Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.20 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 4 3565 152218 152190 2026-09-18T08:43:07Z Mishuletz 445 /* Wikidata */ secțiune nouă 152218 wikitext text/x-wiki {{titlu de proces | titlu = Scriptoriu | secțiune = | precedent = [[WS:I/C|Paginile comunității]] | următor = [[Wikisource:Scriptoriu/Arhivă|Arhivă]] | scurtătură = [[WS:S]] | note = Aceasta este pagina de discuție a comunității; simțiți-vă liber să adresați întrebări ori lăsa comentarii. Puteți participa la orice discuție curentă sau puteți '''[{{fullurl:Wikisource:Scriptoriu|action=edit&section=new deschide}} o discuție nouă]'''. Pentru discuții legate de întregul proiect (nu doar de secțiunea în limba română) sunteți rugat să vă adresați în cadrul [[oldwikisource:Wikisource:Scriptorium|proiectului multilingv]]. }} __NEWSECTIONLINK__ [[Categorie:Wikisource]] <!-- Adăugați mesajele noi după acest rând --> == <span lang="en" dir="ltr">Migration to Parsoid</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> <em>[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Product and Technology/Parsoid Read Views/Read View Announcement|Read this in another language]]</em> Hello everyone! I am glad to inform you that as the next step in the [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification|Parser Unification]] project, Parsoid will soon be turned on as the default article renderer on your wiki. We are gradually increasing the number of wikis using Parsoid, with the intention of making it the default wikitext parser for MediaWiki's next long-term support release. This will make our wikis more reliable and consistent for editors, readers, and tools to use, as well as making the development of future wikitext features easier. If this disrupts your workflow, don’t worry! You can still opt out through a user preference or turn Parsoid off on the current page using the Tools submenu, as described in the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:ParserMigration|Extension:ParserMigration]] documentation. There is [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Confidence Framework|more information about our roll-out strategy]] available, including the testing done before we turn on Parsoid for a new wiki. To report bugs and issues, please look at our [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Known Issues|known issues]] documentation and if you found a new bug please create a phab ticket and tag the [[phab:project/view/5846|Content Transform Team in Phabricator]]. <section end="announcement-content" /> </div> [[mw:User:MSantos (WMF)|Content Transform Team]] 3 august 2026 19:31 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:MSantos (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikisource&oldid=28221043 --> == Schimbare de server - Wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp == <section begin="server-switch"/><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}] Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] vai testa intre centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru. Traficul va comuta la '''{{#time:j xg|2026-09-23|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2026-09-23T14:00|en}} {{#time:H:i e|2026-09-23T14:00}}]''' (17:00 CEST). Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. Puteți contribui la [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&task=view&language=&filter=&action=translate traducerea sau corectura] a acestui text banner. '''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.''' * Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2026-09-23|ro}}. * Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate. „Alte efecte”: * Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite. * Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior. * Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fii disponibil pentru vreo 90 de minute. Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. '''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''</div><section end="server-switch"/> [[m:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] 15 septembrie 2026 15:58 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=30513874 --> == Wikidata == A fost deschisă o discuția de [[:d:Wikidata:Cafenea#Ani_în_descrieri]], interesantă poate și pentru noi.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 18 septembrie 2026 11:43 (EEST) su2nr7cqckkrlgvtysmowzic2fofzfr 104 48991 152203 147666 2026-09-17T18:08:57Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152203 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| | LA MEDELENI | 175 }}}}</noinclude>din nou convertită la extravagante, — hai să ne costumăm cu toții. Fiecare cum vrea. Mâna liberă fantaziei fiecăruia. — Eu rămân așa, tante Alice, se rugă Monica. – Sigur, tu ești gata costumată. Și eu tot Japoneză mă fac. — Da’ eu, mamă? întrebă Dănuț. – Tu… căuta doamna Deleanu îmbrăcând kimonoul, — tu… – Mamă dragă, el are costumul japonez, – interveni Olguța cu o ciudată suavitate în glas. – Nu vreau. Ce te-amesteci! – Ce idee bună! Sigur, Tu ai costumul lui Kami-Mura. Du-te și ți-l pune. – De ce, mamă? Fiindcă și eu îs Japoneză și Monica. – Da! Monica are haină frumoasă, bombăni Dănuț. – Cred bine! Ea e domnișoară. Tu ești soldat viteaz. – Da! cu haine urite! – Dănuț, te rog să nu-mi strici cheful. Du-te și te’mbracă. Așa vreau eu. – Fără pușcă? se posomorî Dănuț mai tare. – Cu pușcă și cu tun dacă vrei! Hai, repede. – Alice, dă-mi și mie o idee. — Tu… tu și Grigore sunteți Turci, — adică tu ești pașă — îți fac eu turban și tot dichisul — iar Grigore-i eunucul haremului. — Dragă Alice, nu-i fi având tu vre-un strămoș mongol?<noinclude><references/></noinclude> jk3sz51plhwag4sbtvomtfyv6gdnh4k 104 49001 152204 147687 2026-09-17T18:53:28Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152204 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| 176 | IONEL TEODOREANU | }}}}</noinclude> — …? — Uită-te 'n oglindă. Ești Japoneză autentică. Părul negru, în noua pieptănătură, ochii depărtați și paloarea brună a obrajilor ovali, erau un adaos exotic la kimono. — Mai știi! zâmbi doamna Deleanu. — Ia priviți, îi invită Olguța cu un gest teatral, Cu prosopul improvizat turban în jurul capului, Herr Director avea înfățișarea unui Indian de operetă. Șalul turcesc de pe umeri nu izbutea să anuleze efectul european al monoclului și al zâmbetului de rigoare. — Ha-ha-ha! Ia uitați-vă la Buftea! — Kami-Mura! — Bravo, Kami-Mura, ești în formă! Dănuț, se retrase pe lângă zid într'un colț, târând săbiuța ruginită și zângănitoare, ca o rușine întrupată în coadă de tinichea. Ca dimensiune, uniforma de amiral japonez avea șase ani, Dănuț unsprezece! Iar chipiul, prea mic, se răzbuna exagerând circonferința buclată a capului care o purta plouat! — Numai cafeaua și rahatul îmi mai lipsesc! Narghileaua am, harem am, eunuc am, esclamă domnul Deleanu. — Papa, tu ești Nastratin Hogea. – Prea onorat!… Și tu, Olguța? — Eu îmi pun cizmele și pantalonii de călărie. Mă fac haiduc și o fur pe Monica. — Mă așteptam! — oftă doamna Deleanu, mai mult pentru viitor decât pentru prezent. Du-te și ți le pune.<noinclude><references/></noinclude> p4gb6n8onlqxsm91eru6f256fufvlps 104 49002 152205 147688 2026-09-17T18:56:57Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152205 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| | LA MEDELENI | 177 }}}}</noinclude>Profira intră cu tablaua de dulceți. — Iraca’n de mine! — Te-ai speriat, Profiro? — Nici nu te-am cunoscut, coniță, sărut mâna. — De ce râzi, Profiro? — o întrebă doamna Deleanu văzând tablaua primejduită de hurducăturile vulcanice ale veseliei pântecoase. – … – Spune, Profiro! — Să nu vă supărați, coniță! Tare-i frumos! Parcă-i la panoramă! — Bravo, Profiro! – Trăiască Profira! — Să închinăm un pahar cu apă în cinstea Profirei! – Să trăiți și dumneavoastră și tot veseli să fiți. – Dănuț, tu nu te servești?… Da’ tu ce cauți, Anica? — Hă! Prin ușa întredeschisă, Anica, numai ochi și zâmbet, sorbea tot ce vedea, minunându-se. Peste umărul ei, cu gura până la urechi, se ivi capul de lună umoristică al bucătăresei. — Ce-i? Ați venit la panoramă? — Hă!… Hă! zâmbiră dimpreună, cu glas de soprană și de bariton, Anica și baba. — Hi-hi! — le îngână Profira, clipind din ochi cătră ele. Se auzi un pocnet. Baba se răsuci. Anica o zbughi. Peste hotarul gol al pragului, Olguța sări în odae c'un bici în mână.<noinclude>{{Mai_mic| Ionel Toodoreanu, La Medeleni. Vol. 1 }} <references/></noinclude> ja6osi0lqi5bks9s7zkn5v8b4xanrlz 104 49003 152206 147689 2026-09-17T19:19:29Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152206 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| 178 | IONEL TEODOREANU | }}}}</noinclude>— Ce ți-ai făcut, Olguța? — Musteți, mamă dragă. Așa au haiducii. Mustețile de funingine împodobeau o fragedă față de haiduc mărunt, în stilul baladelor populare: <poem> „Mustecioara lui Pana corbului Ochișorii lui Mura câmpului. Fețișoara lui Spuma laptelui…" </poem> Cizmele de antilopă, pantalonii bufanți, și mai ales bluza roșie cu centură de lac, erau licențe poetice. Olguța putea haiduci printre flori de luncă, pe unde năvălesc fesurile macilor musulmani. – Eu propun să redevenim oameni serioși. – De ce, Herr Direktor? - îl dojeni Olguța. — Mor de căldură în Turcia asta. — Stați. Nu vă desbrăcați. Am o idee. — Spune, mamă dragă, spune. — Să ne fotografiem. — Să ne fotografiem. Bravo! — Bine, dragă. Ce nu fac eu pentru copii! — Ridicați storurile; eu aduc aparatul. — Cum ne-aranjăm, Iorgule? — Ce să ne mai aranjăm! Așa cum suntem. — Unde te duci, Dănuț! — îl întrebă doamna Deleanu, întâlnindu-l pe coridor, cu sabia și chipiul în mână.<noinclude><references/></noinclude> ta03tt3bim2xt738n8pfro0ztt4dnen 104 49004 152207 147690 2026-09-17T19:23:02Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152207 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| | LA MEDELENI | 179 }}}}</noinclude>– … – Hai înapoi, Dănuț… Vrei să mă superi? Și’mbracă-te la loc. Mobilizat din nou în oștile ridicolului, Dănuț mergea, mânat din urmă de mama lui și de blestematul aparat fotografic în care rușinea clipei de față, înghițită ca de-o sugătoare uriașă, avea să se întindă în viitor. — Alice, hai și tu cu noi. – Și cine vă fotografiază? – Pune tu aparatul la punct; restul poate să-l facă și Profira. – Ți-ai găsit! Nu pune ea mâna pe-așă ceva s’o tai! Se teme! – Să-l chemăm pe Kulek, propuse Herr Direktor. El se pricepe. – Perfect, cheamă-l tu, Olguța. – Cum să-i spun, Herr Direktor?… „Komen sie, Herr Kulek… nach Herr Direktor". E bine? – Spune-i ș’așa, Olguța. Are să vie râzând. Să nu te superi! – De-acuma așezați-vă, îi pofti doamna Deleanu. Frații Turci alături pe divan. Așa… Grigore, de ce nu stai turcește? – Poftim. Așa-i bine? A la turca, bre! — Bun. Monica, tu stai la picioarele divanului cum ai stat adineoarea… Apleacă-ți capul… puțin numai. Dănuț așează-te lângă Monica… Brrr! Crunt mai ești! Adevărat Samurai! — Küss die Hand, gnădige Frau. Was wollen sie, Herr Direktor? urmă Herr Kulek cam zăpăcit.<noinclude><references/></noinclude> b1ob25ra67mlxwtyplm73233pf7w2n8 104 49010 152208 147701 2026-09-17T19:25:42Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152208 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| 180 | IONEL TEODOREANU | }}}}</noinclude>— Explică-i, te rog, Grigore… Olguța, tu stai la dreapta Monicăi. Așa. Doamna Deleanu se așeză la picioarele divanului între copii. Herr Direktor luă o narghilea și-și cabră monoclul. Domnul Deleanu își răsuci mustețile. — Ruhig bleiben, bitte schön. Olguța privi cu coada ochiului pe Dănuț, — ironică. Monica își privea mânecile, dar vedea tot pe subt gene. Dănuț, ținând recordul încruntării, întoarse capul obiectivului, lăsând posterității profilul unui amiral japonez cu bucle de fetiță, care pregătea o răzbunare aprigă Japonezei cu coc blond, ocrotită de zâmbetul haiducului cu musteți de funingină. {{***}} De pe scări, doamna Deleanu — cercând să compenseze cu gravitatea tonului, neseriozitatea pieptănăturii și a kimonoului — vorbi apăsat: — Grigore, te fac răspunzător! Ține-o din scurt, mai ales pe Olguta… Și nu uita pariul. Olguța păstrase numai costumul de haiduc; mustețile și le spălase cu vată îmbibată în colonie. — Mama-i fricoasă, Herr Direktor. Nu samănă cu mine. — Ia lasă! – Vorbesc serios, Herr Direktor. — E fricoasă pentru ''tine'', Olguța.<noinclude><references/></noinclude> 0fxq7c93h62xl1i0q22440aps3m5y4x 104 49023 152209 147718 2026-09-17T19:33:14Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152209 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| | LA MEDELENI | 181 }}}}</noinclude>— Tot una. — Ai să-ți schimbi părerea. — Eu?? Nuu. — Tu. Și eu mi-am schimbat părerile decând am nepoți. – Tu nu ești fricos, Herr Direktor. – Sunt, când trebue… prudent. – Ce-i asta prudent? – Curaj cu lingurița. – Ca o doctorie. – Așa-i bine. – Nu-mi trebue. Eu îs sănătoasă. – Olguța, de ce o superi tu pe mama? – Fiindcă-i mama ''mea'', Herr Direktor. La câțiva pași înaintea celorlalți, cu pușca plecată în jos — ca vânătorii — Dănuț își ducea oștirile la luptă. Oștirile din spatele închipuirii lui Dănuț erau nesfârșite. Începeau de unde' răsare soarele și coborau și suiau dealuri - hăt! în urmă — se revărsau pe câmpii, — și abia capetele lor ajungeau pe viteazul împărat din frunte, ai cărui pași erau pașii oștirilor care-l urmau, mute, supuse, ca o trenă uriașă. Armata din spatele concret al lui Dănuț era alcătuită din Herr Direktor, Olguța și Monica. Pentru expediția vănătorească – copii fuseseră iertați de somnul ritual în această zi – Herr Direktor îmbrăcase haine ușoare de ''tussor'' și inaugurase casca de colonist. Nu lipseau nici mănușile cu toți nasturii încheiați. Herr Director își păstră albeața mânilor îngrijite „ca o…” spunea doamna Deleanu.<noinclude><references/></noinclude> pl11x5pztgy1qmqikjjl14x3fqlqzhi 104 49024 152210 147719 2026-09-17T19:36:15Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152210 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| 182 | IONEL TEODOREANU | }}}}</noinclude>— Ce o ce, mamă? — Ca o cucoană. Asta a vrut să spue mama și nu găsea cuvântul. — Merci, Grigore. Cuvântul acela îl găsești tu mai ușor decât mine. — El mă găsește!- zâmbise Herr Direktor cu modestie. — Grigore, ești un caraghios! Uite: eu am mâni mai negre decât tine. Soarele-i sănătate. Atâta cochetărie la un bărbat?! — Dragă Alice, îmi plac mânile țigăncilor fiindcă-s fine și uscate, nu fiindcă-s negre. Să mă iertați cu soarele dumneavoastră! Mă pârlesc eu deajuns la cărți! Monica mergea alături de Olguța. În sufletul ei, pe o creangă înflorită, se legănau pasările brodate pe kimono, la adăpost de puști și ochi de vânători. …Armatele închipuirii lui Dănuț, călăuzite de împăratul lor, mergeau să ucidă un zmeu străjuit de balauri. Primejdiile pândeau la tot pasul. Zmeul putea se fure soarele și să arunce noaptea ca un codru des în fața năvălitorilor. N'avea grijă împăratul! Dădea foc codrului și trecea mai departe printre flăcări. Parcă pompierii nu umblă prin foc!… Înaintea lui Dănuț alergă Ali cu coada țanțoș răsucită în sus ca o musteață rurală. …Cânele împăratului era năzdrăvan. Putea crește cât o vacă; se putea preface în armăsar<noinclude><references/></noinclude> csqk970bhu1gxrb8ctqbidgwdikhkbx 104 49025 152211 147720 2026-09-17T19:40:14Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 152211 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />{{Mai_mic|{{AntetPagină| | LA MEDELENI | 183 }}}}</noinclude>cu aripi, pe care nimeni nu cuteza să-l atingă… Dar pe împărat îl asculta ca un câne. Zmeul avea balauri la poartă și buzdugan năpraznic în cui… Și ce? Împăratul avea pușcă… Să poftească zmeul!… Împăratul avea în cartușieră moarte pentru o sută de zmei și tot atâția balauri… Cartușele le păstră Herr Direktor, dar Zmeul n’avea de unde să știe ce știa Dănuț. Armata din spatele lui Dănuț — mai puțin Monica — mergea să ucidă o legendă și să câștige o prinsoare cu prilejul botezului vânătoresc al puștii lui Dănuț. Iată obârșia legendei: În casa lui Conu Costache Dumșa, sultănise vreme îndelungată, peste toți și peste toate, Fița Elencu, sora lui mai mare, mult mai mare. Vlăstar urât al unui neam de oameni frumoși, Fița Elencu, eră hâdă pentru întregul ei neam în cumpăna a două veacuri, pe care o înclină înspre ea. Dar nimeni n'ar fi cutezat să gândească măcar, una ca asta, căci ochii verzi ca verdele veninului, ai Fiței Elencu, răzbateau dincolo de frunțile plecate în fața ei. Deșteaptă pecat eră de slută, răutatea ei le întrecea pe amândouă la un loc. Când pleca la Medeleni, în cupeu, însoțită numai de cărți în felurite limbi, aduse de prin străinătăți, — Iașul boeresc, scăpat de robia roșie și verde a unei limbi și a unor ochi, — ofta cu dulce ușurare. În schimb, la Medeleni, începeau vremuri de bejenie. Peste copilăria și tinereța<noinclude><references/></noinclude> cfv9uvdq1ufz4qnogyrhfuwpo8qsdb6 3 51125 152201 2026-09-17T12:57:24Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 152201 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|realName=|name=Ryuddy}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 17 septembrie 2026 15:57 (EEST) b71xg81u65rot2glz7nwmm6zeq1feos 3 51126 152202 2026-09-17T14:26:59Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 152202 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|realName=|name=Kyd1111}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 17 septembrie 2026 17:26 (EEST) 6f2tzmxgp2u6iabvo07p2e3vq4gmn4i 104 51127 152212 2026-09-17T20:13:39Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 152212 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{rh||27|}} {{sep|5em}}{{sep|2em}}</noinclude>l-alte cetățĭ ale Țĕriĭ-Românescĭ; că, după ce fusese bătut, Laiot se refugiase în cetate și că, neîncreḑêndu-se în tăria zidurilor, fugise pe ascuns în Turcia, lăsând armata sa în cetatea Bucurescilor. Ceia ce Mateiŭ numesce cu trufiă maghiară ''capitanei mei'' sunt: Ștefan-cel-Mare al Moldoveĭ care arĕtase regeluĭ maghiar la Baia ce fel de ''capitaneus'' al luĭ era; Vlad Țepeșĭ și Ștefan Bátory. Cavitello completă pe Ștefan Bátory și pe Mateiŭ Corvin, spunêndu-ne că armatele aliate coprinseseră cetatea dupĕ 15 ḑile de asediŭ; că găsiseră într’ênsa ''{{lang|it|infinitissime munitioni et, inter caetera, alcuni pavaglioni, che may non furono veduti li più belli, che havia mandato il Turcho al Bozderab et alcuni bellissimi cavali turchi, et molti camelli, et altre robe asay}}.'' Un alt document din colecțiunea Esarcu, cu data de 4 Decembre 1476, numesce Bucuresciĭ, înconjurațĭ de trupele moldovene și ardelene, ''{{lang|la|castrum fortissimum illius terrae}}''<ref>Citat de D. Xenopolu în ''Istoria Românilor,'' II, pag. 355.</ref>. Giustiniano Cavitello ne maĭ spune: toțĭ Munteniĭ, ''unanimes,'' proclamară Domn pe Țepeșĭ cu mare onóre. Armatele luĭ Țepeșĭ se uniră cu ale luĭ Ștefan al Moldoveĭ, și aŭ voit popórele ca ceĭ doĭ voevoḑĭ sĕ’șĭ jure iubire și unire, așa că tótă acea țéră s’a asigurat în contra Turcilor, carĭ nu vor maĭ puté sĕ le facă pagube ''({{lang|it|et hanno voluto i popoli che tuti li dui vayvodi zurano insieme amore et confederatione, in modo che tuto quello paese si è assigurato che’l Turco non li poterà dare più affanno}}).'' Putut-a Vlad-Vodă Țepeșĭ sĕ domnéscă în capitala ''descălicată'' de fratele sĕŭ Radu-cel-Frumos? Probabil că nu, căcĭ, după cum spune Țamblac, „îndată necredinciosul Bassarab se’ntórse și ucise pe ''Dracul'' împreună cu toțĭ aĭ sĕĭ, afară de ḑece”<ref>''Ibidem,'' II, pag. 356.</ref>. Și étă decĭ din noŭ pe Laiot-Bassarab-Țepeluș, fiul lui Dan III Bassarabă, Domn nesupărat de nimenĭ, reîncepêndu-șĭ domnia la finea anuluĭ 1476 și ducênd-o pênĕ la 1484, la Bucurescĭ. Laiot-Bassarabă, sub numele de Bassarab-cel-Tênĕr, feciorul bunuluĭ Bassarab-Voevod, dă la 5 Aprile 1477, din ''Cetatea Bucurescilor,'' un hrisov pentru dreptul de a vêna pe rîul Tismana<ref>''Arhive:'' Condica Tismaneĭ, I, pag. 169.</ref>. La 9 Ianuariŭ 1478, el dă, din ''Bucurescĭ'', mănăstireĭ Cozieĭ, hrisov de proprietate pentru uă móră la Rîmnic<ref>''Arhive:'' Condica Cozieĭ, I, pag. 156.</ref>. {{nop}}<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{referințe mici}}</noinclude> 07ekklj9rzkm5yexie9yte0o5ulppu7 104 51128 152213 2026-09-17T20:23:48Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 152213 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||28|}} {{sep|5em}}{{sep|2em}}</noinclude>La 3 Aprile 1478, tot din ''Bucurescĭ,'' Bassarab-cel-Tênĕr dă hrisovul pentru proprietățile mănăstirii Striharețul<ref>''Arhive:'' Condica Mitropoliei, No. 10, pag. 66.</ref>. La 1479, Bassarab-cel-Tênĕr dă mănăstiriĭ Tismana hrisov de proprietate pentru niște Țiganĭ<ref>''Academiă:'' Documente, pach. XI, act. 252.</ref>. Intr’al nouelea deceniŭ al secoluluĭ XV maĭ avem patru documente de la Bassarab-cel-Tênĕr date din Bucurescĭ, unul pentru vama de la Calafat, hărăzită mănăstireĭ Tismana, și altele pentru deosebite proprietățĭ<ref>''Academiă:'' Documente, pach. XI, act. 253.</ref>. La 1484 se sfârșesce domnia luĭ Bassarab-cel-Tênĕr și’ĭ urméză la tron Vlad V Călugărul, fiul luĭ Vlad-Vodă, — adică, póte, al luĭ Vlad-Țepeșĭ<ref>Xenopolu: ''Istoria Românilor,'' II.</ref>. De la acesta, din ''Bucurescĭ,'' avem următórele documente: la 31 Iuliŭ 1487, Vlad-Vodă, fiul luĭ Vlad-Vodă, dă mănăstireĭ Snagovuluĭ hrisov de proprietate pentru moșiele séle<ref>''Academiă:'' Documente, pach. XX, act. 172.</ref>. La 4 Februariŭ 1488 Vlad-Vodă, fiul luĭ Vlad-Vodă, dă din ''Bucurescĭ'' mănăstireĭ Govora hrisov de proprietate pentru moșia Hința<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Govora, pag. 237.</ref>. La 17 Aprile 1488, Vlad-Vodă, fiul luĭ Vlad-Vodă, dă din ''Bucurescĭ'' mănăstireĭ Glavacioculuĭ hrisov de proprietate pentru moșia Négra și uă parte din Urlăndescĭ<ref>''Academiă:'' Condica Mănăstireĭ Glavaciocul, pag. 16.</ref>. La 1489, Vlad-Vodă dă din ''Bucurescĭ'' mănăstireĭ Tismana hrisov de proprietate pentru moșia Fărcășesciĭ<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Tismana, II, pag. 426.</ref>. La 22 Maĭ 1489, Vlad-Vodă Bassarab dă din ''Bucurescĭ'' luĭ Balea hrisov de proprietate pentru moșia Plăcĭcoĭul<ref>''Academiă:'' Documente, pach. IV, act. 37.</ref>. Tot din 1489 este și hrisovul dat din ''Bucurescĭ'' de Vlad-Vodă, fiul lui Vlad-Vodă, luĭ Lateș, „boier din casa Domnieĭ Mele”, pentru stăpânirea satuluĭ Topescĭ<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Tismana, I, pag. 180.</ref>. Ast-fel se sfârșesce al nouelea deceniŭ. Intr’al ḑecelea deceniŭ al secoluluĭ XV, Bucuresciĭ încep sĕ fiă numițĭ în hrisóvele luĭ Vlad V Călugărul și într’ale fiuluĭ și succesoruluĭ sĕŭ, Radu-cel-Mare, ''Scaunul Cetățiĭ Bucurescilor.'' De voiă,<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{referințe mici}}</noinclude> g93fn0z3ct528xjeoc935zeepmlsow5 104 51129 152214 2026-09-17T20:36:24Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 152214 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină||29|}} {{sep|5em}}{{sep|2em}}</noinclude>de nevoiă, Domniĭ staŭ la Bucureșcĭ. Têrgoviștea primilor Bassarabĭ e din ce în ce maĭ părăsită. La 26 Iuliŭ 1490, Vlad-Vodă dă Tismaneĭ un hrisov din scaunul cetățiĭ Bucurescĭ<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Tismana, I, pag. 180.</ref>; la 12 Aprile 1490, un alt hrisov e dat Govoreĭ din Bucurescĭ pentru balta Pirotul<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Govora, pag. 54.</ref>; la Septembre 1491, din Bucureșcĭ, alt hrisov dat Tismaneĭ<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Tismana, I, pag. 77.</ref>; la 1 Aprile 1492, din Bucurescĭ, alt hrisov dat Govoreĭ pentru moșia Ionesciĭ și siliștea Corbilor<ref>''Arhive:'' Condica Mănăstireĭ Govora, pag. 177.</ref>; la 16 Iuniŭ 1493, din Bucurescĭ, alt hrisov dat mănăstireĭ Glavaciocul pentru moșia Isvoraniĭ a lui Dietko Paharnicul și a luĭ Radu Postelnicul<ref>''Academiă:'' Condica Mănăstireĭ Glavaciocul, pag. 269 și 271.</ref>. Tot într’acest an, 1494, se află la Bucurescĭ, chiămat de Domn, inginerul săsesc Michel, care scrie la Sibiĭ despre condițiunile ce a pus Voevoduluĭ pentru a-ĭ zidi cetate la Târgoviște<ref>Hasdeŭ: ''Columna lui Traian,'' 1874, No. 6.</ref>. {{Img float|file=Istoria Bucurescilor (1899) - illustration - page 29.png|align=left|cap={{mai mic|Radu-cel-Mare.}}}} In fine, la 1494, Vlad-Vodă, fiul luĭ Vlad-Vodă, móre și urméză fiul luĭ, Radu-cel-Mare<ref>1494—1507.</ref>. Dela acest Domn avem dat din ''Bucurescĭ,'' la 10 Noembre 1497, un hrisov mănăstireĭ Govora, pentru 200 de vedre de vin ce are a lua din viele dela Rîmnic, pe Olt<ref>''Academiă:'' Documente.</ref>. Astfel se sfârșesce și secolul XV din istoria orașuluĭ luĭ ''Bucur,'' pentru el cu bine și cu cinste, de vreme ce hrisóvele nu se maĭ daŭ din Câmpulung, din domnésca cetate a Argeșului și din Târgoviște, ci mult maĭ des din ''Scaunul Cetățiĭ Bucurescĭ.'' Stațiune istorică din timpurile pe carĭ le studiéză geologia, — loc locuit în timpurile ante-romane, după cum ne asigură archeologia, — un fel de ''canabae,'' décă nu un ''municipiolum,'' lângă ''castelele'' carĭ apăraŭ ''vallum'' din epoca romană, de la Traian la Aurelian, precum iérășĭ archeologia ni-o dovedesce, — trecĕtóre și conac gotic, slavon, cumanic, măturat adese-orĭ de vijeliele cumplite ale Hunilor și ale primilor Tătarĭ,<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}}</noinclude> jul19km9lkhtxgc8k7cg4ikalwzo1a2 0 51130 152215 2026-09-17T20:53:29Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Istoria Bucurescilor | autor = Gheorghe Ionescu-Gion | secțiune = II. Bucurescii de la 1500 și pênĕ la 1600 | anterior = [[../Capitolul 1/]] | următor = [[../Capitolul 3/]] | note = | an = 1899 }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="George_I._Ionnescu-Gion_-_Istoria_Bucurescilor.pdf" include=35 /> {{ppb}} <pages index="George_I._Ionnescu-Gion_-_Istoria_Bucurescilor.pdf" include=36-53 /> {{ppb}} {{referințe mici}} {{moder... 152215 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Istoria Bucurescilor | autor = Gheorghe Ionescu-Gion | secțiune = II. Bucurescii de la 1500 și pênĕ la 1600 | anterior = [[../Capitolul 1/]] | următor = [[../Capitolul 3/]] | note = | an = 1899 }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="George_I._Ionnescu-Gion_-_Istoria_Bucurescilor.pdf" include=35 /> {{ppb}} <pages index="George_I._Ionnescu-Gion_-_Istoria_Bucurescilor.pdf" include=36-53 /> {{ppb}} {{referințe mici}} {{modernizare}} 1xgz5yhnhjng5qkjofoqsu8m34pnftk 104 51131 152216 2026-09-17T21:07:13Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 152216 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{FI|file=Istoria Bucurescilor (1899) - headpiece - page 33.png|width=100%|night-mode-invert=true}} {{C|{{mai mare|{{A+|'''I'''}}}}}} {{letrină|D|2rem|imagine=Istoria Bucurescilor (1899) - initial D - page 33.png|imgsize=60px|night-mode-invert=da}}écă pentru timpurile fundăreĭ séle, Bucuresciĭ se asémĕnă cu cele maĭ multe din capitalele statelor europene de astăḑĭ, adică, cu alte cuvinte, décă istoria lor străvechiă e tot atât de săracă în documente și ’n informațiunĭ, — pentru timpurile mai nouĭ, asemĕnarea nu maĭ esistă. Capitalele celor-l’alte state europene, indată ce apar, chiar în chaosul feudal al primelor secole ale evuluĭ mediŭ, îșĭ aŭ istoria lor cât se póte de completă. Cartele și edictele Regilor séŭ nobililor feudalĭ permit istoricilor a urmări viéța și propășirea orășenéscă a Capitaleĭ aprópe an cu an. Memoriele, ḑiarele cetățenilor, publicațiunile timpuluĭ de atuncĭ pun pe istoricĭ în stare de-a serie istoria fiă-căreĭ ulițe, — și de câte orĭ, asupra uneĭ singure case din Paris, din Londra, din Viena, séŭ chiar din Nüremberg orĭ Veneția, nu s’a publicat marĭ volume de istoriă, mulțămită bogățieĭ fără de sémĕn a documentelor și a sorgintelor de îmbelșugate informațiunĭ. Cu istoria Bucurescilor și ’n genere a tuturor orașelor din țérile române, lucrurile, din nenorocire, nu staŭ tot ast-fel. Orașele române aŭ trăit totdéuna aceiașĭ viéță ca și poporul român din tóte țĕrile locuite de dênsul: viéță plină de trude, de sbuciumărĭ și de chinurĭ; viéță în traiul căreia ḑiua de aḑĭ nu’țĭ da nicĭ uă garanțiă pentru ḑiua de mâine; viéță care, printr’uă<noinclude><references/></noinclude> 6fuvz9419cdnvpu9z4d0ccx7c7cqfh9 152217 152216 2026-09-17T21:09:13Z TiberiuFr25 11409 152217 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{FI|file=Istoria Bucurescilor (1899) - headpiece - page 33.png|width=100%|night-mode-invert=true}} {{C|{{mai mare|{{A+|'''I'''}}}}}} {{letrină|D|2rem|imagine=Istoria Bucurescilor (1899) - initial D - page 33.png|imgsize=60px|night-mode-invert=da}}écă pentru timpurile fundăreĭ séle, Bucuresciĭ se asémĕnă cu cele maĭ multe din capitalele statelor europene de astăḑĭ, adică, cu alte cuvinte, décă istoria lor străvechiă e tot atât de săracă în documente și ’n informațiunĭ, — pentru timpurile mai nouĭ, asemĕnarea nu maĭ esistă. Capitalele celor-l’alte state europene, indată ce apar, chiar în chaosul feudal al primelor secole ale evuluĭ mediŭ, îșĭ aŭ istoria lor cât se póte de completă. Cartele și edictele Regilor séŭ nobililor feudalĭ permit istoricilor a urmări viéța și propășirea orășenéscă a Capitaleĭ aprópe an cu an. Memoriele, ḑiarele cetățenilor, publicațiunile timpuluĭ de atuncĭ pun pe istoricĭ în stare de-a scrie istoria fiă-căreĭ ulițe, — și de câte orĭ, asupra uneĭ singure case din Paris, din Londra, din Viena, séŭ chiar din Nüremberg orĭ Veneția, nu s’a publicat marĭ volume de istoriă, mulțămită bogățieĭ fără de sémĕn a documentelor și a sorgintelor de îmbelșugate informațiunĭ. Cu istoria Bucurescilor și ’n genere a tuturor orașelor din țérile române, lucrurile, din nenorocire, nu staŭ tot ast-fel. Orașele române aŭ trăit totdéuna aceiașĭ viéță ca și poporul român din tóte țĕrile locuite de dênsul: viéță plină de trude, de sbuciumărĭ și de chinurĭ; viéță în traiul căreia ḑiua de aḑĭ nu’țĭ da nicĭ uă garanțiă pentru ḑiua de mâine; viéță care, printr’uă<noinclude><references/></noinclude> itg8niswo3esdul8z4lqqm4iji3wcpv