e 'a Germanie, 'u [[1º settèmmre]] 1939, 'a 'mbade cu 'na scuse, quidde ca avene chiamate [['ngidente de Gleiwitz]].
=== Itaglie ===
Ind'à ll'[[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Itaglie]] 'u [[31 ottommre]] [[1922]] ère 'nghianate a 'u [[Guverne Mussolini|guverne]] [[Benito Mussolini]]. Cu quiste crestiàne ha ddà accumenzà 'na polìteche de spannamènde, e 'u [[2 ottommre]] [[1935]] pigghie vije 'a [[cambagne d'Etiopie]], accumenzate ccu ccrèje 'nu [[Colonialisme tagliàne|'mbere coloniale]]. 'U [[9 màsce]] [[1936]] avène proclamate le 'Mbere. 'U [[7 abbrìle]] [[1939]] l'Itaglie 'mbade l'[[Albanie]] e doje sciùrne nnande ne ufficializze l'annessione. Pure ce 'a tensiona 'mbrà Itaglie e Germanie criatase a 'u momènde de l'annessione de ll'[[Austrie]], ind'ô màsce [[1939]] Mussolini scacchie ccu stringe 'u "[[Patte d'acciaie]]" c'a Germanie, pe' dichiararse cchiù nnande, quanne accumenze 'u comblitte, no belligerande.
=== Giappone ===
Le [['Mbere giappunise]] 'mbase 'a [[Cine]] ind'ô settèmmre d'u [[1931]], ausanne 'a [['ngedende de Mukden|messe 'n'scene]] d'u [[sabotagge]] ferroviarije de [[Mukden]] cumme preteste p'a 'mbasiona d'a [[Manciurie]]. Pure ce 'u guverne giappunise se oppose all'azione, l'esercite ha state capace ccu agisce 'n'maniere 'ndependente e instaure 'nu [[guverne fandocce]], ccrejànne 'nu state scucchiàte: 'u [[Manciukuò]].
=== Spagne ===
'A [[Spagne]] de [[Frangische Franghe]] scachie ccu adotte 'na linee de no belligeranze ind'à lle combronde d'a [[Germanie]]. Nnande 'a sconfitte d'a Frange ind'à sciùgne 1940, 'a Spagne adotte 'na no-belligeranze favorevole ad 'a Germanie (offrenne pe' esembie l'ause de base navale a lle sckife tedesche) fine a 'u retorne ad 'a combleta neutraletata ind'ô [[1943]], quanne le sorte d'a uèrre parevane assaje sfavorevole all'Asse. Franghe 'mbie crestiàne d'a [[Divisione Blu|División Azul]] (o Divisione Blu, da 'u nome d'u culure d'u partite d'a [[Falange spagnole]], le cui membre jèrene chiamate "camicie blu") ccu combatte suse a 'u fronde oriendàle condre l'[[Aunìone Sovieteche]]. Cchiù nnande truppe spagnole affiangarene quèddee statunitense ind'à lìbberazione de le [[Filippine]] da l'occupazione giappunise.
== Note ==
{{references|2}}
== Bibbliografije ==
{{div col}}
* AA. VV. – ''Germany and the Second World War, Volume VI: the global war'', Oxford press, 1991.
* Bauer E. – ''Storia controversa della seconda guerra mondiale'', 7 volumi, De Agostini, 1971.
* Beevor A. – ''Berlino 1945'', Rizzoli, 2002.
* Beevor A. – ''Stalingrado'', Rizzoli, 1998.
* {{cita libro|autore= Enzo Biagi |titolo= La seconda guerra mondiale, vol. I |anno= 1995 |editore=Fabbri Editori |id={{NoISBN}} |cid=Biagi1995I}}
* Bialer S. – ''I generali di Stalin'', Rizzoli, 2003.
* Bocca G. – ''Storia d'Italia nella guerra fascista'', Mondadori, 1996.
* Boffa G. – ''Storia dell'Unione Sovietica, parte II'', Mondadori, 1979.
* Bullock A. – ''Hitler e Stalin, vite parallele'', Garzanti, 2000.
* Carell P. – ''Operazione Barbarossa'', Rizzoli, 1966.
* Carell P. – ''Terra bruciata'', Rizzoli, 1966.
* Carell P. – ''Arrivano!'', Rizzoli, 1960.
* Cartier R. – ''La seconda guerra mondiale'', Mondadori, Milano 1995.
* Cervi M. – ''Storia della guerra di Grecia'', Rizzoli 1986.
* Churchill W. – ''La seconda guerra mondiale'', 6 volumi, Mondadori, Milano, 1948.
* Deakin F. W. – ''La brutale amicizia'', Einaudi 1990.
* D'Este C. – ''1943. Lo sbarco in Sicilia'', Mondadori, 1988.
* DeFelice R. – ''Mussolini il Duce'', Einaudi, 1981.
* DeFelice R. – ''Mussolini l'alleato'', Eianudi, 1990.
* Deighton L. – ''La guerra lampo'', Longanesi, 1979.
* Erickson J. – ''The road to Stalingrad'', Cassel, 1975.
* Erickson J. – ''The road to Berlin'', Cassel, 1983.
* Glantz D./House J. – ''When titans clashed'', 1995.
* Hastings M. – ''Apocalisse tedesca'', Mondadori, 2004.
* Hastings M. – ''Overlord'', Mondadori, 1983.
* {{cita libro|cognome=Herde|nome=Peter|titolo=Pearl Harbor|editore=Rizzoli|edizione=1986|città=Milano|id=ISBN 88-17-33379-4|cid=Herde}}
* Hillgruber A. – ''La distruzione dell'Europa'', il Mulino, 1991.
* Hillgruber A. – ''La strategia militare di Hitler'', Rizzoli, 1986.
* Hillgruber A. – ''Storia della seconda guerra mondiale'', Laterza, Bari, 1989.
* Horne A. – ''Come si perde una battaglia'', Mondadori, 1970.
* Irving D. – ''La guerra di Hitler'', Edizioni Settimo Sigillo, 2001.
* Jacobsen H.A./Rohwer J. – ''Le battaglie decisive della Seconda guerra mondiale'', Baldini & Castoldi, 1974.
* Keegan J. – ''Uomini e battaglie della Seconda guerra mondiale'', Rizzoli, 1989.
* Kershaw I. – ''Hitler. Vol. 2: 1936-1945.'', Bompiani, 2001.
* Knox McG. – ''Alleati di Hitler'', Garzanti, 2000.
* Liddell Hart B. – ''Storia militare della seconda guerra mondiale'', Mondadori, Milano, 1995.
* Morris E. – ''La guerra inutile'', Longanesi, 1993.
* Overy R. – ''Russia in guerra'', il Saggiatore, 1998.
* Overy R. – ''La strada della vittoria'', il Mulino, 2002.
* {{cita libro|autore= Léonce Peillard |titolo = La Battaglia dell'Atlantico |anno= 1992 |editore = Mondadori|id=ISBN 88-04-35906-4|cid=Peillard1992}}
* Read A./Fisher D. – ''La caduta di Berlino'', Mondadori, 1995.
* Romersa L. -''I segreti della seconda guerra mondiale'', Mursia, ristampa 2011
* Rochat G. – ''Le guerre italiane 1935-1943'', Einaudi, 2005.
* Ryan C. – ''Il giorno più lungo'', Rizzoli, 1960.
* Ryan C. – ''Quell'ultimo ponte'', Mondadori, 1974.
* Salisbury H. E. – ''I 900 giorni '', il Saggiatore, 2001.
* {{cita libro |autore= Cesare Salmaggi - Alfredo Pallavisini|titolo= La seconda guerra mondiale |anno= 1989 |editore= Mondadori |id= ISBN 88-04-39248-7|cid=Salmaggi-Pallavisini1989}}
* Scotoni G. – ''L'Armata Rossa e la disfatta italiana '', Edizioni Panorama, 2007.
* Shirer W. – ''La caduta della Francia'', Einaudi, 1971.
* Shirer W. – ''[[Storia del Terzo Reich]]'', Einaudi, 1990.
* {{cita libro|cognome=Smith|nome=Carl|titolo=Tora, tora, tora - Il giorno del disonore|editore=RBA Italia|edizione=2009|città=Milano|cid=Smith}}
* Thamer H. U. – ''Il Terzo Reich'', il Mulino, 1993.
* Weinberg G. L. – ''Il mondo in armi'', UTET, 2007.
* Werth A. – ''La Russia in guerra'', Mondadori, 1968.
* Wilmot C. – ''La lotta per l'Europa'', Mondadori, 1953.
* Ziemke E. – ''Stalingrad to Berlin: the german defeat in the east'', 1971.
{{div col end}}
== 'Ndruche pure ==
=== De carattere generale ===
* [[Cronologgije d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Storie meletare de ll'Itaglie duranne 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Alliate d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Seconda uèrre mundiale 'n'Itaglie jndre numere]]
* [[Statisteche correlate ad 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Evoluzione 'nmappe d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Cangiaminde territoriale causate d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Espulsione de le tedesche nnande 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Tecnologgije e logisteche ind'à seconda uèrre mundiale]]
* [[Ause de le carre armate ind'à seconda uèrre mundiale]]
* [[Dudley Clarke]]
=== Elenghe ===
* [[Liste de pajèsere ca honne a cche vidé c'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Liste de le muèrte d'a seconda uèrre mundiale pe' paise]]
* [[Liste de crestiáne associate ad 'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Liste de arme comune d'a seconda uèrre mundiale]]
* [[Velivole quagghiate da ll'Itaglie 1935-1945|Liste Velivole quagghiate da ll'Itaglie 1935-1945]]
== Otre pruggette ==
{{Interprogetto|preposizione=sulla}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [https://web.archive.org/web/20121028081614/http://italia.aula365.com/permalink/infografia/Eventi-storici-la-II-Guerra-Mondiale-3745575.aspx Riassunde pe' immaggene d'a seconna uèrre mundiale]
*[http://www.treccani.it/enciclopedia/seconda-guerra-mondiale/ 'Ngeclopedije Treccani]
*[https://web.archive.org/web/20130430134619/http://timelines.com/battles#world-war-2 Cronologgije de le battagghie d'a seconna uèrre mundiale]
[[Category:Storie]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
8p3avdcbfw2ptaduozn62ecm45594zr