Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 102 45956 151260 151057 2026-08-08T08:22:12Z TiberiuFr25 11409 151260 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = P }} ==Volume== * ''[[Probleme de bază ale României]]'' (1944, București, Editura Socec; ed. II, Socec, 1945; ed. III revăzută, Editura de Stat, 1946) {{dig|https://archive.org/details/l.-patrascanu-problemele-de-baza-ale-romaniei-2-compressedf/}} * ''[[Sub trei dictaturi]]'' (1944, București, Editura Forum; ed. II și III, 1945; ed. IV, 1946; Editura Politică, 1970) * ''[[Un veac de frământări sociale|Un veac de frământări sociale: 1821–1907]]'' (1945, București; ed. II, Cartea Rusă, 1947; ed. III, Editura Politică, 1969) * ''[[Curente și tendințe în filozofia românească]]'' (1946, București, Editura Socec; ed. II și III, același an și aceeași editură; ed. IV, Editura Politică, 1971) * ''Curs de economie teoretică'' (1947, București, Universitatea din București, Facultatea de Drept; litografiat) * ''Spre o justiție populară'' (1948, București, Biblioteca Partidului Comunist Român) == Compilații == * ''Texte social-politice (1921–1938)'' (1975, București, Editura Politică; culese și selectate de Marin C. Stănescu și Elena Vlăduțescu) * ''Scrieri, articole, cuvântări (1944–1947)'' (1983, București, Editura Politică; culese și selectate de Marin C. Stănescu și Gheorghe Neacșu) {{dig|https://dokumen.pub/lucreiu-patracanu-scrieri-articole-cuvntari-19441947.html}} == Conferințe == * ''Ion a Babei, deputat clăcaș în Divanul Ad-hoc al Moldovei'', (ținută pe 18 ianuarie 1945; publicată la București, Editura P.C.R., 1945) * ''Curente și tendințe în filosofia românească'' (ținută pe 18 ianuarie 1945, în aula Fundațiunii Carol I; publicată în ''Viața Romînească'', nr. 3–4/1945, pp. 20–34) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/41032}} * [[Scînteia (ziar)/1945/10/07/Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic|''Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic'']] (ținută pe 4 octombrie 1945 la ARLUS; publicată în ''Scânteia'', nr. 346, 7 octombrie 1945, p. 2) * [[Scînteia (ziar)/1946/01/23/Lenin și secolul nostru|''Lenin și secolul nostru'']] (ținută pe 21 ianuarie 1946 în sala Operei Române; publicată în ''Scânteia'', nr. 433, 23 ianuarie 1946, p. 1–2) * ''Poziția P.C.R. față de intelectuali'' (ținută pe 9 decembrie 1945; publicată la București, Editura P.C.R., 1946) * ''Știința sovietică în decursul celor 30 de ani de existență a statului sovietic'' (ținută pe 20 noiembrie 1947; publicată la București, Editura P.C.R., 1948) == Articole == === Incluse în „Un veac de frământări sociale” === Articole publicate sub pseudonimul Ion C. Ion, care au fost ulterior încorporate în lucrarea ''Un veac de frământări sociale'': * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: Progresele economiei de mărfuri până la 1829'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 6/1937, pp. 43–55) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/32002}} * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: Agravarea stării țărănimii'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 8–9/1937, pp. 51–63) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/32144}} * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: 1821: caracterizare generală'' / ''Thomas G. Masaryk'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 11/1937, pp. 41–61) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/33947}} * ''Adevăratul 1848: Mișcarea din Moldova'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 2/1938, pp. 7–19) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/34037}} * ''Adevăratul 1848: Pregătirea mișcarii din Muntenia'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 3/1938, pp. 34–49) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/34147}} * ''Divanul ad-hoc și chestia țărănească'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 6/1938, pp. 47–61) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/35909}} * ''Adevărata cauză a răsturnării lui Cuza'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 10/1938, pp. 46–57) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36117}} * ''Adevăratul 1848: Mișcarea din Moldova'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 9–10/1939, pp. 96–103; o reeditare și extindere a articolului cu același nume din 1938) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/38855}} * ''Epoca de redeșteptare națională în Principatele Romîne'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 12/1944, pp. 3–17) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/40346}} === Alte articole === * ''Cronica economică: Început de criză în economia mondială'' (sub pseudonimul Radu Boldur; publicat în ''Viața Romînească'', nr. 4/1938, pp. 94–100) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/35582}} * ''Alcătuirea Blocului Național Democrat'' (publicat în cadrul grupajului ''O pagină de istorie contemporană. Cum a fost pregătită și înfăptuită lovitura de la 23 august 1944. Înfățișarea întregii acțiuni pe temeiul unor documente și mărturii autentice. Un reportaj de [[:w:Ioan Massoff|''Ioan Massoff'']], în ''Jurnalul de dimineață'', nr. 57, 25 decembrie 1944, p. 3) * ''Sfârșiturile de epoci istorice și producția lor filosofică'' (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 1/1946, pp. 44–61; fragment din volumul ''Curente și tendințe în filosofia românească'') {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/56280}} * ''Cum l-am cunoscut pe Lenin'' (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 10–11/1947, pp. 1–7) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/59286}} * ''Existențialismul și precursorii lui autohtoni'' (publicat în ''Scânteia'', nr. 798, 14 aprilie 1947, pp. 3, 5) {{dig|http://digitool.bibmet.ro:1801/webclient/DeliveryManager?pid{{=}}896814&custom_att_2{{=}}direct}} == Scrisori == * Scrisoare adresată lui [[Autor:Garabet Ibrăileanu|Garabet Ibrăileanu]] datată 3 octombrie 1929 {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/53}} == Articole despre autor == * ''Lucrețiu Pătrășcanu, gânditor politic'', de Zevedei Barbu (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 9/1945, pp. 138–145) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/52755}} * ''Prezențe comuniste la „Viața Românească” înainte de 23 august 1944'', de Cătălina Velculescu (publicat în ''Revista de istorie și teorie literară'', nr. 2/1971, pp. 327–335) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/78341}} * ''Lucrețiu Pătrășcanu: om politic de seamă, economist, sociolog și filozof marxist (bibliografie)'', de Varvara Donici (publicat în ''Carpica'', 1975, pp. 275–310) {{dig|https://biblioteca-digitala.ro/?articol{{=}}11521-lucretiu-patrascanu-om-politic-de-seama-economist-sociolog-si-filozof-marxist-bibliografie--carpica--vii-1975}} {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} [[Categorie:Politicieni români]] 4zr596iq3c5n6zr4stusi7bybct0f0r 151261 151260 2026-08-08T08:22:26Z TiberiuFr25 11409 151261 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = P }} ==Volume== * ''[[Problemele de bază ale României]]'' (1944, București, Editura Socec; ed. II, Socec, 1945; ed. III revăzută, Editura de Stat, 1946) {{dig|https://archive.org/details/l.-patrascanu-problemele-de-baza-ale-romaniei-2-compressedf/}} * ''[[Sub trei dictaturi]]'' (1944, București, Editura Forum; ed. II și III, 1945; ed. IV, 1946; Editura Politică, 1970) * ''[[Un veac de frământări sociale|Un veac de frământări sociale: 1821–1907]]'' (1945, București; ed. II, Cartea Rusă, 1947; ed. III, Editura Politică, 1969) * ''[[Curente și tendințe în filozofia românească]]'' (1946, București, Editura Socec; ed. II și III, același an și aceeași editură; ed. IV, Editura Politică, 1971) * ''Curs de economie teoretică'' (1947, București, Universitatea din București, Facultatea de Drept; litografiat) * ''Spre o justiție populară'' (1948, București, Biblioteca Partidului Comunist Român) == Compilații == * ''Texte social-politice (1921–1938)'' (1975, București, Editura Politică; culese și selectate de Marin C. Stănescu și Elena Vlăduțescu) * ''Scrieri, articole, cuvântări (1944–1947)'' (1983, București, Editura Politică; culese și selectate de Marin C. Stănescu și Gheorghe Neacșu) {{dig|https://dokumen.pub/lucreiu-patracanu-scrieri-articole-cuvntari-19441947.html}} == Conferințe == * ''Ion a Babei, deputat clăcaș în Divanul Ad-hoc al Moldovei'', (ținută pe 18 ianuarie 1945; publicată la București, Editura P.C.R., 1945) * ''Curente și tendințe în filosofia românească'' (ținută pe 18 ianuarie 1945, în aula Fundațiunii Carol I; publicată în ''Viața Romînească'', nr. 3–4/1945, pp. 20–34) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/41032}} * [[Scînteia (ziar)/1945/10/07/Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic|''Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic'']] (ținută pe 4 octombrie 1945 la ARLUS; publicată în ''Scânteia'', nr. 346, 7 octombrie 1945, p. 2) * [[Scînteia (ziar)/1946/01/23/Lenin și secolul nostru|''Lenin și secolul nostru'']] (ținută pe 21 ianuarie 1946 în sala Operei Române; publicată în ''Scânteia'', nr. 433, 23 ianuarie 1946, p. 1–2) * ''Poziția P.C.R. față de intelectuali'' (ținută pe 9 decembrie 1945; publicată la București, Editura P.C.R., 1946) * ''Știința sovietică în decursul celor 30 de ani de existență a statului sovietic'' (ținută pe 20 noiembrie 1947; publicată la București, Editura P.C.R., 1948) == Articole == === Incluse în „Un veac de frământări sociale” === Articole publicate sub pseudonimul Ion C. Ion, care au fost ulterior încorporate în lucrarea ''Un veac de frământări sociale'': * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: Progresele economiei de mărfuri până la 1829'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 6/1937, pp. 43–55) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/32002}} * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: Agravarea stării țărănimii'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 8–9/1937, pp. 51–63) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/32144}} * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: 1821: caracterizare generală'' / ''Thomas G. Masaryk'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 11/1937, pp. 41–61) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/33947}} * ''Adevăratul 1848: Mișcarea din Moldova'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 2/1938, pp. 7–19) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/34037}} * ''Adevăratul 1848: Pregătirea mișcarii din Muntenia'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 3/1938, pp. 34–49) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/34147}} * ''Divanul ad-hoc și chestia țărănească'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 6/1938, pp. 47–61) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/35909}} * ''Adevărata cauză a răsturnării lui Cuza'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 10/1938, pp. 46–57) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36117}} * ''Adevăratul 1848: Mișcarea din Moldova'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 9–10/1939, pp. 96–103; o reeditare și extindere a articolului cu același nume din 1938) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/38855}} * ''Epoca de redeșteptare națională în Principatele Romîne'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 12/1944, pp. 3–17) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/40346}} === Alte articole === * ''Cronica economică: Început de criză în economia mondială'' (sub pseudonimul Radu Boldur; publicat în ''Viața Romînească'', nr. 4/1938, pp. 94–100) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/35582}} * ''Alcătuirea Blocului Național Democrat'' (publicat în cadrul grupajului ''O pagină de istorie contemporană. Cum a fost pregătită și înfăptuită lovitura de la 23 august 1944. Înfățișarea întregii acțiuni pe temeiul unor documente și mărturii autentice. Un reportaj de [[:w:Ioan Massoff|''Ioan Massoff'']], în ''Jurnalul de dimineață'', nr. 57, 25 decembrie 1944, p. 3) * ''Sfârșiturile de epoci istorice și producția lor filosofică'' (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 1/1946, pp. 44–61; fragment din volumul ''Curente și tendințe în filosofia românească'') {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/56280}} * ''Cum l-am cunoscut pe Lenin'' (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 10–11/1947, pp. 1–7) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/59286}} * ''Existențialismul și precursorii lui autohtoni'' (publicat în ''Scânteia'', nr. 798, 14 aprilie 1947, pp. 3, 5) {{dig|http://digitool.bibmet.ro:1801/webclient/DeliveryManager?pid{{=}}896814&custom_att_2{{=}}direct}} == Scrisori == * Scrisoare adresată lui [[Autor:Garabet Ibrăileanu|Garabet Ibrăileanu]] datată 3 octombrie 1929 {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/53}} == Articole despre autor == * ''Lucrețiu Pătrășcanu, gânditor politic'', de Zevedei Barbu (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 9/1945, pp. 138–145) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/52755}} * ''Prezențe comuniste la „Viața Românească” înainte de 23 august 1944'', de Cătălina Velculescu (publicat în ''Revista de istorie și teorie literară'', nr. 2/1971, pp. 327–335) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/78341}} * ''Lucrețiu Pătrășcanu: om politic de seamă, economist, sociolog și filozof marxist (bibliografie)'', de Varvara Donici (publicat în ''Carpica'', 1975, pp. 275–310) {{dig|https://biblioteca-digitala.ro/?articol{{=}}11521-lucretiu-patrascanu-om-politic-de-seama-economist-sociolog-si-filozof-marxist-bibliografie--carpica--vii-1975}} {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} [[Categorie:Politicieni români]] cch50fhyat0q8cmxlzzrvdunu3a3t2c 104 47113 151252 146751 2026-08-08T08:11:38Z TiberiuFr25 11409 151252 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{Casetă centrată/s|lățime-max=25em}} :'''{{uc|De același autor}}''' {{dhr}} A apărut {{uc|Problemele de bază ale României}} ediția a doua (Ed. Socec) {{dhr}} Va apărea în curând [[Un veac de frământări sociale|{{uc|Un veac de frământări sociale}}]] (1821—1907) {{dhr}} In pregătire [[Curente și tendințe în filozofia românească|{{uc|Curente și tendințe in filosofia românească}}]] {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> 8a7z4f6h9yeeqrauz6nsxba851zubhe 104 47116 151254 146738 2026-08-08T08:13:34Z TiberiuFr25 11409 151254 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)| {{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 4em 0 4em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center| {{Mai mare|{{uc|Lucrețiu Patrașcanu}}}} {{casetă centrată|style=font-weight: 900| {{Xxxx-mai mare|{{uc|'''Sub<br/>trei<br/>dictaturi'''}}}} }} {{mai mare|{{serife|{{uc|{{lsp|0.5em|Foru|m}}}}}}}} }} }}<noinclude><references/></noinclude> 9tdheu8q4jx2172bp8xgheja2r2nc9z 104 47117 151253 146050 2026-08-08T08:12:42Z TiberiuFr25 11409 151253 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{c/s}} {{mai mare|{{uc|Lucrețiu Patrașcanu}}}} {{Xxxx-mai mare|{{uc|{{lsp||Su|b}}}}}} {{Xxxx-mai mare|{{uc|{{lsp|0.1em|trei dictatur|i}}}}}} {{fin|{{uc|Ediția a treia}}}} [[File:Sub trei dictaturi (1945) - illustration - page 5.png|center|70px]] {{lsp|0.4em|194|5}}<br/> {{serife|{{uc|{{lsp|2em|Foru|m}}}}}} {{c/e}}<noinclude><references/></noinclude> 546qzxl5r9offkufauz4nplgckii16g 106 50627 151239 2026-08-07T22:06:50Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: 151239 proofread-index text/x-wiki {{:MediaWiki:Proofreadpage_index_template |TIP=book |TITLU=[[Problemele de bază ale României]] |LIMBĂ=ro |VOLUM= |AUTOR=[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]] |TRADUCĂTOR= |EDITOR= |ILUSTRATOR= |ȘCOALĂ= |EDITURĂ=Socec |LOC=București |AN=1944 |CHEIE= |ISBN= |OCLC=1238064344 |LCCN= |BNF_ARK= |ARC= |DOI= |SURSĂ=pdf |IMAGINE=1 |PROGRES=C |TRANSCLUDERE=no |DATA_VALIDĂRII= |PAGINI=<pagelist /> |VOLUME= |REMARCI= |RE= |LĂȚIME= |Antet= |Subsol= }} gakftld1bhi1ulyj7teb437grfzu66s 151255 151239 2026-08-08T08:14:27Z TiberiuFr25 11409 151255 proofread-index text/x-wiki {{:MediaWiki:Proofreadpage_index_template |TIP=book |TITLU=[[Problemele de bază ale României]] |LIMBĂ=ro |VOLUM= |AUTOR=[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]] |TRADUCĂTOR= |EDITOR= |ILUSTRATOR= |ȘCOALĂ= |EDITURĂ=Socec |LOC=București |AN=1944 |CHEIE= |ISBN= |OCLC=1238064344 |LCCN= |BNF_ARK= |ARC= |DOI= |SURSĂ=pdf |IMAGINE=1 |PROGRES=C |TRANSCLUDERE=no |DATA_VALIDĂRII= |PAGINI=<pagelist 1="Copertă I" 2="Copertă II" 3=3 263="Copertă III" 264="Copertă IV" /> |VOLUME= |REMARCI={{bordură|{{Pagină|Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf/328}}}} |RE= |LĂȚIME= |Antet= |Subsol= }} 2pf2stxmegs073fehhkuzvg9nbf1haj 104 50628 151240 2026-08-08T06:55:22Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151240 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)}} {{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 4em 0 4em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center}} {{Mai mare|{{uc|Lucrețiu Patrașcanu}}}} {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|Problemele}}'''|style=font-weight: 900}}<br/> {{mai mare|{{uc|de bază ale}}}}<br/> {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|României}}'''|style=font-weight: 900}} [[File:Sigla editurii Socec & Co SAR.png|60px|center]] {{dhr}} <span style="color: var(--color-base-fixed);">{{uc|Editura Socec}} & Co., S.A.R.</span> {{dhr}} {{Casetă centrată/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> 9elxhsoz5y94m6jrc3rtyftriel36ir 151257 151240 2026-08-08T08:19:04Z TiberiuFr25 11409 151257 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)}} {{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 4em 0 4em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center}} {{Mai mare|{{uc|Lucrețiu Patrașcanu}}}} {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|Problemele}}'''|style=font-weight: 900}}<br/> {{mai mare|{{uc|de bază ale}}}}<br/> {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|României}}'''|style=font-weight: 900}} [[File:Sigla editurii Socec & Co SAR.png|60px|center]] {{dhr}} <span style="color: var(--color-base-fixed);">{{uc|Editura Socec}} & Co., S.A.R.</span> {{dhr}} {{Casetă centrată/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> p2mmjpfd8n5h3omwd9zxxcexjeyqcyp 151285 151257 2026-08-08T11:15:47Z TiberiuFr25 11409 151285 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)}} {{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 2em 0 2em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center}} {{Mai mare|{{uc|Lucrețiu Patrașcanu}}}} {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|Problemele}}'''|style=font-weight: 900}}<br/> {{mai mare|{{uc|de bază ale}}}}<br/> {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|României}}'''|style=font-weight: 900}} [[File:Sigla editurii Socec & Co SAR.png|60px|center]] {{dhr}} <span style="color: var(--color-base-fixed);">{{uc|Editura Socec}} & Co., S.A.R.</span> {{dhr}} {{Casetă centrată/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> sn1mgymp6tqee8gciyz9ik00zpg23kj 151286 151285 2026-08-08T11:17:31Z TiberiuFr25 11409 151286 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)}} {{casetă centrată/s|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 2em 0 2em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff); max-width: calc(100% - 2em - 2px); |align=center}} {{Mai mare|{{uc|Lucrețiu Patrașcanu}}}} {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|Problemele}}'''|style=font-weight: 900}}<br/> {{mai mare|{{uc|de bază ale}}}}<br/> {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|României}}'''|style=font-weight: 900}} [[File:Sigla editurii Socec & Co SAR.png|60px|center]] {{dhr}} <span style="color: var(--color-base-fixed);">{{uc|Editura Socec}} & Co., S.A.R.</span> {{dhr}} {{Casetă centrată/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> gver78h5n5qq5wjeq8v9zs01zu90dcd 104 50629 151241 2026-08-08T06:55:37Z TiberiuFr25 11409 /* Without text */ 151241 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="0" user="TiberiuFr25" /></noinclude><noinclude></noinclude> 1jdrgam5gubfkj6zsjm3w0wxwf4tqtj 104 50630 151242 2026-08-08T06:59:21Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151242 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{Casetă centrată/s|align=center}} {{Mai mare|{{uc|'''Lucrețiu Patrașcanu'''}}}} {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|Problemele}}'''}}<br/> {{x-mai mare|'''{{uc|de bază ale}}'''}}<br/> {{Xxxx-mai mare|'''{{uc|{{lsp|0.25em|Românie|i}}}}'''}} [[File:Sigla editurii Socec & Co SAR.png|60px|center]] {{uc|Editura Socec}} & Co., S.A.R.<br/> {{lsp||194|4}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> tiznhp466mdueioicvns2c13b6jiust 104 50631 151243 2026-08-08T07:03:44Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151243 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{Casetă centrată/s|lățime-max=25em}} {{C|{{uc|{{mai mare|De același autor}}}}}} {{dhr}} ''Vor apărea în curând :{{sc|[[Sub trei dictaturi]]}} :{{sc|[[Un veac de frământări sociale]]}}<br/> ::::(1821—1907) {{dhr}} ''In pregătire'' :[[Curente și tendințe în filozofia românească|{{sc|Curente și tendințe in filosofia românească}}]] {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> 5clarc1fbc93593zimwst1boo51eh66 104 50632 151244 2026-08-08T07:06:45Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151244 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{uc|Cuvânt înainte}}}} {{sep|3em}} {{dhr}} {{Italic bloc/s}} Cartea de față apare în împrejurări cu totul diferite decât cele în care a fost scrisă. Inceput în primăvara anului 1942, manuscrisul a fost terminat în toamna anului următor. Când am încheiat ultimul capitol, ne găseam în plin războiu împotriva Uniunii Sovietice și a celorlalte națiuni unite, iar regimul de dictatură a lui Antonescu dăinuia. In fața poporului român se deschideau cele mai sumbre perspective. A urmat actul dela 23 August 1944. Nu vom face aici istoricul evenimentelor din acea vreme. Prin răsturnarea regimului dictaturii s’au creat însă premizele înfăptuirii unui regim democratic. Pe acest drum începem să pășim astăzi. In același timp, nu alături de Hitler, ci împotriva lui, nu împotriva Uniunii Sovietice, ci alături de Armata Roșie, România duce războiul pentru eliberarea Transilvaniei și, prin sdrobirea hitlerismului, pentru asigurarea independenței și libertății poporului român. Prin armistițiul încheiat în ziua de 12 Septemvrie 1944, am făurit un instrument de o importanță epocală, în serviciul salvgardării intereselor vitale ale poporului nostru, prefață noului capitol de istorie pe care armata noastră, înfrățită cu armata sovietică, îl scrie astăzi pe valea Mureșului și pe câmpiile Tisei. Deși situația este cu totul nouă, am lăsat neschimbat textul întregii lucrări, fără să încerc a-i adapta conținutul momentului politic imediat. Aceasta explică întrebuin-<noinclude>{{Italic bloc/e}} {{rh|||5}}</noinclude> kq2ko4sskm0v48bpn3ua31cpx0g0iwx 151281 151244 2026-08-08T09:12:53Z TiberiuFr25 11409 151281 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{uc|Cuvânt înainte}}}} {{sep|3em}} {{dhr}} {{Italic bloc/s}} Cartea de față apare în împrejurări cu totul diferite decât cele în care a fost scrisă. Început în primăvara anului 1942, manuscrisul a fost terminat în toamna anului următor. Când am încheiat ultimul capitol, ne găseam în plin războiu împotriva Uniunii Sovietice și a celorlalte națiuni unite, iar regimul de dictatură a lui Antonescu dăinuia. În fața poporului român se deschideau cele mai sumbre perspective. A urmat actul dela 23 August 1944. Nu vom face aici istoricul evenimentelor din acea vreme. Prin răsturnarea regimului dictaturii s’au creat însă premizele înfăptuirii unui regim democratic. Pe acest drum începem să pășim astăzi. În același timp, nu alături de Hitler, ci împotriva lui, nu împotriva Uniunii Sovietice, ci alături de Armata Roșie, România duce războiul pentru eliberarea Transilvaniei și, prin sdrobirea hitlerismului, pentru asigurarea independenței și libertății poporului român. Prin armistițiul încheiat în ziua de 12 Septemvrie 1944, am făurit un instrument de o importanță epocală, în serviciul salvgardării intereselor vitale ale poporului nostru, prefață noului capitol de istorie pe care armata noastră, înfrățită cu armata sovietică, îl scrie astăzi pe valea Mureșului și pe câmpiile Tisei. Deși situația este cu totul nouă, am lăsat neschimbat textul întregii lucrări, fără să încerc a-i adapta conținutul momentului politic imediat. Aceasta explică întrebuin-<noinclude>{{Italic bloc/e}} {{rh|||5}}</noinclude> l291qj6hbetgdgyv12z4eselszpa86h 104 50633 151245 2026-08-08T07:09:19Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151245 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{Italic bloc/s}}</noinclude>țarea pretutindeni a formei prezente, a unui prezent care aparține trecutului dispărut, fără întoarcere… Schimbările necesare din acest punct de vedere, aduse textului, ar fi cerut refacerea întregului volum, ceea ce, în condițiunile actuale, ar fi amânat fără termen publicarea lui. {{***}} Paginile care urmează au fost scrise în împrejurări deosebit de grele, în timpul domiciliului obligator la Poiana Țapului (Zamora), sub strictă pază jandarmerească. Procurarea materialului, care trebuia sustras vigilenței unor cerberi severi, s’a făcut, nu o singură dată, în condiții într’adevăr dramatice. De aceea socotesc necesare câteva explicații. Datorită imposibilității frecventării unei biblioteci publice nu a putut fi consultat întregul material publicat, privitor la problemele tratate. Aceleași împrejurări explică și lipsa aproape totală a bibliografiei străine, deci a unui material comparativ. In sfârșit, în ce privește literatura marxistă, procurarea ei a întâmpinat greutăți și mai mari, dată fiind campania de distrugere sistematică a acestei literaturi, tocmai în acea vreme. Lipsa izvoarelor directe, în acest domeniu, aici își găsește explicația. Intreaga lucrare ar fi avut deci nevoie, și din acest punct de vedere, cel puțin de ample completări. Ceea ce ar îndemna însă la răscoliri de biblioteci și aride cercetări bibliografice. Momentele pe care le trăim sunt — fără putință de tăgadă — foarte puțin propice unor asemenea îndeletniciri… {{Italic bloc/e}} {{mai mic|Octomvrie 1944.}}<noinclude>{{dhr}} {{sep|6em}} {{dhr}} {{rh|6||}}</noinclude> 41szljh0v4h4tzpnvw0w72ojs0mpx59 151282 151245 2026-08-08T09:13:09Z TiberiuFr25 11409 151282 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{Italic bloc/s}}</noinclude>țarea pretutindeni a formei prezente, a unui prezent care aparține trecutului dispărut, fără întoarcere… Schimbările necesare din acest punct de vedere, aduse textului, ar fi cerut refacerea întregului volum, ceea ce, în condițiunile actuale, ar fi amânat fără termen publicarea lui. {{***}} Paginile care urmează au fost scrise în împrejurări deosebit de grele, în timpul domiciliului obligator la Poiana Țapului (Zamora), sub strictă pază jandarmerească. Procurarea materialului, care trebuia sustras vigilenței unor cerberi severi, s’a făcut, nu o singură dată, în condiții într’adevăr dramatice. De aceea socotesc necesare câteva explicații. Datorită imposibilității frecventării unei biblioteci publice nu a putut fi consultat întregul material publicat, privitor la problemele tratate. Aceleași împrejurări explică și lipsa aproape totală a bibliografiei străine, deci a unui material comparativ. În sfârșit, în ce privește literatura marxistă, procurarea ei a întâmpinat greutăți și mai mari, dată fiind campania de distrugere sistematică a acestei literaturi, tocmai în acea vreme. Lipsa izvoarelor directe, în acest domeniu, aici își găsește explicația. Întreaga lucrare ar fi avut deci nevoie, și din acest punct de vedere, cel puțin de ample completări. Ceea ce ar îndemna însă la răscoliri de biblioteci și aride cercetări bibliografice. Momentele pe care le trăim sunt — fără putință de tăgadă — foarte puțin propice unor asemenea îndeletniciri… {{Italic bloc/e}} {{mai mic|Octomvrie 1944.}}<noinclude>{{dhr}} {{sep|6em}} {{dhr}} {{rh|6||}}</noinclude> f7hwdkh7x0u0en3wm39ejy2jr59k0oh 104 50634 151246 2026-08-08T08:00:17Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151246 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude><noinclude>{{rh|||'''Prețul Lei 700'''}}</noinclude> pa5mf1ii0tgqos5nhfg6hk8qfuy43g7 104 50635 151247 2026-08-08T08:00:26Z TiberiuFr25 11409 /* Without text */ 151247 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="0" user="TiberiuFr25" /></noinclude><noinclude></noinclude> 1jdrgam5gubfkj6zsjm3w0wxwf4tqtj 104 50636 151248 2026-08-08T08:09:18Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151248 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{mai mare|{{uc|Cuprinsul}}}}}} {{sep|3em}} {{TOC început|compact=da}} {{TOC rând d|3|<u>{{fin|Pag.}}</u>}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Cuvânt înainte]]|{{Lps|5}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Introducere]]|{{Lps|7}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 1|Caracterul capitalist al economiei industriale din România]]|{{Lps|20}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 2|Aspecte vechi și noi ale problemei agrare]]|{{Lps|62}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 3|Mica burghezie și celelalte pături orășenești în România]]|{{Lps|117}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 4|Datele actualei probleme naționale și ale chestiunii evreești]]|{{Lps|157}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 5|Curente și partide în viața politică românească]]|{{Lps|213}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 6|Clasa muncitoare din România și sarcinile ei]]|{{Lps|271}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Note|Note]]|{{Lps|319}}}} {{TOC sfârșit}} <hr/> {{C| Atelierele Grafice SOCEC & Co., S. A. R. București<br/> {{mai mic|Of. Reg. Com. Soc. No. 463/391}} }}<noinclude><references/></noinclude> 2bgxhb2zuf85ekf92rhag3k4rw5kpgm 151249 151248 2026-08-08T08:09:36Z TiberiuFr25 11409 151249 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{mai mare|{{uc|Cuprinsul}}}}}} {{sep|3em}} {{TOC început|compact=da}} {{TOC rând d|3|<u>{{fin|Pag.}}</u>}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Cuvânt înainte|Cuvânt înainte]]|{{Lps|5}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Introducere|Introducere]]|{{Lps|7}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 1|Caracterul capitalist al economiei industriale din România]]|{{Lps|20}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 2|Aspecte vechi și noi ale problemei agrare]]|{{Lps|62}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 3|Mica burghezie și celelalte pături orășenești în România]]|{{Lps|117}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 4|Datele actualei probleme naționale și ale chestiunii evreești]]|{{Lps|157}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 5|Curente și partide în viața politică românească]]|{{Lps|213}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 6|Clasa muncitoare din România și sarcinile ei]]|{{Lps|271}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Note|Note]]|{{Lps|319}}}} {{TOC sfârșit}} <hr/> {{C| Atelierele Grafice SOCEC & Co., S. A. R. București<br/> {{mai mic|Of. Reg. Com. Soc. No. 463/391}} }}<noinclude><references/></noinclude> 3ocrhb59dfhiu5yf3sypj6dc3ui664d 151250 151249 2026-08-08T08:10:16Z TiberiuFr25 11409 151250 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{mai mare|{{uc|Cuprinsul}}}}}} {{sep|3em}} {{TOC început|compact=da}} {{TOC rând d|3|<u>{{fin|Pag.}}</u>}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Cuvânt înainte|Cuvânt înainte]]|{{Lps|5}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Introducere|Introducere]]|{{Lps|7}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 1|Caracterul capitalist al economiei industriale din România]]|{{Lps|20}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 2|Aspecte vechi și noi ale problemei agrare]]|{{Lps|62}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 3|Mica burghezie și celelalte pături orășenești în România]]|{{Lps|117}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 4|Datele actualei probleme naționale și ale chestiunii evreești]]|{{Lps|157}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 5|Curente și partide în viața politică românească]]|{{Lps|213}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 6|Clasa muncitoare din România și sarcinile ei]]|{{Lps|271}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Note|Note]]|{{Lps|319}}}} {{TOC sfârșit}} {{sep|3em}} {{dhr|3em}} <hr/> {{C| Atelierele Grafice SOCEC & Co., S. A. R. București<br/> {{mai mic|Of. Reg. Com. Soc. No. 463/391}} }}<noinclude><references/></noinclude> lxbpk5dep5zf6itr2g3xvq3dh0q6acj 151251 151250 2026-08-08T08:10:41Z TiberiuFr25 11409 151251 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C|{{mai mare|{{uc|Cuprinsul}}}}}} {{sep|3em}} {{TOC început|compact=da}} {{TOC rând d|3|<u>{{fin|Pag.}}</u>}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Cuvânt înainte|Cuvânt înainte]]|{{Lps|5}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Introducere|Introducere]]|{{Lps|7}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 1|Caracterul capitalist al economiei industriale din România]]|{{Lps|20}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 2|Aspecte vechi și noi ale problemei agrare]]|{{Lps|62}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 3|Mica burghezie și celelalte pături orășenești în România]]|{{Lps|117}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 4|Datele actualei probleme naționale și ale chestiunii evreești]]|{{Lps|157}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 5|Curente și partide în viața politică românească]]|{{Lps|213}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Capitolul 6|Clasa muncitoare din România și sarcinile ei]]|{{Lps|271}}}} {{TOC rând 2punct-1|[[Problemele de bază ale României/Note|Note]]|{{Lps|319}}}} {{TOC sfârșit}}<noinclude>{{sep|3em}} {{dhr|3em}} <hr/> {{C| Atelierele Grafice SOCEC & Co., S. A. R. București<br/> {{mai mic|Of. Reg. Com. Soc. No. 463/391}} }}</noinclude> q5lz6qra9iowvf32xpoppwetffy0m2m 0 50637 151256 2026-08-08T08:18:33Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = [[/Cuvânt înainte/]] | an = 1944 | note = Editura Socec & Co. S.A.R., ediția I | copertă = Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf/1 }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="1" /> {{pp... 151256 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = [[/Cuvânt înainte/]] | an = 1944 | note = Editura Socec & Co. S.A.R., ediția I | copertă = Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf/1 }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="1" /> {{ppb}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="3" /> {{ppb}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="328" /> {{ppb}} {{reclame| <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="4" /> }} {{control de autoritate}} {{DP-expirat}} [[Categorie:România în cel de-al Doilea Război Mondial]] [[Editura Socec & Co.]] sw3spawxhruw3cr2xwpknx8lhvx6zjd 151258 151256 2026-08-08T08:19:48Z TiberiuFr25 11409 151258 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = [[/Cuvânt înainte/]] | an = 1944 | note = Editura Socec & Co. S.A.R., ediția I | copertă = Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf/1 }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="1" /> {{ppb}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="3" /> {{ppb}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="328" /> {{ppb}} {{reclame| <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="4" /> }} {{control de autoritate}} {{DP-expirat}} [[Categorie:România în cel de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Editura Socec & Co.]] r86lgj651dcor0b4vedo4hxxayfgo7e 0 50638 151259 2026-08-08T08:21:46Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Cuvânt înainte | anterior = [[../|Cuprins]] | următor = [[../Introducere/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="5-6" /> 151259 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Cuvânt înainte | anterior = [[../|Cuprins]] | următor = [[../Introducere/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="5-6" /> ll5ow9fvx7njn8vpyaxgh03ez00oobf 104 50639 151262 2026-08-08T08:26:40Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151262 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C| {{mai mare|{{uc|Introducere}}}} {{sep|3em}} {{dhr}} {{uc|{{A+|Câteva cuvinte despre războiul României}}}} {{dhr}} '''{{A+|Adevăratele scopuri urmărite}}''' }} Dictatura militaro-fascistă care a perfectat alianța germano-română și a împins România în actualul conflict mondial, s’a bucurat de adeziunea păturilor reacționare care compun clasele noastre suprapuse. Această adeziune a fost cu atât mai masivă, cu cât propaganda nazistă a dat iluzia că războiul din răsărit va fi o întreprindere militară ușoară, de scurtă durată și, bine înțeles, încoronată de un total succes. Această iluzie luase, în cursul săptămânilor care au precedat începutul ostilităților, forma unui adevărat curent de opinie publică. Temeiurile care au determinat unanima atitudine adoptată de către păturile reacționare românești față de războiul anti-sovietic au fost de diverse naturi. In primul rând, dorința de a pune între hotarele României și statul sovietic un stat tampon sau, în orice caz, de a îndepărta și face imposibil contactul direct între marea republică din răsărit și țara noastră. „Limitarea” comunismului în spațiu — acest spațiu fiind plasat cât mai mult spre<noinclude>{{rh|||7}}</noinclude> sswo7yj2uof5b6s19hjp724ohk2ivce 151276 151262 2026-08-08T09:10:37Z TiberiuFr25 11409 151276 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C| {{mai mare|{{uc|Introducere}}}} {{sep|3em}} {{dhr}} {{uc|{{A+|Câteva cuvinte despre războiul României}}}} {{dhr}} '''{{A+|Adevăratele scopuri urmărite}}''' }} Dictatura militaro-fascistă care a perfectat alianța germano-română și a împins România în actualul conflict mondial, s’a bucurat de adeziunea păturilor reacționare care compun clasele noastre suprapuse. Această adeziune a fost cu atât mai masivă, cu cât propaganda nazistă a dat iluzia că războiul din răsărit va fi o întreprindere militară ușoară, de scurtă durată și, bine înțeles, încoronată de un total succes. Această iluzie luase, în cursul săptămânilor care au precedat începutul ostilităților, forma unui adevărat curent de opinie publică. Temeiurile care au determinat unanima atitudine adoptată de către păturile reacționare românești față de războiul anti-sovietic au fost de diverse naturi. În primul rând, dorința de a pune între hotarele României și statul sovietic un stat tampon sau, în orice caz, de a îndepărta și face imposibil contactul direct între marea republică din răsărit și țara noastră. „Limitarea” comunismului în spațiu — acest spațiu fiind plasat cât mai mult spre<noinclude>{{rh|||7}}</noinclude> axr2zz86rnleego7rmmc1mx4789h984 104 50640 151263 2026-08-08T08:35:35Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151263 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>răsărit — aceasta constituia o tendință vădită în politica acelor grupări și elemente care au activat intens pentru aruncarea României în războiu alături de Germania hitleristă. Iar întregul sprijin pentru atingerea unor asemenea obiective, toți aceștia îl așteptau numai dela Hitler și regimul lui. „Pentru a menține comunismul la adevăratele lui granițe, scria prof. A. Bazilescu, trebue să ne putem bizui temeinic pe un popor european civilizat, cu respectul culturii intelectuale (sic!). Numai cu concursul națiunii germane vitejia soldaților noștri va putea salva odată mai mult civilizația europeană și păstra ființa neamului nostru” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i1 | etichetă=1 }}. Aceste rânduri le dăm doar ca exemplu, dintr’o întreagă literatură. In al doilea rând, și tot unanim acceptate, veneau scopurile anexioniste ale războiului din Răsărit. In această privință, o adevărată nebunie imperialistă începu să se manifeste în presă, la radio, în cuvântările și articolele unora dintre „exponenții calificați” ai opiniei noastre publice. Este suficient să cităm doar unele din răspunsurile date ziarului „Unirea” în toamna anului 1941, cu privire la viitoarele granițe ale României în Răsărit: „Nu trebue să ne mulțumim că am recâștigat cele două provincii (Basarabia și Bucovina de Nord), ci trebue să le garantăm și în viitor, iar garanția lor nu se poate face astăzi pe Nistru sau pe Bug, ci pe Nipru și poate mai departe” ''(Generalul C. Dona).'' „Luptăm în Transnistria fiindcă între Nistru și Bug, și chiar mai departe, se găsesc frați de ai noștri, așezați acolo de veacuri, unii ca urmași ai Daco-Geților, ai căror urmași suntem, iar alții coloniști moldoveni. Și pe unii și pe alții avem datoria să-i ocrotim”. ''(Prof. [[Autor:Gheorghe Popa-Lisseanu|G. Popa Lisseanu]]).'' „Noi suntem chemați să trecem peste Nistru de trecutul nostru. Să nu se uite că regiunea dintre Nistru și Bug a fost o regiune unde cei dintâi pioni ai culturii au fost Românii” ''(Prof. [[:w:Ștefan Ciobanu|St. Ciobanu]]).'' {{nop}}<noinclude>{{rh|8||}}</noinclude> n7urhtzvp6ljmrusug7owvy5oppovql 151264 151263 2026-08-08T08:35:52Z TiberiuFr25 11409 151264 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>răsărit — aceasta constituia o tendință vădită în politica acelor grupări și elemente care au activat intens pentru aruncarea României în războiu alături de Germania hitleristă. Iar întregul sprijin pentru atingerea unor asemenea obiective, toți aceștia îl așteptau numai dela Hitler și regimul lui. „Pentru a menține comunismul la adevăratele lui granițe, scria prof. A. Bazilescu, trebue să ne putem bizui temeinic pe un popor european civilizat, cu respectul culturii intelectuale (sic!). Numai cu concursul națiunii germane vitejia soldaților noștri va putea salva odată mai mult civilizația europeană și păstra ființa neamului nostru” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i1 | etichetă=(1) }}. Aceste rânduri le dăm doar ca exemplu, dintr’o întreagă literatură. In al doilea rând, și tot unanim acceptate, veneau scopurile anexioniste ale războiului din Răsărit. In această privință, o adevărată nebunie imperialistă începu să se manifeste în presă, la radio, în cuvântările și articolele unora dintre „exponenții calificați” ai opiniei noastre publice. Este suficient să cităm doar unele din răspunsurile date ziarului „Unirea” în toamna anului 1941, cu privire la viitoarele granițe ale României în Răsărit: „Nu trebue să ne mulțumim că am recâștigat cele două provincii (Basarabia și Bucovina de Nord), ci trebue să le garantăm și în viitor, iar garanția lor nu se poate face astăzi pe Nistru sau pe Bug, ci pe Nipru și poate mai departe” ''(Generalul C. Dona).'' „Luptăm în Transnistria fiindcă între Nistru și Bug, și chiar mai departe, se găsesc frați de ai noștri, așezați acolo de veacuri, unii ca urmași ai Daco-Geților, ai căror urmași suntem, iar alții coloniști moldoveni. Și pe unii și pe alții avem datoria să-i ocrotim”. ''(Prof. [[Autor:Gheorghe Popa-Lisseanu|G. Popa Lisseanu]]).'' „Noi suntem chemați să trecem peste Nistru de trecutul nostru. Să nu se uite că regiunea dintre Nistru și Bug a fost o regiune unde cei dintâi pioni ai culturii au fost Românii” ''(Prof. [[:w:Ștefan Ciobanu|St. Ciobanu]]).'' {{nop}}<noinclude>{{rh|8||}}</noinclude> cmgt8n8p299fd895ut5y4wxzl60om8m 151277 151264 2026-08-08T09:11:03Z TiberiuFr25 11409 151277 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>răsărit — aceasta constituia o tendință vădită în politica acelor grupări și elemente care au activat intens pentru aruncarea României în războiu alături de Germania hitleristă. Iar întregul sprijin pentru atingerea unor asemenea obiective, toți aceștia îl așteptau numai dela Hitler și regimul lui. „Pentru a menține comunismul la adevăratele lui granițe, scria prof. A. Bazilescu, trebue să ne putem bizui temeinic pe un popor european civilizat, cu respectul culturii intelectuale (sic!). Numai cu concursul națiunii germane vitejia soldaților noștri va putea salva odată mai mult civilizația europeană și păstra ființa neamului nostru” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i1 | etichetă=(1) }}. Aceste rânduri le dăm doar ca exemplu, dintr’o întreagă literatură. În al doilea rând, și tot unanim acceptate, veneau scopurile anexioniste ale războiului din Răsărit. În această privință, o adevărată nebunie imperialistă începu să se manifeste în presă, la radio, în cuvântările și articolele unora dintre „exponenții calificați” ai opiniei noastre publice. Este suficient să cităm doar unele din răspunsurile date ziarului „Unirea” în toamna anului 1941, cu privire la viitoarele granițe ale României în Răsărit: „Nu trebue să ne mulțumim că am recâștigat cele două provincii (Basarabia și Bucovina de Nord), ci trebue să le garantăm și în viitor, iar garanția lor nu se poate face astăzi pe Nistru sau pe Bug, ci pe Nipru și poate mai departe” ''(Generalul C. Dona).'' „Luptăm în Transnistria fiindcă între Nistru și Bug, și chiar mai departe, se găsesc frați de ai noștri, așezați acolo de veacuri, unii ca urmași ai Daco-Geților, ai căror urmași suntem, iar alții coloniști moldoveni. Și pe unii și pe alții avem datoria să-i ocrotim”. ''(Prof. [[Autor:Gheorghe Popa-Lisseanu|G. Popa Lisseanu]]).'' „Noi suntem chemați să trecem peste Nistru de trecutul nostru. Să nu se uite că regiunea dintre Nistru și Bug a fost o regiune unde cei dintâi pioni ai culturii au fost Românii” ''(Prof. [[:w:Ștefan Ciobanu|St. Ciobanu]]).'' {{nop}}<noinclude>{{rh|8||}}</noinclude> pamc4fl9g0fn5ajwfk7cpr3p04vt9qw 0 50641 151265 2026-08-08T08:37:06Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Introducere | anterior = [[../Cuvânt înainte/]] | următor = [[../Capitolul 1/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="7-19" /> 151265 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Introducere | anterior = [[../Cuvânt înainte/]] | următor = [[../Capitolul 1/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="7-19" /> r193m6xt3dm3hzymbrh2dkm2vh5qll8 151266 151265 2026-08-08T08:37:27Z TiberiuFr25 11409 151266 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Introducere | anterior = [[../Cuvânt înainte/]] | următor = [[../Capitolul 1/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="7-19" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} mr6pje7298gqy4guin4bvir0wsvy9mo 104 50642 151267 2026-08-08T08:44:24Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151267 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{mai mare|{{uc|{{lsp||Not|e}}}}}} {{uc|Introducere}} }} {{A+|i1}} <section begin=i1 /> 1. A. Bazilescu, în „Economia naționalistă”, pag. 99. <section end=i1 /> 2. Articolul „Situația economică creată României noi după războiu” citat de [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] în „Burghezia română”, pag. 133. 3. A. Șerbulescu „Imperialismul țărilor mici” în „Viața Românească” XXIX Iunie 1937. {{C| {{uc|Capitolul I}} '''Caracterul capitalist al economiei industriale din România''' }} 1. Citatele sunt din: Otto Schlier, „Aufbau der europäischen Industrie nach dem Kriege”, citat de [[Autor:Virgil Madgearu|V. Madgearu]] în „Evoluția economiei românești”, pag. 361, din V. Madgearu, op. cit. pag. 360—361 și din Prof. Ernst Wagemann, „Der neue Balkan”, pag. 65. 2. Toate citatele din primul volum al „[[Capitalul|Kapital]]”-ului le dăm după „Volksaufgabe”. Citatele date se găsesc la pag. {{lps|126}} și {{lps|646}}. 3. Despre meseriași citatele sunt din V. Madgearu, op. cit., pag. 360, din Ing. Gh. C. Tulea, „Meseriile în România” (manuscris, depus la Ministerul Economiei Naționale sub nr. 9625/15. IV. 1940), cu o serie de date complimentare din care am luat și noi cifrele întrebuințate. 4. După 1941, cifre și date privind producția industrială nu s’au mai publicat, după cum știm, nici măcar nu s’au mai centralizat, fiind considerate secrete militare. 5. „Excelsior”, din 18 Iulie și 6 Iunie 1943. 6. Citatele sunt din Roman Moldovan, „Concentrarea și acumularea în domeniul economiei naționale” în „Excelsior” din 16 Iunie 1943 și A. S. Svoja, „Comentarii la politica noastră de credit” în „Excelsior” din 25 Aprilie 1943. 7. Cifrele sunt luate din materialul publicat de „Centrul de cercetare și documentare economică”, apărut în „[[Universul|Universul]]” din 14 Noemvrie 1938 și în „Excelsior” din 18 Iulie 1943. {{nop}}<noinclude>{{rh|||319}}</noinclude> hfqkbqwcb0qjtyr1gtmrd6aup7yx99p 151268 151267 2026-08-08T08:48:42Z TiberiuFr25 11409 151268 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{mai mare|{{uc|{{lsp||Not|e}}}}}} {{uc|Introducere}} }} <section begin="i1" />{{ancoră|i1}}<noinclude>1. </noinclude>A. Bazilescu, în „Economia naționalistă”, pag. 99. <section end="i1" /> <section begin="i2" />{{ancoră|i2}}<noinclude>2. </noinclude> Articolul „Situația economică creată României noi după războiu” citat de [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] în „Burghezia română”, pag. 133. <section end="i2" /> <section begin="i3" />{{ancoră|i3}}<noinclude>3. </noinclude> A. Șerbulescu „Imperialismul țărilor mici” în „Viața Românească” XXIX Iunie 1937. {{C| {{uc|Capitolul I}} '''Caracterul capitalist al economiei industriale din România''' }} <section end="i3" /> <section begin="1" />{{ancoră|1}}<noinclude>1. </noinclude> Citatele sunt din: Otto Schlier, „Aufbau der europäischen Industrie nach dem Kriege”, citat de [[Autor:Virgil Madgearu|V. Madgearu]] în „Evoluția economiei românești”, pag. 361, din V. Madgearu, op. cit. pag. 360—361 și din Prof. Ernst Wagemann, „Der neue Balkan”, pag. 65. <section end="1" /> <section begin="2" />{{ancoră|2}}<noinclude>2. </noinclude> Toate citatele din primul volum al „[[Capitalul|Kapital]]”-ului le dăm după „Volksaufgabe”. Citatele date se găsesc la pag. {{lps|126}} și {{lps|646}}. <section end="2" /> <section begin="3" />{{ancoră|3}}<noinclude>3. </noinclude> Despre meseriași citatele sunt din V. Madgearu, op. cit., pag. 360, din Ing. Gh. C. Tulea, „Meseriile în România” (manuscris, depus la Ministerul Economiei Naționale sub nr. 9625/15. IV. 1940), cu o serie de date complimentare din care am luat și noi cifrele întrebuințate. <section end="3" /> <section begin="4" />{{ancoră|4}}<noinclude>4. </noinclude> După 1941, cifre și date privind producția industrială nu s’au mai publicat, după cum știm, nici măcar nu s’au mai centralizat, fiind considerate secrete militare. <section end="4" /> <section begin="5" />{{ancoră|5}}<noinclude>5. </noinclude> „Excelsior”, din 18 Iulie și 6 Iunie 1943. <section end="5" /> <section begin="6" />{{ancoră|6}}<noinclude>6. </noinclude> Citatele sunt din Roman Moldovan, „Concentrarea și acumularea în domeniul economiei naționale” în „Excelsior” din 16 Iunie 1943 și A. S. Svoja, „Comentarii la politica noastră de credit” în „Excelsior” din 25 Aprilie 1943. <section end="6" /> <section begin="7" />{{ancoră|7}}<noinclude>7. </noinclude> Cifrele sunt luate din materialul publicat de „Centrul de cercetare și documentare economică”, apărut în „[[Universul|Universul]]” din 14 Noemvrie 1938 și în „Excelsior” din 18 Iulie 1943. {{nop}} <section end="7" /><noinclude>{{rh|||319}}</noinclude> 8v504o3bl9mxd4fjv6md98egbxjga3i 151269 151268 2026-08-08T08:49:00Z TiberiuFr25 11409 151269 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{mai mare|{{uc|{{lsp||Not|e}}}}}} {{uc|Introducere}} }} <section begin="i1" />{{ancoră|i1}}<noinclude>1. </noinclude>A. Bazilescu, în „Economia naționalistă”, pag. 99. <section end="i1" /> <section begin="i2" />{{ancoră|i2}}<noinclude>2. </noinclude> Articolul „Situația economică creată României noi după războiu” citat de [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] în „Burghezia română”, pag. 133. <section end="i2" /> <section begin="i3" />{{ancoră|i3}}<noinclude>3. </noinclude> A. Șerbulescu „Imperialismul țărilor mici” în „Viața Românească” XXIX Iunie 1937. {{dhr}} {{C| {{uc|Capitolul I}} '''Caracterul capitalist al economiei industriale din România''' }} <section end="i3" /> <section begin="1" />{{ancoră|1}}<noinclude>1. </noinclude> Citatele sunt din: Otto Schlier, „Aufbau der europäischen Industrie nach dem Kriege”, citat de [[Autor:Virgil Madgearu|V. Madgearu]] în „Evoluția economiei românești”, pag. 361, din V. Madgearu, op. cit. pag. 360—361 și din Prof. Ernst Wagemann, „Der neue Balkan”, pag. 65. <section end="1" /> <section begin="2" />{{ancoră|2}}<noinclude>2. </noinclude> Toate citatele din primul volum al „[[Capitalul|Kapital]]”-ului le dăm după „Volksaufgabe”. Citatele date se găsesc la pag. {{lps|126}} și {{lps|646}}. <section end="2" /> <section begin="3" />{{ancoră|3}}<noinclude>3. </noinclude> Despre meseriași citatele sunt din V. Madgearu, op. cit., pag. 360, din Ing. Gh. C. Tulea, „Meseriile în România” (manuscris, depus la Ministerul Economiei Naționale sub nr. 9625/15. IV. 1940), cu o serie de date complimentare din care am luat și noi cifrele întrebuințate. <section end="3" /> <section begin="4" />{{ancoră|4}}<noinclude>4. </noinclude> După 1941, cifre și date privind producția industrială nu s’au mai publicat, după cum știm, nici măcar nu s’au mai centralizat, fiind considerate secrete militare. <section end="4" /> <section begin="5" />{{ancoră|5}}<noinclude>5. </noinclude> „Excelsior”, din 18 Iulie și 6 Iunie 1943. <section end="5" /> <section begin="6" />{{ancoră|6}}<noinclude>6. </noinclude> Citatele sunt din Roman Moldovan, „Concentrarea și acumularea în domeniul economiei naționale” în „Excelsior” din 16 Iunie 1943 și A. S. Svoja, „Comentarii la politica noastră de credit” în „Excelsior” din 25 Aprilie 1943. <section end="6" /> <section begin="7" />{{ancoră|7}}<noinclude>7. </noinclude> Cifrele sunt luate din materialul publicat de „Centrul de cercetare și documentare economică”, apărut în „[[Universul|Universul]]” din 14 Noemvrie 1938 și în „Excelsior” din 18 Iulie 1943. {{nop}} <section end="7" /><noinclude>{{rh|||319}}</noinclude> sn4bpsow1awys8m3x1k9x66gh1ot7yt 151270 151269 2026-08-08T08:49:53Z TiberiuFr25 11409 151270 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{mai mare|{{uc|{{lsp||Not|e}}}}}} {{uc|Introducere}} }} <section begin="i1" />{{ancoră|i1}}<noinclude>1. </noinclude>A. Bazilescu, în „Economia naționalistă”, pag. 99. <section end="i1" /> <section begin="i2" />{{ancoră|i2}}<noinclude>2. </noinclude> Articolul „Situația economică creată României noi după războiu” citat de [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] în „Burghezia română”, pag. 133. <section end="i2" /> <section begin="i3" />{{ancoră|i3}}<noinclude>3. </noinclude> A. Șerbulescu „Imperialismul țărilor mici” în „Viața Românească” XXIX Iunie 1937. {{dhr}} {{C| {{uc|Capitolul I}} '''Caracterul capitalist al economiei industriale din România''' }} <section end="i3" /> <section begin="1" />{{ancoră|1}}<noinclude>1. </noinclude> Citatele sunt din: Otto Schlier, „Aufbau der europäischen Industrie nach dem Kriege”, citat de [[Autor:Virgil Madgearu|V. Madgearu]] în „Evoluția economiei românești”, pag. 361, din V. Madgearu, op. cit. pag. 360—361 și din Prof. Ernst Wagemann, „Der neue Balkan”, pag. 65. <section end="1" /> <section begin="2" />{{ancoră|2}}<noinclude>2. </noinclude> Toate citatele din primul volum al „[[Capitalul|Kapital]]”-ului le dăm după „Volksaufgabe”. Citatele date se găsesc la pag. {{lps|126}} și {{lps|646}}. <section end="2" /> <section begin="3" />{{ancoră|3}}<noinclude>3. </noinclude> Despre meseriași citatele sunt din V. Madgearu, op. cit., pag. 360, din Ing. Gh. C. Tulea, „Meseriile în România” (manuscris, depus la Ministerul Economiei Naționale sub nr. 9625/15. IV. 1940), cu o serie de date complimentare din care am luat și noi cifrele întrebuințate. <section end="3" /> <section begin="4" />{{ancoră|4}}<noinclude>4. </noinclude> După 1941, cifre și date privind producția industrială nu s’au mai publicat, după cum știm, nici măcar nu s’au mai centralizat, fiind considerate secrete militare. <section end="4" /> <section begin="5" />{{ancoră|5}}<noinclude>5. </noinclude> „Excelsior”, din 18 Iulie și 6 Iunie 1943. <section end="5" /> <section begin="6" />{{ancoră|6}}<noinclude>6. </noinclude> Citatele sunt din Roman Moldovan, „Concentrarea și acumularea în domeniul economiei naționale” în „Excelsior” din 16 Iunie 1943 și A. S. Svoja, „Comentarii la politica noastră de credit” în „Excelsior” din 25 Aprilie 1943. <section end="6" /> <section begin="7" />{{ancoră|7}}<noinclude>7. </noinclude> Cifrele sunt luate din materialul publicat de „Centrul de cercetare și documentare economică”, apărut în „[[Universul|Universul]]” din 14 Noemvrie 1938 și în „Excelsior” din 18 Iulie 1943. {{nop}}<section end="7" /><noinclude>{{rh|||319}}</noinclude> azv6mi1eq4xpzq29688tf30tsps5g8b 151283 151270 2026-08-08T09:14:57Z TiberiuFr25 11409 151283 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{mai mare|{{uc|{{lsp||Not|e}}}}}} {{uc|Introducere}} }} <section begin="i1" />{{ancoră|i1}}<noinclude>1. </noinclude>A. Bazilescu, în „Economia naționalistă”, pag. 99. <section end="i1" /> <section begin="i2" />{{ancoră|i2}}<noinclude>2. </noinclude> Articolul „Situația economică creată României noi după războiu” citat de [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] în „Burghezia română”, pag. 133. <section end="i2" /> <section begin="i3" />{{ancoră|i3}}<noinclude>3. </noinclude> A. Șerbulescu „Imperialismul țărilor mici” în „Viața Românească” XXIX Iunie 1937. <section end="i3" /> {{dhr}} {{C| {{uc|Capitolul I}} '''Caracterul capitalist al economiei industriale din România''' }} <section begin="1" />{{ancoră|1}}<noinclude>1. </noinclude> Citatele sunt din: Otto Schlier, „Aufbau der europäischen Industrie nach dem Kriege”, citat de [[Autor:Virgil Madgearu|V. Madgearu]] în „Evoluția economiei românești”, pag. 361, din V. Madgearu, op. cit. pag. 360—361 și din Prof. Ernst Wagemann, „Der neue Balkan”, pag. 65. <section end="1" /> <section begin="2" />{{ancoră|2}}<noinclude>2. </noinclude> Toate citatele din primul volum al „[[Capitalul|Kapital]]”-ului le dăm după „Volksaufgabe”. Citatele date se găsesc la pag. {{lps|126}} și {{lps|646}}. <section end="2" /> <section begin="3" />{{ancoră|3}}<noinclude>3. </noinclude> Despre meseriași citatele sunt din V. Madgearu, op. cit., pag. 360, din Ing. Gh. C. Tulea, „Meseriile în România” (manuscris, depus la Ministerul Economiei Naționale sub nr. 9625/15. IV. 1940), cu o serie de date complimentare din care am luat și noi cifrele întrebuințate. <section end="3" /> <section begin="4" />{{ancoră|4}}<noinclude>4. </noinclude> După 1941, cifre și date privind producția industrială nu s’au mai publicat, după cum știm, nici măcar nu s’au mai centralizat, fiind considerate secrete militare. <section end="4" /> <section begin="5" />{{ancoră|5}}<noinclude>5. </noinclude> „Excelsior”, din 18 Iulie și 6 Iunie 1943. <section end="5" /> <section begin="6" />{{ancoră|6}}<noinclude>6. </noinclude> Citatele sunt din Roman Moldovan, „Concentrarea și acumularea în domeniul economiei naționale” în „Excelsior” din 16 Iunie 1943 și A. S. Svoja, „Comentarii la politica noastră de credit” în „Excelsior” din 25 Aprilie 1943. <section end="6" /> <section begin="7" />{{ancoră|7}}<noinclude>7. </noinclude> Cifrele sunt luate din materialul publicat de „Centrul de cercetare și documentare economică”, apărut în „[[Universul|Universul]]” din 14 Noemvrie 1938 și în „Excelsior” din 18 Iulie 1943. {{nop}}<section end="7" /><noinclude>{{rh|||319}}</noinclude> 2aqelu536qaz8tfp897ex3lqrbfyd9s 151284 151283 2026-08-08T09:15:56Z TiberiuFr25 11409 151284 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c| {{mai mare|{{uc|{{lsp||Not|e}}}}}} {{uc|Introducere}} }} <section begin="i1" />{{ancoră|i1}}<noinclude>1. </noinclude>A. Bazilescu, în „Economia naționalistă”, pag. 99. <section end="i1" /> <section begin="i2" />{{ancoră|i2}}<noinclude>2. </noinclude> Articolul „Situația economică creată României noi după războiu” citat de [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] în „Burghezia română”, pag. 133. <section end="i2" /> <section begin="i3" />{{ancoră|i3}}<noinclude>3. </noinclude> A. Șerbulescu „Imperialismul țărilor mici” în „[[Viața Românească]]” XXIX Iunie 1937. <section end="i3" /> {{dhr}} {{C| {{uc|Capitolul I}} '''Caracterul capitalist al economiei industriale din România''' }} <section begin="1" />{{ancoră|1}}<noinclude>1. </noinclude> Citatele sunt din: Otto Schlier, „Aufbau der europäischen Industrie nach dem Kriege”, citat de [[Autor:Virgil Madgearu|V. Madgearu]] în „Evoluția economiei românești”, pag. 361, din V. Madgearu, op. cit. pag. 360—361 și din Prof. Ernst Wagemann, „Der neue Balkan”, pag. 65. <section end="1" /> <section begin="2" />{{ancoră|2}}<noinclude>2. </noinclude> Toate citatele din primul volum al „[[Capitalul|Kapital]]”-ului le dăm după „Volksaufgabe”. Citatele date se găsesc la pag. {{lps|126}} și {{lps|646}}. <section end="2" /> <section begin="3" />{{ancoră|3}}<noinclude>3. </noinclude> Despre meseriași citatele sunt din V. Madgearu, op. cit., pag. 360, din Ing. Gh. C. Tulea, „Meseriile în România” (manuscris, depus la Ministerul Economiei Naționale sub nr. 9625/15. IV. 1940), cu o serie de date complimentare din care am luat și noi cifrele întrebuințate. <section end="3" /> <section begin="4" />{{ancoră|4}}<noinclude>4. </noinclude> După 1941, cifre și date privind producția industrială nu s’au mai publicat, după cum știm, nici măcar nu s’au mai centralizat, fiind considerate secrete militare. <section end="4" /> <section begin="5" />{{ancoră|5}}<noinclude>5. </noinclude> „Excelsior”, din 18 Iulie și 6 Iunie 1943. <section end="5" /> <section begin="6" />{{ancoră|6}}<noinclude>6. </noinclude> Citatele sunt din Roman Moldovan, „Concentrarea și acumularea în domeniul economiei naționale” în „Excelsior” din 16 Iunie 1943 și A. S. Svoja, „Comentarii la politica noastră de credit” în „Excelsior” din 25 Aprilie 1943. <section end="6" /> <section begin="7" />{{ancoră|7}}<noinclude>7. </noinclude> Cifrele sunt luate din materialul publicat de „Centrul de cercetare și documentare economică”, apărut în „[[Universul|Universul]]” din 14 Noemvrie 1938 și în „Excelsior” din 18 Iulie 1943. {{nop}}<section end="7" /><noinclude>{{rh|||319}}</noinclude> ad84n7ffr1uwd4qoo6k3ydu7n34loz9 0 50643 151271 2026-08-08T08:52:08Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Note | anterior = [[../Capitolul 6/]] | următor = | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="319-327" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} 151271 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Note | anterior = [[../Capitolul 6/]] | următor = | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="319-327" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} atynbgty2pk6e6pieak8uuc5bxblfxp 104 50644 151272 2026-08-08T08:56:02Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151272 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>„Noi trebue să facem lumea să înțeleagă că frontiera din Răsărit a României de mâine este pe Nipru” ''(Generalul Schina).'' Răspunsuri asemănătoare au dat Arh. Scriban, prof. S. Mehedinți, viitorul ministru Ion Petrovici, etc. Asemenea apetituri au găsit curând în scrisul d-lui Gh. Brătianu o argumentație „geo-istorică” a „spațiului de securitate”, opus „spațiului vital” și „imperialismului” și „temeiuri etnico-istorice” în susținerile d-lui dr. N. Lupu. In „Originea Românilor” acesta afirma că „întinderea în spațiu și numărul Românilor de astăzi sunt mult mai mari decât cifrele pe care le dă geografia, istoria și politica… In afară de Peninsula Balcanică, țările: Panonia, Dacia, Ucraina, adică tot spațiul ocupat de Daco-Traci, — Ilyri și Sciți era ori este ocupat de Români, compact, ori în insule. Acesta este spațiul istoric al lor”. Descoperirea acestui „spațiu istoric” în plin războiu antisovietic, ce binevenită justificare pentru planurile anexioniste ale reacțiunii române! {{dhr}} {{C| '''{{A+|Ce ascunde imperialismul României?}}'' }} Planurile anexioniste urmărite în acest război nu erau însă, așa cum s’ar putea crede la prima înfățișare, doar fructul unui entuziasm ad-hoc sau a unei exaltări imperialiste, spontane. Fără îndoială că tendințe imperialiste la un Stat ca România, cu structura lui economică și socială, cu slăbiciuni profunde ale întregului organism, cu nivelul încă coborît al economiei, ar părea mai mult o glumă, sau, în cazul cel mai bun, produsul unei imaginații bolnave. Totuși, asemenea tendințe erau de dată mai veche, iar acei care le-au și formulat pentru prima oară nu le priveau câtuși de puțin ca simple și nevinovate fantezii. Ba ceva mai mult, unele din temeiurile necesității unei politici anexioniste pentru România au fost înfățișate, în mod public, cu<noinclude>{{rh|||9}}</noinclude> c2qwtvuq84owat5u096d1lvkou9wfw6 151273 151272 2026-08-08T08:58:36Z TiberiuFr25 11409 151273 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>„Noi trebue să facem lumea să înțeleagă că frontiera din Răsărit a României de mâine este pe Nipru” ''(Generalul Schina).'' Răspunsuri asemănătoare au dat Arh. Scriban, prof. S. Mehedinți, viitorul ministru Ion Petrovici, etc. Asemenea apetituri au găsit curând în scrisul d-lui Gh. Brătianu o argumentație „geo-istorică” a „spațiului de securitate”, opus „spațiului vital” și „imperialismului” și „temeiuri etnico-istorice” în susținerile d-lui dr. N. Lupu. In „Originea Românilor” acesta afirma că „întinderea în spațiu și numărul Românilor de astăzi sunt mult mai mari decât cifrele pe care le dă geografia, istoria și politica… In afară de Peninsula Balcanică, țările: Panonia, Dacia, Ucraina, adică tot spațiul ocupat de Daco-Traci, — Ilyri și Sciți era ori este ocupat de Români, compact, ori în insule. Acesta este spațiul istoric al lor”. Descoperirea acestui „spațiu istoric” în plin războiu antisovietic, ce binevenită justificare pentru planurile anexioniste ale reacțiunii române! {{dhr}} {{C| '''{{A+|Ce ascunde imperialismul României?}}''' }} Planurile anexioniste urmărite în acest război nu erau însă, așa cum s’ar putea crede la prima înfățișare, doar fructul unui entuziasm ad-hoc sau a unei exaltări imperialiste, spontane. Fără îndoială că tendințe imperialiste la un Stat ca România, cu structura lui economică și socială, cu slăbiciuni profunde ale întregului organism, cu nivelul încă coborît al economiei, ar părea mai mult o glumă, sau, în cazul cel mai bun, produsul unei imaginații bolnave. Totuși, asemenea tendințe erau de dată mai veche, iar acei care le-au și formulat pentru prima oară nu le priveau câtuși de puțin ca simple și nevinovate fantezii. Ba ceva mai mult, unele din temeiurile necesității unei politici anexioniste pentru România au fost înfățișate, în mod public, cu<noinclude>{{rh|||9}}</noinclude> 33txsdop38dg1tsg9uzqggscdw387xn 151278 151273 2026-08-08T09:11:19Z TiberiuFr25 11409 151278 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>„Noi trebue să facem lumea să înțeleagă că frontiera din Răsărit a României de mâine este pe Nipru” ''(Generalul Schina).'' Răspunsuri asemănătoare au dat Arh. Scriban, prof. S. Mehedinți, viitorul ministru Ion Petrovici, etc. Asemenea apetituri au găsit curând în scrisul d-lui Gh. Brătianu o argumentație „geo-istorică” a „spațiului de securitate”, opus „spațiului vital” și „imperialismului” și „temeiuri etnico-istorice” în susținerile d-lui dr. N. Lupu. În „Originea Românilor” acesta afirma că „întinderea în spațiu și numărul Românilor de astăzi sunt mult mai mari decât cifrele pe care le dă geografia, istoria și politica… În afară de Peninsula Balcanică, țările: Panonia, Dacia, Ucraina, adică tot spațiul ocupat de Daco-Traci, — Ilyri și Sciți era ori este ocupat de Români, compact, ori în insule. Acesta este spațiul istoric al lor”. Descoperirea acestui „spațiu istoric” în plin războiu antisovietic, ce binevenită justificare pentru planurile anexioniste ale reacțiunii române! {{dhr}} {{C| '''{{A+|Ce ascunde imperialismul României?}}''' }} Planurile anexioniste urmărite în acest război nu erau însă, așa cum s’ar putea crede la prima înfățișare, doar fructul unui entuziasm ad-hoc sau a unei exaltări imperialiste, spontane. Fără îndoială că tendințe imperialiste la un Stat ca România, cu structura lui economică și socială, cu slăbiciuni profunde ale întregului organism, cu nivelul încă coborît al economiei, ar părea mai mult o glumă, sau, în cazul cel mai bun, produsul unei imaginații bolnave. Totuși, asemenea tendințe erau de dată mai veche, iar acei care le-au și formulat pentru prima oară nu le priveau câtuși de puțin ca simple și nevinovate fantezii. Ba ceva mai mult, unele din temeiurile necesității unei politici anexioniste pentru România au fost înfățișate, în mod public, cu<noinclude>{{rh|||9}}</noinclude> 3rucsgeu5yo2g02fra2wfb1ntjkuqip 104 50645 151274 2026-08-08T09:02:55Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151274 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>mult înainte de începerea războiului. De pildă, în presa gardistă din anii 1935—37 au apărut o serie de articole despre „rolul mesianic al neamului românesc” și despre „destinul nostru istoric”, articole prin care se argumenta „dreptul” întinderii hotarelor României dincolo de ceea ce se socotea „realizarea idealului național”. Care era, totuși, fondul real ascuns sub aceste tendințe imperialiste? In anul 1925, Vintilă Brătianu, omul capitalului financiar românesc, scria următoarele: „Acest proces de a satisface prin industrie toate nevoile proprii, care s’a manifestat atât de puternic în anii din urmă, va ajunge repede la rezolvarea lui; iar industria românească, în plină desvoltare, va intra mai curând decât bănuim, în a doua fază: aceea de export pentru prisosul producției sale” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i2 | etichetă=(2) }}. Zece ani după ce aceste cuvinte au fost scrise, se părea că profeția lui Vintilă Brătianu începe să se realizeze. In adevăr, în anii 1936—1937, în urma rapidei creșteri a producției industriale, începu să se discute în presa economică necesitatea unor debușeuri externe. Nu era vorba nici de zahărul, nici de făina românească cu liberă circulație peste hotare și până atunci, ci de produsele textile, metalurgice, materiale de construcție, etc. Industria prelucrătoare românească începuse să sufere, nici mai mult nici mai puțin, decât de „supraproducție” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i3 | etichetă=(3) }}. Supra-producție în metalurgie și textile într’o țară ca România unde plugul de fier n’a înlocuit decât în parte pe cel de lemn și în care trei sferturi din populație umblă în sdrențe? Și totuși aceasta era realitatea. Exista supra-producție. Piața internă se dovedea prea îngustă. Nivelul coborît la care era constrânsă să trăiască imensa majoritate a poporului român, prețurile ridicate pe care le impunea marele capital monopolist, au avut drept rezultat o continuă scădere a puterii de cumpărare a maselor sătești și orășenești. O parte din apa-<noinclude>{{rh|10||}}</noinclude> lozd748ir3dqs1ah1b9o8dlk2hkpj7r 151279 151274 2026-08-08T09:11:44Z TiberiuFr25 11409 151279 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>mult înainte de începerea războiului. De pildă, în presa gardistă din anii 1935—37 au apărut o serie de articole despre „rolul mesianic al neamului românesc” și despre „destinul nostru istoric”, articole prin care se argumenta „dreptul” întinderii hotarelor României dincolo de ceea ce se socotea „realizarea idealului național”. Care era, totuși, fondul real ascuns sub aceste tendințe imperialiste? În anul 1925, Vintilă Brătianu, omul capitalului financiar românesc, scria următoarele: „Acest proces de a satisface prin industrie toate nevoile proprii, care s’a manifestat atât de puternic în anii din urmă, va ajunge repede la rezolvarea lui; iar industria românească, în plină desvoltare, va intra mai curând decât bănuim, în a doua fază: aceea de export pentru prisosul producției sale” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i2 | etichetă=(2) }}. Zece ani după ce aceste cuvinte au fost scrise, se părea că profeția lui Vintilă Brătianu începe să se realizeze. În adevăr, în anii 1936—1937, în urma rapidei creșteri a producției industriale, începu să se discute în presa economică necesitatea unor debușeuri externe. Nu era vorba nici de zahărul, nici de făina românească cu liberă circulație peste hotare și până atunci, ci de produsele textile, metalurgice, materiale de construcție, etc. Industria prelucrătoare românească începuse să sufere, nici mai mult nici mai puțin, decât de „supraproducție” {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=319 | notă=i3 | etichetă=(3) }}. Supra-producție în metalurgie și textile într’o țară ca România unde plugul de fier n’a înlocuit decât în parte pe cel de lemn și în care trei sferturi din populație umblă în sdrențe? Și totuși aceasta era realitatea. Exista supra-producție. Piața internă se dovedea prea îngustă. Nivelul coborît la care era constrânsă să trăiască imensa majoritate a poporului român, prețurile ridicate pe care le impunea marele capital monopolist, au avut drept rezultat o continuă scădere a puterii de cumpărare a maselor sătești și orășenești. O parte din apa-<noinclude>{{rh|10||}}</noinclude> fep5a03iibkoix1jvuvri9d9qk8gtrd 104 50646 151275 2026-08-08T09:06:41Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151275 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>ratul de producție industrială, creat după 1933, era condamnat la inactivitate. De unde nevoia unor debușeuri externe și formularea teoretică a unei politici imperialiste românești. Că tocmai publiciștii gardiști și-au luat sarcina să popularizeze o asemenea politică nu era o simplă întâmplare. Aceasta corespundea întocmai rolului mișcării legionare, ca instrument al forțelor reacționare, șovine și războinice din rândurile burgheziei și moșierimii românești. Care era de fapt problema pusă marei industrii din România? Ea putea fi astfel formulată: pentru ca industria să-și mențină sau să-și ridice rentabilitatea, era nevoie ca piața de desfacere să se întindă, dincolo de limitele ei de până atunci. Două ar fi fost căile care duceau la acest rezultat: sau prin coborîrea prețurilor la fabricate, acestea să devină accesibile puterii de cumpărare scăzute a muncitorului, țăranului și funcționarului, sau, prin modificări mai mult sau mai puțin structurale, să crească puterea de cumpărare a maselor. In acest sens ar fi influențat, de pildă, o nouă împroprietărire a țăranilor fără pământ pe seama marii proprietăți. Chiar fără asemenea transformări tot în aceeași direcție ar fi acționat și urcarea generală a salariilor, o degravare fiscală substanțială, etc. Acestea erau, în adevăr, soluții menite să scutească industria română de amenințarea „supra-producției”. Dar asemenea soluții nu conveneau niciuneia dintre păturile noastre posedante. Ajustarea prețurilor fabricatelor industriale sau urcarea substanțială a salariilor însemna o tot atât de masivă și substanțială scădere a profitului. O degrevare fiscală, de mari proporții, micșora mijloacele financiare ale Statului, ceea ce l-ar fi împiedecat să fie unul din clienții cei mai importanți ai marii industrii autohtone. Deci la o deslegare a problemei în acest chip, se opuneau interesele marii burghezii. Cât privește o nouă expropriere a marii proprietăți în folosul țărănimii fără pământ, soluția era respinsă ''„de plano”'' de întreaga clasă stăpânitoare. {{nop}}<noinclude>{{rh|||11}}</noinclude> p8796niqro9oa7emaukx99ty1l76461 151280 151275 2026-08-08T09:12:00Z TiberiuFr25 11409 151280 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>ratul de producție industrială, creat după 1933, era condamnat la inactivitate. De unde nevoia unor debușeuri externe și formularea teoretică a unei politici imperialiste românești. Că tocmai publiciștii gardiști și-au luat sarcina să popularizeze o asemenea politică nu era o simplă întâmplare. Aceasta corespundea întocmai rolului mișcării legionare, ca instrument al forțelor reacționare, șovine și războinice din rândurile burgheziei și moșierimii românești. Care era de fapt problema pusă marei industrii din România? Ea putea fi astfel formulată: pentru ca industria să-și mențină sau să-și ridice rentabilitatea, era nevoie ca piața de desfacere să se întindă, dincolo de limitele ei de până atunci. Două ar fi fost căile care duceau la acest rezultat: sau prin coborîrea prețurilor la fabricate, acestea să devină accesibile puterii de cumpărare scăzute a muncitorului, țăranului și funcționarului, sau, prin modificări mai mult sau mai puțin structurale, să crească puterea de cumpărare a maselor. În acest sens ar fi influențat, de pildă, o nouă împroprietărire a țăranilor fără pământ pe seama marii proprietăți. Chiar fără asemenea transformări tot în aceeași direcție ar fi acționat și urcarea generală a salariilor, o degravare fiscală substanțială, etc. Acestea erau, în adevăr, soluții menite să scutească industria română de amenințarea „supra-producției”. Dar asemenea soluții nu conveneau niciuneia dintre păturile noastre posedante. Ajustarea prețurilor fabricatelor industriale sau urcarea substanțială a salariilor însemna o tot atât de masivă și substanțială scădere a profitului. O degrevare fiscală, de mari proporții, micșora mijloacele financiare ale Statului, ceea ce l-ar fi împiedecat să fie unul din clienții cei mai importanți ai marii industrii autohtone. Deci la o deslegare a problemei în acest chip, se opuneau interesele marii burghezii. Cât privește o nouă expropriere a marii proprietăți în folosul țărănimii fără pământ, soluția era respinsă ''„de plano”'' de întreaga clasă stăpânitoare. {{nop}}<noinclude>{{rh|||11}}</noinclude> avy00xetlmfrhv99g4a5ud7zuipmqpa