Wikicitat rowikiquote https://ro.wikiquote.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.12 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikicitat Discuție Wikicitat Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 1893 23867 23112 2026-07-26T16:09:58Z Gdaniel111 2926 fix 23867 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate din filmul '''Contact'''. [[w:Contact (film)|Contact]] este un film science-fiction din 1997, având-ui pe [[w:Jodie Foster|Jodie Foster]] și pe [[w:Matthew McConaughey|Matthew McConaughey]] în rolurile principale. == Citate == * '''Michael Kitz:''' Faptul că ați trimis acest mesaj în toată lumea ar putea periclita securitatea națională.<br>'''Ellie Arroway:''' Aceasta nu este o comunicare de la persoană la persoană. Doar nu credeți că o civilizație care trimite un asemenea mesaj l-ar trimite doar pentru americani.<br>'''Michael Kitz:''' Ceea ce spun este că ne-ați fi putut consulta; evident, conținutul acestui mesaj ar putea fi extrem de sensibil.<br>'''Ellie Arroway:''' Vreți să transformați numere impare într-un secret național? * '''Ellie Arroway:''' Deci ce-i mai probabil? Că un [[Dumnezeu]] atotputernic, misterios a creat Universul și a decis să nu ne dea nici o dovadă a existenței Lui? Sau, că El pur și simplu nu există, și că noi L-am creat, ca să nu ne simțim așa de singuri și de mici? * '''Ellie Arroway:''' De ce ai făcut-o?<br>'''Palmer Joss:''' Sarcina noastră a fost să selectăm cineva care să vorbească pentru toată lumea. Și n-aș fi putut vota cu conștiința împăcată pe cineva care nu crede în Dumnezeu. Cineva care sincer crede că restul de nouăzeci și cinci la sută dintre noi suferă de un fel de halucinație în masă.<br>'''Ellie Arroway:''' Am spus adevărul acolo. Și Drumlin v-a spus exact ceea ce ați dorit să auziți. == Legături externe == {{Wikipedia|Contact (film)}}{{Ciot}} [[Categorie:Filme]] ct8nidiqdz467v4ayewb50sjduz0r62 0 2637 23857 23093 2026-07-26T14:47:20Z Gdaniel111 2926 imagine 23857 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cella Delavrancea 2018 stampsheet of Romania.jpg|miniatura|Timbru - colaj cu '''Cella Delavrancea''']] Această pagină conține citate ale [[w:Cella_Delavrancea|'''Cellei Delavrancea''']]. == Citate == Despre [[Barbu Ștefănescu Delavrancea]]: :„Sensibilitatea artistică înnăscută în temperamentul lui Barbu Delavrancea a împletit în același fir puterea epică și vibrația lirică. Toată opera lui este străbătută de acest izvor de creație. În preferințele sale literare și muzicale se afirmă același impuls. Adoră pe Dante despre care spune într-o scrisoare adresată doctorului Alceu Ureche în 1893: «Nici un poet n-a fost mai activ, mai energic, mai erou în imensa lui melancolie». Venera simfoniile lui Beethoven, în special simfonia a V-a și a VII-a. Când studiam la pian, venea, asculta, îmi făcea observații întotdeauna juste și-mi spunea adesea: «când vrei să-ți faci sufletul, să cânți sonate de Beethoven». Înzestrat și cu darul picturii, era un cunoscător neîntrecut în această artă, iar când călătorea în Occident se ducea să viziteze muzee zilnic. Pentru Mona Lisa, celebrul portret al lui Leonardo da Vinci, avea o adevărată dragoste și la Paris o vizita în fiecare zi, stând pe vorbă cu dânsa, cum ar fi stat cu o ființă vie. Acel surâs enigmatic al Giocondei i-a inspirat zguduitoarea dramă A doua conștiință, care n-a fost reprezentată niciodată, fiindcă eroina trebuia să semene cu Mona Lisa și tipul acela feminin nu s-a putut găsi printre actrițe. :Caracterul părintelui meu era asemenea mării, în veșnica ei mișcare. Nervos, impresionabil, generos, fremătând veșnic în apărarea unei cauze pe care o socotea demnă de a i se sacrifica, nu-și precupețea niciodată avântul și nu se preocupa de oboseala firească a unui organism care trăia într-o veșnică tensiune“. == Legături externe == {{wikipedia|Cella Delavrancea}} [[Categorie:Scriitori români|Delavrancea, Cella]] d5quup9cv3l4qhrtgxoylgdmt60rqlh 0 2645 23865 23111 2026-07-26T15:47:42Z Gdaniel111 2926 imagine 23865 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Constantin Dobrogeanu-Gherea'''. [[Fișier:Constantin Dobrogeanu Gherea - Foto01.jpg|miniatura]] [[:w:Constantin Dobrogeanu-Gherea|Constantin Dobrogeanu-Gherea]], scriitor și om politic român. == Citate == * [[Istorie|Istoria]] ne învață multe, cu condiția să pricepem învățăturile ei. === Despre George Coșbuc: === :Toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești le cunoaște Coșbuc nu din cărți, ci trăite de el; le cunoaște prin legătura de sânge, de aceea întreaga această viață e zugrăvită cu atâta adevăr și cu atâta sinceră simpatie. :Și iarăși, natura minunată a câmpului și a munților, Coșbuc o cunoaște nu din peisajele pictorilor; (...) el a trăit în cea mai strânsă intimitate cu natura și de aceea, în creațiunile lui, ea palpită de viață, e redată cu atâta măiestrie și cu atâta iubire ...“ == Legături externe == {{Wikipedia|Constantin Dobrogeanu-Gherea}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Critici literari|Dobrogeanu-Gherea, Constantin]] 8tc1tz4h0ua4nb5ears9794bobsgv15 0 2724 23866 21160 2026-07-26T16:02:12Z Gdaniel111 2926 imagine 23866 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Constantin Noica 2.jpg|miniatura|Constantin Noica, anii 1970]] [[w:Constantin Noica|Constantin Noica]] - filozof român. == Citate == *Nu ne putem lăsa gândiți de alții, care nu ne gândesc din «sinea» noastră românească; și nu mai putem nici întârzia de-a ne gândi, căci, dacă n-o facem, vine gândul altora peste noi.{{ciot-citat}} [[Categorie:Filozofi români]] lrwjejiev1toirguz9514vdarjkw0u9 0 2784 23858 21139 2026-07-26T14:56:44Z Gdaniel111 2926 imagine, legătură 23858 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cilibi Moise BAR ILR 224.jpeg|miniatura]] '''[[w:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]''' (n. 1812, Focșani - d. 31 decembrie 1870, București) - umorist și aforist român. * Sunt oameni ce se înşeală unii pe alţii, dar în pagubă nu e nici unul. * Omul, când pierde cinstea, n-are ce să mai piarză. * Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiți. * Două feluri de fuduli sunt pe lume – un slujbaș mic și un prost mare. * Toţi cei care n-au fac socoteala de ceea ce au alţii. * Judecata este o loterie. * Cât eşti de mare, atât fii de plecat. * Cilibi Moise zice: mai bine se mulţumeşte să-l lovească o vită cu piciorul decât un om rău cu gura. * La 8 decembrie 1866 Cilibi Moise s-a îmbolnăvit foarte rău, s-au apucat sărăcia cu boala la luptă şi, boda proste, a biruit [[Sărăcie|sărăcia]]. * Cel mai bun doctor la boală este mila către săraci. * Cine râde de un om sărac râde de creatorul său. *Două lucruri sunt grele a se face într-o zi: din sărac bogat şi din necinstit cinstit. * Trei lucruri nu se pot în lumea asta: peşte fără apă, sat fără câini şi oraş fără nebuni. == Legături externe == {{wikipedia}} {{ciot-citat}} [[Categorie:Români]] cp5vj0ccvicj1pct7drs8db6xfpdpgp 0 2844 23855 23092 2026-07-26T14:37:13Z Gdaniel111 2926 imagine 23855 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cesare Pavese cropped.jpg|miniatura|Cesare Pavese, înainte de 1950]] '''Casa de pe colină (1948)''' este un roman de {{w|Cesare Pavese}} (1908 - 1950). == Citate == === Capitolul I === * O dată cu războiul a devenit legitim să te închizi în tine, să trăiești de azi pe mâine, să nu mai tânjești după prilejurile pierdute. === Capitolul II === * Tânărul temerar care fugea de lucruri, crezând că ele au să se întâmple din nou * Apoi am fost împărțit între satisfacția de a avea fata și rușinea pentru înfățișarea ei umilă și naivă. * Gustam din plin plăcerea aceea a resentimentului satisfăcut, a prilejului pierdut în chip fericit, care a devenit apoi pentru mine o obișnuință. === Capitolul III === * În orașul răscolit, și mereu în alertă, nimeni nu mai privea [[Femei|femeile]] ca odinioară, nimeni nu le urmărea, nici măcar în rochiile de vară, nici chiar dacă râdeau. Și în această privință, eu prevăzusem războiul! Pentru mine acest risc încetase de un timp. Dacă mai aveam încă dorințe, nu mai aveam iluzii. === Capitolul IV === * Petreci împreună luni, ani, apoi se întâmplă ceva. Pierzi o întâlnire, te muți, și unul pe care-l vedeai în fiecare zi... nu mai știi nici măcar cine e. === Capitolul VI === * Ești ca un copil, ca un copil mândru. Ca un copil din aceia cărora li se întâmplă o nenorocire, le lipsește ceva, dar care nu vor să spună nimic, să nu se afle că suferă. * Mă gândeam că eram bătrân și că aveam să continui mereu viața aceea. === Capitolul VIII === * - Suntem pe lume din întâmplare, spusei. Tată, mamă și fii, totul vine din întâmplare. Inutil să plângem. Ne naștem și murim singuri...<br>- E de ajuns să iubim puțin, murmură ea, cu vocea aceea autoritară. (Capitolul VIII) === Capitolul IX === * Ciudat lucru, mă gândii, cu copiii se întâmplă la fel cum se întâmplă cu cei mari: se dezgustă de prea multă dădăceală. Dragostea e un lucru care plictisește. (Capitolul IX) * Există iubiri care să nu însemne egoism, în care bărbatul sau femeia să nu vrea să-l transforme pe celălalt în interesul lui? === Capitolul XI === * Sunt timpuri în care numai cine e singur nu-și pierde capul. === Capitolul XXIII === * Și câteodată mă gândesc că numai inconștiența copiilor, inconștiența autentică, nu simulată, poate să-ți îngăduie să vezi ceea ce se întâmplă fără să te simți vinovat. * Îmi dau seama că am trăit o singură, îndelungă izolare, o vacanță fără noimă, ca un copil care, jucându-se de-a v-ați ascunselea, intră într-un crâng, se simte bine, privește cerul printre frunze și uită să mai iasă de acolo. * Ne simțim umiliți pentru că ne dăm seama - pipăim cu privirea - că în locul celui mort am putea fi noi: n-ar fi o deosebire, și dacă trăiam, aceasta i-o datorăm unui cadavru însângerat. De aceea fiecare război e un război civil: fiecare căzut seamănă cu cel care rămâne și-i cere socoteală pentru asta. * - Și cu cei căzuți ce facem, pentru ce au murit?<br>Eu nu știu ce să le răspund. Cel puțin acum. Și mi se pare că nici ceilalți nu știu. Poate o știu doar morții, și numai pentru ei războiul s-a sfârșit cu adevărat. [[Categorie:Literatură]] n7urpup17o63ofki7e5qcaxm44bf5xb 0 3577 23850 23422 2026-07-26T14:21:14Z Gdaniel111 2926 imagini 23850 wikitext text/x-wiki Replica lui [[Ion Luca Caragiale|Caragiale]] la descrierea unilaterală a lui [[Eminescu]] pe care mulți contemporani ne-au lăsat-o, de poet rupt de realitate, pierdut în visuri, indiferent la mizeriile vieții, {{este}} o suită de trei articole: ''În Nirvana'', ''Ironie'' și ''Două note''. [[Caragiale]] ne dezvăluie un caracter mult mai complex, plin de contradicții, supus unor impulsuri instinctive pe care nu și le putea controla. ==Profilul psihologic schițat de Maiorescu== [[Titu Maiorescu]] l-a cunoscut îndeaproape pe [[Eminescu]]. În studiul ''Eminescu și poeziile sale'', publicat în [[1889]], anul morții lui [[Eminescu]], [[Maiorescu]] scrie: :„Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o așa covârșitoare inteligență, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-și întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în epoca alienației declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui și fără nici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce și le însușise și le avea pururea la îndemână. În aceeași proporție tot ce era caz individual, întâmplare externă, convenție socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obștească și chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă.”<ref name="Critice 1967">[[Titu Maiorescu]], ''Critice'', vol. II, Editura pentru literatură, București, 1967, pag. 331</ref> [[Fișier:Titu Maiorescu - Foto01.jpg|miniatura|Titu Maiorescu]] [[Maiorescu]] crede că [[Eminescu]] nu {{este}} nici fericit, nici nefericit și că personalitatea lui nu {{este}} influențată de evenimente exterioare. :„[[Eminescu]], din punct de vedere al egoismului cel mai nepăsător om ce și-l poate închipui cineva, precum nu putea fi atins de un simțământ prea intensiv al fericirii, nu putea fi nici expus la o prea mare nefericire. Seninătatea abstractă, iacă nota lui caracteristică în melancolie, ca și în veselie.” <ref>[[Titu Maiorescu]], ''Critice'', vol. II, Editura pentru literatură, București, 1967, pag. 333</ref> :„Cuvintele de amor fericit și nefericit nu se pot aplica lui [[Eminescu]] în accepțiunea de toate zilele. Nici o individualitate femeiască nu-l putea captiva și ține cu desăvârșire în mărginirea ei. Ca și [[Leopardi]] în ''Aspasia'', el nu vedea în femeia iubită decât copia imperfectă a unui prototip irealizabil. Îl iubea întâmplătoarea copie sau îl părăsea, tot copie rămânea, și el, cu melancolie impersonală, își căuta refugiul într-o lume mai potrivită cu el, în lumea cugetării și a poeziei.” <ref>[[Titu Maiorescu]], ''Critice'', vol. II, Editura pentru literatură, București, 1967, pag. 334</ref> :„Viața lui externă e simplu de povestit, și nu credem că în tot decursul ei să fi avut vreo întâmplare dinafară o înrâurire mai însemnată asupra lui. Ce {{este}} și ce a devenit [[Eminescu]] este rezultatul geniului său înnăscut, care era prea puternic în a sa proprie ființă încât să-l fi abătut vreun contact cu lumea de la drumul său firesc.” <ref>[[Titu Maiorescu]], ''Critice'', vol. II, Editura pentru literatură, București, 1967, pag. 329</ref> [[Fișier:Eminescu face.jpg|miniatura|Mihai Eminescu]] Ca o concluzie, [[Maiorescu]] afirmă că [[Eminescu]] nu a suferit din cauza unor lipsuri materiale. :„A vorbi de mizeria materială a lui [[Eminescu]] însemnează a întrebuința o expresie nepotrivită cu individualitatea lui și pe care el cel dintâi ar fi respins-o. Cât i-a trebuit lui [[Eminescu]] ca să trăiască în accepțiunea materială a cuvântului, a avut el totdeauna. Grijile existenței nu l-au cuprins niciodată în vremea puterii lui intelectuale; când nu câștiga singur, îl susținea tatăl său și-l ajutau amicii. Iar recunoașterile publice le-a disprețuit totdeauna.” <ref name="Critice 1967"/> ==Profilul psihologic schițat de I.L. Caragiale== Contrariat de afirmațiile lui [[Maiorescu]], [[Caragiale]] ripostează cu vehemență în articolul ''Ironie'' din 1890. :„Îmi vine destul de greu să contrazic niște autorități în materie literară, știind bine cât le iritează contrazicerea și cât de primejdioasă e iritația lor pentru soarta și reputația unor simpli muritori ca noi; dar trebuie să spun odată că poetul de care e vorba a trăit material rău; sărăcia lui nu este o legendă; {{este}} o nenorocită realitate, și ea îl afecta foarte. Ce Dumnezeu! Doar n-a trăit omul acesta acum câteva veacuri, ca să ne permitem cu atâta ușurință a băsni despre trista lui viață! … A trăit până mai ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani întregi… Pe cine vrem noi să amăgim?”<ref name="ReferenceA">[[I.L. Caragiale]], ''Ironie'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 150</ref>}} :„S-a susținut că disprețuia averea… E un neadevăr – pe care nu-l poate spune decât sau cine n-a cunoscut pe poet, sau cine… vrea să spună un neadevăr – o afirm eu aci cu siguranța că afară de teorii fanteziste, psihologice, etnice, etice, estetice șcl. nu voi căpăta nicio dezmințire serioasă. L-am cunoscut, am trăit lângă el, foarte aproape vreme îndelungată și știu cât de mult preț punea pe plăcerile materiale ale vieții. L-am văzut destul de adesea scrâșnind din lipsă. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se depărtează ținta, cu cât îi pare lui că se apropie de dânsa, îl aruncau, ce-i drept, în cea mai întunecată melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodată; lipsa materială însă îl excita, îl demoraliza, îl sfărâma cu desăvârșire… da, dar era prea mândru ca să se plângă de asta, și mai ales acelora ce trebuiau s-o înțeleagă nespusă.”<ref>[[I.L. Caragiale]], ''Ironie'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 151</ref>}} [[Fișier:Ion Luca Caragiale - Foto01.jpg|miniatura|Ion Luca Caragiale]] [[Caragiale]] nu neagă existența trăsăturilor descrise de [[Maiorescu]], dar afirmă că ele erau însoțite de manifestări nestăpânite de o violență extremă. Astfel, viața lui [[Eminescu]] {{este}} o continuă oscilare între perioade de liniște și seninătate și altele, de implicare nestăpânită în evenimentele care aveau loc în preajma lui. :„Avea un temperament de o excesivă neegalitate, și când o pasiune îl apuca era o tortură nemaipomenită. Am fost de multe ori confidentul lui. Cu desăvârșire lipsit de manierele comune, succesul îi scăpa foarte adese … Atunci era o zbuciumare teribilă, o încordare a simțirii, un acces de gelozie, care lăsau să se întrevadă destul de clar felul cum acest om superior trebuia să sfârșească. Când ostenea bine de acel cutremur, se închidea în odaia lui, dormea dus și peste două-trei zile se arăta iar liniștit, ca «[[Luceafărul]] lui – nemuritor și rece». Acum începea cu verva lui strălucită să-mi predice budismul și să-mi cânte [[Nirvana]], ținta supremă a lui [[Buddha|Buda-Sakiamuni]].”<ref name="ReferenceB">[[I.L. Caragiale]], ''În Nirvana'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 148</ref>}} :„Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”<ref>[[I.L. Caragiale]], ''În Nirvana'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 147</ref> Pentru asemenea oameni contactul cu realitatea exterioară este dificil de cele mai multe ori și le transformă viața într-o continuă confruntare. „Omul acesta a trăit, mai des mâhnit, mai rar vesel, într-un cerc foarte restrâns de prieteni. Dar era și un om ciudat! El își făcea o plăcere din necaz și din durere o voluptate. Dacă nu avea vreo supărare, și-o căuta; dacă nu venea să-l întâmpine durerea din afară, el știa să și-o scormonească singur din rărunchi. Cu un astfel de caracter mai era și de tot sărac.”<ref name="ReferenceA"/>}} :„În capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligență; cel mai mâhnit suflet, în trupul cel mai trudit! Și dacă am plâns când l-au așezat prietenii și vrăjmașii, admiratorii și invidioșii sub «teiul sfânt», n-am plâns de moartea lui; am plâns de truda vieții, de câte suferise această iritabilă natură de la împrejurări, de la oameni, de la ea însăși.”<ref name="ReferenceB"/> În deplin acord cu [[Maiorescu]], și [[Caragiale]] subliniază înzestrarea intelectuală remarcabilă a lui [[Eminescu]], dar și încrederea nezdruncinată în geniul său. :„Am cunoscut foarte de-aproape un om cu o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atâta putere de gândire. Era pe lângă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantezie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară «formă nouă limba veche și-nțeleaptă», pe care o cunoștea atât de bine și o iubea atât de mult.”<ref name="ReferenceC">[[I.L. Caragiale]], ''Ironie'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 149</ref>}} :„Dar dacă nu dorea onoruri, dacă fugea de zgomot și de laude, asta nu era decât din pricina deșertăciunii lor, iar nu din vreo falsă modestie ce l-ar fi făcut să n-aibă deplină și manifestă încredere, față cu toată lumea, în talentul lui. Avea talent, și o știa mai bine decât oricine; nici o critică nu-l putea face să se-ndoiască de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut spune decât mai puțin de ce credea el însuși. De aceea opera ce ne-a lăsat-o nu denotă nici un moment de ezitare sau neîncredere în sine.”<ref name="ReferenceC"/> :„Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.” <ref>[[I.L. Caragiale]], ''În Nirvana'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 146</ref>}} ==Alte mărturii== În sprijinul afirmațiilor lui [[Caragiale]] vin multe din mărturiile celor care l-au cunoscut. Sora poetului, Aglae Drogli, își aduce aminte: „ca copil și băiat era foarte drept, blând și milos, totodată despot mare și pesimist”<ref>''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pag. 76</ref>. Mai târziu, ca student la [[Viena]], [[Ioan Slavici|Slavici]] îl descrie la fel. :„Om de o veselie copilăroasă, el râdea cu toată inima, încât ochii tuturora se-ndreptau asupra lui. În clipa următoare se-ncrunta însă, se strâmba ori își întorcea capul cu dispreț. Cea mai mică contrazicere-l irita; muzica de cele mai multe ori îl supăra; șuierătura-l făcea să se cutremure; orișice scârțâitură-l scotea din sărite.”<ref>[[Ioan Slavici]], ''Amintiri'', Ed. Minerva, București, 1983, pag. 17</ref>}} [[Eminescu]] însuși, înainte de se muta la [[București]] în [[1877]], îi scrie lui [[Ioan Slavici|Slavici]]: :„Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancolic și n-am avut niciodată destul curaj de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e-ntr-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi. Singura deosebire e c-am devenit susceptibil, că orice atac, cel mai nevinovat, mă irită încât am o adevărată ''Berserkerwut'' (''furie sălbatecă, germ.''), că s-au înmulțit oamenii cu care nu mai vorbesc nici un cuvânt și c-am s-ajung să nu mai vorbesc chiar cu nimeni, nici cu mine însumi.”<ref>[[M. Eminescu]], Opere, vol. XVI, ''Corespondența. Documentar'', Ed. Academiei, București, 1989, pag. 183</ref> În sfârșit, pentru perioada gazetăriei de la ''[[Timpul (ziar)|Timpul]]'', avem amintirile ziaristului M. Brăneanu care în [[1881]] și [[1882]] era tânăr colaborator și corector, subaltern al lui [[Eminescu]]. Amintirile lui au fost relatate de D. Roșca. :„Poetul era un prieten ideal. Bun de inimă, îndatoritor, niciodată răutăcios, totdeauna gata de sacrificiu pentru alții. De discutat serios nu prea discuta cu alții nici literatură, nici filozofie, nici politică, nici altceva. Se vedea simțindu-se ridicat sus peste ceilalți, la care privea liniștit și blând din înălțimea gândurilor lui. Îi asculta bucuros pe toți și când se întâmpla de spuneau vreo prostie, zâmbea binevoitor. Era o fire plină de contraste și extreme: rezervat și expansiv, izolat și plăcându-i zgomotul vieții, foarte dulce cu prietenii și neîndurat cu adversarii de idei, pe care îi ura din cea mai adâncă convingere. Viața de gazetar îl făcuse unilateral; generaliza scăderile unora din roșii ([[Constantin Rosetti|C.A. Rosetti]]) asupra tuturor. Cu subalternii lui se purta îndatoritor; se întâmpla că muncea el și pentru ei, de pildă traducea el în locul lui Brăneanu când îl vedea încărcat de muncă și-i lua cu sine la «câte un pelin», cum făcea cu Brăneanu, care era foarte tânăr pe atunci. În redacție muncea enorm de mult; până nu înnebunise întâi, nu-i plăceau chefurile exagerate și bucuriile senzuale, ca după nebunie, ci stătea ziua întreagă, uneori noaptea chiar, la redacție. Cu superiorii era demn și neîncovoiat.”<ref>''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pag. 358</ref> Una dintre cele mai tipice forme de manifestare nestăpânită era gelozia pe care [[Eminescu]] însuși o condamna în scrisorile sale către [[Veronica Micle|Veronica]]. :„Tu trebuie să știi, [[Veronica Micle|Veronică]], că pe cât te iubesc, tot așa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are prețul ce i-l dau eu și nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv și fără împărtășire. Te urăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aș fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui și liniștit nu aș fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.”<ref name="Veronica Micle 2000">''Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit'', Corespondență inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle, Editura POLIROM, 2000, pag. 157</ref>}} :„Tu îmi faci imputarea că nu-ți vorbesc deloc de amor – dar tu nu știi că amorul meu e un pahar în adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de amărăciune. Și acea amărăciune, care-mi tulbură pururea amintirea ta, e acea gelozie nebună, care mă face distras, care mă amărește și când ești de față, și când nu ești. [[Veronica Micle|Veronicuța]] mea, dacă acest sentiment care tâmpește mintea și stinge-n om orice curaj de viață, n-ar învenina pururea zilele și nopțile mele, dacă n-ar fi ingrediența fatală a oricărei gândiri la tine, aș fi poate în scrisorile mele mai expansiv și mai vorbăreț.”<ref name="Veronica Micle 2000"/>}} Și [[Mite Kremnitz]], cu care [[Eminescu]] a trăit o poveste de dragoste, își aduce aminte de unele manifestări extreme ale temperamentului lui. :„Într-adevăr, într-o vară, când dragostea sa amenința să degenereze în turbare, el îmi spuse după o zi în care zăcusem în pat din cauza unei migrene: «ieri după masă am venit la d-ta, am trecut prin toate odăile, și am ajuns la ușa d-tale, însă am găsit-o închisă; altfel aș fi pătruns înăuntru și te-aș fi omorât». Afară de aceasta mai observasem la el o imposibilitate de a se stăpâni.”<ref>[[Mite Kremnitz]], ''Amintiri fugare despre M. Eminescu (încredințate fiului meu adoptiv)'' în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pag. 313</ref>}} [[Caragiale]] povestește despre ieșiri chiar mai șocante. :„Așa, odată, ca întotdeauna, înamorat și fără un ban, a venit de dimineață la redacție foarte amărât: avea acu, numaidecât, «nevoie de o sumă însemnată; dacă n-o găsea, se-mpușca». N-a voit să ne spună de ce anume acea sumă și de ce atâta grabă, a refuzat să meargă să prânzim ca după obicei împreună și a dispărut dintre noi. Seara, se afla … unde? la bal mascat la teatru. Trepădase toată ziua după cămătar; îl găsise, din norocire; luase iar bani cu procente orbești; își cumpărase un rând de haine de lux, cilindru, botine de lac, mănuși galbene, și, deghizat astfel cât putuse mai bine, umbla de colo până colo, amestecat în mulțimea de gură cască. Urmărea foarte gelos pe persoana gândurilor lui, care avea o patimă nespusă pentru flirt sub mască și domino – lucru ce, prin trivialitatea lui, lovea pe poet și-n amor și-n mândrie. Norocul în ziua aceea n-a voit să fie întreg pentru bietul nostru prieten: pe uzurar i-l scoase în cale bine dispus; pe femeie o trimisese la bal pentru altcineva. Nu e vorba, după bal, galantul contrariat «și-a plătit un souper fin» – ceea ce l-a făcut să fie a doua zi foarte fără chef, cu atât mai mult cu cât era foarte ușurat de greutatea banilor prinși cu destulă alergătură în ajun: ca toți oamenii de felul lui, îi azvârlise seara, ca să-i dorească dimineața.”<ref>[[I.L. Caragiale]], ''Două note'', în ''Ei l-au văzut pe Eminescu'', Antologie de texte de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 153</ref> Violența impulsurilor sale [[inconștient]]e apare și în ciorna unei scrisori către [[Cleopatra Lecca Poenaru]]. :„Ei bine, fii a mea ... nu o noapte întreagă ... ceea ce n-aș fi cerut ... ci o oră, o singură oră ... și-ți promit pe mormântul mamei mele că de la tine plec acasă și mâine vei primi o scrisoare din partea unui om ce nu ar mai fi și care va zice că moare pentru c-ai fost crudă cu el ... Numele tău rămâne ne-ntinat, nimeni nu știe ce s-a întâmplat ... gura care-a putut să-ți facă o asemenea propunere va fi închisă pentru totdeauna. Vezi dar cât te iubesc ... dacă plătesc amorul meu cu viața – să plătesc cu el un moment de fericire.”<ref>[[M. Eminescu]], Opere, vol. XVI, ''Corespondența. Documentar'', Ed. Academiei, București, 1989, pag. 351</ref> ==Note== <references/> [[Categorie:Scriitori români]] 89s57fjhtn5nbcr8wecrekd1bk3d0dk 0 3891 23854 23091 2026-07-26T14:33:50Z Gdaniel111 2926 imagine 23854 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Carol I of Romania.jpg|miniatura]] Această pagină conține citate despre '''[[w:Carol I|Carol I]]'''. ==Cu sursă cunoscută== * Formați caractere, iată ce ne lipsește. Carol I, rege al României (din discursul la inaugurarea fundației universitare din București) ==Fără sursă cunoscută== * [[Iertare|Iert]] acelora care au scris și au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau arunca îndoieli asupra bunelor mele intențiuni, le trimit tuturor o ultimă salutare, plină de dragoste. * Războiul general a izbucnit. Se dă marea luptă prin care pentru o întreagă perioadă istorică se va stabili harta Europei și soarta popoarelor. ** 21 iulie 1914 * Să conduci cu o mână de fier, într-o mânușă de catifea. * Să sădim în inimile tinerimii sentimentul datoriei către țară și mai întâi de toate iubirea de patrie. == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Români]] c8fiigaf95ou9e71oao7z83ttz1twx4 0 4057 23859 23104 2026-07-26T15:14:53Z Gdaniel111 2926 imagini 23859 wikitext text/x-wiki [[Fișier:William-Adolphe Bouguereau (1825-1905) - Compassion (1897).jpg|miniatura|329x329px|Compasiunea (1897), tablou de William-Adolphe Bouguereau]] Această pagină conține citate despre '''compasiune'''. == Citate == *[[Fișier:This morning we caught a rainbow.jpg|miniatura|150x150px]]Compasiunea este teama, / cu-nfățișare de [[iubire]]. **P. de Rojas Zorrilla [[Fișier:There's no crying in baseball! (4549295140) 2.jpg|miniatura|200x200px]] == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Emoții]] [[Categorie:Virtuți]] a3r50wh51ll0cd7yci125rmhn6prpdd 0 4068 23870 23114 2026-07-26T16:24:53Z Gdaniel111 2926 imagine 23870 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Cornel Dinu'''. [[Fișier:Cornel Dinu.jpg|miniatura]] [[:w:Cornel Dinu|Cornel Dinu]] este un fost jucător și antrenor de fotbal. == Citate == * „Filosofia este o transcedentală propedeutică pentru sufletul bântuit de moarte al românului.” * „Este incontestabilă fortuirea ca românul să fie un ștrasnic luptător sârb.” * „Muncitor Nicoliță, foarte muncitor, dar terenul de [[fotbal]] nu e șantier.” * „Doar prin hazardul inconștient social nu se putea ajunge în sfere atât de aureolate și în plan financiar.” * Despre Alex Chipciu: "Gata, am scăpat! Are calități, dar traversează, incontestabil, o eclipsă de formă, de randament, de eficiență în joc" * Despre Dragoș Grigore: "M-a înspăimântat frizura asta a lui. Cum ajung, domnule, la desenele astea pe cap? Seamănă cu pădurile defrișate din România" * Despre Andrei Prepeliță: "Greu să faci vultur dintr-un jucător cu nume de vânat. E e un băiat bun, și-a făcut treaba, dar nu poți să te aștepți de la el să dea un gol de la 30 de metri în vinclu sau să dribleze tot" * Despre Răzvan Raț: "Este un fundaș fără deposedare, fără marcaj, nu mai zic de jocul la cap. Vorbește mult, dar i se potrivește dictonul cu fuga devreme de la școală" * Despre Lucian Sînmărtean: "La cum a jucat în seara asta, cred că în Arabia Saudită driblează numai cămile"<ref>http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/5-jucatori-umiliti-de-cornel-dinu-declaratii-uluitoare-despre-tricolori-m-a-inspaimintat-frizura-asta-seamana-cu-o-padure-defrisata-d-457847.html</ref> * "Șumudică are o labilitate psihică, dar deja intrăm în alt domeniu. Intrăm în spațiul spitalului Obregia, nu cred că e cazul să ajungem până acolo. El face de multe ori declarații șocante. Vorbește prea mult și încearcă să fie mult prea spumant, dar nu-ți dă seama că spumantul ăla îți face prea mult rău, fiind o băutură acidă"; * "Am o părere rezervată, după mine Peteleu e un fel între peșteră și cavernă ca fundaș stânga. Săracul are problemele mari de tot! Are viteză pe bandă, dar când intră ca ăia care erau la moși la noi la zidul morții. Are ceva viteză, dar în rest calității..."; * "Matulevicius este bun mai degrabă ca stâlp de înaltă tensiune în careul advers, poate doar curenta stoperii adverși"; * "Rambe ăsta... Eu cred că îl cheamă Ramble. Rable-ul de la calea ferată unde trenul merge mai încet ca să nu deraieze"; * "Ionuț Popa e de apreciat când spune că s-ar renaște spiritul de fotbal și de performanță al Timișoarei, dar declarațiile lui sunt de Zidul Plângerii. E un român adevărat șugubăț, pentru că are un umor bun"; * "Sânmărtean așa cum joacă în foarte multe faze când nu reușește să termine driblingurile pe care le începe la 30, 35 de metri de poarta adversă. Am senzația că este un jucător născut obosit!"; * "Oros după mine este o gaură în defensiva incontestabilă a Astrei! Așa cum arată Oros înseamnă că se mănâncă bine la Giurgiu, pentru că are ținută mai mult de pilier de rugby. Nu te uiți la el cum arată?"<ref>http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cornel-dinu-s-a-dezlantuit-la-tv-7-victime-in-60-de-minute-de-emisiune-sumudica-sanmartean-si-ionut-popa-n-au-scapat-ce-atacant-din-liga-1-e-bun-ca-stalp-de-inalta-tensiune-486608.html</ref> * Despre Anamaria Prodan: Acum îmi dau seama că am jignit palmierul comparându-l cu coafura acestui personaj pentru că palmierul este un copac sfânt al deșertului, păzitorul oazelor și prietenul tuaregilor. == Note == <references /> == Legături externe == {{Wikipedia}} [[Categorie:Antrenori români]] aa7ot8d5elu3hh7kzs20j959gyac3u5 0 4206 23856 17730 2026-07-26T14:41:09Z Gdaniel111 2926 imagine, wikizări 23856 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Marin Preda.jpg|miniatura|Marin Preda]] '''[[:w:Cel mai iubit dintre pământeni|Cel mai iubit dintre pământeni]]''' este un roman de [[Marin Preda]] publicat în [[1980]], cu puțin înaintea morții autorului. Se poate considera că este un roman complet: social, politic, sentimental, ideologic, psihologic, eseistic, senzațional si polițist, frescă a unei lumi și analiză a unui eșec în dragoste, cronică de familie și spovedanie a unui învins. == Citate == * Așa ne putem lipsi de multe, i-am răspuns. Ce rămâne din activitatea voastră după ce muriți? O grămadă de fiare. În timp ce Eminescu nu va muri niciodată, când îl citesc simt că e printre noi, aievea. == Legături externe == {{Wikipedia|Cel mai iubit dintre pământeni (roman)}} [[Categorie:Literatură]] plcuh9c62934y2moin9ki16ruvg5c51 0 4524 23847 18932 2026-07-26T13:57:21Z Gdaniel111 2926 imagine 23847 wikitext text/x-wiki [[Fișier:USNS Comfort (T-AH 20) hospital ship patch.jpg|miniatura|Bugs Bunny portretizat pe un ecuson textil]] '''[http://ro.wikipedia.org/wiki/Bugs_Bunny Bugs Bunny]''' este un [[iepure]] fictiv ce apare în seriile animate ''[[Looney Tunes]]'' și ''[[Merrie Melodies]]'' create de [[Leon Schlesinger]] Productions, ce a devenit, în 1945, [[Warner Bros. Cartoons]]. == Citate == * ''Care-i treaba, moșule?'' (''What's up, Doc?'') * ''Desigur, înțelegi că... asta înseamnă război'' (''Of course you realize...this means war'') * ''Ain't I a stinker?'' * ''Be with you in a minute, folks!'' oo4j3u4o57ddyimubfpnusq96uymehg 0 5220 23873 23470 2026-07-26T16:49:48Z Gdaniel111 2926 corecturi, imagine 23873 wikitext text/x-wiki [[w:Credință|Credința]] [[Fișier:Genova-Staglieno-DSCF1047.JPG|miniatura|Alegoria credinței, de Santo Varni, în cimitirul Staglieno din Genova, Italia]] ==Citate== ===[[Confucius]]=== *Păstrează credința și sinceritatea ca principii primordiale. ===Sfântul [[Atanasie cel Mare]]=== *O credință al cărei obiect apare cu evidență nu poate fi numita credință. ===[[Arsenie Papacioc]]=== *Nimic nu este pierdut cât timp credința e în picioare, cât sufletul nu abdică și capul se ridică din nou. ===Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]=== *Credința face ceea ce omul și legea nu pot face. ===[[Gavriil Stiharul]]=== *În religie ca și în psihologie trebuie să ai credință, altfel îți irosești timpul pe la biserici și pe la cabinete de consiliere. *Credința reușește acolo unde inteligența spune: "Nu se poate!" *Munții nu se vor muta niciodată din loc pentru că ai o credință infinită într-un dumnezeu cât un bob de muștar, ci pentru că ai o credință cât un bob de muștar într-un [[Dumnezeu]] infinit. *Credința primită ca dar de la Duhul Sfânt nu te scutește să gândești, ci dimpotrivă. Atunci când știi că ți-au fost încredințați talanți, gândirea ta trebuie să fie mai responsabilă. *Când oamenii cred în tine, nu ești niciodată singur. *Dacă oamenii ar fi crezut doar în lucrurile care există, nu s-ar mai fi inventat nimic. ===[[Martin Luther]]=== *Doresc să predic, să vorbesc, să scriu, dar nu vreau să silesc pe nimeni, căci credința trebuie să fie liber consimtită și să fie primită fără constrângere. *Dacă cineva are credință, adulterul nu este păcat. ===[[Dumitru Găleșanu]]=== *Euharistia, palpitul ei întru ființă, sanctificând adevărul prin dreapta credință. ===[[Vasile Conta]]=== *Ideile căpătate pe calea credinței derivă tot din experiență, deși poate nu avem conștiință de aceasta, însă derivă dintr-o experiență viciată, trunchiată sau incompletă. ===[[Wilson Mizner]]=== *Respect credința, însă îndoiala este cea care îți conferă o educație. ===[[Lev Tolstoi]]=== *Faptele din credință întăresc credința. Credința produce fapte. ===[[Charlie Chaplin]]=== *Trebuie să crezi în tine. Aceasta este cheia succesului. ==Vezi și:== ::'''[[Religie]]''' ::'''[[Cult]]''' ::'''[[Încredere]]''' == Legături externe == {{Wikționar|credință}} {{wikipedia}} [[Categorie:Teme]] [[Categorie:Credință]] by5cvvz9oue7ij1vcwmbpxfmpobdc14 0 5239 23860 20521 2026-07-26T15:20:56Z Gdaniel111 2926 imagini 23860 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Falce e martello.svg|miniatura|Simbolul comunismului]] [[w:Comunism|Comunismul]] este sistemul social, politic și economic constituit pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății colective asupra mijloacelor de producție și de schimb. ==Citate== ===[[A.W. Tozer]]=== *Comunismul este încercarea lui Satan de a imita creștinismul. ===[[Gavriil Stiharul]]=== *Comunismul a făcut totul pentru oameni. Pentru câțiva oameni. *Pentru capitaliști, utopia socialismului a fost o afacere dintre cele mai profitabile. ===[[Winston Churchill]]=== *Un comunist este ca un crocodil: când deschide gura nu știi dacă încearcă să-ți zâmbească sau se pregatește sa te mănânce. *Comunismul este o epidemie mult mai periculoasă decât ciuma sau tifosul. [[Fișier:Lenin 1920.jpg|miniatura|Lenin, 1920]] ===[[Vladimir Ilici Lenin]]=== *Comunismul înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări. ===[[Adlai Stevenson]]=== *Comunismul este denaturarea unui vis de justiție. ===[[Jorge Luis Borges]]=== *Există comuniști care susțin că dacă ești anticomunist, ești fascist, este la fel de neînțeles ca și cum ai spune ca dacă nu ești catolic, ești mormon. ===[[Richard Wurmbrand]]=== *Voi nu știți nimic despre comunism! Eu sunt doctor în comunism. Voi ar trebui să fiți de partea victimelor și nu de cea a torționarilor! ===[[Mao Țe-Tung]]=== *Comunismul nu este iubire. Comunismul este un ciocan pe care îl folosim pentru a zdrobi dușmanul. == Vezi și == :'''[[Socialism]]''' :'''[[Dictatură]]''' :'''[[Utopie]]''' == Legături externe == {{Wikționar|comunism}} {{wikipedia}} [[Categorie:Teme]] [[Categorie:Sisteme sociale]] [[Categorie:Fundament]] 362ohtdpsh0jy4z1w4j80jjomxd2ayi 0 5305 23848 20331 2026-07-26T14:06:17Z Gdaniel111 2926 imagine 23848 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Sandro Botticelli La calumnia de Apeles.jpg|miniatura|''[[w:Calomnia_lui_Apelles|Calomnia lui Apelles]]'', de Sandro Botticelli]] [[w:Calomnie|Calomnia]] este afirmația mincinoasă și tendențioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputația cuiva. ==Citate== ===[[Nicolae Iorga]]=== *Calomnia e o recunoaștere de superioritate: cel ce calomniază arată că are nevoie de muncă pentru a te aduce la nivelul său. ===[[Proverbe românești]]=== *Nu există munte fără ecou și om fără calomniatori. == Vezi și == ::'''[[Defăimare]]''' == Legături externe == {{Wikționar|calomnie}} {{wikipedia}} [[Categorie:Teme]] oc08v4yv8p3xy6wm7g60xahatsuhxwl 14 5521 23883 20960 2026-07-26T19:18:05Z Gdaniel111 2926 recategorizare 23883 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Literatură]] t24lxc0j2i21ecwasutex3a07np7ldf 0 5853 23853 23090 2026-07-26T14:28:40Z Gdaniel111 2926 imagine 23853 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Carlo Maria Viganò'''. [[Fișier:Carlo Maria Viganò in 2013 (cropped).jpg|miniatura|Carlo Maria Viganò, 2013]] '''[[w:Carlo Maria Viganò|Carlo Maria Viganò]]''' (16 ianuarie 1941) este un arhiepiscop al Bisericii Catolice care a slujit ca Nunțiu apostolic în Statele Unite. == Citate == *Îmi place să văd acest pom și această mare stea ce stă în vârful său asemenea cometei care ne călăuzește pe noi pelerinii. Va putea fi văzută de departe și prin mijloacele de comunicare o vor putea vedea în toată lumea milioane de oameni. Este, puțin, ca lumina cometei care a condus păstorii la Betleem. Urez ca să fie pentru voi toți și pentru cei care vor veni aici să-l vadă pe Papa ca o călăuză pentru a-l găsi în mijlocul nostru pe [[Dumnezeu|Cristos]] făcut om. Vă urez tuturor un Crăciun Fericit! : [http://www.archivioradiovaticana.va/storico/2010/12/18/inaugurat_în_piaţa_sfântul_petru_pomul_de_crăciun_dăruit_de_comuna/rom-447956 Inaugurat în Piața Sfântul Petru pomul de Crăciun dăruit de comuna Luson din Tirolul de Sud] (2010) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Italieni]] 7weydxsr825wlhja70odx87uknxpvfx 0 5877 23869 23113 2026-07-26T16:19:26Z Gdaniel111 2926 imagine 23869 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate ale lui '''Cornel Damian'''. [[Fișier:Cornel Damian.jpg|miniatura]] '''[[w:Cornel Damian|Cornel Damian]]''' (n. 8 mai 1960) este un cleric romano-catolic, din anul 2003 de episcop auxiliar al [[w:Arhidieceza de București|Arhidieceza de București]]. == Citate == *Sigur, este necesar să ne concentrăm și să ne dedicăm prezentului, dar cu o inimă vigilentă, pentru a nu ne lăsa captivați de preocupările zilnice, pentru că în fiecare zi [[Dumnezeu|Domnul]] vine, în fiecare zi bate la poarta sufletului nostru pentru a-i deschide și a-i face loc în viața noastră. Înțeleapta pedagogie a Bisericii ne invită să trăim fiecare zi ca fiind ultima, ziua întâlnirii definitive cu Domnul. :[http://www.archivioradiovaticana.va/storico/2016/12/03/pregătire_pentru_crăciun_editorialul_ps_cornel_damian_din/ro-1276654 Pregătire pentru Crăciun: editorialul PS Cornel Damian din "Actualitatea Creștină"] (2016) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Români]] qq6auqzcrwutlq6gp283ac9ac4efxyo 0 5921 23882 22480 2026-07-26T19:13:26Z Gdaniel111 2926 distribuția e la wikipedia, nu trebuie la wikicitat 23882 wikitext text/x-wiki {{DISPLAYTITLE:''Cu mîinile curate''}} '''''{{w|{{PAGENAME}}}}''''' este un film polițist românesc din 1972. :''Regizat de Sergiu Nicolaescu.'' <small>Notă: Replicile folosesc grafia de dinainte de 1993</small> == Lăscărică == * Dom’ Semaca! Eu sînt, Lăscărică. Dom’ Semaca! Vă rog să credeți că nu v-am trădat. Am fost adus aici cu forța. Vă rog să credeți, dom’ Semaca. == Miclovan == * Un fleac, m-au ciuruit! == Legături externe == {{Wikipedia}}{{ciot}} [[Categorie:Filme]] qnvc5u3zlpkg53faabglbbuaui1n32e 0 5926 23849 23086 2026-07-26T14:13:41Z Gdaniel111 2926 imagine 23849 wikitext text/x-wiki {{DISPLAYTITLE:''Capra cu trei iezi''}} Această pagină conține citate din '''''Capra cu trei iezi'''.'' [[Fișier:Ion Creanga-Foto03.jpg|miniatura|Ion Creangă, 1877]] '''''{{w|{{PAGENAME}}}}''''' (titlu original: '''''Capra cu trei ezi''''') este o poveste-basm de Ion Creangă publicată pentru prima dată în revista ''Convorbiri literare'' la data de 1 decembrie 1875. == Citate == * Dragii mamei copilași! eu mă duc in pădure, ca să mai aduc ceva de-a măncării. Dar voi, încuieți ușa după mine, ascultați unul de altul, și să nu cumva să deschideți pănă ce nu-ți auzi glasul meu. Cănd voiu veni eu, am să vĕ dau de știre, ca să mĕ cunoașteți; și am să vĕ spun așa:<br>Trei ezi cucueți<br>Ușa mamei descueți!<br>Că mama v’aduce vouĕ:<br>Frunză’n buze,<br>Lapte’n țițe<br>Drob de sare<br>In spinare<br>Mălăeș<br>In călcăeș,<br>Smoc de flor<br>Pe sub-suori. * Sărăcuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și răgușit, ci-i mai subțire și mai frumos! * Atunci lupul începe a mănca hălpov; și gogălț, gogălț, gogălț, ĕi mergeau sarmalele întregi pe găt. == Despre ''{{PAGENAME}}'' == * Analizînd Capra cu trei iezi, descoperim procedeele lui [[w:Jean de La Fontaine|La Fontaine]]. Animalele sînt văzute [[Oameni|omenește]]. Observația e secundară, fiindcă atît cît vorbește capra ca mamă nu e de ajuns, cu tot pitorescul, spre a crea o dramă a maternității. Avem înainte-ne o comedie în care tot meșteșugul este sublinierea analogiei dintre lumea animală și cea umană. Animalele sînt niște simboluri-caricaturi, niște „maschere&ldquo;. Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, iar lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văităturile caprei sînt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal ele sînt bufone. ** George Călinescu, Istoria literaturii române, 1982, Editura Minerva, p. 482. == Legături externe == {{Wikipedia}} {{Wikisursă}} [[Categorie:Literatură]] 1rbed73agzw6bdge8ovztdenenvv7is 0 5932 23846 23084 2026-07-26T13:22:32Z Gdaniel111 2926 imagine 23846 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Brewster Kahle (cropped).jpg|miniatura|Kahle în 2015]] Această pagină conține citate din '''Brewster Kahle'''. '''[[w:Brewster Kahle|Brewster Kahle]]''' (n. 21 octombrie 1960) este un bibliotecar digital american, un informatician, antreprenor în domeniul Internetului și susținător al accesului universal la toate cunoștințele. == Citate == *Trebuie să punem tot ce avem mai bun la îndemâna [[Copil|copiilor]] noștri. Dacă nu facem asta, vom avea generația pe care o merităm. Or să învețe din ce găsesc prin preajmă. : [https://www.ted.com/talks/brewster_kahle_a_free_digital_library/transcript?language=ro Brewster Kahle construiește o bibliotecă digitală gratuită] ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Americani]] 3wiocqeqynazp6bvvx4q613e3reb5p6 0 5983 23852 23089 2026-07-26T14:26:48Z Gdaniel111 2926 imagine 23852 wikitext text/x-wiki Această pagină conține citate despre '''Carlo Maria Martini'''. [[Fișier:CardinalCMMartini2.jpg|miniatura|Cardinalul Carlo Maria Martini, 1992.]] '''[[w:Carlo Maria Martini|Carlo Maria Martini]]''' (n. 15 februarie 1927 – d. 31 august 2012) a fost un teolog catolic, călugăr iezuit, arhiepiscop de Milano și cardinal. == Citate == ===[[w:Papa Francisc|Papa Francisc]]=== * Tocmai atenția constantă față de comoara [[Biblie|Scripturii]] a făcut în așa fel încât cuvintele cardinalului Martini nu pot fi văzute drept considerații dictate de bunul simț sau de teorii politice; în simplitatea și profunzimea lor, acestea exprimă toată bogăția tradiției, ajungând să interpeleze orice persoană și orice popor. : [https://www.archivioradiovaticana.va/storico/2015/10/20/papa_francisc_cardinalul_c_m_martini,_om_de_dialog_fără_frontiere/ro-1180507 Papa Francisc: cardinalul C. M. Martini, om de dialog fără frontiere] (20 oct 2015) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Italieni]] f779sr8kf1ar8n685keo03pbdbhjdfc 0 5993 23880 23803 2026-07-26T17:03:35Z Gdaniel111 2926 legătură 23880 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Anselm-CanterburyVit.jpg|miniatura|Anselm de Canterbury, vitraliu, secolul al XIX-lea]] '''[[w:Anselm de Canterbury|Anselm de Canterbury]]''' (n. 1033 – d. 21 aprilie 1109) a fost arhiepiscop de Canterbury. ==Citate== * ===[[Papa Benedict al XVI-lea]]=== * El afirma clar că cine vrea să facă teologie nu poate conta numai pe inteligența sa, ci trebuie să cultive în același timp o profundă experiență de [[credință]]. : [https://www.archivioradiovaticana.va/storico/2009/09/23/nu_caut_să_înţeleg_pentru_ca_să_cred,_ci_cred_pentru_ca_să_înţeleg/rom-318810 Nu caut să înțeleg pentru ca să cred, ci cred pentru ca să înțeleg: din cateheza Papei la audiența generală despre Sfântul Anselm] (23 septembrie 2009) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Teologi]] ac12ezi5zsk56376xw4fhqlkf6dsu6u 0 5995 23879 23833 2026-07-26T17:02:40Z Gdaniel111 2926 legătură 23879 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Ikone Athanasius von Alexandria.jpg|miniatura]] '''[[w:Atanasie din Alexandria|Atanasie din Alexandria]]''' (n. cca. 295 - d. 2 mai 373) a fost un episcop creștin. ==Citate== ===[[Papa Benedict al XVI-lea]]=== * Intenția fundamentală a întregii lupte teologice a Sfântului Atanasiu era tocmai aceea că [[Dumnezeu]] este accesibil. Nu este un Dumnezeu secundar, este Dumnezeul adevărat, și prin comuniunea noastră cu Cristos noi putem să ne unim în mod real cu Dumnezeu. El a devenit realmente ’Dumnezeu cu noi. Da, frați și surori! Avem atâtea motive de gratitudine față de Sfântul Atanasiu. : [https://www.archivioradiovaticana.va/storico/2007/06/20/cine_se_îndreaptă_spre_dumnezeu_se_apropie_mai_mult_de_oameni_a/rom-140532 Cine se îndreaptă spre Dumnezeu se apropie mai mult de oameni: a afirmat Benedict al XVI-lea la audiența generală dezvoltând o cateheză despre Sfântul Atanasiu, episcop de Alexandria] (20 iunie 2007) ==Legături externe== {{wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Teologi]] 5evfxcsqfvu61euh2p02qx3kh0hsrlq 0 6020 23874 22993 2026-07-26T16:56:03Z Gdaniel111 2926 imagine 23874 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Christian Civilization 1.jpg|miniatura|colaj creștinism]] Această pagină conține citate despre [[w:Creștinism|'''creștinism''']]. == Citate == * Este creștin cel... : care se vede că nu are nicio prefăcătură în inima lui, : al cărui suflet este deschis și nepătat, : a cărui conștiință este fidelă și curată, : a cărui întreagă minte este asupra lui Dumnezeu, : a cărui întreagă nădejde este în [[Iisus Hristos|Hristos]], : care dorește mai degrabă lucrurile cerești decât cele pământești. :* Pelagius , ''Despre viața creștină'' * Nu este vina creștinismului că un ipocrit cade în păcat[.] ** Ieronim , scrisoarea 125, către Rusticus (405–420) == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Religie]] ojw3naw040pb7tsc5ucvbwk2q2uy433 2 6027 23884 23573 2026-07-26T19:59:41Z Gdaniel111 2926 23884 wikitext text/x-wiki == Etapa I - începutul == === Praguri === * March 25, 2006 ** 100 articles – Romanian Wikiquote - sursa informației [[metawiki:Wikiquote/Archive#2006|aici]] * October 25, 2016 ** 200 (content pages) [[metawiki:Wikimedia_News/2016#October_2016|sursa]] informației * October 17, 2024 ** 500 (content pages) ([[metawiki:Wikimedia_News#October_2024|sursa]]) O altă sursă de informație care, cel mai probabil, număra paginile din spațiul de nume principal (spațiul de Articole) - și, probabil, înainte de introducerea condiției de linkuri interne și la Wikicitat - se află la ultima comunicare de ''Wikiquote Statistics'' a '''[[stats:wikiquote/EN/TablesArticlesTotal.htm|Wikistats-1 dump-based reports]]'''. Conform acesteia: * primul articol a fost creat în august 2004. (consistent cu informația [[wikipedia:Wikiquote|de aici]] că Wikiquote s-a extins în alte limbi decât engleza în iulie 2004) * al 10-lea și al 20-lea articol au fost create în decembrie 2004. * al 50-lea - în ianuarie 2006. * prima sută a fost atinsă 2 luni mai târziu - în martie 2006. * pragul de 200 a fost atins în octombrie 2007. * 250 - în februarie 2009. * 300 - în august 2010. * 400 - în iunie 2015. * și 500 - în decembrie 2016. Această sursă de informații încetează însă a mai fi actualizată din ianuarie 2019 (când erau 525 de articole). === Analiză și progres === [[Fișier:Screenshot_List_of_Wikiquotes_2024-10-12.png|miniatura|Screenshot of List of Wikiquotes for historical purposes in the future]] Când am reînceput să mai editez (11.10.2024) Wikiquote în română se afla la 260 de articole numărate oficial (cu wikilinkuri interne, deși practic sunt peste 500, dacă nu chiar 600 din numărătoarea/estimarea mea a paginilor din spațiul de nume principal din [[Special:AllPages]]) și Wikicitat în română se afla pe locul 64 din 74 Wikiquotes active, după cum se vede din următoarea captură de ecran încă neactualizată (purged) corect: În prezent, practic cu articolele existente (care nu au wikilinks și nu sunt încă contabilizate) Wikicitat în română poate urca până pe locurile 50-54 din 74. Noi informații arată că, înainte de a pune eu vreo legătură în articole, 356 de pagini din spațiul principal nu aveau niciun link. Acestea ar duce totalul spre 616 - odată rezolvate. * În 13.10.2024, prin intermediul adăugării linkurilor interne, am adus contorul statisticilor proiectului înapoi la 300 de articole (nivel pe care concret îl atinsese deja în august 2010). * 15.10.2024: continuarea adiției de legături interne a sporit numărul paginilor considerate articole la 400 (bornă depășită deja din iunie 2015). * 17.10.2024: Wikicitat - 500 de articole OMOLOGATE!!! ''At last''! (A se vedea [[Special:Statistici]].) Jumătate din treabă deja s-a făcut, însă mai este până pe la 620 (cu punerea de legături). Nivelul de azi a fost atins deja în decembrie 2016. ('''Later edit/18.10.2024''':) Bun, a trecut o zi, am ieșit din atenția adminilor de la meta - pe care am generat-o cu anunțul necesar ([https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Wikiquote&diff=prev&oldid=27617639 1], [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Wikimedia_News&diff=prev&oldid=27617648 2]) - și din [[metawiki:Special:RecentChanges|schimbările lor recente]]; cel mai probabil, mi-au dat ok-ul. Și mai am legături de pus. '''P.S./05.11.2024:''' S-a ajuns și în Statistici la ultimul nivel cunoscut al proiectului (de 525 de articole) - cel din ianuarie 2019. Mai rămân vreo sută de pagini care nu au legături. * 14.07.2025: s-au adăugat legături în mai toate paginile din spațiul principal, ducând contorul statisticilor la adevărul bine știut de la bun început. Wikicitat are 635 de articole. == Etapa a II-a - locul adecvat == === Explicație === Deși limba română este cam a 50-a cea mai vorbită limbă pe glob ([https://es.wikipedia.org/wiki/Anexo:Idiomas_por_n%C3%BAmero_de_hablantes_nativos 3], [https://it.wikipedia.org/wiki/Lingue_per_numero_di_parlanti_madrelingua 4]), pe Internet este a 22-a cea mai folosită ([[wikipedia:Languages_used_on_the_Internet|5]]). De-a lungul timpului a tot oscilat în jurul acestei poziții. Acesta este locui adecvat și pentru toate proiectele Wikimedia în română. ([[meta:Wikiquote#Milestones|Următoarele praguri de atins]] ar fi cele de 1.000, 2.000, 5.000 de articole etc.) În prezent (26.07.26) ar trebui ca Wikicitat [[meta:Wikiquote#List_of_Wikiquotes|să aibă în jur de 4.000 de articole]] pentru a ajunge pe acest loc. Având în vedere că Wikicitat în română a reușit să atingă numărul de 640 de articole în 22 de ani, rezultă că ar dura 137 de ani pentru a ajunge la acest nivel cu ritmul mediu de evoluție. === Progres === Sunt foarte puține categorii. Frecvent m-am lovit de lipsa excepțională a categoriilor de orice fel. g691rj5wxpkbl52ilmyazsbhsmx5y4e 0 6046 23868 23088 2026-07-26T16:12:48Z Gdaniel111 2926 imagine 23868 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Julian Bonser aged 8.jpg|miniatura]] Această pagină conține citate despre '''[[w:Copil|copii]]''' (ființe umane). == Citate == * Nimic nu contează mai mult pentru un copil decât un loc pe care să-l numească acasă. (Nothing matters more to a child than a place to call home.) ** Brenda Donald, secretar al Departamentului de Resurse Umane din Maryland, "[http://www.examiner.com/a-1201059~Brenda_Donald__Mission_possible_for_Maryland__1_000_new_foster_parents_by_2010.html Brenda Donald: Mission possible for Maryland: 1,000 new foster parents by 2010]", ''Examiner.com'' (5 februarie 2008). * Dacă există ceva ce dorim să schimbăm la copil, ar trebui mai întâi să examinăm și să vedem dacă nu este ceva care ar putea fi mai bine schimbat în noi înșine. ** [[Carl Jung]], ''Integrarea personalității'' (1939) == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot}} [[Categorie:Familie]] 24978pjk4a40b2tl2nsdd2v6dhkf4oa 0 6049 23851 23087 2026-07-26T14:24:55Z Gdaniel111 2926 imagine 23851 wikitext text/x-wiki [[Fișier:ETH-BIB-Jung, Carl Gustav (1875-1961)-Portrait-Portr 14163 (cropped).tif|miniatura|Carl Jung, 1935]] Această pagină conține citate din '''[[w:Carl_Jung|Carl Jung]]'''. == Citate == * [[Oameni|Omul]] are nevoie de dificultăți; sunt necesare pentru sănătate. ** „Funcția transcendentă” („Die Transzendente Funktion”) (1916) * Cine se uită înafară visează; care se uită înăuntru se trezește. ** Scrisoare către Fanny Bowditch, 22 octombrie 1916<ref>C.G. Jung, Letters, Vol1:1906-1950, Bollingen Series XCV:1, Edited by G. Adler & A. Jaffe, Translated by R.F.C. Hull. page 33. https://jungiancenter.org/wp-content/uploads/2023/09/letters-of-c-g-jung-vol-1-1906-1950.pdf</ref> == Note == <references /> == Legături externe == {{Wikipedia}}{{Ciot-oameni}} [[Categorie:Psihiatri]] f21c3rww9jmk1v012rgunmkqzf4zit9 0 6062 23881 23305 2026-07-26T17:04:15Z Gdaniel111 2926 legătură 23881 wikitext text/x-wiki '''[[w:Sărbătoarea Tuturor Sfinților|Sărbătoarea Tuturor Sfinților]]''' este o sărbătoare creștină. ==Citate== * În această zi simţim reînsufleţindu-se în noi atracţia spre [[Rai|Cer]], ce ne face să grăbim pasul pelerinajului nostru pământesc. Simţim aprinzându-se în inimile noastre dorinţa de a ne uni pentru totdeauna cu familia sfinţilor, la a căror slavă deja acum avem harul de a fi părtaşi. : [[Papa Benedict al XVI-lea]], [https://www.archivioradiovaticana.va/storico/2011/10/31/benedict_al_xvi-lea_la_rugăciunea_„angelus”_în_solemnitatea_tuturor/rom-533586 Benedict al XVI-lea la rugăciunea „Angelus” în solemnitatea Tuturor Sfinţilor 2008] (1 noiembrie 2011) ==Legături externe== {{wikipedia}} [[Categorie:Teme]] 7bjso7a3ovc6wufhatxx9gz4orpurqu 0 6107 23861 2026-07-26T15:24:57Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23861 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Abraham Lincoln]] azcvsf1grzkoz51lzllcs9m3i9tkmc3 0 6108 23862 2026-07-26T15:27:05Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23862 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Abraham Maslow]] 1y42wzms7hl5zweqy7lde3uxo94iqu3 0 6109 23863 2026-07-26T15:38:09Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23863 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Adrianus Johannes Simonis]] hzmui5frope3eosfzfkwtrm4tg92qn6 0 6110 23864 2026-07-26T15:42:49Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23864 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Albert Einstein]] dzgadf1mjb838n4wm2cayh5b9z2a1el 0 6111 23871 2026-07-26T16:42:14Z Gdaniel111 2926 Pagină nouă: [[Fișier:Papst Benedikt XVI in Berlin 2011.jpg|miniatura|Benedict al XVI-lea, 2011]] '''Benedict al XVI-lea''', în {{la|Benedictus PP. XVI}}''Benedictus PP. XVI'', născut ''Joseph Alois Ratzinger'' (1927-2022) a fost al 265-lea papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în Conclavul din 2005 ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. Pontificatul său s-a desfășurat între 2005 și 2013. == Citate == * Rațiunea și credința se pot ajuta reciproc. Numai împ... 23871 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Papst Benedikt XVI in Berlin 2011.jpg|miniatura|Benedict al XVI-lea, 2011]] '''Benedict al XVI-lea''', în {{la|Benedictus PP. XVI}}''Benedictus PP. XVI'', născut ''Joseph Alois Ratzinger'' (1927-2022) a fost al 265-lea papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în Conclavul din 2005 ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. Pontificatul său s-a desfășurat între 2005 și 2013. == Citate == * Rațiunea și credința se pot ajuta reciproc. Numai împreună îl vor salva pe om. Fascinată de dependența exclusivă de tehnologie, rațiunea fără credință este condamnată să se clatine în iluzia propriei omnipotențe. Credința fără rațiune riscă să fie izolată de viața de zi cu zi. ** enciclica ''Cartias in Vertitate'' '''(29 June 2009)'''<ref>http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/encyclicals/documents/hf_ben-xvi_enc_20090629_caritas-in-veritate_en.html</ref> == Note == <references /> == Legături externe == {{Wikipedia}} [[Categorie:Germani]] sggyl11mutcaqjuvv2rfrpb8iwp3xnx 23872 23871 2026-07-26T16:45:39Z Gdaniel111 2926 23872 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Papst Benedikt XVI in Berlin 2011.jpg|miniatura|Benedict al XVI-lea, 2011]] '''Benedict al XVI-lea''', în latină ''Benedictus PP. XVI'', născut ''Joseph Alois Ratzinger'' (1927-2022) a fost al 265-lea papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în Conclavul din 2005 ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. Pontificatul său s-a desfășurat între 2005 și 2013. == Citate == * Rațiunea și credința se pot ajuta reciproc. Numai împreună îl vor salva pe om. Fascinată de dependența exclusivă de tehnologie, rațiunea fără credință este condamnată să se clatine în iluzia propriei omnipotențe. Credința fără rațiune riscă să fie izolată de viața de zi cu zi. ** enciclica ''Cartias in Vertitate'' '''(29 June 2009)'''<ref>http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/encyclicals/documents/hf_ben-xvi_enc_20090629_caritas-in-veritate_en.html</ref> == Note == <references /> == Legături externe == {{Wikipedia}} [[Categorie:Germani]] i65slrilyf5c6hdzqxrm5t0dw208gnx 0 6112 23875 2026-07-26T16:58:23Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23875 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Papa Benedict al XVI-lea]] dyrwnlqwckkegnpd1rsvlh9h4jyt4z1 0 6113 23876 2026-07-26T16:59:13Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23876 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Papa Benedict al XVI-lea]] dyrwnlqwckkegnpd1rsvlh9h4jyt4z1 0 6114 23877 2026-07-26T17:00:10Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23877 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Papa Benedict al XVI-lea]] dyrwnlqwckkegnpd1rsvlh9h4jyt4z1 0 6115 23878 2026-07-26T17:01:24Z Gdaniel111 2926 Redirecționare 23878 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Papa Benedict al XVI-lea]] dyrwnlqwckkegnpd1rsvlh9h4jyt4z1