Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 10 29743 151350 150630 2026-08-11T19:43:02Z TiberiuFr25 11409 151350 wikitext text/x-wiki <templatestyles src="Format:AutorWikidata/styles.css" /> <div style="clear: right; float: right; margin: 0 0 1em 1em;"> {| cellpadding="2" class="author-table" |- ! class="header-author-table" | {{#invoke:Wikidata|labelIn|ro}} |- class="hiddenStructure{{#property:P18|}}" | style="text-align: center;" | [[Image:{{#property:P18|}}|200px]] |- class="hiddenStructure{{#property:P570|}}{{#property:P19|}}" | &nbsp;n. <span class="hiddenStructure{{#property:P569|}}">{{#property:P569}}</span><span class="hiddenStructure{{#property:P19|}}">,&nbsp;{{#property:P19}} |- class="hiddenStructure{{#property:P570|}}{{#property:P20|}}" | &nbsp;d. <span class="hiddenStructure{{#property:P570|}}">{{#property:P570}}</span><span class="hiddenStructure{{#property:P20|}}">,&nbsp;{{#property:P20}}</span> |- class="hiddenStructure{{#invoke:Wikidata|descriptionIn|ro}}" | &nbsp;{{#property:P106}} |- class="hiddenStructure{{#invoke:Wikidata/Interproject|getWikipediaLink}}" | [[Fișier:Wikipedia-logo-ro.png|20px]]&nbsp;&nbsp;[[{{#invoke:Wikidata/Interproject|getWikipediaLink}}|Biografie în limba română]] |- class="hiddenStructure{{#invoke:Wikidata/Interproject|getWikiquoteLink}}" | [[Fișier:Wikiquote-logo.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;[[{{#invoke:Wikidata/Interproject|getWikiquoteLink}}|Citate în limba română]] |- class="hiddenStructure{{#invoke:Wikidata/Interproject|getCommonsLink}}" | [[Fișier:Commons-logo.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;[[{{#invoke:Wikidata/Interproject|getCommonsLink}}|Multimedia la Commons]] |- class="hiddenStructure{{#invoke:Wikidata/Interproject|getWikidataLink}}" | [[Fișier:Wikidata-logo.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;[[{{#invoke:Wikidata/Interproject|getWikidataLink}}|Element Wikidata]] |} </div><includeonly>[[Categorie:Toți autorii|{{#invoke:Wikidata|labelIn|ro}}]] [[Categorie:Autori-{{{index-alfabetic}}}|{{#invoke:Wikidata|labelIn|ro}}]] [[Categorie:{{#invoke:Wikidata|labelIn|ro}}|*]]</includeonly> {{#invoke:Author|getCategories}} <noinclude> {{documentație}} </noinclude> 5cwknat056h4rgb0qwy6fz07rpex0ny 828 29745 151349 87312 2026-08-11T19:40:43Z TiberiuFr25 11409 151349 Scribunto text/plain local p = {}; function p.getWikisourceLink ( ) return p.getSisterProjectLink( 's', 'rowikisource' ); end function p.getWikiquoteLink ( ) return p.getSisterProjectLink( 'q', 'rowikiquote' ); end function p.getWikipediaLink ( ) return p.getSisterProjectLink( 'w', 'rowiki' ); end function p.getCommonsLink ( ) return p.getSisterProjectLink( 'commons', 'commonswiki' ); end function p.getWikidataLink ( ) return p.getSisterProjectLink( 'd', 'wikidata' ); end function p.getSisterProjectLink( projectInterwikiLettter, projectName ) local entity = mw.wikibase.getEntityObject() if not entity or not entity.sitelinks then return '' end if entity.sitelinks[projectName] then return projectInterwikiLettter .. ':' .. entity.sitelinks[projectName].title end return '' end return p; r0rguiuiskpuump7l5jb9k9dfsf0fn3 10 46482 151357 148918 2026-08-12T10:23:10Z TiberiuFr25 11409 151357 wikitext text/x-wiki {{lua|Modul:Author|Modul:Wikidata|Modul:Wikidata/Interproject}} {{templatestyles|Format:AutorWikidata/styles.css}} Acest format este folosit pentru infocaseta de pe paginile de autor. El preia automat informațiile autorului de la Wikidata. Dacă în timpul utilizării formatului întâmpinați erori, verificați dacă pagina de autor pe care ați folosit formatul este conectată la un element Wikidata, iar elementul respectiv are definite toate proprietățile de rigoare. Formatul adaugă automat pagina autorului în mai multe categorii, în funcție de data nașterii și a decesului, ocupații ș.a. Pentru mai multe informații despre aceste categorii, vezi [[Modul:Author]]. <templatedata> { "params": { "index-alfabetic": { "description": "litera sub care pagina autorului să fie categorisită (de obicei prima literă a numelui de familie)", "type": "string", "required": true } }, "description": "" } </templatedata> <includeonly> [[Categorie:Formate pentru pagini de autor]] </includeonly> 46zfsv3ee1cxvoi0r586rx9m90x35wn 104 50683 151345 2026-08-11T12:03:46Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151345 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>26 tot ce mai ajuta la acele alaiuri și procesiuni în care și statuile de sfinți își aveau palanchinele în zile mari când, ca la Corpus Domini, sunau lungile trâmbiți, legate de stegulețe cusute din greu cu aur și argint. Din cei cari urmau sfintele simbole au rămas numai prețioasele tunici brodate care-și expun supt sticlă goliciunea actuală. Iar, din cadre vechi, stăpânitori, pănă la grasa, blonda, alba dona Maria a II-a și la soțul ei trist de melancolie romantică, Ferdinand de Coburg, bunicul, prin fiica lor, dona Antonia, al răposatului nostru rege, pănă la simpaticul soț al Stefaniei de Hohenzollern, tânărul Pedro, fratele Antoniei, privesc la ceia ce odată-i împodobia în trecătoarea lor viață pământeană. Acuma la Necessidades e un Ministeriu. Grădinile pot fi visitate, ca și cea din fața frumoasei biserici nouă de la Estrela, cu mirezmele primilor trandafiri. Politicianii au dat jos monarhia, și fiul lui dom Luis și al energicei fete a lui Victor Emanuel al II-ea, Maria Pia, dom Carlos, a căzut lovit pe la spate de glontele unui asasin, fiul lui mai mare, Ludovic-Filip, închizând ochii lângă dânsul. Rănit, al doilea fiu, dom Emanuel, a auzit, mai târziu, tunurile flotei batând în Palatul său și s'a dus. El n'a folosit mișcarea izbucnită la Oporto pentru el. Undeva în Lisabona, care e a altora, își ascunde părerile de rău ministrul cu care dom Carlos începuse opera de moralisare publică, Ioao Franco. Dar nici Parlamentul politicianilor n'a păstrat biruința pătată cu sânge. El e închis acum de doi ani. Un general a devenit președinte al guvernului și acum câteva luni a răspuns cu pușca celor cari încercau o nouă prefacere. El stă acolo guvernând în locul unde alții își petreceau vremea discutând. Lumea pare mulțămită, și se pregătește acum a-<noinclude><references/></noinclude> ppdjnz16pwxddtd92fsph1flin9rrzy 104 50684 151346 2026-08-11T12:24:41Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151346 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>27 dunarea pe specialități ca în Spania, pentru a se "normalisa" situația. Deocamdată ce e de netăgăduit e voința de a trăi. La căderea serii cu soarele aprinzând nesfârsirea valurilor fereștile sânt pline de capete, străzile gem de lume. Capitala cu 600.000 de oameni vuiește de zgomot și se frământă de mișcare. Și aici este o înviere latină, care va trebui să vie și la noi, nelipsit. Din fereștile otelului nostru privim o biserică din veacul al XVII-lea sau al XVIII-lea, cu adânci ferești mărgenite de bizare sculpturi. Întreaga ei suprafață e acoperita cu frumoase azulejos albastre. Foarte dese ori aici se întrebuințează această acoperire așa de veselă. Ea contribuie să dea simpaticului oraș înfățișarea lui multicoloră. Dar de cealaltă parte a străzii biserica italiană are caracterul greoiu și pompos al fundațiilor iesuite. Pe o piață vecină un Camoens de marmura. Pe malul râului-mare, dominând zările de pe coloana lui, Albuquerque, dominatorul vice-rege al Indiilor, stăpânul rajahilor îngenunchiați. El amintește "Imperiul" care subsistă. Dacă s'a dus regele-Împărat al Indiilor a rămas, pentru aceste Indii, patriarhul. Bisericește, nația nu e lângă el, lângă clerul lui, el însuși pe jumătate laicisat și - spune cartea francesă de colaborație a Portughesilor despre țara lor - deprins cu quasi-căsătorii discrete. Dar mândria, marea și legitima lor mândrie a neamului se întrupează în demnitatea lui, fără păreche în toată organisația Bisericii catolice. "Sântem", îmi spune simpaticul nostru consul, inginerul Bastos, "totuși a treia putere colonială". Oficiile legate de colonii se văd pretutindeni. Pe masa<noinclude><references/></noinclude> q134lqua8euw0ah25y23o5rg82jkut0 104 50685 151347 2026-08-11T12:44:41Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151347 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>28 mea de la otel se arată cum se pot trimete expeditiv peste mări telegramele. Oraș de dealuri și pogorâșuri pe care se aruncă, reținute la vreme de o fantastică dibăcie, mari cărute pline de țerani pe care le trag catâri voinici, automobile, tramvaie, printre care furnică fără grabă, cu un remarcabil simț al primejdiilor, oameni de toate vârstele și de toate felurile în veselul fluierat nepăsător al copiilor oacheși, ochioși și mai totdeauna de o perfectă bună-cuviință. Te cufunzi în adâncimi unde nu vezi decât strada îngustă, plină de umbraă și de mișcare, pentru ca sus la capătul urcușului - intr'un loc s'a făcut un puternic elevator de fier, ducând de la un plan cu mult mai sus - să ți se desfășure una din cele mai minunate priveliști, rivalisând doar cu Genova văzută de la Villetta di Nero. Străbătute, nu de turnurile sau cupolele bisericilor, care nici n'au fost vre-odată prea multe și, mai ales, nu s'au refăcut dupa cutremur, în zilele filosofice ale lui Pombal, ci de câte un puternic palmier supțiratec, se orânduiesc în etaje ori se amestecă indescifrabil case de toate colorile, între care soarele se prinde mai mull de trandafiriul dulce cu care sânt văpsite locuințele populare, dar el face să strălucească și fațadele de ceramică albastră, verde, sură, brună. În margene, păzită de vechiul turn de la Belem, dunga masivă a râului pune o dulce îngrădire albastră. La capăt, muncitorimea se îngrămădește ca albinele în roiu prin învălmășirea de scări de fier și balcoane pe care pleoscăie la vânt rufele; cate un vechiu ''armazen'' (magazin) de ''azeites'' (''acetum'' latin e uleiul), mai rare ori câte o cârciumă - ele par a fi în general extrem de puține - se amestecă<noinclude><references/></noinclude> puffsy8m56hqw6n50y99807z2uiqah9 104 50686 151348 2026-08-11T16:44:00Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151348 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>29 între aceste vechi blocuri de zidărie cu faţa zgâriată, de ghiara vremii. Câte o bătrână în gluga ei ori coase ori aţipeşte, poate şi una şi alta, ca într'un bătrân cuib maur. Pe alocuri în ganguri, ca în Orientul musulman, meşteri de mărunţişuri lucrează în faţa muşteriilor. Apoi străzile de viaţă, de muncă şi comerţ, învăluindu-se până la câte o piaţă în care verdeaţa, îngrijită în grădinile mult iubite, se caţără pănă şi pe frontonul bisericilor, cu surâsul ei tânăr, ca un ştrengar prins de trăsura arhiepiscopului, ori pe cutare veche casă căreia-i dă, pe o lature înegrită a ţiglelor sparte, ca o perucă proaspătă. La mijloc, piaţa cu teatrul dom Carlos, de o armonioasă desfăşurare albă. Aproape, cocheta clădire nouă, în stil delicat, arhaic, a gării. Aici e Rocio, centrul oraşului, cu statuia bunului rege tânăr dom Pedro al IV-lea. Aproape Piaţa Târgului (Figueira) dă necontenit un interesant spectacol de viaţă populară. O străbat, acuma dimineaţă, acele sprintene ''varinas'' cu iuţile picioare goale înroşite de apa mării, ţerance din Algarve, care, depositare ale pescuitului proaspăt, poartă pe cap cu o siguranţă instinctivă — adesea întrebuinţând ca sprijin o pălăriuţă neagră turtită, care li şede bine, — coşul cu chişcarii de argint abia junghiaţi şi cu alte daruri vii ale mării. Pretutindeni le vezi, cea mai grăbită, dar şi cea mai zâmbitoare apariţie populară a Lisabonei, pănă seara când cu pasul uşor ostenit aduc tot pe cap, coşul gol, punga fiind, în schimb, plină, supt vârtejul fustei şi şalul care o acopere. De aici pleacă spre Nord noile ''avenide'', cartierul cel mai larg, mai luminos şi mai bogat al oraşului. Vilele acoperite cu plăci strălucitoare de ceramică se succedează amestecând toate colorile în faţa stra-<noinclude><references/></noinclude> 1qc9ffeyy4r63qhguw8qr5k8jljzrgi 104 50687 151351 2026-08-11T19:52:51Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151351 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>''acest procent este de numai 14%.'' O scădere similară întâlnim și la societățile industriale, al căror capital era între 100 de milioane și 1 miliard lei. ''În schimb, capitalul societăților anonime industriale cu peste un miliard lei capital, care în 1924 forma abia 6,6% din total, reprezenta în 1936 un procent de 47% din total.'' {{dhr}} {{C| '''{{A+|Centralizarea capitalului industrial}}''' }} Paralel cu procesul concentrării — rezultat al unei acumulări rapide, în industria românească are loc un tot atât de caracteristic proces de centralizare. Concentrarea și centralizarea capitalistă sunt două fenomene distincte, deși în limbaj curent, ba chiar și în lucrări de specialitate, noțiunile sunt deseori confundate. Marx numește ''concentrarea'' „o altă expresie pentru reproducerea pe o scară lărgită”, având la bază creșterea capitalului social „prin creșterea multor capitaluri individuale”, reflex nemijlocit al acumulării; dimpotrivă, ''centralizarea'' are loc „prin pierderea independenței capitalurilor individuale, prin exproprierea capitalistului de către capitalist, prin transformarea multor capitaluri mici în mai puține, mari”. O a doua formă a centralizării, apariția asociațiilor puternice de capitaluri, a fost numai prevăzută de Marx, căci în momentul în care își scria monumentala-i operă, asemenea formațiuni nu luaseră naștere. (Acest lucru îl subliniază Engels într’o notă) {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=10 | etichetă=(10) }}. În economia românească, întâlnim ambele forme de centralizare: pe de o parte absorbirea întreprinderilor mici de către cele mari și economicește puternice; pe de altă parte apariția cartelurilor și sindicatelor capitaliste. Ambele forme sunt specifice stadiului monopolist al capitalismului. Astfel, în timp de doisprezece ani, capitalul total al societăților pe acțiuni, cu până la 10 milioane lei capital, a<noinclude>{{rh|38||}}</noinclude> 34s6zftjyuir7sxcfnaonx5aaog0o6h 151352 151351 2026-08-11T19:54:29Z TiberiuFr25 11409 151352 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>''acest procent este de numai 14%.'' O scădere similară întâlnim și la societățile industriale, al căror capital era între 100 de milioane și 1 miliard lei. ''În schimb, capitalul societăților anonime industriale cu peste un miliard lei capital, care în 1924 forma abia 6,6% din total, reprezenta în 1936 un procent de 47% din total.'' {{dhr}} {{C| '''{{A+|Centralizarea capitalului industrial}}''' }} Paralel cu procesul concentrării — rezultat al unei acumulări rapide, în industria românească are loc un tot atât de caracteristic proces de centralizare. Concentrarea și centralizarea capitalistă sunt două fenomene distincte, deși în limbaj curent, ba chiar și în lucrări de specialitate, noțiunile sunt deseori confundate. Marx numește ''concentrarea'' „o altă expresie pentru reproducerea pe o scară lărgită”, având la bază creșterea capitalului social „prin creșterea multor capitaluri individuale”, reflex nemijlocit al acumulării; dimpotrivă, ''centralizarea'' are loc „prin pierderea independenței capitalurilor individuale, prin exproprierea capitalistului de către capitalist, prin transformarea multor capitaluri mici în mai puține, mari”. O a doua formă a centralizării, apariția asociațiilor puternice de capitaluri, a fost numai prevăzută de Marx, căci în momentul în care își scria monumentala-i operă, asemenea formațiuni nu luaseră naștere. (Acest lucru îl subliniază [[Autor:Friedrich Engels|Engels]] într’o notă) {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=10 | etichetă=(10) }}. În economia românească, întâlnim ambele forme de centralizare: pe de o parte absorbirea întreprinderilor mici de către cele mari și economicește puternice; pe de altă parte apariția cartelurilor și sindicatelor capitaliste. Ambele forme sunt specifice stadiului monopolist al capitalismului. Astfel, în timp de doisprezece ani, capitalul total al societăților pe acțiuni, cu până la 10 milioane lei capital, a<noinclude>{{rh|38||}}</noinclude> 18j7iosgeetgfqkwmttj23t4xnl2gjr 104 50688 151353 2026-08-11T19:57:27Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151353 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>rămas aproape staționar. În 1924, acest capital însuma 2 miliarde de lei și abia 2,2 miliarde în 1936. Totalul capitalului din cea de a doua categorie, a societăților având între 10 și 100 de milioane lei capital, crește relativ puțin: dela 6,5 miliarde lei la 10,7 miliarde. ''În schimb, societățile cu peste un miliard lei capital, care însumau în 1924 un total de 1,25 miliarde dispun în 1936 de 34,2 miliarde lei.'' O creștere asemănătoare găsim și la societățile cu un capital între 100 de milioane și 1 miliard, ''pe măsură ce societatea este mai mare.'' Cum s’au desvoltat numeric societățile industriale în acest timp? În 1924, existau 904 societăți anonime industriale, cu un capital total de 19.205 milioane lei. În 1936, numărul societăților industriale crește abia la 1.106, dar capitalul lor este de 71,4 miliarde lei, ''adică, din punct de vedere al forței capitalului, creșterea este de 372%, pe când din punct de vedere numeric numai de 22%.'' Dar fenomenul centralizării, adică al înghițirii societăților mici de către cele puternice, apare evident, urmărind schimbările intervenite după 1931. Din 1924 până în 1932, numărul societăților industriale crește în același timp cu capitalul. În 1932, erau 1.482 de societăți. Dintre acestea, 1.039 aveau un capital sub 10 milioane de lei. În 1936, numărul acestora scade la 645, deși capitalul total al tuturor societăților industriale ''continuase să crească și după 1932.'' Deci scăderea înregistrată reflectează măsura în care marile societăți au înghițit pe cele economicește slabe. În adevăr, numărul societăților cu peste 100 de milioane capital, nu marchează decât o neînsemnată creștere numerică, dela 96 la 105. Deci nu a existat o trecere dela o categorie la cealaltă, ci înglobarea, absorbirea unora de către celelalte. ''Este una din formele tipice ale centralizării capitaliste.'' {{nop}}<noinclude>{{rh|||39}}</noinclude> j9f1vi5zzoxnsazid5m3wl0k7oyxow3 104 50689 151354 2026-08-11T20:52:45Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151354 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>30 turilor înflorite. De la Piaţa „Restauratorilor", a acelora cari, după tirania Filipilor spanioli, au redat țerii libertatea prin așezarea pe tronul vechii Case de Avis a ramurii moderne de Bragança, pănă la acela din fund, care, dincolo de roșul hangar al luptelor de tauri, comemorează prin trupuri învalmășite o corespunzătoare revoluție modernă, defileul creațiunilor vitalității contemporane portughese se urmează fără o întrerupere, fără o nesiguranța. de sigur una din străzile cele mai senine și mai armonioase din Europa. O strada a Gloriei și una a Bucuriei (Alegria) (după un teatru) dau într'însa. Din ceia ce dăduse evul mediu prea puțin a rămas, dar atâta ajunge pentru a se înțelege ce mare a fost pentru artă pierderea adusă de cutremurul fatal. Înainte de toate, avem partea, întinsa parte rămasă din catedrala, care s'a cârpit în stil modern și pentru partea primitivă se cârpește, cu oarecare încetineală. A rămas corul mai întreg cu gingaşele-i arcaturi gotice supt care zace Bartolomeiu de Ioan întemeietorul și, față în față, în altă capelă, cutare ajutător al regelui său în lupta de la Rio Salado cu Maurii, Lopo Fernandes Pacheco. S'a semnalat și o piatră lucrată în stil bizantin, ca și două altele de la distrusa mănăstire Qelas, care ar veni de supt Arabi. Cu toate desele refaceri și adăugiri din veacul al XIV-lea, supt Alfons al IV-lea și urmașii lui, e un frumos monument de gotică târzie, păstrându-și încă toată simpatica simplicitate. De toată frumuseța claustrul vecin, cu cele două rânduri de coloane, cele de jos, duble, sprijinind cu capitelele lor felurite ușoare arce la întâlnirea cărora rosațe de o originalitate nesfârșită își deschid ferestruiele de dantelă.<noinclude><references/></noinclude> flw6uacs6k5nca9qrg3rf3p1jsg1ixm 104 50690 151355 2026-08-11T21:13:06Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151355 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>31 Aici se face slujbă. În altarul reconstruit al capelei principale mormântul, transportat și refăcut al reginei Beatrix și al soțului ei Alfons al IV-lea își răspund încă. Altfel la foasta mănăstire a Carmeliților. Bolțile i-au cazut pentru totdeauna, dar cu atât mai înalte, sprijinind albastrul cerului, apar încordările arcelor, largile ogive ale laturilor, altarul pastrat aproape întreg. În acest loc al amintirilor și-au căutat refugiul atâtea fragmente de piatră ale vechii Lisabone, fără a mai pomeni bucăți de preistorie, de la omul din Mugem pănă la mumiile din Perù, Pietre de mormânt care nu mai acopăr cenușa pierdută în vânt, vechi inscripții de fațadă, rămășițe de portale care duc la biserici dispărute, fărâmițarea unui întreg oraș care s'a dus. În mijlocul Museului monumentul care poartă numele regilor Joan și Petru. Iar efară marmura cu litere frumoase, clare, din epoca primei Renașteri, în care se pomenește ciudata viață, isprăvită la 2 Iunie 1467, a princesei portughese, fiica regelui Duarte cel cuminte și a reginei, care a fost să fie soția lui Carlos de Navara și a lui Eduard al IV-lea de Anglia. Dar acesta a luat pe dulcea lady Elisabeth Grey, și a pregătit astfel, cu invidia fratelui său, Ricard, eroul teribil al dramei shakespeariene, nenorocirea copiilor săi, meniți a fi zugrumați în temniță. Iar fata din Portugalia a murit la douăzeci și șapte de ani fără să fi purtat vălul mireselor; dureros o spune inscripția latină. Splendori bisericești moderne se văd aiurea, la S. Roque: capele acoperite cu stucaturi de aur, veșminte de brocard greu prin vitrina cărora au trecut gloanțele ultimei revoluții. Aici se adaugă Isusul cu perucă neagră și haină de stofă violetă purtând o cruce de întunerec, sfinții și sfintele cu<noinclude><references/></noinclude> 8ebuvf6522cuyn0yjwh4f0qalu92w88 3 50691 151356 2026-08-12T07:36:15Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 151356 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|realName=|name=Severelalina}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 12 august 2026 10:36 (EEST) j7f6knp8nbblzkbxs6cz9tnijzpp63p 104 50692 151358 2026-08-12T11:26:25Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151358 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>32 aparență de morți umani pe cari-i arată cristalul sicrielor în care sânt expuși adorației. Spre aceste biserici la ușa cărora atârnă steagul pentru hramuri, ca la Nossa Senhora del Monte, merg iute clerici tineri cu berete negre și coloanele roșii. Dar nu e, pe departe, evlavia spaniolă. Unele biserici sânt goale, în în altele grupele de închinătoare,—bărbații lipsesc aproape total—, nu par să aibă numai această preocupație. ● Este artă în tot ce aparține trecutului acestei nații în care s'au frământat atâtea energii etnice supt acest bun soare prielnic amestecurilor de neamuri. Cele două musee pe care le-am văzut întăiu, aduc de la început, pe deplin, această dovadă. La cel de bele-arte se găseşte, pe lângă o superbă ceramică din China şi Iaponia, pănă la fabricile francese și germane din secolul al XVIII-lea — nicairi n'am văzut mai ales represintată arta Extremului Orient în acest domeniu — produsele de imitaţie ale artiştilor portughesi din acelaşi timp, şi ce interesează mai mult decât aceste copii de bun gust e strachina populară, deosebită în Nord şi în Sud, dar totdeauna de o naivă originalitate care place. Unele tapiserii par a fi și ele de fabrică portughesă. Un artist francez, Germain, a lucrat cam tot atunci o argintărie de Curte care face onoare simțului de măreție și iubirii de frumuseță a prinților din Casa de Bragança. Muzeul de pictură e de o aleasă orânduire, care poate fi luată de model. Aici nu mai e, ca în Spania, rămășița unui imens tesaur imperial împărțit între două ramuri ale aceleiași dinastii. Dar vechii Flamanzi sânt bine represintați prin ciudata visiune, de Bosch, a Sf. Antoniu, cu dihănii ieşite din-<noinclude><references/></noinclude> 3io9csyifi752k09xzk7vo5xryx6fw2 151359 151358 2026-08-12T11:27:25Z Gdeaconu 22625 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 151359 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>32 aparență de morți umani pe cari-i arată cristalul sicrielor în care sânt expuși adorației. Spre aceste biserici la ușa cărora atârnă steagul pentru hramuri, ca la Nossa Senhora del Monte, merg iute clerici tineri cu berete negre și coloanele roșii. Dar nu e, pe departe, evlavia spaniolă. Unele biserici sânt goale, în în altele grupele de închinătoare,—bărbații lipsesc aproape total—, nu par să aibă numai această preocupație. <center>●</center> Este artă în tot ce aparține trecutului acestei nații în care s'au frământat atâtea energii etnice supt acest bun soare prielnic amestecurilor de neamuri. Cele două musee pe care le-am văzut întăiu, aduc de la început, pe deplin, această dovadă. La cel de bele-arte se găseşte, pe lângă o superbă ceramică din China şi Iaponia, pănă la fabricile francese și germane din secolul al XVIII-lea — nicairi n'am văzut mai ales represintată arta Extremului Orient în acest domeniu — produsele de imitaţie ale artiştilor portughesi din acelaşi timp, şi ce interesează mai mult decât aceste copii de bun gust e strachina populară, deosebită în Nord şi în Sud, dar totdeauna de o naivă originalitate care place. Unele tapiserii par a fi și ele de fabrică portughesă. Un artist francez, Germain, a lucrat cam tot atunci o argintărie de Curte care face onoare simțului de măreție și iubirii de frumuseță a prinților din Casa de Bragança. Muzeul de pictură e de o aleasă orânduire, care poate fi luată de model. Aici nu mai e, ca în Spania, rămășița unui imens tesaur imperial împărțit între două ramuri ale aceleiași dinastii. Dar vechii Flamanzi sânt bine represintați prin ciudata visiune, de Bosch, a Sf. Antoniu, cu dihănii ieşite din-<noinclude><references/></noinclude> suxbz645y8fg4hdvb88cwh7r563o0r4 104 50693 151360 2026-08-12T11:40:13Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151360 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" /></noinclude>33 tr'o imaginație ca a obsesiunilor lui Goya; Memling are o duioasă madonă și Dürer un masiv Sf. Ieronim, cât un duce german de pe la 1500, fălcos, păros, bărbos, ochios, care, cu tot crucifixul sfătuitor, pare a se gândi la cu totul altceva decât cartea sfântă deschisă înaintea sa, pe când într'o composiție răspândită, a cărei unitate e numai în naiva concepție originală, bătrânul Holbein explică prin alegorii ce este „izvorul vieții". Nu lipsește un onest Cranach. De la Rafael o încercare în altă direcție: un Sfânt Eusebiu între figuri cu pălării, haine și mișcări ca pe vremea lui Leon al X-lea. Rubens a avut ciudata ideie de a face o Înviere păgână a lui Isus robust și voios căruia i se întinde omagiul unei ramuri de laur. Dar Portugalia aduce, încă din veacul al XV-lea, prin frey Carlos, bunul călugăr, îndrăgit de pura icoană a Maicii Domnului făcută numai din văluri albe, prin Jorge Alfonso, prin scenele cu Turcii realiști și dârji din măcelul celor unsprezece mii de fecioare a lui Gregorio Lopez, prin oribilul Crist sângerat pe frunte și pe trup al lui Figueiredo, prin ciudatul, profund impresionantul Ecce Homo cu ochii pierduți supt linia giulgiului care-l acopere și cu aureola lui tăiată de dungi violete, de o puternică, inedită inspirație de colorit, calități nouă; o mare simplicitate și o îndrăzneală fără margeni pornite din simțul profund al intimităților sufletești. <center>●</center> Pe stradă o domnișoară cu capul gol, părul tăiat și o largă mantie pănă la pământ. E, mi se spune, o studentă. Studenții, cu o beretă pe cap, au aceiași mantie. Cei mai vechi o lasă a se rupe pe margeni, <div style="text-align: right">3</div><noinclude><references/></noinclude> pd556gr7tl183c7di2h0pru7p8skd7a