Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.13 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 3 26868 151124 151107 2026-08-02T14:31:34Z Pathoschild 72 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 151124 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__<div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[File:Revi logo (pink).png|thumb|center|<span style="color:red">PLEASE DO NOT LEAVE MESSAGE HERE!</span>]] '''<span style="color:red"> BEFORE YOU BLOCK MY ACCOUNT: IF MY EDIT SUMMARY INCLUDE PREFIX </span>''(Script)''<span style="color:red">, DON'T BLOCK ME, JUST TELL ME TO SLOW DOWN AT COMMONS' TALK PAGE. IT IS AN AUTOMATED SCRIPT BEING USED ON COMMONS TO MOVE FILES.</span>''' Instead, please leave your message following site: <br /> [[File:Wikidata-logo-en.svg|45px|link=d:User talk:Revi C.]] [[d:User talk:Revi C.]] for Wikidata (Interwiki links) stuff <!--(I am {{int:Group-sysop}} there)--> <br /> [[File:Commons-logo.svg|45px|link=commons:User talk:Revi C.]] [[commons:User talk:Revi C.]] for renaming stuff or [[User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] action (I am {{int:Group-sysop}} there) <br /> [[File:Wikimedia Community Logo optimized.svg|45px|link=m:User talk:Revi C.]] [[meta:User talk:Revi C.]] for other stuff (User right notification, revert message, etc...) Messages left on this page may be reverted or moved without any response.</div> 5b8qtz4dnjnrhc9ts3mku14m3gujbq8 0 29755 151123 87335 2026-08-02T14:19:26Z ~2026-42875-97 22608 /* */ 151123 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Rochia | autor = Magda Isanos | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem> Din lada mirosind a molii și-a parfum a scos o rochie din tinerețea ei bunica. Subțire-i și ușoară ca un fum, de parcă-ar fi țesută din nimica. Ce trist foșnește crinolina de mătase, volanele i se distramă și se taie, și-n loc de raze, siluete grațioase, din alte vremi, dansează prin odaie. Revede balul cel dintâi bătrâna, își recunoaște rochia de fată și-i tremură pe-atlasul rece mâna de-nduioșare multă-nfiorată. Și cum își pleacă fruntea tot mai tare i-așa de gârbovă bunica-n vechiul șal… Ce s-a făcut frumoasă dansatoare care-a plutit în rochia de bal? Picioarele ușoare și micuțe, și ochii, și surâsul strălucit, în trupul gârbovitei bunicuțe cum, oare, pe vecie de-au murit? Și mi-au răspuns mătăsurile moarte, sau poate chiar bătrâna-n vechiul șal; nu, n-au murit, dansează mai departe mereu în alte rochii, primul bal. </poem> [[Categorie:Magda Isanos]] poij1295qdx3s52lsaa5fikmbin6u5l 3 45608 151134 140344 2026-08-02T15:44:10Z Pathoschild 72 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 151134 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[User talk:Revi C.]] o9z79lcc9a9pfmqmrod5w3eyk4q9i0o 2 45609 151133 140345 2026-08-02T15:08:28Z Pathoschild 72 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 151133 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[User:Revi C.]] 88g0cv17whfgb1wkeh281mptujwtlut 104 50592 151125 2026-08-02T14:48:52Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151125 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{x-mai mare|{{uc|Ioan Nadejde}}}}}} {{dhr}} [[File:Mișcarea Socialistă (1932) - illustration - page 363.png|200px|center|border]] {{dhr}} Născut în orașul Tecuciu, în anul 1854, luna Decembrie. Studiul liceal l’a făcut în orașul Botoșani, eșind întâiul în toate clasele. La vârsta de 18 ani a trecut bacalaureatul la Iași, fiind clasificat întâiul cu mari laude. Citise în întregime Iliada și Odiseea în limbă elină. A uimit pe examinatorul său de limba elină, profesorul V. Burlă. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> dl2nzuzs76fhyrvzvvgjsry78e59gyz 104 50593 151126 2026-08-02T14:55:10Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151126 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|172|I. C. ATANASIU|}} {{sep}}{{fin bloc/s}}</noinclude>In 1876, ivindu-se o catedră liberă de limba română la Liceul Național din Iași, Nădejde s’a prezentat la concurs și a reușit. A intrat în mișcarea socialistă. Activitatea lui în mișcarea socialistă am arătat-o în corpul acestui studiu. In anul 1895 și-a trecut licența în drept cu teza: ''„Din Dreptul vechi Român”'' — operă de mare valoare, prefațată de profesorul C. Disescu. Retras din mișcarea socialistă în 1900, s’a îndeletnicit cu avocatura. In anul 1903 a fost numit director al ziarului „Voința Națională”. Mai târziu a fost ales deputat. In anul 1918 a fost numit jurisconsult la Inalta Curte de Casație cu rangul de Consilier pentru procesele venite din Basarabia, ca un adânc cunoscător al dreptului rusesc. Acest post l’a ocupat cu o rară competință până la încetarea lui din viață. ''Lucrările lui.'' La Iași. Nădejde a scos, împreună cu doctorul Russel, ziarul „Bessarabia”. După eliminarea lui din învățământ — pentru ideile lui socialiste a scos, împreună cu C. Mille, revista literară și științifică „Contemporanul”, editată de Th. Codrescu, revistă care a avut un foarte mare succes. A fost director al ziarului „Muncitorul” și al revistelor „Revista Socială” și „Critica Socială” la Iași, iar la București a fost director al ziarului socialist „Lumea Nouă” și pe urmă, cum am spus, director al ziarului național-liberal „Voința Națională”. A fost un foarte activ colaborator al revistei „Gazeta săteanului” editată de C. C. Datculescu. Este autorul unei vaste lucrări „Dicționarul limbei latine”. In „Pandecte” a scris o serie de articole despre Dreptul Vechiu Român, articole foarte apreciate în lumea juridică. Avea adunat un material foarte bogat, aranjat în zeci de mii de fișe, din documentele vechi românești și slavone, pentru o lucrare ce plănuia să facă, despre: „Originele Dreptului Român, despre forma și alcătuirea lui”. Vremea și starea sănătății lui nu i-au îngăduit să scrie această vastă lucrare. După moartea lui, soția sa Sofia Nădejde, a dăruit tot acest material bogat Fundațiunei Regele Ferdinand din Iași. I. Nădejde a mai scris: „Gramatica limbei române” și „Genealogia familiei Morțun”. In afară de știința sociologică, Ioan Nădejde era un<noinclude><references/></noinclude> ldxqfnmt44xlztvf28p0c1w3y144wyd 151127 151126 2026-08-02T14:55:25Z TiberiuFr25 11409 151127 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|172|I. C. ATANASIU|}} {{sep}}</noinclude>In 1876, ivindu-se o catedră liberă de limba română la Liceul Național din Iași, Nădejde s’a prezentat la concurs și a reușit. A intrat în mișcarea socialistă. Activitatea lui în mișcarea socialistă am arătat-o în corpul acestui studiu. In anul 1895 și-a trecut licența în drept cu teza: ''„Din Dreptul vechi Român”'' — operă de mare valoare, prefațată de profesorul C. Disescu. Retras din mișcarea socialistă în 1900, s’a îndeletnicit cu avocatura. In anul 1903 a fost numit director al ziarului „Voința Națională”. Mai târziu a fost ales deputat. In anul 1918 a fost numit jurisconsult la Inalta Curte de Casație cu rangul de Consilier pentru procesele venite din Basarabia, ca un adânc cunoscător al dreptului rusesc. Acest post l’a ocupat cu o rară competință până la încetarea lui din viață. ''Lucrările lui.'' La Iași. Nădejde a scos, împreună cu doctorul Russel, ziarul „Bessarabia”. După eliminarea lui din învățământ — pentru ideile lui socialiste a scos, împreună cu C. Mille, revista literară și științifică „Contemporanul”, editată de Th. Codrescu, revistă care a avut un foarte mare succes. A fost director al ziarului „Muncitorul” și al revistelor „Revista Socială” și „Critica Socială” la Iași, iar la București a fost director al ziarului socialist „Lumea Nouă” și pe urmă, cum am spus, director al ziarului național-liberal „Voința Națională”. A fost un foarte activ colaborator al revistei „Gazeta săteanului” editată de C. C. Datculescu. Este autorul unei vaste lucrări „Dicționarul limbei latine”. In „Pandecte” a scris o serie de articole despre Dreptul Vechiu Român, articole foarte apreciate în lumea juridică. Avea adunat un material foarte bogat, aranjat în zeci de mii de fișe, din documentele vechi românești și slavone, pentru o lucrare ce plănuia să facă, despre: „Originele Dreptului Român, despre forma și alcătuirea lui”. Vremea și starea sănătății lui nu i-au îngăduit să scrie această vastă lucrare. După moartea lui, soția sa Sofia Nădejde, a dăruit tot acest material bogat Fundațiunei Regele Ferdinand din Iași. I. Nădejde a mai scris: „Gramatica limbei române” și „Genealogia familiei Morțun”. In afară de știința sociologică, Ioan Nădejde era un<noinclude><references/></noinclude> n16w6myycdzb97i9ehxx25w5ccctcck 151128 151127 2026-08-02T14:55:48Z TiberiuFr25 11409 151128 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|364|I. C. ATANASIU|}} {{sep}}</noinclude>In 1876, ivindu-se o catedră liberă de limba română la Liceul Național din Iași, Nădejde s’a prezentat la concurs și a reușit. A intrat în mișcarea socialistă. Activitatea lui în mișcarea socialistă am arătat-o în corpul acestui studiu. In anul 1895 și-a trecut licența în drept cu teza: ''„Din Dreptul vechi Român”'' — operă de mare valoare, prefațată de profesorul C. Disescu. Retras din mișcarea socialistă în 1900, s’a îndeletnicit cu avocatura. In anul 1903 a fost numit director al ziarului „Voința Națională”. Mai târziu a fost ales deputat. In anul 1918 a fost numit jurisconsult la Inalta Curte de Casație cu rangul de Consilier pentru procesele venite din Basarabia, ca un adânc cunoscător al dreptului rusesc. Acest post l’a ocupat cu o rară competință până la încetarea lui din viață. ''Lucrările lui.'' La Iași. Nădejde a scos, împreună cu doctorul Russel, ziarul „Bessarabia”. După eliminarea lui din învățământ — pentru ideile lui socialiste a scos, împreună cu C. Mille, revista literară și științifică „Contemporanul”, editată de Th. Codrescu, revistă care a avut un foarte mare succes. A fost director al ziarului „Muncitorul” și al revistelor „Revista Socială” și „Critica Socială” la Iași, iar la București a fost director al ziarului socialist „Lumea Nouă” și pe urmă, cum am spus, director al ziarului național-liberal „Voința Națională”. A fost un foarte activ colaborator al revistei „Gazeta săteanului” editată de C. C. Datculescu. Este autorul unei vaste lucrări „Dicționarul limbei latine”. In „Pandecte” a scris o serie de articole despre Dreptul Vechiu Român, articole foarte apreciate în lumea juridică. Avea adunat un material foarte bogat, aranjat în zeci de mii de fișe, din documentele vechi românești și slavone, pentru o lucrare ce plănuia să facă, despre: „Originele Dreptului Român, despre forma și alcătuirea lui”. Vremea și starea sănătății lui nu i-au îngăduit să scrie această vastă lucrare. După moartea lui, soția sa Sofia Nădejde, a dăruit tot acest material bogat Fundațiunei Regele Ferdinand din Iași. I. Nădejde a mai scris: „Gramatica limbei române” și „Genealogia familiei Morțun”. In afară de știința sociologică, Ioan Nădejde era un<noinclude><references/></noinclude> 14xu937d46pouz1yrfpwe9t1cdwg906 104 50594 151129 2026-08-02T15:03:15Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151129 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||{{uc|Mișcarea socialistă}}|365}} {{sep}}</noinclude>adevărat erudit în limbile latină, elină și slavonă și un neîntrecut cunoscător al Dreptului vechiu românesc. Ioan Nădejde s’a stins din viață în București, în luna Decembrie 1928, în vârstă de 74 de ani. {{***}} Savant in foarte multe ramuri, împrejurările l’au făcut pe Ioan Nădejde ca în ultimii ani ai vieții lui să se ocupe în deosebi de ramura juridică. In ce privește vasta lui cultură juridică și opera ce el a înfăptuit pe acest teren, voi da loc aici aprecierii făcute de Andrei Rădulescu, consilier la Inalta Curte de Casație și membru al Academiei Române. Nimeni nu putea zugrăvi cu mai multă competință opera juridică a lui Nădejde decât distinsul membru al Academiei Române și al instanței noastre juridice superioare. Reproduc articolul scris de Andrei Rădulescu cu prilejul morții lui I. Nădejde, articol apărut în ziarul „Adevĕrul” din 1 Februarie 1929: {{dhr}} {{C| UN ARTICOL DESPRE IOAN NĂDEJDE }} {{fin bloc/s}} A încetat din viață Ioan Nadejde. S’au reamintit — cu această ocazie — meritele lui ca gazetar, însuflețitor și conducător al mișcării socialiste. Aproape nimic nu s’a spus, însă, de activitatea lui pe alte terenuri și în special pe al Dreptului. Ioan Nădejde a fost totuși un cărturar care a lucrat în diferite domenii. A scris cărți și articole de istorie națională, de geografie, de științe naturale, de gramatică română, de folklor, de filologie, de critică, de istoria limbii și literaturii române, a făcut cel mai bun dicționar latin-român, etc.<ref>Cităm din lucrările sale, fie în broșuri, fie în „Contemporanal”: Viața lui Ștefan cel Mare 1883, Gramatica limbei române 1884, Geografia jud. Iași 1885, Elemente de Zoologie 1886, Istoria limbei și literaturei române 1887, Schiță despre Miron Costin 1888, Elemente de botanică 1889, Elemente de geologie 1890, Gramatica română partea II 1897, Tactica social-democrației 1893, Dicționar latin-român 1894.{{Paragraf}}In Contemporanul: Din ce veac să fie graiul viu rus din ms. dela Voroneț? 1883. Despre strigoi 1883. Dialectul moldovenesc 1883 și 1884. Articolul hotărît în dialectul istrian 1884. Teoria lui Rössler de Xenopol 1884—86. Limba literară 1889. O chestie de limbă literară 1889—90, etc.</ref>. In mod deosebit și mai ales către maturitate l-au atras cercetările de istoria dreptului român. Acum 30 de ani — când trecuse de 45 de ani — și-a luat licența în drept la București, cu o teză intitulată: Din dreptul vechiu român<ref>Buc. 1898.</ref>, lucrare care<noinclude>{{Fin bloc/e}} {{sep|6em|left}} {{Referințe mici}}</noinclude> gq3tp3jnclwib2724icr7sizxlwfaxp 151130 151129 2026-08-02T15:03:37Z TiberiuFr25 11409 151130 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||{{uc|Mișcarea socialistă}}|365}} {{sep}}</noinclude>adevărat erudit în limbile latină, elină și slavonă și un neîntrecut cunoscător al Dreptului vechiu românesc. Ioan Nădejde s’a stins din viață în București, în luna Decembrie 1928, în vârstă de 74 de ani. {{***}} Savant in foarte multe ramuri, împrejurările l’au făcut pe Ioan Nădejde ca în ultimii ani ai vieții lui să se ocupe în deosebi de ramura juridică. In ce privește vasta lui cultură juridică și opera ce el a înfăptuit pe acest teren, voi da loc aici aprecierii făcute de Andrei Rădulescu, consilier la Inalta Curte de Casație și membru al Academiei Române. Nimeni nu putea zugrăvi cu mai multă competință opera juridică a lui Nădejde decât distinsul membru al Academiei Române și al instanței noastre juridice superioare. Reproduc articolul scris de Andrei Rădulescu cu prilejul morții lui I. Nădejde, articol apărut în ziarul „Adevĕrul” din 1 Februarie 1929: {{dhr}} {{C| UN ARTICOL DESPRE IOAN NĂDEJDE }} {{fin bloc/s}} A încetat din viață Ioan Nadejde. S’au reamintit — cu această ocazie — meritele lui ca gazetar, însuflețitor și conducător al mișcării socialiste. Aproape nimic nu s’a spus, însă, de activitatea lui pe alte terenuri și în special pe al Dreptului. Ioan Nădejde a fost totuși un cărturar care a lucrat în diferite domenii. A scris cărți și articole de istorie națională, de geografie, de științe naturale, de gramatică română, de folklor, de filologie, de critică, de istoria limbii și literaturii române, a făcut cel mai bun dicționar latin-român, etc.<ref>Cităm din lucrările sale, fie în broșuri, fie în „Contemporanal”: Viața lui Ștefan cel Mare 1883, Gramatica limbei române 1884, Geografia jud. Iași 1885, Elemente de Zoologie 1886, Istoria limbei și literaturei române 1887, Schiță despre Miron Costin 1888, Elemente de botanică 1889, Elemente de geologie 1890, Gramatica română partea II 1897, Tactica social-democrației 1893, Dicționar latin-român 1894.{{Paragraf}}In Contemporanul: Din ce veac să fie graiul viu rus din ms. dela Voroneț? 1883. Despre strigoi 1883. Dialectul moldovenesc 1883 și 1884. Articolul hotărît în dialectul istrian 1884. Teoria lui Rössler de Xenopol 1884—86. Limba literară 1889. O chestie de limbă literară 1889—90, etc.</ref>. In mod deosebit și mai ales către maturitate l-au atras cercetările de istoria dreptului român. Acum 30 de ani — când trecuse de 45 de ani — și-a luat licența în drept la București, cu o teză intitulată: Din dreptul vechiu român<ref>Buc. 1898.</ref>, lucrare care<noinclude>{{Fin bloc/e}} {{sep|6em|align=left}} {{Referințe mici}}</noinclude> i8jcz9co9b9mb7jk3v4rbcpu0l65xyr 151131 151130 2026-08-02T15:03:53Z TiberiuFr25 11409 151131 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||{{uc|Mișcarea socialistă}}|365}} {{sep}}</noinclude>adevărat erudit în limbile latină, elină și slavonă și un neîntrecut cunoscător al Dreptului vechiu românesc. Ioan Nădejde s’a stins din viață în București, în luna Decembrie 1928, în vârstă de 74 de ani. {{***}} Savant in foarte multe ramuri, împrejurările l’au făcut pe Ioan Nădejde ca în ultimii ani ai vieții lui să se ocupe în deosebi de ramura juridică. In ce privește vasta lui cultură juridică și opera ce el a înfăptuit pe acest teren, voi da loc aici aprecierii făcute de Andrei Rădulescu, consilier la Inalta Curte de Casație și membru al Academiei Române. Nimeni nu putea zugrăvi cu mai multă competință opera juridică a lui Nădejde decât distinsul membru al Academiei Române și al instanței noastre juridice superioare. Reproduc articolul scris de Andrei Rădulescu cu prilejul morții lui I. Nădejde, articol apărut în ziarul „Adevĕrul” din 1 Februarie 1929: {{dhr}} {{C| UN ARTICOL DESPRE IOAN NĂDEJDE }} {{fin bloc/s}} A încetat din viață Ioan Nadejde. S’au reamintit — cu această ocazie — meritele lui ca gazetar, însuflețitor și conducător al mișcării socialiste. Aproape nimic nu s’a spus, însă, de activitatea lui pe alte terenuri și în special pe al Dreptului. Ioan Nădejde a fost totuși un cărturar care a lucrat în diferite domenii. A scris cărți și articole de istorie națională, de geografie, de științe naturale, de gramatică română, de folklor, de filologie, de critică, de istoria limbii și literaturii române, a făcut cel mai bun dicționar latin-român, etc.<ref>Cităm din lucrările sale, fie în broșuri, fie în „Contemporanul”: Viața lui Ștefan cel Mare 1883, Gramatica limbei române 1884, Geografia jud. Iași 1885, Elemente de Zoologie 1886, Istoria limbei și literaturei române 1887, Schiță despre Miron Costin 1888, Elemente de botanică 1889, Elemente de geologie 1890, Gramatica română partea II 1897, Tactica social-democrației 1893, Dicționar latin-român 1894.{{Paragraf}}In Contemporanul: Din ce veac să fie graiul viu rus din ms. dela Voroneț? 1883. Despre strigoi 1883. Dialectul moldovenesc 1883 și 1884. Articolul hotărît în dialectul istrian 1884. Teoria lui Rössler de Xenopol 1884—86. Limba literară 1889. O chestie de limbă literară 1889—90, etc.</ref>. In mod deosebit și mai ales către maturitate l-au atras cercetările de istoria dreptului român. Acum 30 de ani — când trecuse de 45 de ani — și-a luat licența în drept la București, cu o teză intitulată: Din dreptul vechiu român<ref>Buc. 1898.</ref>, lucrare care<noinclude>{{Fin bloc/e}} {{sep|6em|align=left}} {{Referințe mici}}</noinclude> 6mvcvk62xce4w2wgfhn9lj9u86pixf2 0 50595 151132 2026-08-02T15:06:09Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Mișcarea socialistă | autor = Ion C. Atanasiu | traducător = | secțiune = XXIV. Figuri Socialiste | anterior = [[../Capitolul 23/]] | următor = [[../Index de nume/]] | an = 1932 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="364-419" /> {{ppb}} {{referințe mici}} {{modernizare}} 151132 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Mișcarea socialistă | autor = Ion C. Atanasiu | traducător = | secțiune = XXIV. Figuri Socialiste | anterior = [[../Capitolul 23/]] | următor = [[../Index de nume/]] | an = 1932 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="364-419" /> {{ppb}} {{referințe mici}} {{modernizare}} ek0ujdaueo5ledih8d8kjfxvg56q0hy 151138 151132 2026-08-03T10:09:02Z TiberiuFr25 11409 151138 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Mișcarea socialistă | autor = Ion C. Atanasiu | traducător = | secțiune = XXIV. Figuri Socialiste | anterior = [[../Capitolul 23/]] | următor = [[../Index de nume/]] | an = 1932 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="362" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="364-368" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="369-373" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="374-379" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="380-386" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="387-390" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="391-396" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="397-399,401" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="400" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="402-406" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="407-408" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="409-412" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="413-415" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="416-417" /> {{ppb}} <pages index="Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf" include="418-419" /> {{ppb}} {{referințe mici}} {{modernizare}} dewbojvdn9ics3e3lkp4o2p43l2a911 104 50596 151135 2026-08-03T09:46:22Z TiberiuFr25 11409 /* Without text */ 151135 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="0" user="TiberiuFr25" /></noinclude><noinclude></noinclude> 1jdrgam5gubfkj6zsjm3w0wxwf4tqtj 104 50597 151136 2026-08-03T10:01:47Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151136 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{Mai mare|CAP. XXIV}} {{dhr}} {{Xx-mai mare|{{uc|'''Figuri socialiste'''}}}} }} {{dhr}} {{Casetă centrată| {{uc|[[#Ioan Nădejde|Ioan Nădejde]]}}<br/> {{uc|[[#Sofia Nădejde|Sofia Nădejde]]}}<br/> {{uc|[[#C. Dobrogeanu Gherea|C. Dobrogeanu Gherea]]}}<br/> {{uc|[[#Vasile G. Morțun|Vasile G. Morțun]]}}<br/> {{uc|[[#Constantin Mille|Constantin Mille]]}}<br/> {{uc|[[#Alex. G. Radovici|Alex. G. Radovici]]}}<br/> Dr. {{uc|[[#Ion G. Radovici|Ion G. Radovici]]}}<br/> {{uc|[[#Anton Bacalbașa|Anton Bacalbașa]]}}<br/> {{uc|[[#George Diamandy|George Diamandy]]}}<br/> {{uc|[[#Deodat Țăranu|Deodat Țăranu]]}}<br/> {{uc|[[#Isabela Sadoveanu|Isabela Sadoveanu]]}}<br/> {{uc|[[#Theodor Ficșinescu|Theodor Ficșinescu]]}}<br/> }}<noinclude><references/></noinclude> b3ioft6p2rqtcc8797ve4zyx2bsvk67 151137 151136 2026-08-03T10:02:11Z TiberiuFr25 11409 151137 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{Mai mare|CAP. XXIV}} {{dhr}} {{Xx-mai mare|{{uc|'''Figuri socialiste'''}}}} }} {{dhr}} {{Casetă centrată| {{uc|[[#Ioan Nădejde|Ioan Nădejde]]}}<br/> {{uc|[[#Sofia Nădejde|Sofia Nădejde]]}}<br/> {{uc|[[#C. Dobrogeanu Gherea|C. Dobrogeanu Gherea]]}}<br/> {{uc|[[#Vasile G. Morțun|Vasile G. Morțun]]}}<br/> {{uc|[[#Constantin Mille|Constantin Mille]]}}<br/> {{uc|[[#Alex. G. Radovici|Alex. G. Radovici]]}}<br/> [[#Ion G. Radovici|Dr. {{uc|Ion G. Radovici}}]]<br/> {{uc|[[#Anton Bacalbașa|Anton Bacalbașa]]}}<br/> {{uc|[[#George Diamandy|George Diamandy]]}}<br/> {{uc|[[#Deodat Țăranu|Deodat Țăranu]]}}<br/> {{uc|[[#Isabela Sadoveanu|Isabela Sadoveanu]]}}<br/> {{uc|[[#Theodor Ficșinescu|Theodor Ficșinescu]]}}<br/> }}<noinclude><references/></noinclude> arp1rn8vrl1lxo96olyavgcnjo5osoj