Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 23556 151201 87272 2026-08-04T13:02:30Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/7. Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia]] 151201 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/7. Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia]] agwpg9jzu9kigqd7m2ivuha359tdk6x 0 23557 151203 87273 2026-08-04T13:02:50Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/13. Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907]] 151203 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/13. Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907]] 8i8lilz2i0emb6xr1cn7prypbryurmv 0 23558 151205 87274 2026-08-04T13:03:10Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/1. Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră]] 151205 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/1. Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră]] tt6vm83iayxajateeyyc1vv354xum1c 0 23559 151207 87275 2026-08-04T13:03:30Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/Introducere]] 151207 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/Introducere]] luf8t08bwe91wffjuu4aqwep8ubfs9m 0 23560 151209 87276 2026-08-04T13:03:50Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/12. Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907]] 151209 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/12. Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907]] sq1ctq8z78yiab4gm33wg7lbjs06m1o 0 23561 151211 87277 2026-08-04T13:04:10Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/2. Liberarea și împroprietărirea țăranilor]] 151211 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/2. Liberarea și împroprietărirea țăranilor]] 0ut90mduvun4ny5sxactz0zumswm88o 0 23562 151213 87278 2026-08-04T13:04:30Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/11. Obștile sătești]] 151213 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/11. Obștile sătești]] 5o9jnm8xa3dtwqg2c5wtr8r5gypu1u0 0 23564 151215 87280 2026-08-04T13:04:50Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/5. Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei]] 151215 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/5. Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei]] 54zv9986muookg1qyvaegd7poqp63do 0 23565 151219 87281 2026-08-04T13:05:30Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/6. Revoltele țărănești]] 151219 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/6. Revoltele țărănești]] qlz8jim6f5ni1n4t6iq7pnsejdzj3p0 0 23566 151222 87282 2026-08-04T13:06:00Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/14. Soluția problemei agrare]] 151222 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/14. Soluția problemei agrare]] crq0seqyphwcyn3lp29hqrw0qx594s2 0 29594 151208 87029 2026-08-04T13:03:40Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/Introducere]] 151208 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/Introducere]] luf8t08bwe91wffjuu4aqwep8ubfs9m 0 29595 151206 87031 2026-08-04T13:03:20Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/1. Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră]] 151206 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/1. Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră]] tt6vm83iayxajateeyyc1vv354xum1c 0 29596 151212 87033 2026-08-04T13:04:20Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/2. Liberarea și împroprietărirea țăranilor]] 151212 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/2. Liberarea și împroprietărirea țăranilor]] 0ut90mduvun4ny5sxactz0zumswm88o 0 29597 151224 87035 2026-08-04T13:06:20Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/3. În neoiobăgie]] 151224 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/3. În neoiobăgie]] 12tlv614kn7ygk2lvx5y5jzo8vzjrdw 0 29598 151221 87037 2026-08-04T13:05:50Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/4. Rezultatele economice ale neoiobăgiei]] 151221 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/4. Rezultatele economice ale neoiobăgiei]] 06i4193hxm0xzvyo99cki5ldpisctfp 0 29599 151216 87039 2026-08-04T13:05:00Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/5. Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei]] 151216 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/5. Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei]] 54zv9986muookg1qyvaegd7poqp63do 0 29600 151220 87041 2026-08-04T13:05:40Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/6. Revoltele țărănești]] 151220 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/6. Revoltele țărănești]] qlz8jim6f5ni1n4t6iq7pnsejdzj3p0 0 29601 151202 87043 2026-08-04T13:02:40Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/7. Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia]] 151202 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/7. Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia]] agwpg9jzu9kigqd7m2ivuha359tdk6x 0 29602 151218 87045 2026-08-04T13:05:20Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/8. Remediile sociale paliative]] 151218 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/8. Remediile sociale paliative]] 6inp9z0roc8sxi5aw3ujj5ehuxbizb4 0 29603 151199 87047 2026-08-04T13:02:10Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/9. Băncile populare]] 151199 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/9. Băncile populare]] 01hw09muvllozvl3y5v9pkzf1i0r0ra 0 29604 151200 87049 2026-08-04T13:02:20Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/10. Casa rurală]] 151200 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/10. Casa rurală]] pepfjqgwao9d7nexdya101e0j1bc22v 0 29605 151214 87051 2026-08-04T13:04:40Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/11. Obștile sătești]] 151214 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/11. Obștile sătești]] 5o9jnm8xa3dtwqg2c5wtr8r5gypu1u0 0 29606 151210 87053 2026-08-04T13:04:00Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/12. Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907]] 151210 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/12. Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907]] sq1ctq8z78yiab4gm33wg7lbjs06m1o 0 29607 151204 87055 2026-08-04T13:03:01Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/13. Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907]] 151204 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/13. Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907]] 8i8lilz2i0emb6xr1cn7prypbryurmv 0 29608 151223 87057 2026-08-04T13:06:10Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/14. Soluția problemei agrare]] 151223 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/14. Soluția problemei agrare]] crq0seqyphwcyn3lp29hqrw0qx594s2 0 29609 151217 87059 2026-08-04T13:05:10Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Neoiobăgia/15. Probleme vitale]] 151217 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Neoiobăgia/15. Probleme vitale]] fkgp82ekc5bphaxrb9jotl4iv70k5u3 104 50592 151227 151125 2026-08-04T21:03:00Z TiberiuFr25 11409 151227 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{x-mai mare|{{uc|{{A+|Ioan Nădejde}}}}}}}} {{dhr}} [[File:Mișcarea Socialistă (1932) - illustration - page 363.png|200px|center|border]] {{dhr}} Născut în orașul Tecuciu, în anul 1854, luna Decembrie. Studiul liceal l’a făcut în orașul Botoșani, eșind întâiul în toate clasele. La vârsta de 18 ani a trecut bacalaureatul la Iași, fiind clasificat întâiul cu mari laude. Citise în întregime Iliada și Odiseea în limbă elină. A uimit pe examinatorul său de limba elină, profesorul V. Burlă. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> 0lrrf4vk1hrvn6t2h1861zcnxjeulzp 104 50594 151228 151131 2026-08-04T21:03:47Z TiberiuFr25 11409 151228 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||{{uc|Mișcarea socialistă}}|365}} {{sep}}</noinclude>adevărat erudit în limbile latină, elină și slavonă și un neîntrecut cunoscător al Dreptului vechiu românesc. Ioan Nădejde s’a stins din viață în București, în luna Decembrie 1928, în vârstă de 74 de ani. {{***}} Savant in foarte multe ramuri, împrejurările l’au făcut pe Ioan Nădejde ca în ultimii ani ai vieții lui să se ocupe în deosebi de ramura juridică. In ce privește vasta lui cultură juridică și opera ce el a înfăptuit pe acest teren, voi da loc aici aprecierii făcute de Andrei Rădulescu, consilier la Inalta Curte de Casație și membru al Academiei Române. Nimeni nu putea zugrăvi cu mai multă competință opera juridică a lui Nădejde decât distinsul membru al Academiei Române și al instanței noastre juridice superioare. Reproduc articolul scris de Andrei Rădulescu cu prilejul morții lui I. Nădejde, articol apărut în ziarul „Adevĕrul” din 1 Februarie 1929: {{dhr}} {{C| UN ARTICOL DESPRE IOAN NĂDEJDE }} {{fin bloc/s}} A încetat din viață Ioan Nădejde. S’au reamintit — cu această ocazie — meritele lui ca gazetar, însuflețitor și conducător al mișcării socialiste. Aproape nimic nu s’a spus, însă, de activitatea lui pe alte terenuri și în special pe al Dreptului. Ioan Nădejde a fost totuși un cărturar care a lucrat în diferite domenii. A scris cărți și articole de istorie națională, de geografie, de științe naturale, de gramatică română, de folklor, de filologie, de critică, de istoria limbii și literaturii române, a făcut cel mai bun dicționar latin-român, etc.<ref>Cităm din lucrările sale, fie în broșuri, fie în „Contemporanul”: Viața lui Ștefan cel Mare 1883, Gramatica limbei române 1884, Geografia jud. Iași 1885, Elemente de Zoologie 1886, Istoria limbei și literaturei române 1887, Schiță despre Miron Costin 1888, Elemente de botanică 1889, Elemente de geologie 1890, Gramatica română partea II 1897, Tactica social-democrației 1893, Dicționar latin-român 1894.{{Paragraf}}In Contemporanul: Din ce veac să fie graiul viu rus din ms. dela Voroneț? 1883. Despre strigoi 1883. Dialectul moldovenesc 1883 și 1884. Articolul hotărît în dialectul istrian 1884. Teoria lui Rössler de Xenopol 1884—86. Limba literară 1889. O chestie de limbă literară 1889—90, etc.</ref>. In mod deosebit și mai ales către maturitate l-au atras cercetările de istoria dreptului român. Acum 30 de ani — când trecuse de 45 de ani — și-a luat licența în drept la București, cu o teză intitulată: Din dreptul vechiu român<ref>Buc. 1898.</ref>, lucrare care<noinclude>{{Fin bloc/e}} {{sep|6em|align=left}} {{Referințe mici}}</noinclude> cfb9p4fo3xz9juwxkszlw3aplqf1uay 104 50621 151225 2026-08-04T20:58:02Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151225 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|366|I. C. ATANASIU|}} {{sep}} {{Fin bloc/s}}</noinclude>a atras atențiunea prin noutatea subiectului, cunoștințele și metoda autorului. L’a preocupat — apoi — problema Obiceiului pământului și mai ales chestiunea originei, căreea i-a consacrat un studiu cu titlul: Originea dreptului consuetudinar român<ref>Buc. 1900.</ref>. Aci, afară de discuții referitoare la influența slavă, exprimă credința că unele din elementele dreptului consuetudinar sunt de origină tracă; și cercetările mai noui, par a-i da dreptate în unele privințe. O interesantă monografie a publicat, însoțind-o de numeroase note istorice, cu privire la dreptul de ctitorie al femeilor, coborîtoare din ctitori<ref>Buc. 1910 și 1911.</ref>. In penultimul număr din „Pandectele române”, începuse publicarea unui studiu despre Istoria comparată a Dreptului vechiu românesc. Partea publicată, prin materialul de drept penal slav pe care-l face cunoscut, arată însemnătatea ei și folosul ce ar aduce pentru a vedea care este influența slavă asupra dreptului nostru. Lucrarea — după câte se pare — era menită să aibă proporție și întreruperea ei va fi o pierdere, afară de nu va fi rămas în manuscris. Acestea, câteva adnotări publicate în „Pandectele române” precum și articolele publicate în diverse locuri dovedesc bogăția cunoștințelor lui și dorința de a munci pentru luminarea trecutului nostru juridic. Greutățile vieții, destul de sbuciumată, lipsa de timp, jertfit altor îndeletniciri, l’au împiedicat să se consacre numai acestei specialități. Probabil că dacă — la vreme — i s’ar fi dat mijlocul să stea în biblioteci și arhive, scoțându-l astfel din redacțiile gazetelor unde-și cheltuia energia în lucrări pe care le puteau face și alții, dacă i s’ar fi creat o catedră la Facultățile noastre, o conferință măcar, ar fi fost absorbit de cercetările istorico-juridice și ne-ar fi lăsat azi o sumă de lucrări asupra materiilor pe care el le cunoștea așa de bine. Căci era fără îndoială foarte pregătit; mi-aduc aminte că marele nostru slavist, răposatul meu profesor I. Bogdan, îl prețuia în mod deosebit și-l socotea unul din cei mai buni cunoscători ai dreptului nostru vechiu. Avea uneori păreri discutabile, dar asta nu reduce valoarea metodei și pregătirea lui. Afară de cercetările de Istoria Dreptului este altă parte în activitatea lui care trebuia pusă în relief, este contribuția pentru aplicarea legilor în Basarabia. După unire el a tradus din rusește, în 1918—1919, codul civil rus, codul comercial, codul penal, iar în 1921 legea notarilor, o muncă pe cât de grea pe atât de utilă și pe care puțini ar fi făcut-o așa de repede și cu competința lui. I-a fost dat să aducă o contribuție și mai folositoare ca jurisconsult de drept rusesc pe lângă Inalta Curte de Casație. Și aici, cu toată bătrânețea a muncit până în ultimul timp cu o răbdare și cu o conștiinciozitate rare. Bogăția lui de cunoștințe s’a revărsat din belșug spre a fi de folos pentru deslegarea pricinilor venite din Basarabia la suprema instanță. Referatele lui, scrise cu greutatea istovirei trupești și de aceea nu ușor de citit, dar pline de numeroase ci-<noinclude>{{Fin bloc/e}} {{sep|6em|align=left}}{{Referințe mici}}</noinclude> 1lh3ys5vzmpdfa3g3o7rteo4his9dhl 104 50622 151226 2026-08-04T21:02:19Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151226 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||{{uc|Mișcarea socialistă}}|367}} {{sep}} {{Fin bloc/s}}</noinclude>tații de drept roman, bizantin, rusesc, de jurisprudența Senatului ocârmuitor, de diverse lucrări de doctrină rusească ori apuseană, impresionează și arată oricui câtă carte știa Nădejde, care trecea ca un chip din alte vremuri pe sălile Palatului și câtă stăruință punea să lămurească procesul ca nu cumva din acest amestec de legi să se întunece dreptatea. Ioan Nădejde se străduia să-și îndeplinească misiunea frumoasă ce i se încredințase, ca un adevărat nomofilax de altădată. Cine va scri cândva istoria greutăților juridice din primul deceniu după unire, nu poate să nu pomenească și numele lui Nădejde. Contribuția pentru cunoașterea și aplicarea legilor din Basarabia este una din cele mai frumoase părți a vieții lui. Știința cât și justiția pierd un cărturar de seamă, un îndrăgostit de dreptul vechiu românesc și un harnic muncitor pe câmpul Dreptății. In vremea când se vorbește așa de mult de atâția care n’au nici pe departe cunoștințele și talentul lui Nădejde, când cărturarii nu se întâlnesc prea des, se cuvine — cred — să i se facă puțină dreptate prin amintirea pe scurt a însemnatei lui activități. {{Casetă la dreapta|aliniere=center| '''Andrei Rădulescu'''<br/> Consilier la Inalta Curte de Casație<br/> și membru al Academiei Române }} {{Fin bloc/e}} ''(„Adevĕrul”, 1 Febr. 1929).''<noinclude><references/></noinclude> j5s1k75eghs6wfxgb95diuhbvlxav9j 104 50623 151229 2026-08-04T21:10:28Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151229 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{x-mai mare|{{uc|{{A+|Sofia Nădejde}}}}}}}} {{dhr}} Născută Băncilă-Gheorghiu, la Botoșani, în anul 1856. Alături de soțul ei I. Nădejde, a desvoltat o mare activitate în mișcarea socialistă. Cuvântul ei era ascultat de către conducătorii intelectuali ai partidului muncitorilor, și, în toate consfătuirile acestor conducători, Sofia Nădejde era chemată și ascultată. In afară de activitatea ei politică socialistă, Sofia Nădejde a desvoltat și o mare activitate literară și științifică. Intre lucrările ei cele mai de seamă notăm: Articole despre emanciparea femeei publicate în revista „Drepturile femeei” a d-nei Flechtenmacher la Iași. In afară de colaborarea ei asiduă la „Contemporanul”, „Drepturile Omului”, „Munca”, „Lumea Nouă”, a scris numeroase articole în „Gazeta săteanului” în ziarul „Universul”, în „Albina”, în „Anti-Alcoolul”, etc. A scris vreo trei volume de nuvele și trei romane: „Patimi”, cu care a luat premiul întâi la ziarul „Universul”, după un raport foarte elogios al lui Ionescu-Gion, „Robia Banului”, publicat în „Dimineața” și „Părinți și Copii”. A scris și piese de teatru, ca: „O iubire la țară”, „Grigore Ghica”, etc. Apoi, numeroase și importante studii, ca: „Matriarcatul”, „Urme de jertfe la români”, „Poeziile unei regine (versurile Carmen Sylvei, în traducerea lui A. Toma). Sofia Nădejde rămâne una din cele mai interesante figuri din epoca premergătoare a mișcărei femeniste din țara noastră. D-na Izabela Sadoveanu ne-a pus la dispoziție, dintr’un carnet de note inedite, pagina ce urmează cu privire la personalitatea Sofiei Nădejde: {{dhr}} {{Fin bloc/s}} Impresia pe care a produs-o în sufletul generației mele Sofia Nădejde, a fost puternică și definitivă. Atitudinea sufletească sugerată de ea din prima tinerețe a rămas pentru totdeauna în noi ca o directivă ce ne-a călăuzit printre toate oscilațiile, slăbiciunile și păcatele ce sunt „fatal legate de o mână de pământ”. Casa lor din Sărărie, acea casă modestă cu parmaclâc, în fundul curții, a fost pentru noi Casa Destinului. Multă vreme am trecut pe la poarta ei fără să îndrăznese a intra înlăuntru. Acolo se încrucișeau două drumuri cu totul diferite. Drumul larg, bătut de oamenii obișnuiți ai vremii și mediului nostru, ușor, fără piedici și fără obstacole, dar monoton, banal și plat. Drumul greu, îngust, plin de jertfe mari sau mici, dar ispititor și ademenitor ca o culme strălucitoare de ghețar pe care ai dori să o atingi cu prețul vieții, chiar de ți s’ar cere să urci până la ea pe genunchi. {{nop}}<noinclude>{{Fin bloc/e}}</noinclude> 9lscdid55jsuhuz02gi2e3yf3o8ym9p 3 50624 151230 2026-08-05T11:45:57Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 151230 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|realName=|name=Irina184}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 5 august 2026 14:45 (EEST) jlj16zzhvc3f6fabr9529iz3u5215qy