Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 102 1291 150836 144911 2026-05-25T09:09:05Z Evelina Frunzete 21357 am adăugat resursele documentare digitalizate disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI 150836 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = A }} == Poezii == ===În grădină (1905)=== *[[În grădină]] *[[Florile (Anghel)|Florile]] *[[Măgheranii]] *[[Floarea-soarelui]] *[[Crizanteme]] *[[După ploaie]] *[[Amiaza]] *[[Dragoste (Anghel)|Dragoste]] *[[Murmurul fîntînei]] *[[Dureri ascunse]] *[[În Luxemburg]] *[[Farmec de noapte]] *[[Melancolie (Anghel)|Melancolie]] *[[Liniște (Anghel)|Liniște]] *[[Amintire (Anghel)|Amintire]] *[[În furtună]] *[[Șipotul]] *[[Schimb de vești]] *[[Fantazie, 1|Fantazie]] *[[Tovarășilor mei]] ===Fantazii (1909)=== * [[Imn (Anghel)|Imn]] * [[Ceasurile]] * [[Moartea narcisului]] * [[Umbre]] * [[Nocturnă (Anghel)|Nocturnă]] * [[Nemulțumitul]] * [[În port]] * [[Visul sepiei]] * [[Reverie (Anghel)|Reverie]] * [[Scrisoare (Anghel)|Scrisoare]] * [[Visul unui nibelung]] * [[Paharul fermecat]] * [[Metamorfoză]] * [[Duminica]] * [[Călătorii]] * [[Alesul]] * [[Cântec (Anghel)|Cântec]] * [[Cum cântă marea]] * [[Darul valurilor]] * [[Fantome]] * [[Visătorul]] * [[Omul din lună]] * [[Pastel (Anghel)|Pastel]] * [[Curcubeul]] * [[Fantazie, 2|Fantazie]] * [[Ex-Voto]] * [[Stejarul și vîscul]] ===Din periodice=== * [[Toamna (Anghel)|Toamna]] * [[În umbra de castani]] * [[Și dacă (Anghel)|Și dacă]] * [[Himera (Anghel)|Himera]] * [[Spre Cythera]] * [[Marină (Anghel)|Marină]] * [[Gherghina]] * [[Cîntecul greierului]] * [[Balul pomilor]] * [[Puterea amintirii]] ==Proză== ===Fantome (1911)=== *[[Mama (Anghel)|Mama]] *[[Ex voto]] *[[Fantome, 2|Fantome]] *[[Garda imperială]] *[[Reveria unei statui]] *[[De vorbă cu un afiș]] *[[Ceasornicul bunicii]] *[[Mihail Kogălniceanu (Anghel)|Mihail Kogălniceanu]] *[[A. D. Holban]] *[[Clopotele]] *[[Tata (Anghel)|Tata]] *[[Țiganii (Anghel)|Țiganii]] *[[Fata din dafin]] ===Oglinda fermecată (1912)=== *[[Oglinda fermecată]] *[[Fluturul morții]] *[[Culegătorul de stele căzătoare]] *[[Cedrul]] *[[Floarea de aloes]] *[[Hefaistos]] *[[Jertfa]] *[[Gherghina, 2|Gherghina]] *[[A patra Parcă]] *[[Vasul-fantomă]] *[[Sonata lunii]] *[[Dușmanul florilor]] *[[Pâinea noastră cea de toate zilele]] *[[Două agonii]] *[[Morfina]] *[[Din tainele Lunii]] *[[Spovedania unui orb]] *[[Scrisorile]] ===Povestea celor necăjiți=== ====Fantazii și portrete==== *[[Povestea celor necăjiți]] *[[Puteri ascunse (Dimitrie Anghel)|Puteri ascunse]] *[[Întîiul volum]] *[[Calvarul florilor]] *[[Pe un volum de Charles Perrault]] *[[Oscar Wilde (Anghel)|Oscar Wilde]] *[[Aducerile-aminte... (Anghel)|Aducerile-aminte...]] *[[Pelerinul pasionat]] ===Triumful vieții (1912)=== ====Fantazii și portrete==== *[[Triumful vieții]] *[[Prinosul unui iconoclast]] *[[Alaiul vechiturilor]] *[[Nicolae Iorga (Anghel)|Nicolae Iorga]] *[[Ultimele pagini]] ===Steluța (1913)=== *[[Steluța (Anghel)|Steluța]] *[[Într-un amurg de toamnă (Anghel)|Într-un amurg de toamnă]] *[[Numărul 27]] *[[Arivistul]] *[[Privind o stea terestră]] *[[O primăvară la Roma]] *[[Două glasuri]] *[[Cucuveaua]] ===Din periodice=== *[[În expoziția lui Verona]] *[[Statuia lui Cuza-Vodă]] *[[Represiune pentru represiune]] *[[Pe un volum al lui E. Gîrleanu]] *[[La fîntîna Medicișilor]] *[["Sunt lacrimae rerum"]] *[[Moartea babacului]] *[[Domnu' Hube]] *[[Dușmanul mașinismului ]] *[[După reprezentarea lui Camoëns]] *[[Dantura]] *[[Omul care s-a pierdut pe sine]] *[[Hipparc și Didona]] *[[Agora modernă]] *[[Coco]] *[[Scînteia]] *[[O victimă a lui Gutenberg]] *[[Arca lui Noe]] *[[Lui Octavian Goga (Anghel)|Lui Octavian Goga]] *[[Reflecțiile unui respins]] *[[Rochia bunicei]] *[[Divanul]] *[[În furtună...]] *[[Tovarășii (Anghel)|Tovarășii]] *[[Zi de sărbătoare]] *[[Preludiu (Anghel)|Preludiu]] *[[O amintire despre Verdi]] ==În colaborare cu [[Ștefan Octavian Iosif]]== *[[Legenda funigeilor]] (1907, poem dramatic în 3 acte) * [[Cometa]] (1908, comedie în 3 acte în versuri) *Caleidoscopul lui A. Mirea (1908-1910) **[[Hornarul]] **[[Cișmigiul]] **[[Asfințit de lună]] **[[Nocturnă (Iosif-Anghel)|Nocturnă]] **[[Oglinda (Iosif-Anghel)|Oglinda]] **[[Sonete antimusicale]] **[[Elegie]] **[[Viziune telegrafică (Reminiscență)]] **[[Wagnerism]] **[[Vis Biblic]] **[[Lui Eminescu (Iosif-Anghel)|Lui Eminescu]] **[[Crai nou]] **[[Cucoșul]] **[[Indignare reciprocă]] **[[Scrisoare (Iosif-Anghel)|Scrisoare]] **[[Răsăritul soarelui]] **[[Paiangul]] **[[Lui Grigorescu]] **[[Nuntă la țară]] **[[Prolog (Iosif-Anghel)|Prolog]] **[[Pastel în metru antic]] **[[Nu știu, n-am văzut]] *Sonete indignate **[[Excelsior! (Iosif-Anghel)|Excelsior!]] **[[Bețivul solitar]] *Cioflecării și hilariante **[[În zori (Iosif-Anghel)|În zori]] *Sonete rusticane **[[Amorul orb]] *Versuri originale din periodice **[[Înainte!]] * [[Carmen saeculare]] (1909, poem istoric) * [[Cireșul lui Lucullus]] (1910, volum de proză) * [[Portrete]] (1910, volum de proză) ==Legături externe== * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/117083 '' Dimitrie Anghel: contribuții la o monografie '' - articol publicat de M. I. Dragomirescu în revista '' Limbă și literatură '', 1960, An.4, Vol.4, pp. 113-154] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Anghel%2C+Dimitrie+%281872-1914%29 Colecții digitalizate disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU Iași] * [http://books.google.com/books?id=XXcQAAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel - Legenda Funigeilor (poem dramatic în trei acte), Editura „Vieții Romînești”, Iași, 1907] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} hzih0xoygkf7jzgyk5ncp0xbm7wmvvv 0 1394 150831 146413 2026-05-24T13:46:11Z ~2026-30853-50 22466 Înlăuntru devenit inauntru 150831 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Prostia omenească | autor = Ion Creangă | secțiune = | anterior = | următor = | note = Povestire publicată prima dată în ''Învățătorul copiilor...'', ed. III, Iași, 1874 }} A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă: — Ce ai, draga mamei, ce-ți este?! — Mamă, mamă! Copilul meu are să moară! — Când și cum? — Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd. Și? — De s-a sui mâța, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! — Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârșit mititelului zilele! Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mânile încleștate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca niște smintite, de clocotea casa. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, numai iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și năcăjit ca vai de el. — Ce este? Ce v-au găsit, nebunelor? Atunci ele, viindu-și puțin în sine, începură a-și șterge lacrămile și a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată. Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare: — Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Și de-oiu găsi mai proști decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba. Așa zicând, oftă din greu, ieși din casă, fără să-și ieie ziua bună, și plecă supărat și amărât ca vai de om! Și mergând el bezmetic, fără să știe unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi răpede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieșea, îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: — Bună ziua, om bun! — Mulțămesc dumitale, prietene! — Da' ce faci aici? — Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, și nici că-l pot... — Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndămână? — Ba am. — Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înăuntru. Îndată făcu așa, și lumina soarelui întră în bordeiu. — Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul. "Încă un tont", zise drumețul în sine și plecă. Și mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat și, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap cu toată puterea, dar carul nu ieșea. Știți pentru ce? Așa: ușile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie ușorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumețul l-a învățat să-l desfacă în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc.<BR> — Foarte mulțămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învățat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului... De aici, drumețul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n țăpoiu în mână, voia să arunce niște nuci din tindă în pod. "Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumețul în sine. — Da' ce te frămânți așa, om bun? — Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod, și țăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă... — Că degeaba te trudești, nene! Poți să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are țăpoiul de scârbă. Ai un oboroc? — Da' cum să n-am?! — Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod; țăpoiul e pentru paie și fân, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând și alt neghiob. Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea și altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât și, suindu-se pe-o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit... — Mă omule! zise drumețul, făcându-și cruce; dar ce vrei să faci? — Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi? — Ba văd, numai nu pricep. — Ia, hăramul ista e hâmisit de foame și nu vre' nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă șură, să mănânce fân... — Stai puțin, creștine, că spânzuri vaca! Ia fânul și-l dă jos la vacă! — Da' nu s-a irosi?... — Nu fi scump la tărâțe și ieftin la făină. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață. — Bine m-ai învățat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca! Așa, drumețul nostru, mirându-se și de această mare prostie, zise în sine: "Mâța tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu țăpoiul și să tragi vaca pe șură, la fân, n-am mai gândit!" Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. Ș-am încălecat pe-o șa, ș-am spus povestea așa. Ș-am încălecat pe-o roată, ș-am spus-o toată. Ș-am încălecat pe-o căpșună, și v-am spus, oameni buni, o mare minciună!! [[Categorie:Ion Creangă]] lrlbmlv5cbntkdrnpb6774co4h948p9 150832 150831 2026-05-24T16:04:41Z TiberiuFr25 11409 S-a revenit asupra editării făcute de [[Special:Contributions/~2026-30853-50|~2026-30853-50]] ([[User talk:~2026-30853-50|discuție]]) la ultima versiune de [[User:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] 146413 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Prostia omenească | autor = Ion Creangă | secțiune = | anterior = | următor = | note = Povestire publicată prima dată în ''Învățătorul copiilor...'', ed. III, Iași, 1874 }} A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă: — Ce ai, draga mamei, ce-ți este?! — Mamă, mamă! Copilul meu are să moară! — Când și cum? — Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd. Și? — De s-a sui mâța, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! — Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârșit mititelului zilele! Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mânile încleștate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca niște smintite, de clocotea casa. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, numai iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și năcăjit ca vai de el. — Ce este? Ce v-au găsit, nebunelor? Atunci ele, viindu-și puțin în sine, începură a-și șterge lacrămile și a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată. Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare: — Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Și de-oiu găsi mai proști decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba. Așa zicând, oftă din greu, ieși din casă, fără să-și ieie ziua bună, și plecă supărat și amărât ca vai de om! Și mergând el bezmetic, fără să știe unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi răpede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieșea, îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: — Bună ziua, om bun! — Mulțămesc dumitale, prietene! — Da' ce faci aici? — Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, și nici că-l pot... — Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndămână? — Ba am. — Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa, și lumina soarelui întră în bordeiu. — Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul. "Încă un tont", zise drumețul în sine și plecă. Și mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat și, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap cu toată puterea, dar carul nu ieșea. Știți pentru ce? Așa: ușile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie ușorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumețul l-a învățat să-l desfacă în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc.<BR> — Foarte mulțămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învățat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului... De aici, drumețul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n țăpoiu în mână, voia să arunce niște nuci din tindă în pod. "Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumețul în sine. — Da' ce te frămânți așa, om bun? — Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod, și țăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă... — Că degeaba te trudești, nene! Poți să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are țăpoiul de scârbă. Ai un oboroc? — Da' cum să n-am?! — Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod; țăpoiul e pentru paie și fân, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând și alt neghiob. Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea și altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât și, suindu-se pe-o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit... — Mă omule! zise drumețul, făcându-și cruce; dar ce vrei să faci? — Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi? — Ba văd, numai nu pricep. — Ia, hăramul ista e hâmisit de foame și nu vre' nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă șură, să mănânce fân... — Stai puțin, creștine, că spânzuri vaca! Ia fânul și-l dă jos la vacă! — Da' nu s-a irosi?... — Nu fi scump la tărâțe și ieftin la făină. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață. — Bine m-ai învățat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca! Așa, drumețul nostru, mirându-se și de această mare prostie, zise în sine: "Mâța tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu țăpoiul și să tragi vaca pe șură, la fân, n-am mai gândit!" Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. Ș-am încălecat pe-o șa, ș-am spus povestea așa. Ș-am încălecat pe-o roată, ș-am spus-o toată. Ș-am încălecat pe-o căpșună, și v-am spus, oameni buni, o mare minciună!! [[Categorie:Ion Creangă]] 32i57nn6nti54o3ftc5tm0d2ecfhvnu 102 12293 150835 150795 2026-05-24T23:00:06Z Ioachimus 20513 Anularea modificării [[Special:Diff/150795|150795]] făcute de [[Special:Contributions/Ioachimus|Ioachimus]] ([[User talk:Ioachimus|Discuție]]) 150835 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = S }} ==Comedii== *Furtuna *Doi gentlemeni din Verona *Nevestele vesele din Windsor *Măsură pentru măsură *Comedia erorilor *Mult zgomot pentru nimic *Zadarnicele chinuri ale dragostei *[[Visul unei nopți de vară]] (traducere de [[Ștefan Octavian Iosif]]) *Neguțătorul din Veneția *Cum vă place *Îmblânzirea scorpiei *Totul e bine când se termină cu bine *A douăsprezecea noapte *Poveste de iarnă *Pericle, Prinț al Tironului *Cymbeline ==Istorice== *Regele Ioan *Richard al II-lea *Henric al IV-lea *Henric al V-lea *Henric al VI-lea *Richard al III-lea *Henric al VIII-lea ==Tragedii== *[[Romeo și Julieta]] (traducere de [[Ștefan Octavian Iosif]]) *Troilus și Cresida *Coriolan *Titus Andronicus *Timon din Atena *Iulius Caesar *{{scan|Macbeth|Macbeth - Shakespeare (trad. Adolphe Stern).pdf}} (traducere de [[Autor:Adolphe Stern|Adolphe Stern]]) {{Proiect de transcriere|Macbeth - Shakespeare (trad. Adolphe Stern).pdf}} *[[Hamlet]] *Regele Lear *{{scan|Tragedia lui Othello|Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf|Othello}} (traducere de [[Autor:Dragoș Protopopescu|Dragoș Protopopescu]]) *Antoniu și Cleopatra ==Piese pierdute== *Love's Labour's Won *Cardenio *Richard al II-lea, prima parte ==Poeme== *Sonetele lui Shakespeare **[[Sonet (Shakespeare)]] *Venus și Adonis *The Rape of Lucrece *The Passionate Pilgrim *The Phoenix and the Turtle *A Lover's Complaint ==Apocrife== *Eduard al III-lea *Sir Thomas More [[bn:লেখক:উইলিয়াম শেকসপিয়র]] [[ca:Autor:William Shakespeare]] [[cs:Autor:William Shakespeare]] [[de:William Shakespeare]] [[el:Ουίλλιαμ Σαίξπηρ]] [[en:Author:William Shakespeare]] [[eo:Aŭtoro:William Shakespeare]] [[es:William Shakespeare]] [[fr:Auteur:William Shakespeare]] [[hu:Szerző:William Shakespeare]] [[it:Autore:William Shakespeare]] [[ko:저자:윌리엄 셰익스피어]] [[nl:Auteur:William Shakespeare]] [[pl:Autor:William Shakespeare]] [[pt:Autor:William Shakespeare]] [[ru:Уильям Шекспир]] [[sv:Författare:William Shakespeare]] [[tr:Kişi:William Shakespeare]] [[zh:Author:威廉·莎士比亚]] 6h2sn9gcgjwkzrsw674ay3768d4zin9 150841 150835 2026-05-25T09:56:23Z Mishuletz 445 /* Poeme */ 150841 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = S }} ==Comedii== *Furtuna *Doi gentlemeni din Verona *Nevestele vesele din Windsor *Măsură pentru măsură *Comedia erorilor *Mult zgomot pentru nimic *Zadarnicele chinuri ale dragostei *[[Visul unei nopți de vară]] (traducere de [[Ștefan Octavian Iosif]]) *Neguțătorul din Veneția *Cum vă place *Îmblânzirea scorpiei *Totul e bine când se termină cu bine *A douăsprezecea noapte *Poveste de iarnă *Pericle, Prinț al Tironului *Cymbeline ==Istorice== *Regele Ioan *Richard al II-lea *Henric al IV-lea *Henric al V-lea *Henric al VI-lea *Richard al III-lea *Henric al VIII-lea ==Tragedii== *[[Romeo și Julieta]] (traducere de [[Ștefan Octavian Iosif]]) *Troilus și Cresida *Coriolan *Titus Andronicus *Timon din Atena *Iulius Caesar *{{scan|Macbeth|Macbeth - Shakespeare (trad. Adolphe Stern).pdf}} (traducere de [[Autor:Adolphe Stern|Adolphe Stern]]) {{Proiect de transcriere|Macbeth - Shakespeare (trad. Adolphe Stern).pdf}} *[[Hamlet]] *Regele Lear *{{scan|Tragedia lui Othello|Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf|Othello}} (traducere de [[Autor:Dragoș Protopopescu|Dragoș Protopopescu]]) *Antoniu și Cleopatra ==Piese pierdute== *Love's Labour's Won *Cardenio *Richard al II-lea, prima parte ==Poeme== *Sonetele lui Shakespeare **[[Sonetul 116 (Shakespeare, Petre Grimm)|Sonetul 116]] *Venus și Adonis *The Rape of Lucrece *The Passionate Pilgrim *The Phoenix and the Turtle *A Lover's Complaint ==Apocrife== *Eduard al III-lea *Sir Thomas More [[bn:লেখক:উইলিয়াম শেকসপিয়র]] [[ca:Autor:William Shakespeare]] [[cs:Autor:William Shakespeare]] [[de:William Shakespeare]] [[el:Ουίλλιαμ Σαίξπηρ]] [[en:Author:William Shakespeare]] [[eo:Aŭtoro:William Shakespeare]] [[es:William Shakespeare]] [[fr:Auteur:William Shakespeare]] [[hu:Szerző:William Shakespeare]] [[it:Autore:William Shakespeare]] [[ko:저자:윌리엄 셰익스피어]] [[nl:Auteur:William Shakespeare]] [[pl:Autor:William Shakespeare]] [[pt:Autor:William Shakespeare]] [[ru:Уильям Шекспир]] [[sv:Författare:William Shakespeare]] [[tr:Kişi:William Shakespeare]] [[zh:Author:威廉·莎士比亚]] 2b0zsi9zsmc6vu84cg6cdr7c4ippash 0 27968 150849 121478 2026-05-25T11:04:28Z GEO 6023 added [[Category:Ghicitori]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 150849 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Ghicitori | autor = Petre Ispirescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} Ghici ghicitoarea mea: :1. Eu n-am gură, dară spui tutulor cusurul ce are și nimeni nu se supără pe mine. :OGLINDA :2. Copaie peste copaie :La mijloc carne de oaie. :SCOICA :3. Tărtăcuță neagră :Preste cîmp aleargă. :OCHII :4. Apă de frunză, funie de lemn și puțul de pămînt. :TUTUNUL, CIUBUCUL ȘI LULEAUA :5. Nuia :Vîjîia :Ocolii țara cu ea; :Mai rămase un crîmpei :De-l făcui obor de miei. :GÎNDUL :6. În pădure crescui, în pădure născui, :Acasă daca m-aduse :Horă-mprejuru-mi se puse. :MASA :7. Mă dusei în munte să-mi caut caii. Caii nu-i găsii, dară văzui vîntul răsturnînd pămîntul. :PLUGUL :8. Sîcîita, vai de ea, :Șade-ntr-un vîrf de nuia. :ALUNA :9. Dobra supțirica :Îmi umple ulcica. :CANDELA :10. Moară ferecată; cioară spîrcîietoare; doi luceferi; două brazde trase pe o poieniță, ș-o claie dărîmată. :CAPUL :11. Sună tună, jos răsună, :Negrele s-adună. :CĂLUGĂRIȚELE CE VIN LA BISERICĂ CÎND TOACĂ :12. Strigă gagiul din pădure și gajgura din gură. :LĂUTARUL ȘI VIOARA :13. Cu coarne ca boul, cu șa ca un cal, se urcă pe copaci ca un șarpe. :MELCUL :14. Buturugă bulbură, :Șade jos și tulbură. :PUTINEIUL :15. Ațe-ntinse :Gheme strînse. :PEPENELE :16. Oală de bou, varză de oaie și carne de român. :CIZMA, ÎNCĂLȚATĂ CU CIORAPUL DE LÎNĂ :17. Retevei de tei :Limbă de balaur. :SABIA :18. Am o fată trențăroasă :Șade cu vodă la masă. :VARZA :19. Sunai frîul în curte și auzi murgul din munte. :CLOPOTUL :20. Două merg și două stau, :Două judecată n-au. :SOARELE ȘI LUNA :CERUL ȘI PĂMÎNTUL :FOCUL ȘI APA :21. În pădure născui, :În pădure crescui, :Acasă dacă m-aduse, :Vătaf de curte mă puse. :PRAGUL :22. Cerbii zbiară, ciutele s-adună. :CLOPOTUL :23. Lînă peste lînă, :La mijloc e vînă, :Vîna se zgîrcește, :Lîna se clătește. :MĂNUȘA :24. O mie înnodate, :O mie deznodate, :O mie să vorbești, :O mie nu ghicești. :PLASA :25. Nici în casă, nici afară, nici în cer, nici pe pămînt. :FEREASTRA :26. Ce e nalt ca casa, :Verde ca mătasa, :Și amar ca fierea, :Și dulce ca mierea. :NUCUL :27. Pană împănată, :Pe apă lăsată, :Cu mînă de om, :Cu voie de domn. :MOARA :28. Am zece frați: cinci subt streașină și cinci afară ; pe cei de sub streașină îi plouă și pe cei de afară, nu. :CÎND TOARCE LA IN ȘI UDĂ DEGETELE CU CARE TRAGE FIRUL DIN CAIER :29. Am o lădiță cu o porumbiță, dacă zboară porumbița n-ai ce face cu lădița. :SUFLETUL :30. Nici moartă, nici vie, :Numai din coadă-adie. :31. Am o vacă mare, :Cu țîța în spinare. :CÎNTARUL :CASA CU COȘU :32. Este un lucru pe care unii îl au întreg, alții jumătate, iar alții de loc. :PĂRINȚII :33. Lina, :Magdalina, :Cu smicele pe spinare, :La buric, :Calabalîc, :La inimă veselie, :Ghiciți, boieri, ce să fie. :BUTEA :34. Cîmpul alb, :Oile negre, :Cin’ le vede :Nu le crede, :Cin’ le paște :Le cunoaște. :SCRISUL :35. Am o vacă bălaie, bălaie, :Umblă noaptea prin gunoaie. :LUNA :36. Rădăcină :‚Mpleticită :Ales voinic o dezbină. :CARTEA :37. Am doi saci de secară :Ei pot sătura o țară. :ȚÎȚELE :38. Am un loc oval, împrejur cu păr, :Cînd îl scarpeni curge zeamă. :OCHIUL :39. Tigvă albă titiană, :Strigă noaptea în poiană. :GÎSCA :40 În pădure boca, boca, :Iar acasă lipa, lipa. :SITA :41. Ce trece peste apă și nu face valuri. :CHIOTUL :42. Retevei rotund, :Strînge păru-n fund. :CĂCIULA :43. Cinci în brînci :Neagra înainte. :OALA :44. Este o ființă ce nu poate suferi pe alta asemenea ei. :DUMNEZEU :45. Am o găină pestriță :Duce veste la Gherghiță. :SCRISOARE :46. Purcăraș de os :Duce porci-n jos. :PIEPTENELE :47. Am un car cu fîn și merge pe patru resteie. :OAIA :48. Două rățișoare, :Călugăricioare, :Pe unde mergea, :Malul se surpa. :bis :FOARFECELE :49. Țac, țac, :Pîn copac, :Fîș, fîș, :Pîn păiși. :COASA :50. Am un copaci cu 12 ramuri, în fiecare ramură cîte 4 cuiburi și în fiecare cuib cîte 7 ouă. :ANUL, LUNILE, SĂPTĂMÎNILE ȘI ZILELE :51. Ce sade în apă mereu și nu putrezește? :LIMBA :52. Ștergărel vărgat :Pe culme-aruncat. :CURCUBEUL :53. Am un bou: el mănîncă, el se baligă, el mătură. :SFREDELUL :54. Am o rață. :Cu ciocul bălăcește, :Cu coada primenește. :LUNTREA :55. Ce nu sunt trei în lume? :SCARĂ LA DUMNEZEU, POD PESTE MARE, :FIERUL MĂDUVĂ N-ARE. :56. Am o fată buboasă, buboasă, :Șade cu vodă la masă. :STRUGURELE :57. Ce e mic mititel, :Îngrădește frumușel. :ACUL :58. De aici la mare :E tot funduri de căldare. :MUȘUROAIELE :59. Ce e dulce și mai dulce și pe taler nu se taie. :SOMNUL :60. Pe poduri ferecate :Trec mii nenumărate, :Și le taie capetele :Și le schimbă numele. :GRÎUL CÎND ÎL MACINĂ :61. În pădure născui, :În pădure crescui. :Acasă dacă m-aduse, :Cercei grei îmi puse. :COBILIȚA :62. Am o fată: cine intră iarna în casă, toți o ia in brațe și vara fuge de dînsa. :SOBA :63. Ce e mic și fără minte :Și ne-nvață la cuvinte. :CEASORNICUL :64. D-aici pîn’ la munte :Tot zale mărunte. :FURNICILE :65. Țoțul moțul șade-n drum :Țoaț’le moaț’le trec pe drum. :CIOBANUL CU OILE :66. Curelușă unsă :Sub pămînt ascunsă. :RÎMA :67. Ce e mic ca oul :Și poate ca boul? :CÎNTARUL :68. M-a trimis doamna de sus la cea de jos să-mi dea vin și rachiu tot într-un butoi. :OUL :69. Foltea-n sus, Foltea-n jos, :Foltea vine bordios. :FUSUL :70. Țăndărică lemn uscat, :Duce veste-n Țarigrad. :PUȘCA :71. Țoțoi moțoi duce pe țoața moața, dar țoața moața nu duce pe țoțoi moțoi. :CIOARA ȘI PORCUL :72. Ulcelușe unsă :În iarbă ascunsă. :IEPURELE :73. De la noi și pîn’ la voi :Tot fîșii este de tei. :CĂRARE :74. Două lemne odolemne, la mijloc un braț de vrescuri mărunțele :SCARA :75. Într-o vale prea adîncă :Zace un popă de brîncă. :MĂMĂLIGA :76. Bete peste bete :O mie-ncheiete. :GHEMUL :77. M-a trimis doamna de sus la cea de jos, ca să-i spăl iia în apă caldă și s-o usuc în apă rece. :CEARA :78. Veni Titirigile, :Luă pipirigile, :Rămase doctorul gol. :OAMENII CÎND IA PÎNILE DIN CUPTOR :79. Ce nu poți pune în cui? :GROAPA :80. Într-o vîlcelușe :Latra-o cățelușe. :MELIȚA :81. Șase drepte, două strîmbe. :SANIA :82. În pădure născui, :În pădure crescui, :Acasă dacă m-aduse :Curva satului mă puse. :BANIȚA :83. Urduc, :Burduc, :De barbă îl duc, :De barbă-l aduc. :FEDELEȘUL :84. Natalița fierbe pere, :Nataloi vine și cere; :Natalița nu se-ndură, :Nataloi vine și fură. :CLOȘCA ȘI COTOIUL :85. La cap pieptene, la mijloc pieptene, la coadă secere și la picioare rîșchitoare. :COCOȘUL :86. Închisei ușele, :Lăsai perdelele, :Și hoțul tot în casă, :Șade și nu vrea să iasă. :LUMINA :87. M-a trimis doamna de sus la cea de jos să-i țes pînză fără rost. :GHIAȚA :88. Cînd am apă beau vin, :Cînd n-am apă, beau apă. :MORARUL :89. Ciută mohorîtă, :Umblă șiovăită. :FUMUL :90. Ce nu e făcut de om? :CRĂPĂTURA :91. La marginea satului :Căciula fîrtatului. :LUNA :92. Am un năprîstoc, :Stă-n vatră la foc. :PISICA :93. Ieși, popo, pe două uși, :Că te așteaptă cinci inși. :CÎND ÎȘI IA CINEVA MUCII :94. Păsărică ruie :Pe copaci se suie, :Albă e, picioare n-are. :FASOLEA :95. Buturuguță uscată :O ridici încărcată :Și-o lași ușurată. :LINGURA :96. Patru frați într-un cojoc. :NUCA :97. Uite-o nu e. :SCÎNTEIA :98. Cuibul berzei în mijlocul bălții. :BURICUL :99. Îl apucai de nod :Și-l aruncai în pod. :USTUROIUL :100. Ce este micuț foarte mititel, :De își ia căciula vodă pentru el? :PĂDUCHELE :101. Am un copilaș: daca îl las jos, tace; dacă îl iau în brațe, plînge. :LANȚUL :102. Mama lata, :Tata grosul. :Nenea lungul. :VATRA, COȘUL, FUMUL :103. M-a trimis doamna de sus la cea de jos să-mi dea pește fără oase. :LIPITOAREA :104. Dobra grasa :Umple casa. :LUMÎNAREA :105. Găinușe, ciușe, :Strînge-n nas cenușe. :LULEAUA :106. Una zice că e mai bine noaptea. :Alta că este mai bine ziua. :Și alta, ce-mi e noaptea, ce-mi e ziua. :UȘA, PATUL, POLIȚA :107. Ce este-n tufă :Și nu răsuflă? :OUL :108. Am un bulz mare de aur, :Joacă pe-o piele de taur. :SOARELE :109. În pădure născui, :În pădure crescui, :Acasă dacă m-aduseră, :Vătaf mare mă puseră. :CIOMAGUL :110. Am două fete: :Una poartă salbă neagră; alta poartă salbă albă. :Neîncetat se gonesc și în veci nu se întîlnesc. :ZIUA ȘI NOAPTEA :111. Scurto, groaso, unde te duci? :Arso în fund de ce mă-ntrebi? :Unde eu mă duc, :Tot ție-ți aduc. :CĂLDAREA ȘI DONIȚA :112. Mama stă :Și tata dă. :PIUA :113. Hoțu intră în casă :Și capu afară-și lasă. :CUIUL :114. Sus pădure, :Jos prescure. :CEAPA :115. Ursu șade, urechea îi bate. :UȘA :116. Am o frigare de os și carnea de fier. :DEGETUL CU INELUL :117. Resteu rece, marea trece. :ȘARPELE :118. Ce gaură e fără fund și pe care avînd-o fetele nu le șade rău. :INELUL :119. Am doi bulgărași de aur, încotro îi arunc într-acolo se duc. :OCHII :120. Mă întîlnii c-un dobitoc; dobitoc nu era; coamă avea, bou nu era ; samar avea, măgar nu era; picioare n-avea, dară în copaci se suia. :MELCUL :121. Strigă dobra din Moldova că de cîini nu-i este frică; însă de găini i-e frică. :RIMA :122. Cine îl face nu-i trebuie; cine îl cumpără nu e pentru el și cui îi trebuie nu-l știe și nu-l vede. :COȘCIUGUL :123. Ce este aceea din care să tot iei, ea se face și mai mare? :GROAPA :124. Ce se naște neînsuflețit din însuflețit , și însuflețit din neînsuflețit? :GĂINA ȘI OUL :125. Chirchirița, :Mirchirița, :Cîrcei toborița. :FASOLEA :126. Cine iese noaptea din sat și nu-l latră cîinii? :FUMUL :127. Am o rață potcovită :Stă pe casă șindrilită. :STEAUA :128. Rața umblă pe gîrlă și fulgii îi rămase în pădure. :LUNTREA :129. Pe valea lui Tertelea legai verde pe uscat. :VIA :130. Usturime :Cu durime :Cînd o pui îmi pare bine. :GÎND PUNE CERCELUL ÎN URECHE :131. Am un puț cu apă roșie, închis cu ghizduri verzi. :PEPENELE :132. Am doi boi: unul gras și altul slab; cel slab sare preste gard ; iară cel gras cade jos. :GRÎUL ȘI PLEAVA :133. Am o găinușe, :Gălbinușe, :Cu minciunițe în gușe, :Cu dreptate pe spinare. :CÎNTARUL :134. Am un moș bătrîn și urcă aracii la deal. :ARICIUL :135. Am o fată mare și o atîrn de plete în cui. :PLOSCA :136. Lipie peste lipie, :Floarea-i verde-liliachie. :SFECLA :137. La o căpățînă de vultur două jumătăți de blid. :URECHILE :138. Am un ciocănel cu două găurele. :NASUL :139. Am un bordei plin de viței; pînă nu sparg bordeiul vițeii nu se văd. :SEMINȚELE DOVLEACULUI :140. Am un bordei plin cu viței și toți stau cu coadele afară. :LINGURELE CÎND STAU ÎN OALĂ :141. Am o felie de pepene, trece prin apă repede. :SUVELNIȚA :142. Ce trece prin gîrlă și nu se udă? :VIȚELUL CÎND ESTE ÎN BURTA MĂ-SI :143. Unde te duci strîmbule? — :Ce mă întrebi, găunosule? :FUMUL :144. Helega, melega, se duce la biserică și vine acasă de se vaită. :MELIȚA :145. Cînd eu mîna bag în spuză :Pe bonc-a apuc de buză. :TURTA :146. Tata gros, fără os. :SACUL PLIN CU MĂLAI :147. Omul terfegos duce porcii-n jos. :PIEPTENELE :148. Ce e sub tufă nu răsuflă. :PICIORUL CÎND ESTE ÎNCĂLȚAT :149. Am un cal; dacă îi iei șaua, i se văd mațele. :LADA :150. Am o pasăre dușmană :Și foarte tirană. :N-are suflet, n-are minte, :Ci e plină de cuvinte, :Ce-o întrebi ea spune. :CEASORNICUL :151. Am o vacă ; cînd o mulg o întorc cu picioarele în sus. :PLOSCA :152. Sus pădure, :Jos pădure, :La mijloc :E loc de joc. :PIEPTENELE CU DINȚII LA AMÎNDOUĂ MARGINILE :153. Am un bou, cu coarnele iernează și cu trupul verează. :GRINDA CASEI :154. Ziua stau pre fereastră, la prînz pe masă și seara mă ascunz. :MUSCA :155. Zbiară leul între hotare și se aude în nouă țări. :TUNETUL :156. Cînd n-aveam îți dădeam; acum am și nu-ți dau. :FEMEIA MĂRITATĂ :157. Am o fată încinsă cu bete și-o strigă din cetate șapte lei și jumătate. :PLOSCA :158. Într-o scorboră uscată :Șade o cățea turbată. :SABIA :159. Suliță pestriță, caragea de os. :GHIONOAIA :160. Sunt rotund ca un ban, stau în mijlocul ușei :Ghici ce păzesc? :PECETIA :161. Am o frigare de carne și bucățica de fier. :INELUL :162. Tata roșu și gaura neagră. :MORCOVUL :163. Sus bubuie, jos butie, la mijloc coadă de vulpe. :TRESTIA :164. Cît am trăit, :Pe loc m-ai fript, :Iar după ce-am murit, :Pe drum m-ai azvîrlit. :OALA :165. M-a trimis doamna de sus la doamna de jos să-mi dea țesătură fără neam de tivitură. :HÎRTIA :166. Apa mă naște, soarele mă crește și cînd nu văz pe mama mor. :PEȘTELE :167. Ce este în toate? :NUMELE :168. Din pămînt născui, în lume trăii și cînd murii oasele mi le asvîrliră pe gunoi. :OALA :169. Lată peste lată, peste lată îmbujorată, peste îmbujorată crăcănată, peste crăcănată măciulie, peste măciulie limpezeală, peste limpezeală gălbeneală și peste gălbeneală huduleț. :FAȚA CASEI CU VATRA, FOCUL, PIROSTRIILE, CEA-UNUL, APA DINTR-ÎNSUL, MĂLAIUL ȘI FĂCĂLEȚUL :(Din Convorbiri, vol. XI). :170. Am un pom cu ramurile în jos și cu rădăcina în sus. :OMUL :171. Am o floare frumoasă, :Bărbații o miroasă, :Numai lor le-e drăgăstoasă. :FEMEIA :172. Ce e dulce și mai dulce și pe taler nu se taie; dar din el gustă și bogatul și săracul? :SOMNUL [[Categorie:Petre Ispirescu]] [[Categorie:Ghicitori]] 8ecfnkv5yqslsn2ba31kvhkdvi8bq0m 102 38453 150840 145303 2026-05-25T09:55:27Z Mishuletz 445 150840 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Volume== * [[Robert Burns, poetul țărănimei|Robert Burns : poetul țărănimei : poezii traduse din englezește cu o notiță biografică]], 1925 [http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/143454 BCU Cluj] * [[William Shakespeare]], [[Cum vă place]], comedie în 5 acte, Fundația Regală Pentru Literatură și Artă, București, 1942 * [[Lord Byron]], [[Cain, un mister]], Editura Cultura Națională, București, 1925 {{dig|https://restitutio.bcub.ro/items/cain-un-mister}} ==Traduceri din publicații== * [[Moartea lui Artur]], de [[Autor:Alfred Tennyson|Alfred Tennyson]], [[Revista Gândirea]], anul I, nr. 15, 1921 * [[In Memoriam]] (fragment), de [[Autor:Alfred Tennyson|Alfred Tennyson]], [[Revista Gândirea]], anul I, nr. 14, 1921 * [[Nu ’ntreba de ce suspin]], de [[Autor:Eduard Mörike|Eduard Mörike]], [[Revista Hyperion]], anul I, nr. 1 * [[Sonetul 116 (Shakespeare, Petre Grimm)|Sonet]], de [[Autor:William Shakespeare|Shakespeare]], [[Revista Hyperion]], anul I, nr. 1 * [[Îmi saltă inima văzând...]], de [[Autor:William Wordsworth|William Wordsworth]], revista [[Junimea Literară]], an. 15, nr. 11-12, 1926, p.247 6mz67x2bz0xp87poglrvlchuw7vrn0r 0 38555 150837 139383 2026-05-25T09:52:55Z Mishuletz 445 150837 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Sonet (Shakespeare) | autor = William Shakespeare | traducător= Petre Grimm | secțiune = | anterior = | următor = | note = ''Traducere în forma originală'' a sonetului 116, publicată în nr. 1 al revistei [[Revista Hyperion|Hyperion]], 1 ianuarie 1932 }} {{Ppoem|Eu nu cred că sunt piedeci la unirea A două inimi ce credință-și țin, Iubire-adevărată nu-i iubirea, Ce piere când în cale-i piedeci vin. Iubirea-i ca o stea nemișcătoare, Ce calea le-o arată la năieri, Statornică în furtuni îngrozitoare, Ea-i tot aceeași astăzi ca și ieri. Iubirea nu-i a vremii jucărie, — Tu frumusețe, doar, cu vremea treci. — Ea nu se schimbă ori-ce-ar fi să vie. Aceeași ea rămâne ’n veci de veci. De mi se dovedește cam mințit Nimic n’am scris și nimeni n’a iubit.}} [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] dd9batb9k312zrf4jlijeyw9fambfp2 150838 150837 2026-05-25T09:54:17Z Mishuletz 445 Mishuletz a redenumit pagina [[Sonet (Shakespeare)]] în [[Sonetul 116 (Shakespeare, Petre Grimm)]]: titlu prea general 150837 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Sonet (Shakespeare) | autor = William Shakespeare | traducător= Petre Grimm | secțiune = | anterior = | următor = | note = ''Traducere în forma originală'' a sonetului 116, publicată în nr. 1 al revistei [[Revista Hyperion|Hyperion]], 1 ianuarie 1932 }} {{Ppoem|Eu nu cred că sunt piedeci la unirea A două inimi ce credință-și țin, Iubire-adevărată nu-i iubirea, Ce piere când în cale-i piedeci vin. Iubirea-i ca o stea nemișcătoare, Ce calea le-o arată la năieri, Statornică în furtuni îngrozitoare, Ea-i tot aceeași astăzi ca și ieri. Iubirea nu-i a vremii jucărie, — Tu frumusețe, doar, cu vremea treci. — Ea nu se schimbă ori-ce-ar fi să vie. Aceeași ea rămâne ’n veci de veci. De mi se dovedește cam mințit Nimic n’am scris și nimeni n’a iubit.}} [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] dd9batb9k312zrf4jlijeyw9fambfp2 150848 150838 2026-05-25T10:10:23Z Mishuletz 445 150848 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Sonet (Shakespeare) | autor = William Shakespeare | traducător= Petre Grimm | secțiune = | anterior = | următor = | note = ''Traducere în forma originală'' a sonetului 116, publicată în nr. 1 al revistei [[Revista Hyperion|Hyperion]], 1 ianuarie 1932 }} {{Ppoem|Eu nu cred că sunt piedeci la unirea A două inimi ce credință-și țin, Iubire-adevărată nu-i iubirea, Ce piere când în cale-i piedeci vin. Iubirea-i ca o stea nemișcătoare, Ce calea le-o arată la năieri, Statornică în furtuni îngrozitoare, Ea-i tot aceeași astăzi ca și ieri. Iubirea nu-i a vremii jucărie, — Tu frumusețe, doar, cu vremea treci. — Ea nu se schimbă ori-ce-ar fi să vie. Aceeași ea rămâne ’n veci de veci. :De mi se dovedește cam mințit :Nimic n’am scris și nimeni n’a iubit.}} [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] oph61yec6cuj1m0izl1pr2qixv91tnf 0 50472 150833 150827 2026-05-24T22:57:29Z Ioachimus 20513 150833 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Sonete | autor = William Shakespeare | traducător= | secțiune = | anterior = | următor = | note = ''Aceste traduceri realizate de inteligența artificială se află în domeniul public. Ele încearcă să surprindă spiritul sonetelor lui Shakespeare, însă, asemenea oricărui traducător, I.A. poate produce interpretări subiective sau erori.'' }} ==SONET 1== {{Ppoem|Din cei mai buni dorim rod și lumină, Ca trandafirul viu să nu se stingă; Când timpul moare și se face vină, Urmașul blând să-i poarte slava-i plină. Dar tu, legat de ochiul tău senin, Îți arzi lumina-n foc hrănit din sine, Făcând pustiu în loc de plin destin, Dușman ți-ești ție, crud cu tine-n tine. Tu, podoaba cea nouă a lumii ești, Vestitor al primăverii înflorite, Dar în mugure comoara ți-o oprești, Și-ngropând darul, lași bogății sleite. Miluiește lumea, nu-i fi o fiară, Nu mânca ce-o ține, în a morții seară.}} ==SONET 2== {{Ppoem|Când patruzeci de ierni asedia-ți-vor fruntea, Și brazde-adânci săpa-vor câmpul feții tale, Veșmântul tinereții, slăvit azi înaintea, Zdrențuit va fi și făr' de preț în cale; Și-ntrebat atunci: unde-i toată frumusețea, Și unde-i visteria zilelor aprinse, Să spui: în ochii-ți scufundați este tristețea, Ar fi rușinea ce mistuie speranțe-ncinse. Dar mult mai vrednic ar fi rostul tău, De-ai zice: „iată fiul meu ce poartă Socoteala mea și-al vârstei greu ceacău, Dovedind prin el că viața nu e moartă!” Astfel renaști când bătrânețea vine, Având sânge cald dacă-ngheață-n tine.}} ==SONET 3== {{Ppoem|Privește-n oglindă și spune feței tale Că-i vremea alt chip asemenea să nască; De nu-l reînnoiești acum din ale sale, Înșeli și lumea, și o mamă vrednică. Căci unde-i cea atât de mândră-n fire, Să-și lepede ogorul de-al tău rost? Sau cine-ar vrea, din sine, în iubire, Să-și fie mormânt, oprind al vieții post? Tu ești oglinda mamei tale vii, În tine ea-și vede primăvară; Așa și tu, prin anii ce-or veni, Vedea-vei aurul dincoace de povară. Dar de trăiești uitat, fără urmași, Mori singur — și chipu-ți piere-n pași.}} ==SONET 4== {{Ppoem|Frumos neghiob, de ce tot cheltuiești, Pe tine însuți tot ce-ai moștenit? Natura nu dă har, ea tot dă-mprumut, Și-mparte doar la cel ce-i dăruit. Atunci, zgârcit frumos, de ce-abuzezi, De darul mare ce ți-a fost lăsat? Zaraf fără de spor, de ce tot crezi, Că poți trăi cu tot ce-ai adunat? Căci făcând negoț cu tine singur doar, Pe tine însuți crunt te amăgești. Când firea te va rechema-n zadar, Ce socoteală poți să-i mai găsești? Frumosul tău nefolosit va piere, Folosul lui e viață și putere.}} ==SONET 5== {{Ppoem|Acele ceasuri, ce blând au plăsmuit Frumuseții chip ce ochii-l adorau, Vor deveni tirani asupra chipului iubit Și-l vor strica pe cel ce-l înălțau. Căci timpul, fără tihnă, duce vara În iarna hidoasă și o nimicește, Seva-ngheață, frunza-și pierde floarea, Frumusețea sub zăpezi se risipește. De n-ar rămâne vara în esență, Ca prizonier în zidul de cristal, Frumosul s-ar pierde-n absență, Fără memorie-n cursul triumfal. Flori-nghețate-n iarnă de vor sta, Pierd chipul doar, dar duhul va dura.}} ==SONET 6== {{Ppoem|Nu da iernii mâna-ți aspră să destrame În tine vara, cât nu-i încă distilată, În vas de-argint adună-a ta podoabă-n rame Ca frumusețea-n sine să nu fie-ngropată. Nu-i cămătărie ce spor aduce Acelora ce dau cu drag împrumut; E drept să naști un altul ce te duce Mai departe — sau zece, la-nceput. De zece ori ai fi în zece vii făpturi, Și chipul tău s-ar naște-n fiecare iar, Ce-ar mai putea să-ți facă moartea-n neguri? Când tu trăiești în fii ca-n viu hotar. Nu fi zgârcit: prea mândru ești să pieri, Nu da la viermi comoara ce o ceri.}} ==SONET 7== {{Ppoem|Privește cum din răsărit se-nalță Lumina blândă, frunți plecate-i stau, Și ochii toți, în noua ei splendoare, Slăvesc sfințenia ce le-o dau. Urcând pe dealul cerului abrupt, Ca tânăr plin de vlagă la amiază, Privirile-o urmează neîntrerupt, În drumul ei de aur ce-o veghează. Dar când, din vârf, cu pas slăbit coboară, Ca bătrânețea-n clipe de apus, Privirile, ce-i erau supuse-odinioară, Se-ntorc spre altă cale, mai presus. La fel și tu, în amiaza ta, vei piere, De n-ai un fiu, spre dreapta înviere.}} ==SONET 8== {{Ppoem|De ce auzi muzica trist în piept? Plăcerea nu se ceartă cu plăcerea; De ce iubești ce nu primești cu drept, Ori bucuria-ți tulbură durerea? Armonia glasurilor unite N-ar trebui să-ți tulbure-auzul fin; Ele te mustră blând, căci sunt zidite Din părți ce-n tine nu trăiesc deplin. Privește coarda cum pe alta-atinge, Ca soț cu soață-n dulce-mpreunare, Părinte, fiu și mamă ce se-nvinge Într-un acord de liniște și stare: Cântarea lor, de la toți una pare, Îți spune: „singur, nimic ești în zare."}} ==SONET 9== {{Ppoem|De teamă vrei vreo văduvă să plângă, De-ți mistui viața în singurătate? Ah, de vei muri fără urma să-ți rămână, Lumea te plânge ca stafie-n noapte. Va fi ea însăși văduvă de tine, Că n-ai lăsat vreun chip spre-a te păstra, Căci orice văduvă alin își ține Prin ochii fiilor, iubirea sa. Vezi, un risipitor ce-n lume-aruncă, Schimbă doar locul, lumea tot se-mbie; Dar risipa frumosului e muncă, Ce piere-n cel ce n-are moștenire. Nu-i dragoste în sufletul tău ascuns, De-ți ești tu însuți sabie și răspuns.}} ==SONET 10== {{Ppoem|Rușine ție! Nu mai spui că-i drag, Celui ce-i singur, fără de noroc. De mulți iubit, tu treci al lumii prag, Dar tu pe nimeni nu iubești deloc. Ești stăpânit de-o ură nimicitoare, Și-mpotriva ta tu singur uneltești, Dărâmi al frumuseții tale soare, Pe care-n loc să-l crești, tu-l prăbușești. Schimbă-ți gândirea, ca să cred și eu! Va sta urâtul unde-i dragostea? Fii blând precum e chipul tău mereu, Ori măcar ție dă-ți milostivirea: Mai fă un altul, pentru-al meu amor, Să fii frumos, prin el, nemuritor.}} ==SONET 11== {{Ppoem|Cum pierzi în chip, tot astfel crești prin fii, Și dai ce moare-n tine unui rod; Iar sângele ce-l verși în zori târzii Rămâne-al tău, deși te duci spre glod. Aici stau mintea, harul și sporirea, Iar fără ele-s ger, ruină, fum; De-ar fi toți sterpi, s-ar stinge omenirea, Și-n ani șaizeci s-ar prăbuși din drum. Dar cei ce firea nu-i făcu spre har Să piară sterpi, diformi și fără soarte; Pe cine-a uns mai mult cu dulce dar, Pe-acela-l vrea și spornic mai departe. Te-a pus pecete firii, viu temei: Să lași altoi, nu moartea-n urma ei.}} ==SONET 12== {{Ppoem|Când număr ceasul care bate timpul Și ziua cea senină cade-n noapte; Când văd viorica stinsă-n neantul Și pletele negre albe ca de moarte; Când văd copacii goi și fără frunză, Ce-alt’dată umbre-au dat la turme grele; Și vara-n snopi, sub barba lor căruntă, Dusă pe targă printre ierni rebele; Atunci mă-ntreb de chipul tău curat, Căci vremea-l va lua în risipire; Fiindcă tot ce-i dulce și bogat Se stinge când răsare-n făptuire. Nimic nu-l apără de coasa sorții Decât un fiu, să-nfrunte clipa morții.}} ==SONET 13== {{Ppoem|O, de-ai fi numai tu! Dar nu rămâi Al tău mai mult decât trăiești sub soare; Deci pentru clipa stingerii să-ți pui Chip dulce-n altul, viu după plecare. Așa frumosul dat numa-n arendă Nu și-ar afla sfârșirea lui deplină; Tu însuți după moartea ta, splendidă, Când fiul tău ți-ar duce-a ta lumină. Cine-ar lăsa o casă-așa aleasă Să cadă-n ger și vifor fără milă, Când buna grijă-ar ține-o luminoasă Contra morții cu suflare ostilă? Doar risipitorii pier ce-au moștenit: Avut-ai tată — fii tată la sfârșit.}} ==SONET 14== {{Ppoem|Nu-mi trag din stele dreapta judecată, Și totuși parcă știu astrologie; Dar nu de norocire-ntunecată, De ciumă, vânt ori rodnicie vie. Nici nu vestesc pe clipe furtunoase, Cu tunet, ploi și vifor pentru regi; Nici nu citesc din ceruri nebuloase Ce sorți așteaptă sceptrele întregi. Ci din privirea-ți iau învățătură, Și-n ochii tăi, strălucitori luceferi, Citesc cum adevăr și frumusețea pură Vor dăinui, de lași urmași, și seceri. Iar de nu treci din tine altă viață, Cu tine mor și adevăr, și față.}} ==SONET 15== {{Ppoem|Când văd că tot ce crește piere-n timp, Și stă desăvârșit doar o clipire, Că lumea-i teatru plin de chip și schimb, Sub stele ce-i șoptesc tăcută știre; Când văd cum omul crește ca un pom, Hrănit și frânt sub cerul neschimbat, Mândrindu-și seva-n junele său domn, Apoi uitării jalnic dat și luat; Atunci această lume schimbătoare Te-arată tânăr ochiului trudit, Unde cu Timpul luptă-a Morții stare Spre-a-ți schimba ziua-n noapte de pierit; Și eu, luptând cu Timpul pentru tine, Îți altoiesc prin vers făptura-n mine.}} ==SONET 16== {{Ppoem|Dar pentru ce pe calea cea mai tare Nu lupți cu Timpul, crud stăpân de sânge? Nu-ți întărești și chipul ce dispare Cu har mai sfânt ca versul meu ce plânge? Acum ești sus pe culmea unei ore, Și grădini fecioare, nesădite-ncă, Ar vrea să-ți poarte-aievea o rodire, Mai vie ca portretu-ți de pe stâncă. Atunci al vieții fir s-ar împlini, Ce nici penelul vremii, nici condeiul Nu pot în ochii lumii zugrăvi Cu tot ce-ascunde chipul și temeiul. Să te jertfești e calea spre mărire, Și vei trăi prin propria-ți rodire.}} ==SONET 17== {{Ppoem|Cine va crede versul meu târziu, De-l umplu tot cu harul tău ceresc? Căci el, știe și cerul, e pustiu, Mormânt ce-ți tainuiește chip domnesc. De-aș scrie vraja ochilor tăi vii Și-n versuri noi al tău nespus tezaur, Vor zice cei ce-or fi: „Minciuni târzii! Pe chip pământesc nu cade-atâta aur.” Iar foile-ngălbenite de vremi multe Luate-n râs vor fi ca moșii guralivi, Și harul tău, pe care-or să-l asculte, Un cânt antic al unor păgâni vii: Dar de-ai avea un fiu în acea zare, Prin el și vers trăi-vei viu mai tare.}} ==SONET 18== {{Ppoem|Să te compar cu ziua cea de vară? O, firea ta-i mai blândă, mai de preț; În Mai, furtuni scutură muguri iară, Și vara-și pierde grabnic frumuseți. Prea arzător lucește ceru-adesea, Și chipu-i de-aur cade-nnourat; Și orice har își pierde frumusețea, De soartă ori de fire prea schimbat. Dar vara ta eternă nu apune, Nici frumusețea ta nu va pieri; Nici Moartea nu va spune că te pune În umbra ei, când versu-ți va spori. Cât ochii văd și piepturi au suflarea, Trăi-va versul — dându-ți nemurirea.}} [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[Categorie:William Shakespeare]] kkz790lcuwqq96mc8c3fofzyiv1227m 150834 150833 2026-05-24T22:58:00Z Ioachimus 20513 Ștergerea conținutului paginii 150834 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 0 50487 150839 2026-05-25T09:54:17Z Mishuletz 445 Mishuletz a redenumit pagina [[Sonet (Shakespeare)]] în [[Sonetul 116 (Shakespeare, Petre Grimm)]]: titlu prea general 150839 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Sonetul 116 (Shakespeare, Petre Grimm)]] fxmlnet39fpcccz7my0bom32bu2eyl2 14 50488 150842 2026-05-25T09:58:22Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{decese după an | secol = 16 | deceniu = 1 | an = 6 }} 150842 wikitext text/x-wiki {{decese după an | secol = 16 | deceniu = 1 | an = 6 }} 6cb2rw7gbyinn9lxvjch5l0qqln80lu 14 50489 150843 2026-05-25T09:59:03Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{decese după an | secol = 16 | deceniu = 1 | an = }} 150843 wikitext text/x-wiki {{decese după an | secol = 16 | deceniu = 1 | an = }} miy918650i0eant0o9covyhc3vmyqb7 14 50490 150844 2026-05-25T09:59:21Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{decese după an | secol = 16 | deceniu = | an = }} 150844 wikitext text/x-wiki {{decese după an | secol = 16 | deceniu = | an = }} jehygo3414auvid13pby77rbxhig60q 14 50491 150845 2026-05-25T10:02:18Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{nașteri după an | secol = 15 | deceniu = 6 | an = 4 }} 150845 wikitext text/x-wiki {{nașteri după an | secol = 15 | deceniu = 6 | an = 4 }} moognyvl9a25lnqlg4jbtt2flewzktz 14 50492 150846 2026-05-25T10:02:31Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{nașteri după an | secol = 15 | deceniu = 6 | an = }} 150846 wikitext text/x-wiki {{nașteri după an | secol = 15 | deceniu = 6 | an = }} t498ecet71jsjqd5cwkon0q9kazk614 14 50493 150847 2026-05-25T10:02:46Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{nașteri după an | secol = 15 | deceniu = | an = }} 150847 wikitext text/x-wiki {{nașteri după an | secol = 15 | deceniu = | an = }} pd55hcl3zy2ba51iam02boirvjyaxy1