Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.24 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 102 1417 152671 148780 2026-10-15T05:40:25Z Mishuletz 445 152671 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = A }} ==Poezii== * [[Toamna țesătoare]] * [[Răzbunarea lui Statu-Palmă]] * [[Noaptea albă (Alecsandri)|Noaptea albă]] * [[Zilele Babii]] * [[Hora Ardealului]] * [[Frații Jderi]] * [[Căpitanul Romano]] * [[Românca de la Grivița]] * [[Vântul (Alecsandri)|Vântul]] * [[Încununarea steagului]] * [[Răpirea Bucovinei]] * [[Imnul Coronei]] * [[Bucovina]] * [[Epistolă generalului Florescu]] * [[Hora de la Grivița]] * [[Vântul de la miază-zi]] * [[10 mai 1881]] ===Doine=== *[[Sfârșit de toamnă]] *[[Doina (Alecsandri)|Doina]] *[[Baba Cloanța]] *[[Sora și hoțul]] *[[Crai-nou]] *[[Maghiara]] *[[Altarul mănăstirii Putna]] *[[Andrii-Popa]] *[[Groza]] *[[Ursiții]] *[[Strigoiul]] *[[Ceasul rău]] *[[Strunga]] *[[Cântic haiducesc]] *[[Făt-Logofăt]] *[[Hora (Alecsandri)|Hora]] *[[Zburătorul (Alecsandri)|Zburătorul]] *[[Tatarul]] *[[Cinel-cinel]] *[[Mândruliță de la munte]] *[[Dorul româncei]] *[[Cântec ostășesc (Alecsandri)|Cântec ostășesc]] *[[Dorul (Alecsandri)|Dorul]] *[[Doina iubirii]] *[[Mărioara, Florioara]] ===Lăcrimioare=== *[[Steluța]] *[[Lăcrimioare]] *[[8 Mart]] *[[De crezi în poezie]] *[[O noapte la țară]] *[[Vezi tu vulturul...]] *[[Despărțirea (Alecsandri, 1846)|Despărțirea]] *[[Dulce înger|Dulce înger...]] *[[Cântic de fericire]] *[[Păscarul Bosforului]] *[[Așteptarea (Alecsandri)|Așteptarea]] *[[Veneția (Alecsandri)|Veneția]] *[[Barcarolă venețiană]] *[[Biondineta]] *[[O seară la Lido]] *[[Gondoleta]] *[[Canțonetă napolitană]] *[[Visurile]] *[[Adio (Alecsandri)|Adio]] *[[Pe mare (Alecsandri)|Pe mare]] *[[Ursita mea]] *[[La Veneția mult duioasă]] ===Suvenire=== *[[Visul]] *[[Pe malul mărei]] *[[Păsărica]] *[[Maiorului Iancu Bran]] *[[Desrobirea țiganilor]] *[[Odă cătră Bahlui]] *[[Zimbrul și vulpea]] *[[Curcile]] *[[Frumoasă copiliță]] *[[Adevărul și minciuna]] *[[Pe un album (Alecsandri)|Pe un album]] *[[Romanță (Alecsandri)|Romanță]] *[[Adio Moldovei]] *[[La mormîntul lui Gr. Romalo]] *[[Întoarcerea în țară]] *[[La moartea lui P. Cazimir]] *[[Dridri (poezie, Alecsandri)|Dridri]] *[[Umbrei lui Nicu Ghica]] *[[Dor de călătorie]] *[[Bosforul]] *[[Strofe lui C. Negri]] ===Mărgăritărele=== *[[Deșteptarea României]] *[[Sentinela romană]] *[[Moțul și secoiul]] *[[Vis de poet]] *[[Biserica risipită]] *[[Cînticul Margaritei]] *[[Păsărica mărei]] *[[Floarea oceanului]] *[[Muntele de foc]] *[[Hoțul și domnița]] *[[Ce gândești, o! Margarită]] *[[Iahtul]] *[[O noapte la Alhambra]] *[[Seguidilă]] *[[El R'baa]] *[[Stelele]] *[[N. Bălcescu murind]] *[[Anul 1855]] *[[Cântece și sărutări (Alecsandri)|Cântece și sărutări]] *[[Banul Mărăcină]] *[[La Sevastopol]] *[[Dragoș (Vasile Alecsandri)|Dragoș]] *[[1 Mai]] *[[Adio (Alecsandri, 2)|Adio]] *[[Cântece de lume]] *[[Visul lui Petru Rareș]] *[[Emmi]] *[[Moldova în 1857]] *[[Noaptea Sfântului Andrii]] *[[Dorul de mare]] *[[Surorii mele]] *[[Steua țării]] *[[Hora Unirei]] *[[Presimțire]] *[[Pe albumul d-rei Ida Vegezzi Ruscalla]] *[[Pilotul]] *[[La Palestro]] *[[La Magenta]] *[[Gondola trece]] *[[Corona vieței]] *[[La poeții români]] *[[Lacul de Como]] *[[Romanță (Alecsandri, 2)|Romanță]] *[[Crinul]] *[[Cristos a înviat]] *[[Înșiră-te, mărgărite]] ===Pasteluri=== *[[Serile la Mircești]] *[[Sfârșit de toamnă]] *[[Iarna (Alecsandri)|Iarna]] *[[Gerul]] *[[Viscolul]] *[[Sania]] *[[Mezul iernei]] *[[La gura sobei]] *[[Bradul (Alecsandri)|Bradul]] *[[Sfârșitul iernei]] *[[Oaspeții primăverii]] *[[Cucoarele (Alecsandri)|Cocoarele]] *[[Noaptea (Alecsandri)|Noaptea]] *[[Dimineața (Alecsandri)|Dimineața]] *[[Tunetul]] *[[Floriile]] *[[Paștele]] *[[Plugurile]] *[[Sămănătorii]] *[[Rodica]] *[[Lunca din Mircești]] *[[Malul Siretului]] *[[Flori de nufăr]] *[[Concertul în luncă]] *[[Vânătorul]] *[[Puntea]] *[[Balta]] *[[Fântâna (Alecsandri)|Fântâna]] *[[Secerișul]] *[[Cositul]] *[[Portret dedicat doamnei X... Y... Z...]] *[[Portret dedicat princesei Natalia Ghica]] *[[Pe coastele Calabrei]] *[[Linda Raia]] *[[Calea Robilor]] *[[Buchet, calul favorit a d-rei Maria Docan]] *[[Mandarinul]] *[[Pastel chinez]] *[[Bărăganul]] *[[Valul lui Traian]] ===Varia=== *[[Strofe scrise pe un părete]] *[[Imn religios]] *[[Imn lui Ștefan cel Mare]] *[[Ștefan Vodă și codrul]] *[[Ștefan și Dunărea]] *[[Soarele, vântul și gerul]] *[[10 Mai]] ===Legende=== *[[Răzbunarea lui Statu-Palmă]] *[[Ana Doamna]] *[[Calul cardinalului Batori]] *[[Tudora de la Tîrșor]] *[[Odă statuiei lui Mihai Viteazul]] *[[Legendă de la Dorna]] *[[Toamna țesătoare]] *[[Palatul Loredano]] *[[Pohod la Sybir]] *[[Legenda rândunicăi]] *[[Dan, căpitan de plai]] *[[Grui-Sânger]] *[[Legenda ciocârliei]] *[[Vlad Țepeș și stejarul]] *[[Legenda lăcrimioarei]] *[[Cuza Vodă]] *[[Cântecul gintei latine]] *[[Răpirea Bucovinei]] *[[Hodja Murad-pașa]] *[[Garda saraiului]] *[[Noaptea albă (Alecsandri)|Noaptea albă]] *[[Vântul de la miază-zi]] *[[Briar|Ghioaga lui Briar]] *[[Murad Gazi Sultanul și Becri Mustafa]] *[[Prier și fata iernii]] *[[Poiana fermecătoare]] *[[Dedicare (Domnișoarei A.)]] *[[Dorul de brazi]] *[[Soare de iarnă]] *[[Strofe improvizate lui C. Rolla]] *[[Stroe Plopan]] *[[Dumbrava roșie]] ===Ostașii noștri (1888)=== *[[Balcanul și Carpatul]] *[[Peneș Curcanul]] *[[Sergentul]] *[[Păstorii și plugarii]] *[[Frații Jderi]] *[[Căpitanul Romano]] *[[Hora de la Plevna]] *[[Hora de la Grivița]] *[[Marșul călărașilor]] *[[Oda ostașilor români]] *[[Epistolă generalului Florescu]] *[[Eroii de la Plevna]] *[[Damele române]] *[[Ploconul lui Peneș]] *[[Primele obuzuri]] *[[Românca de la Grivița]] *[[La Turnu-Măgurele]] ===Din periodice=== *[[15 mai 1848]] *[[Țara (Alecsandri)|Țara]] ===Postume=== *[[Plugul blestemat]] *[[Unor critici]] *[[Fluierul]] *[[Romanța de toamnă]] *[[Eroii de la Plevna]] ==Teatru== ===Din broșuri, periodice=== *[[Farmazonul din Hârlău]] *[[Modista și cinovnicul]] *[[Cucoana Chirița în balon]] *[[Sânziana și Pepelea]] ===Canțonete comice=== *[[Șoldan Viteazul]] *[[Mama Anghelușa]] *[[Herșcu Boccegiul]] *[[Clevetici, ultra-demagogul]] *[[Sandu Napoilă, ultra-retrogradul]] *[[Ion Păpușarul]] *[[Cucoana Chirița în voiaj]] *[[Barbu Lăutarul]] *[[Paraponisitul]] *[[Kera Nastasia]] *[[Haimana]] *[[Gură-Cască]] ===Scenete=== *[[Stan Covrigarul]] *[[Vivandiera]] *[[Pâcală și Tândală]] ===Operete=== *[[Scara Mâței]] *[[Craiu Nou]] *[[Harță rădeșul]] ===Vodeviluri=== *[[Rămășagul]] *[[Piatra din casă]] *[[Nunta țărănească]] *[[Chirița în Iași]] *[[Chirița în provincie]] *[[Doi morți vii]] *[[Cinel-Cinel]] *[[Rusaliile]] *[[Agachi Flutur]] *[[Arvinte și Pepelea]] *[[Millo director sau mania posturilor]] *[[Paracliserul sau Florin și Florica]] *[[Drumul de fier]] *[[Surugiul (Alecsandri)|Surugiul]] ===Comedii=== *[[Iorgu de la Sadagura]] *[[Creditorii]] *[[Iașii în carnaval]] *[[Kir Zuliardi]] *[[Concina]] *[[Ginerele lui Hagi Petcu]] *[[Nobila cerșitore]] *[[Boieri și Ciocoi]] ===Drame=== *[[Cetatea Neamțului (Alecsandri)|Cetatea Neamțului]] *[[Lipitorile satelor]] *[[Sgârcitul risipitor]] *[[Despot Vodă]] *[[Fântâna Blanduziei]] *[[Ovidiu (Alecsandri)|Ovidiu]] ==Poezii populare ale românilor (1866)== ===Cântece bătrânești=== *[[Miorița]] *[[Năluca]] *[[Cucul și turturica]] *[[Balaurul]] *[[Erculean]] *[[Blestemul]] *[[Inelul și năframa]] *[[Păunașul codrilor]] *[[Soarele și luna (Alecsandri)|Soarele și luna]] *[[Șoimul și floarea fragului]] *[[Brumărelul]] *[[Ciuma]] *[[Holera (Alecsandri)|Holera]] *[[Bogatul și săracul]] *[[Stejarul și cornul]] *[[Călătorul]] *[[Fata de birău]] *[[Mândra din Muncel]] *[[Românii de pe malurile Dunării]] *[[Muierușcă din Brașău]] *[[Dolca]] *[[Șalga]] *[[Mihu copilul]] *[[Toma Alimoș]] *[[Român Grue Grozovanul]] *[[Codreanul]] *[[Vidra]] *[[Serb-sărac]] *[[Doncilă]] *[[Chira]] *[[Rada (Alecsandri)|Rada]] *[[Badiul]] *[[Ghemiș]] *[[Vulcan]] *[[Corbac]] *[[Novac și corbul]] *[[Fata cadiului]] *[[Mogoș vornicul]] *[[Bujor]] *[[Jianul]] *[[Tunsul (Alecsandri)|Tunsul]] *[[Dragoș]] *[[Movila lui Burcel]] *[[Ștefan Vodă și șoimul]] *[[Cântecele lui Ștefan Vodă]] *[[Bogdan]] *[[Iordachi al Lupului]] *[[Mănăstirea Argeșului]] *[[Radu Calomfirescu]] *[[Oprișanul]] *[[Ștefăniță Vodă]] *[[Constantin Brâncovanul]] *[[Cântecul lui Mihai Viteazul]] *[[Visul lui Tudor Vladimirescu]] *[[Horea și Cloșca]] *[[Magdu]] ===Doine=== *[[Doina (Alecsandri)|Doina]] *[[Lunca țipă, lunca zbiară]] *[[Urâtul]] *[[Cântecul răzeșului]] *[[Cântecul plugarului]] *[[Cântecul călugărului]] *[[Nevasta tâlharului]] *[[Copila murind]] *[[Floricica]] *[[Prutul (Alecsandri)|Prutul]] *[[Bobii]] *[[Lena]] *[[Sora contrabandierului]] *[[Străinul (Alecsandri)|Străinul]] *[[Copila]] *[[Puica bălăioară]] *[[Dorul (Alecsandri, 2)|Dorul]] *[[Dragoste]] *[[Cucul 1]] *[[Plângerea țării]] *[[Călărețul]] *[[Fântâna cu doi brazi]] *[[Ciocoiul]] *[[Corbul (Alecsandri)|Corbul]] *[[Codrul]] *[[Voinicul]] *[[Doina voinicească 1]] *[[Doina voinicească 2]] *[[Doina voinicească 3]] *[[Doina voinicească 4]] *[[Doina voinicească 5]] *[[Doina voinicească 6]] *[[Doina voinicească 7]] *[[Turturica]] *[[Ciobanul]] *[[Alba de la munte]] *[[Spune, mândro]] *[[Buruiana de leac]] *[[Cucul 2]] *[[Cucul 3]] *[[Trandafirul (Alecsandri)|Trandafirul]] *[[Mormântul (Alecsandri)|Mormântul]] *[[Drumul la deal...]] *[[Floricică-n foi albastră]] *[[Aolică, daolică]] *[[Fratele răzneț]] *[[Bolnavul]] *[[Despărțirea]] *[[Sună pietricica-n vale]] *[[Oltul (Alecsandri)|Oltul]] *[[Doina oltenească 1]] *[[Doina oltenească 2]] *[[Doina oltenească 3]] *[[Doina oltenească 4]] *[[Doina oltenească 5]] *[[Olteanul]] *[[Mehedințeanul]] *[[Cătana]] *[[Dorul de țară]] *[[Împărate, împărate!]] *[[Cucul 4]] *[[Cucul 5]] *[[Cucul 6]] *[[Dorul (Alecsandri, 3)|Dorul]] *[[Fata ardeleancă]] *[[Dusu-s-a badița]] *[[Mândra Lița]] *[[Iubirile]] *[[Hâtrul bătrîn]] *[[Fratele (Alecsandri)|Fratele]] *[[Omul urât]] *[[Nevasta]] *[[Nevasta bolnavă]] *[[Doina haiducească 1]] *[[Doina haiducească 2]] *[[Doina haiducească 3]] *[[Doina haiducească 4]] *[[Haiducul rănit]] *[[Voinicii Bucovii]] *[[Vrăbiuța]] *[[Florea Șchiopan]] *[[Lelea vitează]] *[[Fratele răzleț]] *[[Cântecul orbului]] *[[Surorile (Alecsandri)|Surorile]] ===Hore=== *[[Ileana]] *[[Tița]] *[[Moș bătrân]] *[[Frunză verde de alună]] *[[Frunză verde de piperi]] *[[Frunză verde de căpșune]] *[[Ungureanul]] *[[Puișorul]] *[[Rândunica]] *[[Ilenuța de la Piatră]] *[[Hora țigănească]] *[[Barbu]] *[[Baba și fata]] *[[Lelițele]] *[[Baba și moșneagul]] *[[Fugi încolo]] *[[Floarea din pârleaz]] *[[Busuiocul]] *[[Ian sui, leleo...]] *[[Femeia temută]] *[[Sultana]] *[[Lelița de la munteni]] *[[Șapte fete]] *[[Stăncuța]] *[[Mărioara (Alecsandri)|Mărioara]] *[[Domnica]] *[[Nevasta care iubește]] *[[Omule, boule]] *[[Aolea! Ce fuse asta?]] *[[Nevasta harnică]] *[[Nevasta bătută]] *[[Răzbunarea nevestei]] *[[Decât ruda și vecinul]] *[[Dorule, odorule]] *[[Este bine, nu e bine]] *[[Aolică, dodo, fa]] *[[Zis-a badea]] *[[Arză-l focul de bărbat]] *[[Lelețico, draga mea]] *[[Însura-m-aș]] *[[Pe sub poale de pădure]] *[[Fa leliță rotiliță]] *[[Pentru mândra care-mi place]] *[[Trecui valea]] *[[Bade Trandafir]] *[[Măi bădiță, păr sucit]] *[[Poruncitu-mi-a mândra]] *[[Trandafir cu două flori]] *[[Pasăre galbenă]] *[[Răvaș, puică..]] *[[Hora de la Mircești]] ===Cântece=== *[[Lado-lado]] *[[Uncropul]] *[[Plugul]] *[[Florile dalbe (Alecsandri)|Florile dalbe]] *[[Cântece din Basarabia]] ==Proză== ===Biografii=== *[[Nicolae Bălcescu în Moldova]] *[[Constantin Negruzzi (Alecsandri)|Constantin Negruzzi]] *[[Costache Filipescu]] *[[Prosper Mérimée (Alecsandri)|Prosper Mérimée]] ===Călătorii și studii=== *[[Istoria unui galben și a unei parale]] *[[Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența]] *[[Iașii în 1844]] *[[Un salon din Iași]] *[[Românii și poezia lor]] *[[O primblare la munți]] *[[Borsec]] *[[Balta-albă]] *[[Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar]] *#[[Călătorie în Africa:Tovarășul meu de drum|Tovarășul meu de drum]] *#[[Călătorie în Africa:Malposta|Malposta]] *#[[Călătorie în Africa:Tuluza, Nima, Marsilia|Tuluza, Nima, Marsilia]] *#[[Călătorie în Africa:Pe mare|Pe mare]] *#*[[Călătorie în Africa:Muntele de foc|Muntele de foc]] *#*[[Călătorie în Africa:Cel întâi pas în lume|Cel întâi pas în lume]] *#*[[Călătorie în Africa:Tanger și Maroc|Tanger și Maroc]] *#*[[Călătorie în Africa:De la Tanger la Tetuan prin munții Uadras|De la Tanger la Tetuan prin munții Uadras]] *[[Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann]] *[[Un episod din anul 1848]] ===Din periodice, broșuri etc.=== *[[Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir]] *[[Melodiile românești]] *[[Prietenii românilor]] *[[Lamartine (Alecsandri)|Lamartine]] *[[Alecu Russo (Alecsandri)|Alecu Russo]] *[[Dridri]] (roman scris în 1869, publicat în 1873) *[[Din albumul unui bibliofil]] *[[Vasile Porojan (Alecsandri)|Vasile Porojan]] *[[Margărita]] (nuvelă scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic episod în 1880) *[[Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri]] ===Manifeste și amintiri politice=== *[[Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu]] *[[Extract din istoria misiilor mele politice]] ===Din postume=== *[[Suvenire din 1855]] *[[Suvenire din viața mea]] *[[Pâinea amară a exiluluil]] *[[Un orator mut]] ==Legături externe== *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Alecsandri%2C+Vasile+%281821%3F-1890%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] *[http://books.google.com/books?id=bfBiAAAAMAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Poesii populare ale Românilor, Tipografia Lucrătorilor Asociați, București, 1866] *[https://archive.org/details/alecsandri-poezii-populare Internet Archive: Vasile Alecsandri - Poezii populare ale românilor, Editura Pentru Literatură, București, 1966] *[http://books.google.com/books?id=TYgQAAAAIAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Opere complete - Partea întâia: Teatru - Volumul I: Canțonete comice, Scenete și Operete - Volumul II: Vodeviluri - Volumul III: Comedii - Volumul IV: Drame, Editura librăriei SOCECU & Comp., București, 1875] *[http://books.google.com/books?id=DIYQAAAAIAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Opere complete - Partea întâia: Teatru - Volumul III: Comedii, Editura librăriei SOCECU & Comp., București, 1875] *[http://www.archive.org/details/operecomplete01alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul I (Poesii - Doine, Lăcrămioare, Suvenire, Mărgăritărele), Editura Librăriei Socecu Comp, București, 1896] *[http://www.archive.org/details/operecomplete02alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul II (Poesii - Pasteluri, Legende, Ostașii noștri, Altele), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1896] *[http://www.archive.org/details/operecomplete03alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul III (Teatru - Volumul I, Canțonete comice, Scenete și operete), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://www.archive.org/details/operecomplete04alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul IV (Teatru - Volumul II, Vodeviluri), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://www.archive.org/details/operecomplete05alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul V (Teatru - Volumul III, Comedii), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://www.archive.org/details/operecomplete06alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul VI (Teatru - Volumul IV, Drame), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://books.google.com/books?id=98sQAAAAYAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Fontâna Blanduziei, Ediura Librăriei SOCEC & Comp., București, 1907] *[http://www.globusz.com/ebooks/Alecsandri/index.asp Globusz: Vasile Alecsandri - Poezii alese] *[https://www.bcu-iasi.ro/expozitii_virtuale/spiritul-critic-ibraileanu-150/ Expoziție virtuală BCU IAȘI] {{DEFAULTSORT:Alecsandri, Vasile}} [[Categorie:Autori moderni]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 5h5csxk3xl9l0t3cq1xh2u9t895r7dq 0 1552 152630 147282 2026-10-14T12:22:46Z ~2026-55158-07 22824 152630 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Două Puli | autor = Ion Luca Prostu | an = 1898-1899 | note = }} <pages index="Ion Luca Caragiale - Opere. Volumul 1 - Nuvele și schițe.djvu" from=187 to=202 /> 3d91pxl50sfli6havhwxcra7jk2mzdj 152634 152630 2026-10-14T12:32:08Z ~2026-55158-07 22824 /* */ 152634 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Două Puli | autor = Mata și Tactu | an =2025-2026 | note = Sugi }} <pages index="Ion Luca Caragiale - Opere. Volumul 1 - from=187 to=202 /> ifjlgulehjr8x558epb75ftf42oed9h 152653 152634 2026-10-14T17:39:56Z Mishuletz 445 Anulat 2 versiuni de la [[Special:Diff/152630|152630]] până la [[Special:Diff/152634|152634]] 152653 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Două loturi | autor = Ion Luca Caragiale | an = 1898-1899 | note = }} <pages index="Ion Luca Caragiale - Opere. Volumul 1 - Nuvele și schițe.djvu" from=187 to=202 /> 7mg1id6otnqzx4lafcneijdl2efwq6g 0 4263 152645 115220 2026-10-14T15:21:05Z ~2026-55310-39 22825 de ortografie 152645 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânupula-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] 9a9r5s30seix9grlov0i9ipexcnsny2 152648 152645 2026-10-14T16:17:22Z ~2026-55340-13 22829 152648 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum coayele ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânupula-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] j5p6cqr6fnu7vd6saw0j1wn3v6u17u6 152649 152648 2026-10-14T16:19:22Z ~2026-55340-13 22829 /* */ 152649 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum coayele tale divine Deschide-al visurilorpulii labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânupula-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] lgox11r6d8g90a9id9qjyrco6053ndn 152650 152649 2026-10-14T16:19:59Z ~2026-55340-13 22829 /* */ 152650 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum coayele tale divine Deschide-al visurilorpulii labirint, Că ce văd eu în privirea-țibagamiaspula-n senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânupula-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] kwcz9a8bshm3ls6xa8xss79kik90txi 152652 152650 2026-10-14T17:30:00Z ~2026-55243-18 22831 152652 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum coayele tale divine Deschide-al visurilorpulii labirint, Că ce văd eu în privirea-țibagamiaspula-n senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământinpula mea. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sinesloboz, Încât ar trebui un traibagpula-ncacat de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânupula-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] nm0sw1g4utzvbm76u6ci1kr97yvbybi 152656 152652 2026-10-14T17:43:11Z Mishuletz 445 Anulat 5 versiuni de la [[Special:Diff/152645|152645]] până la [[Special:Diff/152652|152652]] 152656 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânu-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] pdv4pd64z6u6iynyf8tmip0l82izdiz 152663 152656 2026-10-14T20:52:26Z ~2026-55227-94 22833 152663 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilorBAGAMIASPULANCACAT labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tineINPULA, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă PULApărul când gândește-n sineMUIE Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânu-ți capu-mipulii obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] 4ntrl7ustc9oppi6vnx5nnob6lm1ptu 152665 152663 2026-10-15T04:18:43Z Mishuletz 445 Anulat modificarea [[Special:Diff/152663|152663]] făcută de [[Special:Contributions/~2026-55227-94|~2026-55227-94]] ([[User talk:~2026-55227-94|Discuție]]) 152665 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de-ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă nea ­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânu-ți capu-mi obosit.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] pdv4pd64z6u6iynyf8tmip0l82izdiz 152667 152665 2026-10-15T04:43:10Z Mishuletz 445 protecție! 152667 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | an = cca 1872 | note = Mihai Eminescu, ''Opere'', IV, ''Poezii postume'', Ediție critică îngrijită de Perpessicius, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 482, anexe nr. 23 }} {{ppoem|O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un traiu de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o… știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritoriu? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?… Ce-ar zice el… o știu —­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb —­ o caldă nea —­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânu-ți capu-mi obosit.}} oi13fgpzh7749fcfvfo7smpdphglyzz 152668 152667 2026-10-15T04:44:26Z Mishuletz 445 Mishuletz a redenumit pagina [[O, de-ai ști cum șoapta ta divină]] în [[O, de ai ști cum șoapta ta divină]]: după sursă 152667 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | an = cca 1872 | note = Mihai Eminescu, ''Opere'', IV, ''Poezii postume'', Ediție critică îngrijită de Perpessicius, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 482, anexe nr. 23 }} {{ppoem|O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un traiu de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o… știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritoriu? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?… Ce-ar zice el… o știu —­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb —­ o caldă nea —­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânu-ți capu-mi obosit.}} oi13fgpzh7749fcfvfo7smpdphglyzz 152678 152668 2026-10-15T08:49:02Z Mishuletz 445 152678 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = O, de ai ști cum șoapta ta divină | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | an = cca 1872 | note = Mihai Eminescu, ''Opere'', IV, ''Poezii postume'', Ediție critică îngrijită de Perpessicius, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 482, anexe nr. 23 }} {{ppoem|O, de ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un traiu de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o… știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritoriu? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?… Ce-ar zice el… o știu —­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb —­ o caldă nea —­ Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sânu-ți capu-mi obosit.}} rll4wqr4d8v78v5l3kcdcn5azwdttl2 8 6013 152682 144185 2026-10-15T11:33:33Z Maintenance script 11708 Use thumb.wikimedia.org for thumbnails ([[phab:T427465]], Operator: Ladsgroup) 152682 css text/css /* wikitable/prettytable class for skinning normal tables */ table.wikitable, table.prettytable { margin: 1em 1em 1em 0; border: 1px solid; border-collapse: collapse; } table.wikitable th, table.wikitable td, table.prettytable th, table.prettytable td { border: 1px solid; padding: 0.2em; } table.wikitable th, table.prettytable th { text-align: center; } table.wikitable caption, table.prettytable caption { margin-left: inherit; margin-right: inherit; } /* style pentru Format:CarteDigitizată */ .openbook { background: url(//thumb.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Open_book_nae_02.svg/20px-Open_book_nae_02.svg.png) center right no-repeat; } /* Style for "notices" */ .notice { text-align: justify; margin: 1em; padding: 0.2em; } /* Cutii navigație dinamice */ div.Boxmerge, div.NavFrame, div.CutieNav { margin: 0px; padding: 2px; border: 1px solid #aaaaaa; text-align: center; border-collapse: collapse; font-size: 95%; clear:both; } div.Boxmerge div.NavFrame { border-style: none; border-style: hidden; } div.CutieNav + div.CutieNav, div.NavFrame + div.NavFrame { border-top-style: none; border-top-style: hidden; } div.NavPic, div.ImgNav { background-color: #ffffff; margin: 0px; padding: 2px; float: left; } div.NavFrame div.NavHead, div.CutieNav div.CapNav { height: 1.6em; font-weight: bold; background-color: #efefef; } div.CutieNav p, div.NavFrame p { font-size: 100%; } div.CutieNav div.ContinutNav, div.NavFrame div.NavContent { font-size: 100%; } div.CutieNav div.ContinutNav p, div.NavFrame div.NavContent p { font-size: 100%; } div.SfarsitNav, div.NavEnd { margin: 0px; padding: 0px; line-height: 1px; clear: both; } .ActivareNav, .NavToggle { font-size: x-small; float:right; } /* Cutii navigare fără imprimare */ @media print{ .NavFrame { display: none; } .Boxmerge { display: none; } } /* Sfârșit cutii navigare dinamice */ /* Colorarea numărului caracterelor modificate în lista Schimbărilor Recente */ .mw-plusminus-pos { color: #00aa00; /* verde */ } .mw-plusminus-neg { color: #aa0000; /* roșu */ } .mw-plusminus-null { color: #888888; /* gri */ } /* </pre> ==={{[[template:intro|intro]]}}=== <pre> */ .formatautor { width:100%; margin-bottom:5px; border:1px solid #BEA2A2; background:#E4D8D8; } .formatautor .autor_înapoi, .formatautor .autor_înainte { width:20%; font-size:0.9em; } .formatautor .author_nume { width:60%; text-align:center; } .autor_note { width:100%; border-bottom:1px solid #A88; background:#FFFBFC; font-size:0.9em; } .autor_vezisi { float:right; padding:2px; margin:0 0 0.5em 1em; border:1px solid #CCC; } /* Proza cu linii scurte */ .proza { width:35em; margin:0px auto; text-align:justify; } /* {{titlu}} */ table.titlu_format { width:100%; margin-bottom:5px; border:1px solid #ADA; background:#E4F2E4; text-align:center; font-size:0.9em; } .titlu_format .titlu_anterior, .titlu_format .titlu_urmator { width:20%; font-size:0.9em; line-height:normal; } .titlu_note { width:100%; border-bottom:1px solid #A88; background:#FAFAFF; font-size:0.9em; } .titlu_format .titlu_titlu { width: 60%; } .titlu_format .titlu_anterior { text-align:left; } .titlu_format .titlu_urmator { text-align:right; } /* ProofreadPage */ .quality4 { background-color: #90ff90; } .quality3 { background-color: #ffe867; } .quality2 { background-color: #b0b0ff; } .quality1 { background-color: #ffa0a0; } .quality0 { background-color: #ddd; } .ns-104 .editsection { visibility:hidden; } /* not in remarks */ div#remarks a.quality4 { background:#ffffff; } div#remarks a.quality3 { background:#ffffff; } div#remarks a.quality2 { background:#ffffff; } div#remarks a.quality1 { background:#ffffff; } div#remarks a.quality0 { background:#ffffff; } .hiddenStructure { display: none; speak: none; } q23kqxw7indnsbo4brhk1ifm0hv127o 0 8282 152638 67131 2026-10-14T12:38:07Z TiberiuFr25 11409 152638 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Forfica și croitoru | autor = Dimitrie Gusti (scriitor) | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Albina Românească'', 1845 }} <poem> Pentru cap nu-i pălărie Au cealmaua cè turcească, Ori de vre o șlicărie Căciulă persienească? Pentru gât fie-o cravată, Halstuh, guler crohmălit, Ori naframa argintată Sau vrun șarp înaurit. Pentru pept o fermene Ori jiletcă desbumbată, Sau ilic dacă veți vrè, Că-i o haină delicată. În picioare încă poate În loc de vrun panatalon, Șalvari roșii ca să poarte Când va fi pentr-un salon. Pe deasupra înca-i bine Un frac negru a-mbrăca Că-i de modă și oricine Cu gust poate a-l purta. Dar în loc de vro mantilă Poate pune o giubè, Că-i ușoară și gentilă, Sau barișul cum va vrè. Încât pentru-ncălțăminte Poarte nergi iminei Și va fi și mai cuminte A avè măști nărămzii. De ce-atâta negăeală Zioa, noaptea nencetat? Iată fără osteneală Costum gata minunat. </poem> [[Categorie:Dimitrie Gusti]] maijvcwxvuiu9067e1bkwhxe4qalbv7 102 8430 152628 133213 2026-10-14T12:20:21Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Autor:Dimitrie Gusti]] în [[Autor:Dimitrie Gusti (scriitor)]] fără a lăsa o redirecționare în loc: înlocuire titlu vechi cu pagină de dezambiguizare; adăugare mențiune „scriitor” conform wikipedia 133213 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} '''Dimitrie Gusti''' (1818-1887) ==Operă== *[[Forfica și croitoru]] *[[Închinare lui Ștefan-Vodă]] 4qo7njzrrgic191fjb5o0h3dxo1ohad 152641 152628 2026-10-14T12:41:09Z TiberiuFr25 11409 152641 wikitext text/x-wiki {{similar|Autor:Dimitrie Gusti}} {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Operă== *[[Forfica și croitoru]] *[[Închinare lui Ștefan-Vodă]] 93wkyvqxfdqo4dfhnlhupyqxgxuui6i 152643 152641 2026-10-14T12:42:15Z TiberiuFr25 11409 licență; control autoritate 152643 wikitext text/x-wiki {{similar|Autor:Dimitrie Gusti}} {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Operă== *[[Forfica și croitoru]] *[[Închinare lui Ștefan-Vodă]] {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} 79k65iyg845w1tjbh3ccxtykhypa4b0 0 10808 152640 71266 2026-10-14T12:39:55Z TiberiuFr25 11409 actualizare autor și an 152640 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Închinare lui Ștefan-Vodă | autor = Dimitrie Gusti (scriitor) | secțiune = | anterior = | următor = | note = {{ediție}} | an = 1871 }} <poem>Și strunile plesnite și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută, Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vînt trăgînd s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din apă tot rînduri înecate Se par că lasă-n urmă o voce suspinînd ? Durere !... și-i profundă cînd România plînge Cu fruntea-nfășurată de doliu la mormînt ; Durere-i pretutindeni, durerea se răsfrînge, În valea și Carpatul ce-i românesc pămînt. Ca valurile mărei ce-n sînu-i se frămîntă Și spre un țărm sau stîncă se-mping a se opri : Așa durerea sparge o țară și s-avîntă Colo spre mănăstire la Putna a lovi. De printre munți, cîmpie, din unghiuri depărtate, Din tîrguri, municipii, cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i fu uitată Tăcere... Este ora acum a ne ruga. Mărire ție Doamne ! O ! Iehova, mărire ! Ce verși în noi durerea ca balsamul ceresc, Să curăți moliciunea, nedemnă moștenire, La pragul casei tale, palat dumnezeiesc. Virtutea românească, virtutea strălucită De patrie și lege, aici în sanctuar Se știe-nmormîntată. O dalbă zi-i sosită, Poporul stă-n genunche s-o-nvețe la altar. Și imn de rugăciune sub bolțile bătrîne Vibrează cu putere, și fumul maiestuos De smirnă, de tămîie, din vasele divine Se urcă către tîmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormîntul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mînă de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de gheață în noapte-nfășurat Cu giulgiul nepăsării, un fulger iaca trece Și de-a virtuții raze tot templu-i decorat. În nimbul ce-ncunună mormîntul se zăreze Lipnițul, Grumăzeștii și Balta și Ciceu, Dumbrava Roșă, Baia și cum îngălbinește Făloasa semilună la Racova de greu. Dar printre fum și lupte în cercul de lumină Se văd cerești casteluri de-a lui Hristos tării, Și între ele-i Putna în care-adînc se-nchină Lui Ștefan-Vodă astăzi ai României fii. Aice e fîntîna cea plină de mărire, De sînta pietate, de-al patriei amor ; Aice-i eroismul ce trăsnet de-ngrozire Fu dușmanilor țării sfărmînd trufia lor. O, mamelor române ! aduceți-v-aminte Că dintre voi fu una : Elena, ce ne-a dat A patriei mărire ! Și cînd lipiți fierbinte La sînul vostru pruncul, îi dați un sărutat. Un sărutat de mamă, extaz de bucurie, Ce numai sus în ceruri se poate repeta, În numele lui Ștefan îl dați să reînvie, Și duceți pruncul vostru la Putna-a-l închina. Iar tu, junime verde, la ist izvor de viață Cu unde de virtute ce-i a mărirei loc : Învața-a iubi țara, a o iubi învață Și-n el inimă, suflet călește-ți ca-ntr-un foc. Așa, junime scumpă, frumoasă auroră A patriei române ! Al vostru viitor, Și-al națiunii soare, din a virtuții horă Se naște, vă surîde, vă cată cu amor. În leagănul de moarte vederea nu pătrunde Că-i noapte fără ziuă, că-i soarele apus : Dar spiritul sondează și-n mușchiul lui, fecunde Seminți de lauri zice : că Ștefan v-au depus. Din turnul mănăstirei cu fruntea-ncărunțită De patru secoli cîntă un glas armonios Și-a lui vibrare dulce de-aramă curățită Prin flăcări întreite, e imn religios. E-a clopotului Buga suspin și lamentare, Ce-a munților ecouri de freamăt le-au împlut, Ah ! cîntă la mormîntul ce astăzi e-n serbare Că glasu-ți pentru lume și cer este făcut. Te leagănă pe vînturi, și-a ta melancolie Misterioasă limbă în inimă lovind, Fă lacrime să curgă, colo fă-n veșnicie Eroul să tresalte, al tău glas auzind. Și strunile plesnite, și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. O, munți și văi profunde, oh ! dați-mi pentr-un nume Sublima voastră voce, că-i trist sufletul meu. Dar bardul nu, nu cîntă... el plînge și-apoi spune : O, Ștefan ! tu ești mare și la mormîntul tău !</poem> [[Categorie:Dimitrie Gusti]] q8p3daqc27ja9j2ugje3nlemsz6m45p 0 14560 152639 128745 2026-10-14T12:39:19Z TiberiuFr25 11409 actualizare legătură 152639 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = [[Istoria folcloristicii maramureșene]] | autor = Dorin Ștef | secțiune = Epoca clasică | anterior = [[Istoria folcloristicii maramureșene/Epoca veche|Epoca veche]] | următor = [[Istoria folcloristicii maramureșene/Epoca modernă|Epoca modernă]] | note = }} “Din conspectul global al folcloristicii, cititorul surprinde un contrast între folcloristica din secolul al XIX-lea, mai cu seamă de la începuturile ei, și cea de după 1900, vizibil în entuziasmul față de folclor, precum și în profilul studiilor ce se întreprind (…). După 1900, asistăm la o răcire bruscă a prețuirii folclorului. Ca după o dezmeticire, acum încep să iasă la iveală mai cu seamă metehnele. Lumea este dezamăgită că materialele se repetă mereu în colecții, semn vădit că bogăția, presupusă inițial inepuizabilă, nu e nelimitată. Acum apar și detractarii fățiși, unii arborând cu zgomot steagul negării” , concluzionează [[w:Ovidiu Bârlea|Ovidiu Bârlea]], în Istoria folcloristicii românești. În ceea ce privește situația folcloristicii maramureșene, lucrurile nu stau deloc întocmai, deoarece abia în prima jumătate a secolului al XX-lea asistăm la etapa romantică (devenită ulterior clasică) a culegerii producțiilor literare din popor. Astfel, în primul deceniu consemnăm apariția colecțiilor [[Alexandru Țiplea]] (1906) și [[Tit Bud]] (1908), iar după Marea Unire văd lumina tiparului colecțiile [[Ion Bârlea]] (1924) și [[Tache Papahagi]] (1925), la care se adaugă prima lucrare de folclor musical din Maramureș, datorată lui Béla Bartók (1923). Tot în această perioadă, au activat în domeniul folcloristicii [[Pompei Hossu-Longin]], Gheorghe Dăncuș, Andrei Grobei, Titus Bilțiu-Dăncuș și Petre Lenghel-Izanu. Să mai notăm că înființarea, în 1930 la Cluj, a Arhivei de Folclor a Academiei Române, condusă de [[Ion Mușlea]], va avea ca efect cercetarea, sub aspect folcloric și etnografic, a regiunii Maramureș. '''1903-1904. Vasile Goja.''' Prima colecție (risipită în periodice) aparține unui învățător din Desești, Vasile Goja, care publică 89 de texte în Poporul, foaie economică editată la Budapesta, în 18 numere din anul 1903 și în două numere din anul 1904. Poeziile au caracter eminamente liric (de dor, de urât, de amar, de înstrăinare etc.). “Admirabilă este unitatea colecției, toate piesele culegerii provenind din aceeași localitate (Desești); localitate total absentă din colecțiile lui Țiplea și Tit Bud…” . Textele au fost republicate de Iordan Datcu în Memoria Ethnologica (2005). '''1906. Alexandru Țiplea.''' În ședința din 24 februarie 1906 a Academiei Române, secțiunea literară, studentul maramureșean [[Alexandru Țiplea]] (1885-1938) afirma: “O culegere de poezii populare din Maramureș până acum nu s-a făcut și nici în alte colecțiuni nu s-a publicat în forma în care ele umblă în gura poporului român din acest ținut. Având în vedere lucrul acesta, spre folosul literaturii populare române, am adunat o bună parte a producțiunilor literare populare, scrise exact în forma în care se aud, cu dorința ca ele să fie publicate dacă se vor găsi demne de a fi cunoscute de toți acei ce se interesează de frumoasele producțiuni poetice ale poporului românesc” . Se pare că Alexandru Țiplea a convins audiența de vreme ce colecția sa a fost publicată în tomul XXVIII din Analele Academiei Române, Memoriile secțiunii literare din 1906, alături de studii semnate de Alexandru Bogdan, Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu și Tudor Pamfile. Cele 278 de piese ale colecției au fost grupate în patru categorii: I. Balade (25), II. Dârlaiuri - de jale (30), de dragoste (125), cătănești (16), chiuituri (37), dârlaiuri (33), III. Colinde (3), IV. Descântece (9). Glosar. Colecția Poezii populare din Maramureș a fost alcătuită în urma expedițiilor din vara anului 1902 (iunie – septembrie), 1903 (iunie - august) și 1905: “Țiplea și-a adunat așadar materialul în plină adolescență, între 16 și 20 de ani”, nota Dumitru Pop . Entuziasmat de această reușită, Alexandru Țiplea plănuiește o acțiune de mare amploare - realizarea unei Monografii a Maramureșului. Nici el și nici alții, pe parcursul a o sută de ani, nu vor izbuti să ducă la bun sfârșit proiectul. Țiplea abandonează pasiunea pentru folclor, îndreptându-și atenția spre cercetarea istorică. Dar colecția lui continuă să se impună nu doar din punct de vedere al pionieratului, ci și a modului exemplar în care a fost realizată (prin indicarea sursei și transcrierea fonetică a textelor): “Ceea ce sporește considerabil valoarea colecției lui Țiplea, asigurându-i un loc de prim rang în istoria culegerilor noastre folclorice, este concepția științifică ce a prezidat alcătuirea ei”. [[Alexandru Țiplea]] s-a născut în 28 iunie 1885 în localitatea Biserica Albă (Maramureșul vechi). A studiat la Sighet (cu ajutorul vicarului Tit Bud) și apoi la Gimnaziul superior greco-catolic din Beiuș. În 1904, se înscrie la Facultatea de Teologie a Universității din Budapesta, iar în 1910 obține doctoratul în teologie cu teza Vechii episcopi ai Maramureșului. Îmbrățișează cariera didactică, fiind profesor la Liceul grăniceresc din Năsăud (timp de 14 ani), apoi la catedra de istorie bisericească și drept de la Academia teologică din Gherla. Se stinge din viață la 12 ianuarie 1938, la vârsta de 55 de ani. Colecția lui Țiplea nu a rămas fără ecou: Tit Bud și Ion Bârlea își intensifică incursiunile în satele maramureșene în vederea alcătuirii propriilor colecții; etnomuzicologii Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók plănuiesc expediții pentru culegerea folclorului muzical din zonă; iar recenziile favorabile despre colecția Țiplea atrăgeau atenția, pentru prima dată, asupra bogăției și frumuseții folclorului maramureșean. Cronicile apărute în Viața românească (sub semnătura lui Grigore Pascu ), și Luceafărul (Adrian Oltean ) au fost secondate de articolul entuziasmant a lui Nicolae Iorga, intitulat Cântecul poporului din Maramureș și publicat în Floarea Darurilor : “Maramureșul începe abia cu darurile sale așa de nouă. Fiii țării să răzbată văile lui pentru a ni le aduce și altele din țara voievozilor bătrâni începători de domnie, din țara de stoarcere și păcate de astăzi”. '''1908. Graiul nostru.''' Pentru a întâmpina “jubileul de 40 de ani de domnie a M.S. Regele Carol I”, ministru Vlădescu i-a însărcinat pe trei membri ai Societății Filologice (I.A. Candrea, Ov. Densusianu și Th. D. Speranția) să realizeze o lucrare care “să dea o icoană a graiului nostru, o colecțiune de texte din toate părțile locuite de români”. În unele regiuni s-au întreprins călătorii de studiu, dar “pentru unele regiuni s-a recurs și la textele tipărite de alții, când oferea garanții de transcriere exactă”. Astfel, în anul 1906, apare la București (la Ateliere Grafice Socec &Co), primul volum din Graiul nostru (553 p). Doi ani mai târziu, în 1908, apare volumul doi, în care sunt incluse texte culese din Basarabia, Bucovina, Maramureș, Țara Oașului, Transilvania, Crișana, Banat și Serbia, ilustrând de asemenea graiul istroromânilor, megleniților și aromânilor (218 p). Capitolul Maramureș (p. 35-54) cuprinde cinci texte reluate din colecția Alexandru Țiplea (1906): Fata Soarelui, Inelul și năframa, Fata cetinii, Sus la Țara Românească și un descântec de izbituri; respectiv 17 texte de factură lirică “comunicate de d-ra Elena Fabian, loc. Bărsana”, în total 22 de texte, cu transcriere diacritică. '''1908. Tit Bud.''' A doua colecție de producții folclorice maramureșene i-o datorăm vicarului [[Tit Bud]] (1846-1917), fiind publicată, de asemenea, sub egida prestigioasă a Academiei Române. [[Tit Bud]] s-a născut la 24 decembrie 1846, în localitatea Sat Șugatag. A urmat studiile secundare la Ungvar și Beiuș, iar după obținerea bacalaureatului (1865) își finalizează studiile (teologice) la Gherla. Timp de patru ani a fost preot capelan la Ieud, apoi secretar episcopal, vicenotar, asesor consistorial la Gherla. Revine în Maramureș în anul 1880, impunându-se printr-o vastă activitate socială și culturală: a fost vicepreședinte al Societății ASTRA din Maramureș timp de trei decenii (1887-1917) și vicepreședinte al Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș. “Sub ocârmuirea sa s-au zidit în Maramureș 22 de școli sătești, confesionale și s-a reînființat o școală românească la Sighet” . Preocupările pentru folclor ale lui Tit Bud datează din anul 1872, pe vremea când era capelan la Ieud. În această perioadă, a trimis spre publicare revistei Familia din Oradea “șapte doine și hore poporale”. Mai târziu, în anul 1889, propune Reuniunii docenților români din vicariatul Maramureșului, al cărui președinte era, să se adune cântece populare din această regiune care să fie publicate ulterior într-un “op separat”. O parte din învățători au răspuns acestui apel, astfel încât, după mai bine de un deceniu, Tit Bud se afla în posesia unei impresionante colecții însumând circa 800 de texte, majoritatea culese de învățătorul Petru Bilțiu Dăncuș. Se știe cu certitudine că “sub egida Reuniunii docenților nu a apărut niciodată o colecție de folclor din Maramureș“. Se mai știe că multe din cele 352 de texte publicate de Tit Bud în volumul din 1908 (Poezii populare din Maramureș) au fost culese de învățători, chiar dacă acest lucru nu se menționează în lucrare. Nu se știe în schimb “ce soartă au avut cele aproximativ 500 de poezii populare care nu au intrat în corpul colecției lui Bud” . Vicarul apelează la [[Alexandru Țiplea]] pentru a primi un răspuns favorabil la cererea adresată Academiei Române în vederea tipăririi unui volum. Demersurile lui Țiplea se dovedesc a fi salutare, de vreme ce [[Ion Bianu]] recomandă tipărirea lucrării și întocmește raportul necesar, în care menționează: “Culegerea de poezii populare, prezentată spre publicare de Părintele Vicar al Maramureșului, Tit Bud, este un prețios material de literatură poporală din acest ținut, din care a fost adunată și culegerea făcută de dl. A. Țiplea, publicată de Academie în 1906” . Textele sunt grupate în trei categorii: I. Balade (16), II. Doine (de jale – 31; de dragoste – 65; ostășești și voinicești – 35; chiuituri – 184), III. Colinde (21). Glosar. Exegeții nu au fost prea darnici în aprecieri la adresa colecției Tit Bud. Dumitru Pop consideră că lucrarea nu a reușit să atingă nivelul științific al operei lui Țiplea , sub raportul transcrierii textelor și al aparatului critic. Iordan Datcu precizează că pregătirea colecției pentru tipar i-a revenit lui Alexandru Țiplea, “care, ulterior, va mărturisi că textele din colecție au fost «întocmite» , adică prelucrate de Bud”. Cel mai vehement s-a dovedit a fi Ovidiu Bârlea, afirmând că volumul “reprezintă un vădit regres sub toate aspectele”. “Afirmația, valabilă în liniile ei generale, trebuie privită cu grijă”, a replicat prof. Dumitru Pop. “Mai întâi de toate e necesar să ținem seama de faptul că antologia lui Tit Bud este posterioară celei lui Țiplea numai ca act editorial, nu și ca operație de culegere a textelor. Având de-a face cu anumite limite înregistrate în acțiunea de adunare a poeziilor populare – ceea ce s-a produs înaintea acțiunii de culegere întreprinse de Țiplea – nu putem vorbi de un «regres», ci de un progres realizat de acesta din urmă”. '''1909. Ion Bârlea.''' Folcloristul [[Ion Bârlea]] (1883-1969) începe să culeagă poezii populare din satele maramureșene în același timp cu Alexandru Țiplea, în perioada în care urma studiile universitare de teologie de la Gherla (1901-1905). După absolvire, spera să publice un volum din aceste producții literare, dar a fost surprins de apariția colecțiilor Țiplea (1906) și Tit Bud (1908). În aceste condiții, a luat decizia “să-și mai consolideze colecția cu noi piese și s-o degajeze de acelea care fuseseră tipărite de primii colecționari, care au avut norocul să-și publice repede culegerile”. În anul 1909, devine preot ajutător în comuna Ieud și se căsătorește cu Elena Vlad, fiica preotului din Botiza. Tot în acel an publică, cu sprijinul lui Nicolae Iorga lucrarea Însemnări din bisericile Maramureșului . Cartea cuprinde însemnări de pe cărțile bisericești, de pe icoane, iconostase și clopote. Iordan Datcu îi va sublinia valoarea: “Lucrarea este o contribuție importantă în domeniul folcloristicii, pe unele cărți fiind notate poezii populare, «verșuri», rețete de medicină populară, anecdote, despre care Nicolae Iorga spune că ar trebui incluse într-o crestomație populară”. '''1910-1913. Brediceanu. Bartók, Bârlea.''' Beneficiind de recenzii elogioase la volumul de debut, preotul din Ieud devine o personalitate importantă atât pe plan local (în lupta pentru desăvârșirea unității naționale), cât și în mediile culturale din marile orașe ale țării. Rememorând cei patru ani petrecuți la Ieud (1909-1913), [[Ion Bârlea]] va mărturisi: “Au fost anii cei mai curajoși ai vieții mele. Sentimentul național și dragostea față de țărănime s-au manifestat în mod natural în gradul cel mai desăvârșit. Luptele ce am purtat cu stăpânirea maghiară, cât și cu unele elemente maghiarizate, nu le voi uita niciodată”. În toamna anului 1910, [[Tiberiu Brediceanu]] îi solicită lui Bârlea sprijinul nemijlocit pentru alcătuirea unei culegeri de folclor muzical maramureșean. Astfel, cei doi vor cutreiera 18 localități din regiune, de unde vor consemna 190 de piese muzicale . Trei ani mai târziu, sosește în Maramureș, cu aceeași rugăminte, etnomuzicologul [[Béla Bartók]]. Pe lângă faptul că era un ghid competent și un bun cunoscător al culturii populare din zonă, I. Bârlea mai avea misia să noteze textele literare ale cântecelor culese de cei doi. La un moment dat, a existat un proiect comun pentru valorificarea producțiilor folclorice, prin editarea unui tom masiv cu titlul Cântecele poporului român din Maramureș (Partea I. Poezii populare adunate de I. Bârlea; Partea a II-a. Arii populare adunate și notate de dr. T. Brediceanu; Partea a III-a. Arii populare adunate și notate de B. Bartok). Lucrarea a fost predată la Academie, dar evenimentele politice și declanșarea Primului Război Mondial au împiedicat editarea ei. În 1914, după atentatul de la Sarajevo, declarațiile de război se succed cu repeziciune și împânzesc întreaga Europă. României i se cere, atât de către reprezentanții Antantei, cât și de către cei ai Puterilor Centrale să se implice în conflict. După doi ani de neutralitate, în august 1916, țara noastră intră în război alături de Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia. La încheierea ostilităților militare, 100.000 de români se adună la Alba Iulia, în decembrie 1918, pentru a proclama Unirea Transilvaniei cu România. [[Gheorghe Pop de Băsești]] este ales președinte al Marelui Sfat Național de la Alba Iulia. Au urmat două decenii efervescente atât din punct de vedere politic și economic, cât și din punct de vedere cultural. Apar publicații noi, se înființează institute de cercetare și se publică romane devenite ulterior clasice. Din perspectiva folcloristicii, putem spune că intervalul dintre cele două războaie mondiale coincide cu perioada marilor acțiuni de teren înterprinse de Institutul Social Român (înființat de [[Autor:Dimitrie Gusti (scriitor)|Dimitrie Gusti]]), a arhivelor de folclor muzical (inițiate de [[Constantin Brăiloiu]] și George Breazul) și a Arhivei de Folclor a Academiei Române (condusă de Ion Mușlea, la Cluj, timp de 18 ani). ”În sfârșit, în ampla acțiune de teren, întreprinsă de Muzeul Limbii Române din Cluj, în vederea alcătuirii Atlasului Limbii Române, Emil Petrovici aduna și un bogat material folcloric, foarte valoros prin diversitatea lui, prin acuratețea cu care a fost notat, autorul utilizând în acest scop sistemul semnelor diacritice pentru redarea rostirii dialectale a informatorilor”. Cercetătorii clujeni de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei colindă satele din întregul ținut pentru a achiziționa obiecte etnografice. În acest demers nu vor neglija culegerea unor producții cu caracter folcloric, dovadă că directorul instituției, Romul Vuia, va publica o variantă a Legendei lui Dragoș în Anuarul Institutului de Istorie Națională (1921-1922). '''1923. Pompei Hossu-Longin.''' Deși în anul în care [[Pompei Hossu-Longin]] (1897-1962) începe să colaboreze la diverse publicații (Izvorașul, Comoara satelor, Șezătoarea etc.) acesta era dascăl la Școala din Vulcan, în Valea Jiului, s-a dovedit ulterior că o bună parte din materialul folcloric publicat era cules din satele codrene din Maramureș. Între 1916 și 1920, Pompei Hossu-Longin a fost învățător în satul Tămășești, comuna Băsești, după ce absolvise gimnaziul din Cehu Silvaniei și școala normală din Gherla (în 1917, a urmat studii pedagogice la Budapesta). Activitatea sa folcloristică s-a întins pe parcursul a cinci decenii, perioadă în care s-a remarcat prin colaborarea cu Arhiva de Folclor din Cluj, prin editarea unei lucrări cu caracter didactic – Importanța folclorului prin educație (Editura Noastră, 1933), cât și prin monografia Graiul din Valea Jiului, premiată de Muzeul Limbii Române . Colecția sa de folclor a rămas risipită în periodice. În 2005, Memoria Ethnologica publică un grupaj de descântece (trei texte), culese de Pompei Hossu-Longin din localitatea Tămășești, în anul 1926. '''1923. Béla Bartók.''' În 1923, la București apare volumul doi al studiului Viața păstorească în poezia noastră populară, semnat de [[Ovid Densusianu]] (1873-1938), eminent lingvist, istoric literar și poet (promotor al simbolismului). Tot în 1923, în Germania, la München, [[Béla Bartók]] (1881-1945) publică lucrarea Volksmusik der Rumänen von Maramures , care “a fost apreciată de specialiști drept o pildă clasică de monografie folclorică”. Piesele au fost culese, cu sprijinul lui [[Ion Bârlea]], în urmă cu un deceniu, din satele situate pe văile Iza, Mara și Vișeu. După ce proiectul Cântecele poporului român din Maramureș (ce conținea arii populare culese de B. Bartók, T. Brediceanu și poezii populare culese de Ion Bârlea) a eșuat, cei trei autori retrăgându-și manuscrisele de la Academia Română, aceștia au încercat să-și publice individual colecțiile. Primul care a izbutit a fost Béla Bartók. Colecția sa este alcătuită din 339 de melodii (27 colinde, 14 bocete, 12 doine - “hore lungi”, 155 hori, 114 melodii de joc și 17 piese instrumentale) și provine din 11 sate maramureșene: Ieud (68 de cântece), Oncești (49), Dragomirești (39), Vișeu de Jos (32) etc. Textele alcătuiesc un capitol aparte și sunt însoțite de traducerea lor în limba germană. În finalul studiului, autorul definește dialectul muzical maramureșean. [[Béla Bartók]] s-a născut în 1881 (25 martie) în localitatea Sânnicolau Mare, județul Timiș. A urmat studiile liceale într-un oraș din Ucraina, apoi la Oradea (între 1891-1892) și Bistrița (1893). Primele studii de muzică au fost însușite la Bratislava și desăvârșite la Academia de muzică din Budapesta. A cules, de-a lungul vieții, circa 10.000 de melodii populare din folclorul românesc (3.500 de piese), maghiar, slovac, rutean, sârbo-croat, bulgar, turc, arab, lapon și al pieilor roșii din SUA. Béla Bartók este unul dintre întemeietorii folcloristicii muzicale românești. În 1940, s-a refugiat la New York, unde se stinge din viață în 1945 (26 septembrie). '''1924. Ion Bârlea.''' Epoca clasică a folcloristicii maramureșene a fost puternic amprentată de personalitatea și opera lui [[Ion Bârlea]]. Colecția sa de folclor, realizată în anii 1904-1913 și publicată în două volume la Editura Casa Școalelor din București în 1924, este alcătuită din 1191 de piese folclorice, culese de la 116 performeri din 23 de comune maramureșene (peste 700 provin din Berbești). La fel ca Béla Bartók, [[Ion Bârlea]] își retrage materialul de la Academie în 1921. Doi ani mai târziu, mai precis în 25 mai 1923, colecția Ion Bârlea “primește aviz de publicare la Casa Școalelor, în urma intervențiilor lui G.T. Kirileanu, susținute și de N. Iorga” . Colecția este împărțită în două volume: primul, Balade, colinde și bocete din Maramureș (139 p.), este structurat pe trei capitole – balade istorice și voinicești (51 texte), colinde (33) și bocete (10), la care se adaugă un Glosariu (despre gustare, Pintea Viteazul, oieritul și păstoritul, nunta țărănească, războiul de țesut, portul popular, înmormântarea, colindatul etc); cel de-al doilea, Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri (400 p.) cuprinde cântece de dragoste (267 texte), cântece de jale și supărare (212), cântece cătănești sau ostășești (49), cântece diverse (179), chiuituri (326), descântece, vrăji, farmece și desfaceri (64). Autorii recenziilor au făcut risipă de elogii la adresa colecției I. Bârlea. Ovid Densusianu a apreciat valoarea ei documentară, autenticitatea și valoarea estetică a numeroase piese; V. Bogrea a remarcat notele însoțitoare (“mici repertorii de etnografie și folclor maramureșean”); iar Arthur Gorovei scria : “Chipul cum este cules acest material, fără îndreptări și adaosuri, precum au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de către cărturarii din vechiul regat, dau acestei lucrări caracterul unei opere științifice”. O parte din textele culese de el au intrat în alcătuirea a două prestigioase colecții de folclor muzical (semnate de Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók), astfel încât “avem de-a face cu întâia pătrundere consistentă a folclorului maramureșean în circuitul universal” . Ion Bârlea (n. 11 ianuarie 1883), fiul preotului Petru Bârlea din Berbești, a urmat studiile primare în satul natal și la Sighet, la școala confesională romano-catolică, iar studiile universitare la Academia teologică din Gherla (1901-1905). După patru ani petrecuți la Ieud, ca preot ajutător, în 1913 este transferat în comuna Călinești. În 1920, se mută la Sighet, unde intră în învățământ, iar [[Nicolae Iorga]] îl numește președinte al Ligii culturale din Sighet. Conduce apoi, între anii 1922-1932, Gazeta maramureșeană. Se mută la Cluj (în 1938), iar în perioada 1940-1946 este profesor la Colegiul Sf. Sava din București. Se stinge din viață la 15 mai 1969, în casa sa din Băneasa. '''1925. Tache Papahagi.''' Grație colecțiilor de folclor publicate de Academia Română în 1906 și 1908, după război și după unirea Transilvaniei cu România, folcloriștii din capitală manifestă un interes sporit pentru cultura populară din Maramureș. În acest context, [[Tache Papahagi]] (1892-1977) își propune să realizeze, pentru teza de doctorat, o monografie a regiunii din nordul teritoriilor românești. Papahagi urmase studiile universitare la București (1912-1916), avându-i ca profesori, printre alții, pe Ovid Densusianu și I.A. Candrea. Astfel, în vara anului 1920, tânărul cercetător din Advela (T. Papahagi s-a născut în 20 octombrie 1892, în localitatea Advela, situată azi în Grecia) întreprinde prima expediție în Maramureș. Pe parcursul următorilor cinci ani (până în ianuarie 1925), T. Papahagi va izbuti să alcătuiască o colecție de 569 de texte, la care se adaugă trei melodii, provenind din 30 de localități din Maramureșul istoric. În plus, lucrarea cuprinde și un capitol de tradiții și legende (14 producții), iar în introducere autorul face câteva considerațiuni generale despre situația economică, politică și etnografică a satelor maramureșene, despre biserică, ocupațiile țăranului, despre viața și caracterul oamenilor acestei regiuni. Capitolul “graiul” (fonetica, morfologia, sintaxa, lexicul) este o premieră pentru cercetarea dialectului maramureșean. În fine, în afară de texte și muzică populară (partituri muzicale), teza de doctorat a lui Tache Papagahi mai cuprinde elemente de toponimie, onomastică, indice de sate, planșe cu ilustrații alb-negru și un bogat glosar de termeni regionali. Ovid Densusianu a fost încântat de teza discipolului său și a propus ca lucrarea să fie publicată. Volumul Graiul șI folklorul Maramureșului apare în 1925, la Editura Academiei Române, în seria Din vieața poporului român (vol. XXXIII). “Prin monografia publicată de Tache Papahagi putem ști mai bine acum ce este și ținutul maramureșean. Cum arată titlul ei, nu e numai o monografie ligvistică, ci și folclorică, iar în introducere se descrie viața maramureșenilor, se dau prețioase amănunte etnografice”, nota Ovid Densusianu. A fost apreciat, de către majoritatea exegeților, caracterul științific al lucrării, transcrierea diacritică a textelor (pentru a evidenția particularitățile dialectale), precum și menționarea localităților, a anului, a numelui și a vârstei persoanei de la care a fost cules textul. Cu alte cuvinte, o “monografie model în dialectologia românească”, una dintre cele mai prestigioase “din toate contribuțiile la folclorul maramureșean” . Doar Ion Chiș Șter (1980) va atentat la acest mit, considerând că “transcrierea fonetică a textelor în general nu este corectă” și conțin “foarte multe greșeli” (referitor la textele din colecția Țiplea și Papahagi). Dincolo de polemici, subscriem opiniei că studiul realizat de [[Tache Papahagi]] “rămâne în istoria folcloristicii noastre ca cea dintâi încercare de reprezentare sintetică, globală, a creației populare maramureșene”. '''(1926).''' În anul următor publicării monografiei, Tache Papahagi revine, în revista Grai și suflet, cu un amplu material folcloric din Maramureș, prezentând repertoriul liric a două performere de excepție, Anuța Pleș din Ieud și Irina Stan din Săpânța. '''(1927).''' După obținerea doctoratului (1925), Tache Papahagi își continuă cariera universitară, devenind succesiv docent, conferențiar și profesor (din 1943), iar în 1964 i se decernează titlul de profesor universitar emerit. Din această postură va contribui la formarea a numeroase generații de filologi pasionați de cultura populară. În anul 1927, a avizat, ca îndrumător, teza de licență Folclorul și graiul satului Ieud din județul Maramureș, elaborată de tânărul student al Facultății de Litere și Filosofie din București, Gheorghe Dăncuș. '''(1928).''' Un alt proiect important în care T. Papahagi a dorit să includă și Maramureșul este albumul Images d’Ethnographie Roumaine, apărut în trei volume în anii 1928, 1930 și 1934. În primele două tomuri regăsim numeroase fotografii, realizate în Maramureșul istoric în perioada 1921-1924 și 1927-1928, care ilustrează portul popular, gospodăria și accesoriile, ocupațiile oamenilor, viața de fiecare zi și viața pastorală; de asemenea regăsim panorame ale unor localități maramureșene. După cele trei “episoade” interbelice (B. Bartók, I. Bârlea, T. Papahagi), Maramureșul intră în lumea bună a folcloristicii românești, cu lucrări științifice de o certă valoare. Către sfârșitul deceniului trei, apar alte lucrări importante. I.A. Candrea publică Iarba fiarelor (1928), o colecție de studii despre plante miraculoase sau animale venerate de om, iar Petru Caraman ne dezvăluie Substratul mitologic al sărbătorilor de iarnă la români și slavi. Contribuție la studiul mitologiei creștine din orientul Europei (Iași, 1931). '''1931. Andrei Grobei.''' În vara anului 1931, profesorul [[Mihai Pop]] și etnomuzicologul [[Harry Brauner]] colindau, la pas, satele maramureșene: “Eram fericiți să regăsim după 18 ani melodii înregistrate în 1913 de Béla Bartók (…). Și acum le înregistrez la rândul meu, putând dovedi în felul acesta continuitatea și vitalitatea tradițiilor în creația populară” . Tot în acel an, în foaia săptămânală Chioarul, editată la Șomcuta Mare, învățătorul Andrei Grobei (1900-1987) anunța (în nr. 27) apariția volumului I din colecția realizată în colaborare cu Vladimir Diaconița-Poiana, 1070 chiuituri ale Chioarului. Acesta conține 397 de piese. Însă volumul doi, finalizat în 1939 (cuprinzând alte 427 de chiuituri) a rămas în manuscris, nefiind publicat din motive financiare. În prefața celui de-al doilea volum, A. Grobei preciza: “Am început să culeg chiuituri încă din anul 1915, când eram elev la Preparandia din Gherla și apoi, funcționând ca învățător la Vălenii Șomcutei timp de 18 ani (1921-1939), am continuat activitatea de culegător de folclor la îndemnul fostului revizor școlar Dariu Pop” Andrei Grobei nu s-a rezumat doar la culegerea acestei specii folclorice, dovadă că în culegerea colectivă Ceas pe ceas se alungă (Baia Mare, 1970), el valorifică din colecția sa 13 texte, culese din Finteușu Mare, reprezentând bocete și colinde. Iar în revista Memoria Ethnologica îi apar alte colinde, orații și strigături de nuntă, cântece de petrecanie, strigături și numeroase hori risipite pe marginaliile revistei. În aceeași perioadă (1931-1940), Arhiva de Folclor a Academiei Române condusă de Ion Mușlea se îmbogățește cu numeroase caiete ale corespondenților din Maramureș, “cuprinzând răspunsuri la aproape toate chestionarele și circularele trimise de directorul șArhiveiț, precum și diferite piese de literatură populară” . Șapte din cele nouă culegeri ale corespondenților maramureșeni (Petre Lenghel Izanu, Ioan Vlad, Mihail Gogota, Vasile Bologa, Mihai V. Marina, Vasile Grigor, Vasile Tămășan; Al. Micle, Ioan Bohotici) au fost publicate în urmă cu doi ani într-un prim volum al Corpusului folclorului maramureșean. '''(1936).''' O monografie zootehnică de o certă valoare etnografică izbutește Alexandru I. Georgeoni: Cercetări asupra păstoritului în Maramureș. De reținut capitolele Aspectul păstoritului în Maramureș (despre stâna pe cumpăne, văratul vacilor, repartiția pășunilor) și Anul pastoral (primăvăratul, văratul, tomnatul și iernatul oilor). '''(1937).''' La aproape un deceniu de la editarea broșurii Păstoritul în Munții Rodnei datorată lui Emil Precup, director al liceului din Gherla, profesorul universitar Tiberiu Morariu (1905-1982) publică un amplu studiu etnologic, Vieața pastorală în Munții Rodnei . Autorul, doctor în științe geografice al Universității din Cluj (1935) și membru corespondent al Academiei (1955), dezbate printre altele aspecte legate de importanța istorică a păstoritului în Munții Rodnei și drepturile de proprietate ale populației, respectiv extinderea păstoritului în regiunile nordice ale Carpaților. Nu neglijează nici descrierea tipurilor de stâni și a uneltelor utilizate de păcurari. Cele XV planșe cu fotografii având valoare etnografică întregesc o monografie utilă cercetătorilor care studiază folclorul pastoral. Tot în 1937, sub semnătura lui Florea Florescu apare, în revista Sociologie românească, o culegere de ''Doine și strigături din Maramureș '' și articolul ''Cetele de secerătoare din Cuhea (Maramureș).'' Cinci ani mai târziu, F. Florescu va mai publica un articol despre cercetările sale din Maramureș. Deși erau puse bazele cercetării științifice a folcloristicii, în perioada interbelică mai persistau reminiscențele unor prejudecăți și idei preconcepute față de anumite elemente ale folclorului: superstițiile, chiar legendele și unele credințe populare erau socotite primitive. În acest context, tânărul [[Mircea Eliade]] (1907-1986) găsește de cuviință să abordeze tema, prin publicarea articolului Folclorul ca instrument de cunoaștere , în Revista Fundațiilor Regale (1937). M. Eliade dezvoltă teza potrivit căreia “anumite credințe primitive și folclorice au la bază experiențe concrete”. '''1938. Petre Lenghel Izanu.''' Folcloristul [[Petre Leghel Izanu]] (1908-1979) a urmat Școala normală din Sighet, pe care o va absolvi în 1927. A avut șansa să-i aibă ca dascăli pe Gheorghe Vornicu (întemeietorul Muzeului Etnografic din Sighet), pe Traian Bilțiu Dăncuș și Liviu Bordeaux, pe părintele Ion Bârlea. Timp de patru decenii, a fost profesor în localitățile Oncești, Bârsana, Poienile de sub Munte, Nădlac - Arad și Sighetu Marmației. A început să culeagă poezii populare de la vârsta de 18 ani, mai întâi la Oncești, sat vecin cu Bârsana lui natală . Începând cu anul 1930, Petre Lenghel publică folclor în Viața școlară din Sighet. În 1934, în paginile ziarului ''Graiul Maramureșului'' publică o colecție de colinde sub titlul Obiceiuri de Crăciun și colinde din Maramureș . Patru ani mai târziu, aceleași colinde, însoțite de un studiu, sunt tipărite într-o broșură, sub auspiciile Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș . Lucrarea cuprinde o descriere a obiceiurilor de Crăciun și de Anul Nou, la Bobotează și Sf. Ioan, respectiv 29 de colinde religioase și laice. Din introducere aflăm că broșura a apărut “la îndemnul și stăruința harnicului părinte protopop Titu Berinde din Sighet, directorul Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș“ (p. 13). În îndemnul său, Gheorghe Dăncuș notează: “Culegerea aceasta, (care nu are pretenția de a fi științifică) arată însemnătatea și frumusețea poeziei populare, în care se adresează, mai mult, cetitorilor modești din Maramureș, să fie un îndemn”. Deși extrem de bogată, colecția Petre Lenghel Izanu nu va apărea în volum decât după cel de-al Doilea Război Mondial. În anul 1940, un oarecare Ioan Teodor Cioara publică la Deva o broșură intitulată pompos Folclor din Țara Oașului, Maramureșului și Chioarului . Cele 248 de texte înghesuite în 48 de pagini sunt, majoritatea, țâpurituri din Oaș. În consecință, o lucrare pe care folcloristica Maramureșului nu trebuie să o rețină. '''(1943).''' Lui Emil Petrovici (1899-1968) îi datorăm culegerea a numeroase materiale de folclor din Maramureș pe care le-a inclus ca texte dialectale în suplimentul la Atlasul Lingvistic Român (1943). '''1945. Gheorghe Dăncuș.''' Îndrumat de profesorul Tache Papahagi în perioada studenției, Gheorghe Dăncuș (1906-1961) va rămâne toată viața un pasionat culegător de folclor și un competent autor de studii pe această temă, o parte publicate în Graiul Maramureșului (al cărui director a fost o vreme). Studiile au fost strânse ulterior într-o cărțulie, Literatura populară: Crestături și crâmpeie , apărută la Cluj, în 1945. Marea ambiție a lui Gheorghe Dăncuș, stimulat fiind de lucrarea mentorului său, Tache Papahagi (Graiul și folclorul Maramureșului, 1925) a fost elaborarea Monografiei Maramureșului. Pentru a o redacta, solicită concursul tuturor intelectualilor din județ, prin intermediul ziarului Graiul. În opinia lui, Monografia respectivă trebuia să fie “o lucrare de ansamblu în care se va reflecta, după posibilități, Maramureșul și viața maramureșenilor sub toate aspectele, în trecut și prezent”. Pe măsură ce prin Europa mirosea din nou a praf de pușcă, elanul colaboratorilor Monografiei scade și în cele din urmă proiectul e abandonat. De altfel, în 1938, Gh. Dăncuș părăsește Maramureșul și lucrează, timp de doi ani, la secția culturală a ținutului Someș-Cluj, iar în perioada războiului este redactor la pagina culturală a Tribunei Ardealului. După război, între anii 1944-1946, este profesor la Liceul G. Barițiu din Cluj; timp de trei ani (1946-1949) este activist politic la județeana PCR Maramureș; în 1950, e numit director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, iar în 1955 - director al Muzeului Memorial [[Emil Isac]]. În 1938, Dăncuș înțelege că proiectul, la scara imaginată de el, e utopic, deoarece lipsesc monografiile sătești din Maramureș . Abia după căderea comunismului (1989) am asistat la editarea unui număr considerabil de monografii locale care, cu certitudine, într-o bună zi, vor sta la baza unei ample monografii dedicate Maramureșului. Chiar dacă o parte din aceste studii au un grad ridicat de naivitate și diletantism, unele dintre ele conțin elemente structurale privind particularitățile “legate de modul de viață, de gândire și de creație a locuitorilor unor așezări rurale sau a unei zone”, precum și elementele comune etniei românești – “acel coeficient de originalitate cu care vom intra în Uniunea Europeană” . Mult mai util ar fi, poate, să se întocmească mai întâi o Monografie etnologică a Maramureșului, parte a Istoriei culturii acestui ținut. Istoricii, economiștii, antropologii și oamenii de știință își vor elabora secțiunile specifice profesiei. Și toate tomurile luate la un loc vor alcătui o competentă Monografie a ținutului nord transilvănean. [[Categorie:Istoria folcloristicii maramureșene|Epoca clasică]] k8yh6dep5snds1fziphy33vty36s4d4 102 28290 152642 148705 2026-10-14T12:41:50Z TiberiuFr25 11409 format:similar; eliminare categorii introduse automat 152642 wikitext text/x-wiki {{similar|Autor:Dimitrie Gusti}} {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} == Volume == * ''Egoismus und Altruismus'', 1904 * ''Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik'', 1908 * ''Cosmologia elenă'', 1929 * ''Sociologia militans'', (volumul I, 1935; volumele I și II, 1946) * ''Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii'', (2 volume), 1939 * ''Problema sociologiei'', 1940 * ''La science de la realite sociale'', 1941 * ''[[Enciclopedia României din 1938|Enciclopedia României. Vol. I-IV]], București 1938'', 1938-1943 {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} ixveilfp5504z3ir8rba9hlrrz4e8wd 828 46656 152632 152613 2026-10-14T12:25:01Z TiberiuFr25 11409 152632 Scribunto text/plain require('strict') local p = {} -- Local variables local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local yesno = require('Modul:Yesno') local construct_header = require('Modul:Header structure').construct_header local dateModule = require('Modul:Era') local TableTools = require('Modul:TableTools') local ordinal = require('Modul:Ordinal')._ordinal local categories = {} -- List of categories to add page to. local function preprocess(args) return mw.getCurrentFrame():preprocess(args) end local wd_properties = { birth = 'P569', death = 'P570', workperiodstart = 'P2031', workperiodend = 'P2032', floruit = 'P1317', firstname = 'P735', familyname = 'P734', gender = 'P21', image = 'P18', instanceof = 'P31', medialegend = 'P2096', nationalities = 'P27', occupations = 'P106', religions = 'P140', movements = 'P135', ideologies = 'P1142', employer = 'P108', positionheld = 'P39', awardreceived = 'P166', memberof = 'P463', canonizationstatus = 'P411', contributedto = 'P3919', socialclassification = 'P3716', instrument = 'P1303', describedby = 'P1343' } --------------------------PENTRU LIMBA ROMÂNĂ----------------------------------- -- Localizează tipul datei în limba română, pentru a ajuta la formarea numelor categoriilor. local function localiseYearType(year_type, genitive, plural) -- valori implicite pentru argumente genitive = genitive or false plural = plural or false -- local value = '' if year_type == 'birth' then if genitive then value = 'nașterii' elseif plural then value = 'nașteri' else value = 'naștere' end elseif year_type == 'death' then if genitive then value = 'decesului' elseif plural then value = 'decese' else value = 'deces' end elseif year_type == 'workperiodstart' then if genitive then value = 'începutului activității' elseif plural then value = 'autori care și-au început activitatea' -- exemplu utilizare: „Autori care și-au început activitatea în 1903” else value = 'început de activitate' end elseif year_type == 'workperiodend' then if genitive then value = 'încheierii activității' elseif plural then value = 'autori care și-au încheiat activitatea' else value = 'încheiere de activitate' end else value = year_type end return value end -------------------------------------------------------------------------------- -- Add a category to the current list of categories. Do not include the Category prefix. local function addCategory(category) table.insert(categories, category) end -------------------------------------------------------------------------------- -- Remove a category. Do not include the Category prefix. local function removeCategory(category) for catPos, cat in pairs(categories) do if cat == category then table.remove(categories, catPos) end end end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get wikitext for all categories added using addCategory. local function getCategories() categories = TableTools.removeDuplicates(categories) table.sort(categories) local out = '' for _, cat in pairs(categories) do out = out .. '[[Categorie:' .. cat .. ']]' end return out end local function normalize_args(args) -- aliases local dup_cat = '' local oldKeys = {} local newArgs = {} for k, v in pairs(args) do local newkey = string.lower(string.gsub(string.gsub(tostring(k), '-', '_'), ' ', '_')) if newkey ~= tostring(k) then if args[newkey] then addCategory('Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor') end newArgs[newkey] = newArgs[newkey] or v table.insert(oldKeys, tostring(k)) end end for k, v in pairs(newArgs) do args[k] = v end for k, v in pairs(oldKeys) do args[v] = nil end args.wikidata = args.wikidata or args.wikidata_id args.wikidata_id = nil -- Fetch entity object for Wikidata item connected to the current page -- Let manually-specified Wikidata ID override if given and valid if args.wikidata and mw.wikibase.isValidEntityId(args.wikidata) then args.wd_entity = mw.wikibase.getEntity(args.wikidata) else args.wd_entity = mw.wikibase.getEntity() end args.use_initials = yesno(args.use_initials) ~= false and args.last_initial ~= '!NO_INITIALS' args.nocat = yesno(args.nocat) or false return args end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get the actual parentheses-enclosed HTML string that shows the dates. local function getFormattedDates(birthyear, deathyear, workPeriodYears) if not birthyear and not deathyear and not workPeriodYears then return nil end local dates = '<br />(' local birthNotFloruit = birthyear and not birthyear:match("^fl%.") local deathNotFloruit = deathyear and not deathyear:match("^fl%.") if birthNotFloruit or deathNotFloruit or not workPeriodYears then if birthyear then if birthNotFloruit and deathyear and not deathNotFloruit then dates = dates .. "n. " end dates = dates .. birthyear end if (birthyear or deathyear) and birthyear ~= deathyear then -- Add spaces if there are spaces in either of the dates. local spaces = '' if string.match((birthyear or '') .. (deathyear or ''), ' ') then spaces = ' ' end dates = dates .. spaces .. '–' .. spaces end if deathyear and birthyear ~= deathyear then if deathNotFloruit and birthyear and not birthNotFloruit then dates = dates .. "d. " end dates = dates .. deathyear end else dates = dates .. workPeriodYears addCategory('Autori cu date floruit') end if birthyear or deathyear or workPeriodYears then dates = dates .. ')' end return dates end -------------------------------------------------------------------------------- -- Take a statement of a given property and make a human-readable year string -- out of it, adding the relevant categories as we go. -- @param table statement The statement. -- @param string type One of 'birth' or 'death'. local function getYearStringFromSingleStatement(statement, year_type) local snak = statement.mainsnak -- We're not using mw.wikibase.formatValue because we only want years. -- No value. This is invalid for birth dates (should be 'somevalue' -- instead), and indicates 'still alive' for death dates. if snak.snaktype == 'novalue' and year_type == 'birth' then addCategory('Autori cu data nașterii lipsă') return nil end if snak.snaktype == 'novalue' and year_type == 'death' then addCategory('Autori în viață') return nil end -- Unknown value. if snak.snaktype == 'somevalue' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' necunoscută') return '?' end -- Extract year from the time value. local _, _, extractedYear = string.find(snak.datavalue.value.time, '([%+%-]%d%d%d+)%-') local year = math.abs(tonumber(extractedYear)) -- „Autori din epoca ...” (vezi [[Modul:Era]]) addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(extractedYear)) -- Century & millennium precision. if snak.datavalue.value.precision == 6 or snak.datavalue.value.precision == 7 then local ceilfactor = 100 local precisionName = 'secolul' if snak.datavalue.value.precision == 6 then ceilfactor = 1000 precisionName = 'mileniul' end local cent = math.max(math.ceil(year/ceilfactor), 1) local suffixed_cent = ordinal(cent, false, 'm') -- 'm' este pentru genul masculin, vezi [[Modul:Ordinal]] year = precisionName .. ' ' .. suffixed_cent addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') elseif snak.datavalue.value.precision == 8 then -- decade precision year = 'anii ' .. math.floor(tonumber(year)/10) * 10 addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') end if tonumber(extractedYear) < 0 then year = year .. ' î.e.n.' end -- Remove from 'Living authors' if that's not possible. if tonumber(extractedYear) < tonumber(os.date('%Y') - 110) then removeCategory('Autori în viață') end -- Add to e.g. 'YYYY births' category (before we add 'c.' or 'fl.' prefixes). if year_type == 'birth' or year_type == 'death' then -- mw.logObject('Wikidata cat') -- mw.logObject(year .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) end -- Extract circa (P1480 = sourcing circumstances, Q5727902 = circa) if statement.qualifiers and statement.qualifiers.P1480 then for _,qualifier in pairs(statement.qualifiers.P1480) do if qualifier.datavalue and qualifier.datavalue.value.id == 'Q5727902' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') year = 'cca. ' .. year end end end -- Add floruit abbreviation. if year_type == 'floruit' then year = 'fl. ' .. year end return year end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get a given or family name property. -- This concatenates (with spaces) all statements of the given property in order of the series ordinal (P1545) qualifier. -- @TODO fix this. local function getNameFromWikidata(item, property) local statements = item:getBestStatements(property) local out = {} if statements[1] and statements[1].mainsnak.datavalue then local itemId = statements[1].mainsnak.datavalue.value.id table.insert(out, mw.wikibase.label(itemId) or '') end return table.concat(out, ' ') end -------------------------------------------------------------------------------- local function getPropertyValue(item, property) local statements = item:getBestStatements(property) if statements[1] and statements[1].mainsnak.datavalue then return statements[1].mainsnak.datavalue.value end end -------------------------------------------------------------------------------- -- The 'Wikisource' format for a birth or death year is as follows: -- "?" or empty for unknown (or still alive) -- Use î.e.n. for years before year 1 -- Approximate dates: -- Decades or centuries: "1930s" or "20th century" -- Circa: "c/1930" or "c. 1930" or "ca 1930" or "circa 1930" -- Tenuous year: "1932/?" -- Choice of two or more years: "1932/1933" -- This is a slightly overly-complicated function, but one day will be able to be deleted. -- @param string type Either 'birth' or 'death' -- @return string The year to display local function formatWikisourceYear(year, year_type) if not year then return nil end -- mw.logObject('formatWikisourceYear') local yearParts = mw.text.split(year, '/', true) -- mw.logObject('yearParts') -- mw.logObject(yearParts) -- Ends in a question mark. if yearParts[2] == '?' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' necunoscută') if tonumber(yearParts[1]) then -- mw.logObject('unknown') -- mw.logObject(yearParts[1] .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(yearParts[1])) addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. yearParts[1]) else addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' non-numerică') end return yearParts[1] .. '?' end -- Starts with one of the 'circa' abbreviations local circaNames = {'ca.', 'c.', 'ca', 'c', 'circa', 'cca', 'cca.'} for _, circaName in pairs(circaNames) do local yearNumber local isCirca = false if yearParts[1] == circaName then yearNumber = mw.text.trim(yearParts[2]) isCirca = true elseif string.match(yearParts[1], '^' .. circaName) then yearNumber = string.gsub(yearParts[1], '^' .. circaName, '') isCirca = (tonumber(yearNumber) ~= nil) end if isCirca then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') if tonumber(yearNumber) then yearNumber = tonumber(yearNumber) -- mw.logObject(yearNumber) addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(tostring(yearNumber))) addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) else addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' non-numerică') end return 'cca. ' .. yearNumber end end -- If there is more than one year part, and they're all numbers, add categories. local allPartsAreNumeric = true if #yearParts > 1 then for _, yearPart in pairs(yearParts) do if tonumber(yearPart) then -- mw.logObject('numeric') -- mw.logObject(yearPart .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(yearPart)) else allPartsAreNumeric = false end end if allPartsAreNumeric then addCategory('Autori cu data nașterii aproximativă') end elseif #yearParts == 1 and not tonumber(year) then allPartsAreNumeric = false end -- Otherwise, just use whatever's been given if not allPartsAreNumeric then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' non-numerică') end if #yearParts == 1 or allPartsAreNumeric == false then -- mw.logObject('not numeric') -- mw.logObject(year .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) end return year end --[=[ Get a formatted year of the given property and add to the relevant categories ]=] local function formatWikidataYear(item, year_type) -- Check sanity of inputs if not item or not year_type or not wd_properties[year_type] then return nil end local property = wd_properties[year_type] -- Get this property's statements. local statements = item:getBestStatements(property) if #statements == 0 then -- If there are no statements of this type, add to 'missing' category. if year_type == 'birth' or year_type == 'death' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' lipsă') end local isHuman = item:formatPropertyValues(wd_properties['instanceof']).value == 'human' if year_type == 'death' and isHuman then -- If no statements about death, assume to be alive. addCategory('Autori în viață') end end -- Compile a list of years, one from each statement. local years = {} for _, statement in pairs(statements) do local year = getYearStringFromSingleStatement(statement, year_type) if year then table.insert(years, year) end end years = TableTools.removeDuplicates(years) -- If no year found yet, try for a floruit date. Make an exception for workperiod if (#years == 0 or table.concat(years, '/') == '?') and year_type ~= "workperiodstart" and year_type ~= "workperiodend" then local floruitStatements = item:getBestStatements(wd_properties["floruit"]) for _, statement in pairs(floruitStatements) do -- If all we've got so far is 'unknown', replace it. if table.concat(years, '/') == '?' then years = {} end addCategory('Autori cu date floruit') local year = getYearStringFromSingleStatement(statement, 'floruit') if year then table.insert(years, year) end end end years = TableTools.removeDuplicates(years) if #years == 0 then return nil end return table.concat(years, '/') end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get a single formatted date, with no categories. -- args.year, args.year_type, args.wd_entity local function date(args) if args.year then return formatWikisourceYear(args.year, args.year_type) else return formatWikidataYear(args.wd_entity, args.year_type) end end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get a formatted string of the years that this author lived, -- and categorise in the appropriate categories. -- The returned string starts with a line break (<br />). local function dates(args) local outHtml = mw.html.create() -------------------------------------------------------------------------------- -- Check a given title as having the appropriate dates as a disambiguating suffix. local function checkTitleDatesAgainstWikidata(title, wikidata) -- All disambiguated author pages have parentheses in their titles. local titleHasParentheses = string.find(tostring(title), '%d%)') if not titleHasParentheses then return end -- The title should end with years in the same format as is used in the page header -- but with a normal hyphen instead of an en-dash. local dates = '(' .. (date({year_type = 'birth', wd_entity = args.wd_entity}) or '') .. '-' .. (date({year_type = 'death', wd_entity = args.wd_entity}) or '') .. ')' if string.sub(tostring(title), -string.len(dates)) ~= dates then addCategory('Autori cu nepotriviri între titlu și dată') end end -- Check disambiguated page titles for accuracy. checkTitleDatesAgainstWikidata(args.pagetitle or mw.title.getCurrentTitle(), args.wikidata) -- Get the dates (do death first, so birth can override categories if required): -- Death local deathyear local wikidataDeathyear = formatWikidataYear(args.wd_entity, 'death') local wikisourceDeathyear = args.deathyear or args.an_deces wikisourceDeathyear = formatWikisourceYear(wikisourceDeathyear, 'death') if wikisourceDeathyear then -- For Wikisource-supplied death dates. deathyear = wikisourceDeathyear addCategory('Autori cu data decesului suprascrisă') if args.wd_entity and wikisourceDeathyear ~= wikidataDeathyear then addCategory('Autori cu data decesului care diferă de Wikidata') end if tonumber(deathyear) then addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(deathyear)) end else deathyear = wikidataDeathyear end if not deathyear then addCategory('Autori cu data decesului lipsă') end -- Birth local birthyear local wikidataBirthyear = formatWikidataYear(args.wd_entity, 'birth') local wikisourceBirthyear = args.birthyear or args.an_nastere wikisourceBirthyear = formatWikisourceYear(wikisourceBirthyear, 'birth') if wikisourceBirthyear then -- For Wikisource-supplied birth dates. birthyear = wikisourceBirthyear addCategory('Autori cu data nașterii suprascrisă') if args.wd_entity and wikisourceBirthyear ~= wikidataBirthyear then addCategory('Autori cu data nașterii care diferă de Wikidata') end if tonumber(birthyear) then addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(birthyear)) end else birthyear = wikidataBirthyear end if not birthyear then addCategory('Autori cu data nașterii lipsă') end -- Work period local startYear = formatWikidataYear(args.wd_entity, "workperiodstart") local endYear = formatWikidataYear(args.wd_entity, "workperiodend") local workPeriodYears if startYear or endYear then if not startYear then startYear = '?' end if not endYear then endYear = '?' end workPeriodYears = "fl. " .. startYear .. "–" .. endYear else workPeriodYears = nil end -- Put all the output together, including manual override of the dates. local dates = '' local overrideDates = args.dates or args['date'] if overrideDates then -- The parentheses are repeated here and in getFormattedDates() addCategory('Autori cu date suprascrise') dates = '<br />(' .. overrideDates .. ')' else dates = getFormattedDates(birthyear, deathyear, workPeriodYears) end if dates then outHtml:wikitext(dates) return tostring(outHtml) end return nil end --[=[ Match claims to configured categories. Utility function for constructCategories. Modifies the provided table to add categories configured in /data. ]=] local function addCategoriesFromClaims(entity, pId, knownCategories) -- Abort if the provided category mappings are missing or undefined if not knownCategories then error('Denumirile categoriilor nu sunt definite. Verifică [[Modul:Author/data]].') end -- Get statements for the property provided (ignore deprecated statements) local statements = entity:getBestStatements(pId) -- Get the category for each statement's value if a mapping exists for _, v in pairs(statements) do -- Sometimes the property exists on the item but has no value, -- or it has an unknown value, -- so in the output from mw.wikibase.getEntity() -- .mainsnak's .datavalue will be nil. if v.mainsnak.snaktype == 'value' then local valueId = v.mainsnak.datavalue.value.id -- Add the category if we have a mapping for this statement local knownCat = knownCategories[valueId] if knownCat then addCategory(knownCat) end end end end --[=[ Get categories for nationality, occupations, etc. Returns categories as a string of wikicode ]=] local function constructCategories(entity) if not entity then return nil end -- Load the property to category mappings local DATA = mw.loadData('Modul:Author/data') -- Add categories from properties for which we have a configured mapping addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['nationalities'], DATA.categories.nationalities) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['occupations'], DATA.categories.occupations) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['religions'], DATA.categories.religions) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['movements'], DATA.categories.movements) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['ideologies'], DATA.categories.ideologies) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['employer'], DATA.categories.employer) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['positionheld'], DATA.categories.positionheld) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['awardreceived'], DATA.categories.awardreceived) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['memberof'], DATA.categories.memberof) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['canonizationstatus'], DATA.categories.canonizationstatus) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['contributedto'], DATA.categories.contributedto) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['socialclassification'], DATA.categories.socialclassification) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['instrument'], DATA.categories.instrument) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['describedby'], DATA.categories.describedby) end -------------------------------------------------------------------------------- -- Output link and category for initial letters of family name. -- -- PENTRU WIKISOURCE ÎN ROMÂNĂ: -- Modulul a fost modificat pentru a se extrage doar prima literă din numele de -- familie, nu primele două cum se procedează la Wikisource în engleză. local function lastInitial(args) -- Handle special override if not args.use_initials then return nil end -- Allow manual override of initials. local initials = args['index_alfabetic'] or args.last_initial -- If a lastname is provided, get the initials from that. if not initials and args.lastname then initials = mw.ustring.sub(args.lastname, 1, 1) end -- Fetch from Wikidata. if not initials then local item = args.wd_entity if item then -- Get the first family name statement. local familyNames = item:getBestStatements(wd_properties['familyname']) if #familyNames > 0 then local familyNameId = familyNames[1].mainsnak.datavalue.value.id local familyName = mw.wikibase.getEntity(familyNameId) if familyName.labels then -- Take the first character of the Romanian label -- (this avoids issues with 'native label P1705' and is fine for Romanian Wikisource). if familyName.labels.ro then initials = mw.ustring.sub(familyName.labels.ro.value, 1, 1) elseif familyName.labels.en then initials = mw.ustring.sub(familyName.labels.en.value, 1, 1) end end end end end -- Put it all together and output local out if initials then out = '[[:Categorie:Autori-' .. initials .. '|Index Autori: ' .. initials .. ']]' local authorCategory = mw.title.new('Autori-' .. initials, 'Categorie') addCategory(authorCategory.text) if authorCategory.exists ~= true then addCategory('Pagini de autor cu categorii de inițiale lipsă') end else addCategory('Autori fără inițiale') out = '[[:Categorie:Autori fără inițiale|Autori fără inițiale]]' end return out end -------------------------------------------------------------------------------- -- Header assembly local function ucfirst(s) return string.sub(s, 1, 1) .. string.sub(s, 2) end local function gender_from_wd(wd_entity) if not wd_entity then return nil end local statements = wd_entity:getBestStatements(wd_properties['gender']) if #statements == 0 then return nil end local genders = {} for _, statement in pairs(statements) do local snak = statement.mainsnak if snak.snaktype ~= 'value' or not snak or snak.datatype ~= 'wikibase-item' or not snak.datavalue or not snak.datavalue.value or not snak.datavalue.value.id then break end local gender_item = mw.wikibase.getEntity(snak.datavalue.value.id) if not gender_item or not gender_item.labels or not gender_item.labels.ro or not gender_item.labels.ro.value then break end table.insert(genders, gender_item.labels.ro.value) end return genders[1] end local function image_from_wd(wd_entity) if not wd_entity then return {} end local statements = wd_entity:getBestStatements(wd_properties['image']) if #statements == 0 then return {} end local images = {} --[=[ local langcode = mw.getCurrentFrame():callParserFunction('int', {'lang'}) langcode = (mw.language.isKnownLanguageTag(langcode) and langcode) or mw.language.getContentLanguage().code local base_langcode = mw.text.split(langcode, '-', true)[1] local langcode_fallbacks_ordered = {base_langcode} for i, lang in ipairs(mw.language.getFallbacksFor(base_langcode)) do table.insert(langcode_fallbacks_ordered, lang) end if base_langcode ~= langcode then table.insert(langcode_fallbacks_ordered, 2, langcode) for i, lang in ipairs(mw.language.getFallbacksFor(langcode)) do table.insert(langcode_fallbacks_ordered, lang) end end local langcode_fallbacks = {} for i, v in ipairs(langcode_fallbacks_ordered) do langcode_fallbacks[v] = i end ]=] local langcode_fallbacks = {[mw.language.getContentLanguage().code] = 1} for _, statement in pairs(statements) do local image = statement.mainsnak.datatype == 'commonsMedia' and statement.mainsnak.datavalue and statement.mainsnak.datavalue.value local captions = {} local legends = statement['qualifiers'] and statement['qualifiers'][wd_properties['medialegend']] if legends then for i, legend in ipairs(legends) do if legend.datatype == 'monolingualtext' and legend.datavalue and legend.datavalue.value and legend.datavalue.value.text and legend.datavalue.value.language then local legend_langcode = legend.datavalue.value.language local legend_base_langcode = mw.text.split(legend_langcode, '-', true)[1] local legend_text = legend.datavalue.value.text if langcode_fallbacks[legend_langcode] then captions[langcode_fallbacks[legend_langcode]] = legend_text elseif langcode_fallbacks[legend_base_langcode] then captions[langcode_fallbacks[legend_base_langcode]] = captions[langcode_fallbacks[legend_base_langcode]] or legend_text end end end captions = TableTools.compressSparseArray(captions) end if image then table.insert(images, {image = image, image_caption = captions[1]}) end end return images[1] or {} end function p.image_from_wd(wd_entity) return image_from_wd(wd_entity) end local function get_image(args) local image = args.image or args.imagine local wd_image_info = image_from_wd(args.wd_entity) local template_ns = args.template_ns or 'Autor' if image then addCategory('Pagini de ' .. string.lower(template_ns) .. ' cu imagine') else image = wd_image_info.image if image then addCategory('Pagini de ' .. string.lower(template_ns) .. ' cu imagine de la Wikidata') else addCategory('Pagini de ' .. string.lower(template_ns) .. ' fără imagine') end end local image_display = '' if image then local upright = (yesno(args.upright) and '|upright=0.4') or '' args.image_caption = args.image_caption or args.descriere_imagine or wd_image_info.image_caption or args.name_text local caption_div = (args.image_caption and tostring(mw.html.create('div'):css({['text-align'] = 'center'}):wikitext(args.image_caption))) or '' image_display = '[[Fișier:' .. image .. '|thumb' .. upright .. '|' .. caption_div .. ']]' end return image_display end local function construct_defaultsort(args) local defaultsort = args.defaultsort if not defaultsort then if args.prenume and args.nume then defaultsort = ucfirst(args.nume .. ', ' .. args.prenume) elseif args.firstname and args.lastname then defaultsort = ucfirst(args.lastname .. ', ' .. args.firstname) elseif args.prenume or args.nume then defaultsort = ucfirst((args.nume or '') .. (args.prenume or '')) elseif args.firstname or args.lastname then defaultsort = ucfirst((args.lastname or '') .. (args.firstname or '')) end end if defaultsort then return mw.getCurrentFrame():callParserFunction('DEFAULTSORT', {defaultsort}) end return '' end local function author(args) args = normalize_args(args) -- Always tell Header structure that we're {{author}} -- TODO: Is there a use case for letting our clients set this? args.template = 'author' local current_title = mw.title.getCurrentTitle() local firstname = args.prenume or args.firstname or args.wd_entity:formatPropertyValues(wd_properties['firstname']).value:gsub(',', '') local lastname = args.nume or args.lastname or args.wd_entity:formatPropertyValues(wd_properties['familyname']).value:gsub(',', '') if lastname == '' then lastname = args.wd_entity:getLabel('ro') end local last_initial = args.last_initial or args['index-alfabetic'] or lastname:sub(1,1) if firstname and firstname ~= '' then firstname = preprocess(firstname) end if lastname then lastname = preprocess(lastname) end if last_initial then last_initial = preprocess(last_initial) end args.header_class = 'wst-author ws-header' -- main block args.main_class = 'authortemplate' args.anterior = lastInitial(args) if firstname and lastname then if yesno(args.invert_names) then args.name_text = lastname .. ' ' .. firstname else args.name_text = firstname .. ' ' .. lastname end else args.name_text = firstname or lastname end local name_text_span = '' if args.name_text then name_text_span = tostring(mw.html.create('span'):css({['font-weight'] = 'bold'}):wikitext(args.name_text)) end local dates_text = '' if not yesno(args.disambiguation) then dates_text = dates(args) or '' end args.main_title = name_text_span .. dates_text -- notes block args.notes_class = 'author_notes' args.commonscat = args.commonscat or ( args.wd_entity and args.wd_entity.claims and args.wd_entity.claims.P373 and args.wd_entity.claims.P373[1] and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak.datatype == 'string' and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak.datavalue and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak.datavalue.value ) args.note = args.description or args.descriere or args.wd_entity:getDescription('ro'):gsub("^%l", string.upper) -- image local image_display = get_image(args) -- defaultsort args.defaultsort = args.defaultsort or args.sortkey local defaultsort_magicword = construct_defaultsort(args) -- categories if not args.categories then -- Author index category if last_initial then addCategory('Autori-' .. last_initial) elseif not last_initial then addCategory('Autori fără inițiale') end -- Categorisation of author pages by gender, based on Wikidata sex or gender Property (P21) -- The main are: male (Q6581097), female (Q6581072), transgender female (Q1052281), transgender male (Q2449503) if args.wd_entity then local gender = gender_from_wd(args.wd_entity) if gender == 'transsexual femeie' or gender == 'femeie' then addCategory('Autori femei') addCategory('Pagini de autor cu gen la Wikidata') elseif gender == 'transsexual bărbat' or gender == 'bărbat' then addCategory('Autori bărbați') addCategory('Pagini de autor cu gen la Wikidata') elseif gender then addCategory('Pagini de autor cu gen necunoscut la Wikidata') else addCategory('Pagini de autor fără gen la Wikidata') end if gender == 'transsexual femeie' or gender == 'transsexual bărbat' then addCategory('Autori transgen și transsexuali') end else addCategory('Pagini de autor cu gen categorisit manual') end constructCategories(args.wd_entity) -- Categorisation of author pages with interwiki links (used for maintenance view only, links come from WD) if args.wikipedia then addCategory('Pagini de autor cu legături la Wikipedia') end if args.wikiquote then addCategory('Pagini de autor cu legături la Wikicitat') end if args.commons then addCategory('Pagini de autor cu legături la Wikimedia Commons') end if args.commonscat then addCategory('Pagini de autor cu legături la categorii Wikimedia Commons') end -- Whether page is connected to Wikidata if (args.namespace or current_title.nsText) == 'Autor' then if args.wd_entity then addCategory('Pagini de autor conectate la Wikidata') else addCategory('Pagini de autor neconectate la Wikidata') end end end -- microformat local microformat = mw.html.create('div') :attr('id', 'ws-data') :addClass('vcard ws-noexport') :css({['display'] = 'none', ['speak'] = 'none'}) local microformat_wikitext = { tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-article-id'):wikitext(current_title.id)) } if args.wd_entity then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'wd-article-id') :wikitext(args.wd_entity.id) ) ) end if args.name_text then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'ws-name') :addClass('fn') :wikitext(args.name_text) ) ) table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :addClass('n') :wikitext(table.concat({ tostring(mw.html.create('span'):addClass('given-name'):wikitext(firstname or '')), tostring(mw.html.create('span'):addClass('family-name'):wikitext(lastname or '')) })) ) ) end if args.defaultsort then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-key'):wikitext(args.defaultsort))) end if args.image then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-image'):wikitext(args.image))) end if args.birthyear then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'ws-birthdate') :addClass('bday') :wikitext(date({['year_type'] = 'birth', ['year'] = args.birthyear})) ) ) end if args.deathyear then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'ws-deathdate') :addClass('dday') :wikitext(date({['year_type'] = 'death', ['year'] = args.deathyear})) ) ) end if args.wikipedia then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-wikipedia'):wikitext(args.wikipedia))) end if args.wikiquote then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-wikiquote'):wikitext(args.wikiquote))) end if args.commonscat then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-commons'):wikitext(args.commonscat))) elseif args.commons then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-commons'):wikitext('Category' .. args.commons))) end if args.description then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-description'):addClass('note'):wikitext(args.description))) end if args.descriere then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-descriere'):addClass('note'):wikitext(args.descriere))) end microformat:wikitext(table.concat(microformat_wikitext)) -- assemble local cats = '' if not args.nocat then cats = (args.categories or '') .. getCategories() end args.post_notes = image_display .. defaultsort_magicword .. cats .. tostring(microformat) args.wikidataswitch = true return mw.getCurrentFrame():extensionTag('templatestyles', '', {src = 'Format:Autor/styles.css'}) .. construct_header(args) end -- for testing function p._getCategories(args) args = normalize_args(args) p._author(args) return getCategories() end function p.getCategories(frame) return p._getCategories(getArgs(frame)) end function p._date(args) args = normalize_args(args) args.year_type = args.year_type or args['type'] or 'birth' return date(args) end function p.date(frame) return p._date(getArgs(frame)) end function p._lastInitial(args) args = normalize_args(args) return lastInitial(args) end function p.lastInitial(frame) return p._lastInitial(getArgs(frame)) end -- Debugging 1: mw.log(p._lastInitial({last_initial = 'Qx'})) -- Debugging 2: mw.log(p._lastInitial({wikidata = 'Q1107985'})) -- Debugging 1: mw.log(p._lastInitial({lastname = 'Qqxxx'})) -- Debugging 3: mw.log(p._lastInitial({last_initial = 'Qx', wikidata_id='Q1107985'})) -- used by [[Module:Person]] function p._dates(args) args = normalize_args(args) return dates(args) end function p.dates(frame) return p._dates(getArgs(frame)) end function p._get_image(args) args = normalize_args(args) if args.nocat then return get_image(args) else return get_image(args) .. getCategories() end end function p.get_image(frame) return p._get_image(getArgs(frame)) end function p._construct_defaultsort(args) args = normalize_args(args) return construct_defaultsort(args) end function p.construct_defaultsort(frame) return p._construct_defaultsort(getArgs(frame)) end -- Used by [[Module:Disambiguation]] and [[Template:Author]] function p._author(args) return author(args) end function p.author(frame) return p._author(getArgs(frame)) end return p gjxbig5anb7d2q63roox48rm5nk7hlf 152636 152632 2026-10-14T12:35:32Z TiberiuFr25 11409 Anulat modificarea [[Special:Diff/152632|152632]] făcută de [[Special:Contributions/TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[User talk:TiberiuFr25|Discuție]]) 152636 Scribunto text/plain require('strict') local p = {} -- Local variables local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local yesno = require('Modul:Yesno') local construct_header = require('Modul:Header structure').construct_header local dateModule = require('Modul:Era') local TableTools = require('Modul:TableTools') local ordinal = require('Modul:Ordinal')._ordinal local categories = {} -- List of categories to add page to. local function preprocess(args) return mw.getCurrentFrame():preprocess(args) end local wd_properties = { birth = 'P569', death = 'P570', workperiodstart = 'P2031', workperiodend = 'P2032', floruit = 'P1317', firstname = 'P735', familyname = 'P734', gender = 'P21', image = 'P18', instanceof = 'P31', medialegend = 'P2096', nationalities = 'P27', occupations = 'P106', religions = 'P140', movements = 'P135', ideologies = 'P1142', employer = 'P108', positionheld = 'P39', awardreceived = 'P166', memberof = 'P463', canonizationstatus = 'P411', contributedto = 'P3919', socialclassification = 'P3716', instrument = 'P1303', describedby = 'P1343' } --------------------------PENTRU LIMBA ROMÂNĂ----------------------------------- -- Localizează tipul datei în limba română, pentru a ajuta la formarea numelor categoriilor. local function localiseYearType(year_type, genitive, plural) -- valori implicite pentru argumente genitive = genitive or false plural = plural or false -- local value = '' if year_type == 'birth' then if genitive then value = 'nașterii' elseif plural then value = 'nașteri' else value = 'naștere' end elseif year_type == 'death' then if genitive then value = 'decesului' elseif plural then value = 'decese' else value = 'deces' end elseif year_type == 'workperiodstart' then if genitive then value = 'începutului activității' elseif plural then value = 'autori care și-au început activitatea' -- exemplu utilizare: „Autori care și-au început activitatea în 1903” else value = 'început de activitate' end elseif year_type == 'workperiodend' then if genitive then value = 'încheierii activității' elseif plural then value = 'autori care și-au încheiat activitatea' else value = 'încheiere de activitate' end else value = year_type end return value end -------------------------------------------------------------------------------- -- Add a category to the current list of categories. Do not include the Category prefix. local function addCategory(category) table.insert(categories, category) end -------------------------------------------------------------------------------- -- Remove a category. Do not include the Category prefix. local function removeCategory(category) for catPos, cat in pairs(categories) do if cat == category then table.remove(categories, catPos) end end end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get wikitext for all categories added using addCategory. local function getCategories() categories = TableTools.removeDuplicates(categories) table.sort(categories) local out = '' for _, cat in pairs(categories) do out = out .. '[[Categorie:' .. cat .. ']]' end return out end local function normalize_args(args) -- aliases local dup_cat = '' local oldKeys = {} local newArgs = {} for k, v in pairs(args) do local newkey = string.lower(string.gsub(string.gsub(tostring(k), '-', '_'), ' ', '_')) if newkey ~= tostring(k) then if args[newkey] then addCategory('Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor') end newArgs[newkey] = newArgs[newkey] or v table.insert(oldKeys, tostring(k)) end end for k, v in pairs(newArgs) do args[k] = v end for k, v in pairs(oldKeys) do args[v] = nil end args.wikidata = args.wikidata or args.wikidata_id args.wikidata_id = nil -- Fetch entity object for Wikidata item connected to the current page -- Let manually-specified Wikidata ID override if given and valid if args.wikidata and mw.wikibase.isValidEntityId(args.wikidata) then args.wd_entity = mw.wikibase.getEntity(args.wikidata) else args.wd_entity = mw.wikibase.getEntity() end args.use_initials = yesno(args.use_initials) ~= false and args.last_initial ~= '!NO_INITIALS' args.nocat = yesno(args.nocat) or false return args end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get the actual parentheses-enclosed HTML string that shows the dates. local function getFormattedDates(birthyear, deathyear, workPeriodYears) if not birthyear and not deathyear and not workPeriodYears then return nil end local dates = '<br />(' local birthNotFloruit = birthyear and not birthyear:match("^fl%.") local deathNotFloruit = deathyear and not deathyear:match("^fl%.") if birthNotFloruit or deathNotFloruit or not workPeriodYears then if birthyear then if birthNotFloruit and deathyear and not deathNotFloruit then dates = dates .. "n. " end dates = dates .. birthyear end if (birthyear or deathyear) and birthyear ~= deathyear then -- Add spaces if there are spaces in either of the dates. local spaces = '' if string.match((birthyear or '') .. (deathyear or ''), ' ') then spaces = ' ' end dates = dates .. spaces .. '–' .. spaces end if deathyear and birthyear ~= deathyear then if deathNotFloruit and birthyear and not birthNotFloruit then dates = dates .. "d. " end dates = dates .. deathyear end else dates = dates .. workPeriodYears addCategory('Autori cu date floruit') end if birthyear or deathyear or workPeriodYears then dates = dates .. ')' end return dates end -------------------------------------------------------------------------------- -- Take a statement of a given property and make a human-readable year string -- out of it, adding the relevant categories as we go. -- @param table statement The statement. -- @param string type One of 'birth' or 'death'. local function getYearStringFromSingleStatement(statement, year_type) local snak = statement.mainsnak -- We're not using mw.wikibase.formatValue because we only want years. -- No value. This is invalid for birth dates (should be 'somevalue' -- instead), and indicates 'still alive' for death dates. if snak.snaktype == 'novalue' and year_type == 'birth' then addCategory('Autori cu data nașterii lipsă') return nil end if snak.snaktype == 'novalue' and year_type == 'death' then addCategory('Autori în viață') return nil end -- Unknown value. if snak.snaktype == 'somevalue' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' necunoscută') return '?' end -- Extract year from the time value. local _, _, extractedYear = string.find(snak.datavalue.value.time, '([%+%-]%d%d%d+)%-') local year = math.abs(tonumber(extractedYear)) -- „Autori din epoca ...” (vezi [[Modul:Era]]) addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(extractedYear)) -- Century & millennium precision. if snak.datavalue.value.precision == 6 or snak.datavalue.value.precision == 7 then local ceilfactor = 100 local precisionName = 'secolul' if snak.datavalue.value.precision == 6 then ceilfactor = 1000 precisionName = 'mileniul' end local cent = math.max(math.ceil(year/ceilfactor), 1) local suffixed_cent = ordinal(cent, false, 'm') -- 'm' este pentru genul masculin, vezi [[Modul:Ordinal]] year = precisionName .. ' ' .. suffixed_cent addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') elseif snak.datavalue.value.precision == 8 then -- decade precision year = 'anii ' .. math.floor(tonumber(year)/10) * 10 addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') end if tonumber(extractedYear) < 0 then year = year .. ' î.e.n.' end -- Remove from 'Living authors' if that's not possible. if tonumber(extractedYear) < tonumber(os.date('%Y') - 110) then removeCategory('Autori în viață') end -- Add to e.g. 'YYYY births' category (before we add 'c.' or 'fl.' prefixes). if year_type == 'birth' or year_type == 'death' then -- mw.logObject('Wikidata cat') -- mw.logObject(year .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) end -- Extract circa (P1480 = sourcing circumstances, Q5727902 = circa) if statement.qualifiers and statement.qualifiers.P1480 then for _,qualifier in pairs(statement.qualifiers.P1480) do if qualifier.datavalue and qualifier.datavalue.value.id == 'Q5727902' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') year = 'cca. ' .. year end end end -- Add floruit abbreviation. if year_type == 'floruit' then year = 'fl. ' .. year end return year end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get a given or family name property. -- This concatenates (with spaces) all statements of the given property in order of the series ordinal (P1545) qualifier. -- @TODO fix this. local function getNameFromWikidata(item, property) local statements = item:getBestStatements(property) local out = {} if statements[1] and statements[1].mainsnak.datavalue then local itemId = statements[1].mainsnak.datavalue.value.id table.insert(out, mw.wikibase.label(itemId) or '') end return table.concat(out, ' ') end -------------------------------------------------------------------------------- local function getPropertyValue(item, property) local statements = item:getBestStatements(property) if statements[1] and statements[1].mainsnak.datavalue then return statements[1].mainsnak.datavalue.value end end -------------------------------------------------------------------------------- -- The 'Wikisource' format for a birth or death year is as follows: -- "?" or empty for unknown (or still alive) -- Use î.e.n. for years before year 1 -- Approximate dates: -- Decades or centuries: "1930s" or "20th century" -- Circa: "c/1930" or "c. 1930" or "ca 1930" or "circa 1930" -- Tenuous year: "1932/?" -- Choice of two or more years: "1932/1933" -- This is a slightly overly-complicated function, but one day will be able to be deleted. -- @param string type Either 'birth' or 'death' -- @return string The year to display local function formatWikisourceYear(year, year_type) if not year then return nil end -- mw.logObject('formatWikisourceYear') local yearParts = mw.text.split(year, '/', true) -- mw.logObject('yearParts') -- mw.logObject(yearParts) -- Ends in a question mark. if yearParts[2] == '?' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' necunoscută') if tonumber(yearParts[1]) then -- mw.logObject('unknown') -- mw.logObject(yearParts[1] .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(yearParts[1])) addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. yearParts[1]) else addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' non-numerică') end return yearParts[1] .. '?' end -- Starts with one of the 'circa' abbreviations local circaNames = {'ca.', 'c.', 'ca', 'c', 'circa', 'cca', 'cca.'} for _, circaName in pairs(circaNames) do local yearNumber local isCirca = false if yearParts[1] == circaName then yearNumber = mw.text.trim(yearParts[2]) isCirca = true elseif string.match(yearParts[1], '^' .. circaName) then yearNumber = string.gsub(yearParts[1], '^' .. circaName, '') isCirca = (tonumber(yearNumber) ~= nil) end if isCirca then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' aproximativă') if tonumber(yearNumber) then yearNumber = tonumber(yearNumber) -- mw.logObject(yearNumber) addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(tostring(yearNumber))) addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) else addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' non-numerică') end return 'cca. ' .. yearNumber end end -- If there is more than one year part, and they're all numbers, add categories. local allPartsAreNumeric = true if #yearParts > 1 then for _, yearPart in pairs(yearParts) do if tonumber(yearPart) then -- mw.logObject('numeric') -- mw.logObject(yearPart .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(yearPart)) else allPartsAreNumeric = false end end if allPartsAreNumeric then addCategory('Autori cu data nașterii aproximativă') end elseif #yearParts == 1 and not tonumber(year) then allPartsAreNumeric = false end -- Otherwise, just use whatever's been given if not allPartsAreNumeric then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' non-numerică') end if #yearParts == 1 or allPartsAreNumeric == false then -- mw.logObject('not numeric') -- mw.logObject(year .. ' ' .. year_type .. 's') addCategory(localiseYearType(year_type, false, true) .. ' în ' .. year) end return year end --[=[ Get a formatted year of the given property and add to the relevant categories ]=] local function formatWikidataYear(item, year_type) -- Check sanity of inputs if not item or not year_type or not wd_properties[year_type] then return nil end local property = wd_properties[year_type] -- Get this property's statements. local statements = item:getBestStatements(property) if #statements == 0 then -- If there are no statements of this type, add to 'missing' category. if year_type == 'birth' or year_type == 'death' then addCategory('Autori cu data ' .. localiseYearType(year_type, true) .. ' lipsă') end local isHuman = item:formatPropertyValues(wd_properties['instanceof']).value == 'human' if year_type == 'death' and isHuman then -- If no statements about death, assume to be alive. addCategory('Autori în viață') end end -- Compile a list of years, one from each statement. local years = {} for _, statement in pairs(statements) do local year = getYearStringFromSingleStatement(statement, year_type) if year then table.insert(years, year) end end years = TableTools.removeDuplicates(years) -- If no year found yet, try for a floruit date. Make an exception for workperiod if (#years == 0 or table.concat(years, '/') == '?') and year_type ~= "workperiodstart" and year_type ~= "workperiodend" then local floruitStatements = item:getBestStatements(wd_properties["floruit"]) for _, statement in pairs(floruitStatements) do -- If all we've got so far is 'unknown', replace it. if table.concat(years, '/') == '?' then years = {} end addCategory('Autori cu date floruit') local year = getYearStringFromSingleStatement(statement, 'floruit') if year then table.insert(years, year) end end end years = TableTools.removeDuplicates(years) if #years == 0 then return nil end return table.concat(years, '/') end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get a single formatted date, with no categories. -- args.year, args.year_type, args.wd_entity local function date(args) if args.year then return formatWikisourceYear(args.year, args.year_type) else return formatWikidataYear(args.wd_entity, args.year_type) end end -------------------------------------------------------------------------------- -- Get a formatted string of the years that this author lived, -- and categorise in the appropriate categories. -- The returned string starts with a line break (<br />). local function dates(args) local outHtml = mw.html.create() -------------------------------------------------------------------------------- -- Check a given title as having the appropriate dates as a disambiguating suffix. local function checkTitleDatesAgainstWikidata(title, wikidata) -- All disambiguated author pages have parentheses in their titles. local titleHasParentheses = string.find(tostring(title), '%d%)') if not titleHasParentheses then return end -- The title should end with years in the same format as is used in the page header -- but with a normal hyphen instead of an en-dash. local dates = '(' .. (date({year_type = 'birth', wd_entity = args.wd_entity}) or '') .. '-' .. (date({year_type = 'death', wd_entity = args.wd_entity}) or '') .. ')' if string.sub(tostring(title), -string.len(dates)) ~= dates then addCategory('Autori cu nepotriviri între titlu și dată') end end -- Check disambiguated page titles for accuracy. checkTitleDatesAgainstWikidata(args.pagetitle or mw.title.getCurrentTitle(), args.wikidata) -- Get the dates (do death first, so birth can override categories if required): -- Death local deathyear local wikidataDeathyear = formatWikidataYear(args.wd_entity, 'death') local wikisourceDeathyear = args.deathyear or args.an_deces wikisourceDeathyear = formatWikisourceYear(wikisourceDeathyear, 'death') if wikisourceDeathyear then -- For Wikisource-supplied death dates. deathyear = wikisourceDeathyear addCategory('Autori cu data decesului suprascrisă') if args.wd_entity and wikisourceDeathyear ~= wikidataDeathyear then addCategory('Autori cu data decesului care diferă de Wikidata') end if tonumber(deathyear) then addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(deathyear)) end else deathyear = wikidataDeathyear end if not deathyear then addCategory('Autori cu data decesului lipsă') end -- Birth local birthyear local wikidataBirthyear = formatWikidataYear(args.wd_entity, 'birth') local wikisourceBirthyear = args.birthyear or args.an_nastere wikisourceBirthyear = formatWikisourceYear(wikisourceBirthyear, 'birth') if wikisourceBirthyear then -- For Wikisource-supplied birth dates. birthyear = wikisourceBirthyear addCategory('Autori cu data nașterii suprascrisă') if args.wd_entity and wikisourceBirthyear ~= wikidataBirthyear then addCategory('Autori cu data nașterii care diferă de Wikidata') end if tonumber(birthyear) then addCategory('Autori din ' .. dateModule.era(birthyear)) end else birthyear = wikidataBirthyear end if not birthyear then addCategory('Autori cu data nașterii lipsă') end -- Work period local startYear = formatWikidataYear(args.wd_entity, "workperiodstart") local endYear = formatWikidataYear(args.wd_entity, "workperiodend") local workPeriodYears if startYear or endYear then if not startYear then startYear = '?' end if not endYear then endYear = '?' end workPeriodYears = "fl. " .. startYear .. "–" .. endYear else workPeriodYears = nil end -- Put all the output together, including manual override of the dates. local dates = '' local overrideDates = args.dates or args['date'] if overrideDates then -- The parentheses are repeated here and in getFormattedDates() addCategory('Autori cu date suprascrise') dates = '<br />(' .. overrideDates .. ')' else dates = getFormattedDates(birthyear, deathyear, workPeriodYears) end if dates then outHtml:wikitext(dates) return tostring(outHtml) end return nil end --[=[ Match claims to configured categories. Utility function for constructCategories. Modifies the provided table to add categories configured in /data. ]=] local function addCategoriesFromClaims(entity, pId, knownCategories) -- Abort if the provided category mappings are missing or undefined if not knownCategories then error('Denumirile categoriilor nu sunt definite. Verifică [[Modul:Author/data]].') end -- Get statements for the property provided (ignore deprecated statements) local statements = entity:getBestStatements(pId) -- Get the category for each statement's value if a mapping exists for _, v in pairs(statements) do -- Sometimes the property exists on the item but has no value, -- or it has an unknown value, -- so in the output from mw.wikibase.getEntity() -- .mainsnak's .datavalue will be nil. if v.mainsnak.snaktype == 'value' then local valueId = v.mainsnak.datavalue.value.id -- Add the category if we have a mapping for this statement local knownCat = knownCategories[valueId] if knownCat then addCategory(knownCat) end end end end --[=[ Get categories for nationality, occupations, etc. Returns categories as a string of wikicode ]=] local function constructCategories(entity) if not entity then return nil end -- Load the property to category mappings local DATA = mw.loadData('Modul:Author/data') -- Add categories from properties for which we have a configured mapping addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['nationalities'], DATA.categories.nationalities) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['occupations'], DATA.categories.occupations) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['religions'], DATA.categories.religions) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['movements'], DATA.categories.movements) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['ideologies'], DATA.categories.ideologies) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['employer'], DATA.categories.employer) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['positionheld'], DATA.categories.positionheld) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['awardreceived'], DATA.categories.awardreceived) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['memberof'], DATA.categories.memberof) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['canonizationstatus'], DATA.categories.canonizationstatus) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['contributedto'], DATA.categories.contributedto) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['socialclassification'], DATA.categories.socialclassification) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['instrument'], DATA.categories.instrument) addCategoriesFromClaims(entity, wd_properties['describedby'], DATA.categories.describedby) end -------------------------------------------------------------------------------- -- Output link and category for initial letters of family name. -- -- PENTRU WIKISOURCE ÎN ROMÂNĂ: -- Modulul a fost modificat pentru a se extrage doar prima literă din numele de -- familie, nu primele două cum se procedează la Wikisource în engleză. local function lastInitial(args) -- Handle special override if not args.use_initials then return nil end -- Allow manual override of initials. local initials = args['index_alfabetic'] or args.last_initial -- If a lastname is provided, get the initials from that. if not initials and args.lastname then initials = mw.ustring.sub(args.lastname, 1, 1) end -- Fetch from Wikidata. if not initials then local item = args.wd_entity if item then -- Get the first family name statement. local familyNames = item:getBestStatements(wd_properties['familyname']) if #familyNames > 0 then local familyNameId = familyNames[1].mainsnak.datavalue.value.id local familyName = mw.wikibase.getEntity(familyNameId) if familyName.labels then -- Take the first character of the Romanian label -- (this avoids issues with 'native label P1705' and is fine for Romanian Wikisource). if familyName.labels.ro then initials = mw.ustring.sub(familyName.labels.ro.value, 1, 1) elseif familyName.labels.en then initials = mw.ustring.sub(familyName.labels.en.value, 1, 1) end end end end end -- Put it all together and output local out if initials then out = '[[:Categorie:Autori-' .. initials .. '|Index Autori: ' .. initials .. ']]' local authorCategory = mw.title.new('Autori-' .. initials, 'Categorie') addCategory(authorCategory.text) if authorCategory.exists ~= true then addCategory('Pagini de autor cu categorii de inițiale lipsă') end else addCategory('Autori fără inițiale') out = '[[:Categorie:Autori fără inițiale|Autori fără inițiale]]' end return out end -------------------------------------------------------------------------------- -- Header assembly local function ucfirst(s) return string.sub(s, 1, 1) .. string.sub(s, 2) end local function gender_from_wd(wd_entity) if not wd_entity then return nil end local statements = wd_entity:getBestStatements(wd_properties['gender']) if #statements == 0 then return nil end local genders = {} for _, statement in pairs(statements) do local snak = statement.mainsnak if snak.snaktype ~= 'value' or not snak or snak.datatype ~= 'wikibase-item' or not snak.datavalue or not snak.datavalue.value or not snak.datavalue.value.id then break end local gender_item = mw.wikibase.getEntity(snak.datavalue.value.id) if not gender_item or not gender_item.labels or not gender_item.labels.ro or not gender_item.labels.ro.value then break end table.insert(genders, gender_item.labels.ro.value) end return genders[1] end local function image_from_wd(wd_entity) if not wd_entity then return {} end local statements = wd_entity:getBestStatements(wd_properties['image']) if #statements == 0 then return {} end local images = {} --[=[ local langcode = mw.getCurrentFrame():callParserFunction('int', {'lang'}) langcode = (mw.language.isKnownLanguageTag(langcode) and langcode) or mw.language.getContentLanguage().code local base_langcode = mw.text.split(langcode, '-', true)[1] local langcode_fallbacks_ordered = {base_langcode} for i, lang in ipairs(mw.language.getFallbacksFor(base_langcode)) do table.insert(langcode_fallbacks_ordered, lang) end if base_langcode ~= langcode then table.insert(langcode_fallbacks_ordered, 2, langcode) for i, lang in ipairs(mw.language.getFallbacksFor(langcode)) do table.insert(langcode_fallbacks_ordered, lang) end end local langcode_fallbacks = {} for i, v in ipairs(langcode_fallbacks_ordered) do langcode_fallbacks[v] = i end ]=] local langcode_fallbacks = {[mw.language.getContentLanguage().code] = 1} for _, statement in pairs(statements) do local image = statement.mainsnak.datatype == 'commonsMedia' and statement.mainsnak.datavalue and statement.mainsnak.datavalue.value local captions = {} local legends = statement['qualifiers'] and statement['qualifiers'][wd_properties['medialegend']] if legends then for i, legend in ipairs(legends) do if legend.datatype == 'monolingualtext' and legend.datavalue and legend.datavalue.value and legend.datavalue.value.text and legend.datavalue.value.language then local legend_langcode = legend.datavalue.value.language local legend_base_langcode = mw.text.split(legend_langcode, '-', true)[1] local legend_text = legend.datavalue.value.text if langcode_fallbacks[legend_langcode] then captions[langcode_fallbacks[legend_langcode]] = legend_text elseif langcode_fallbacks[legend_base_langcode] then captions[langcode_fallbacks[legend_base_langcode]] = captions[langcode_fallbacks[legend_base_langcode]] or legend_text end end end captions = TableTools.compressSparseArray(captions) end if image then table.insert(images, {image = image, image_caption = captions[1]}) end end return images[1] or {} end function p.image_from_wd(wd_entity) return image_from_wd(wd_entity) end local function get_image(args) local image = args.image or args.imagine local wd_image_info = image_from_wd(args.wd_entity) local template_ns = args.template_ns or 'Autor' if image then addCategory('Pagini de ' .. string.lower(template_ns) .. ' cu imagine') else image = wd_image_info.image if image then addCategory('Pagini de ' .. string.lower(template_ns) .. ' cu imagine de la Wikidata') else addCategory('Pagini de ' .. string.lower(template_ns) .. ' fără imagine') end end local image_display = '' if image then local upright = (yesno(args.upright) and '|upright=0.4') or '' args.image_caption = args.image_caption or args.descriere_imagine or wd_image_info.image_caption or args.name_text local caption_div = (args.image_caption and tostring(mw.html.create('div'):css({['text-align'] = 'center'}):wikitext(args.image_caption))) or '' image_display = '[[Fișier:' .. image .. '|thumb' .. upright .. '|' .. caption_div .. ']]' end return image_display end local function construct_defaultsort(args) local defaultsort = args.defaultsort if not defaultsort then if args.prenume and args.nume then defaultsort = ucfirst(args.nume .. ', ' .. args.prenume) elseif args.firstname and args.lastname then defaultsort = ucfirst(args.lastname .. ', ' .. args.firstname) elseif args.prenume or args.nume then defaultsort = ucfirst((args.nume or '') .. (args.prenume or '')) elseif args.firstname or args.lastname then defaultsort = ucfirst((args.lastname or '') .. (args.firstname or '')) end end if defaultsort then return mw.getCurrentFrame():callParserFunction('DEFAULTSORT', {defaultsort}) end return '' end local function author(args) args = normalize_args(args) -- Always tell Header structure that we're {{author}} -- TODO: Is there a use case for letting our clients set this? args.template = 'author' local current_title = mw.title.getCurrentTitle() local firstname = args.prenume or args.firstname or args.wd_entity:formatPropertyValues(wd_properties['firstname']).value:gsub(',', '') local lastname = args.nume or args.lastname or args.wd_entity:formatPropertyValues(wd_properties['familyname']).value:gsub(',', '') if lastname == '' then lastname = args.wd_entity:getLabel('ro') end local last_initial = args.last_initial or args['index-alfabetic'] or lastname:sub(1,1) if firstname and firstname ~= '' then firstname = preprocess(firstname) end if lastname then lastname = preprocess(lastname) end if last_initial then last_initial = preprocess(last_initial) end args.header_class = 'wst-author ws-header' -- main block args.main_class = 'authortemplate' args.anterior = lastInitial(args) if firstname and lastname then if yesno(args.invert_names) then args.name_text = lastname .. ' ' .. firstname else args.name_text = firstname .. ' ' .. lastname end else args.name_text = firstname or lastname end local name_text_span = '' if args.name_text then name_text_span = tostring(mw.html.create('span'):css({['font-weight'] = 'bold'}):wikitext(args.name_text)) end local dates_text = '' if not yesno(args.disambiguation) then dates_text = dates(args) or '' end args.main_title = name_text_span .. dates_text -- notes block args.notes_class = 'author_notes' args.commonscat = args.commonscat or ( args.wd_entity and args.wd_entity.claims and args.wd_entity.claims.P373 and args.wd_entity.claims.P373[1] and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak.datatype == 'string' and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak.datavalue and args.wd_entity.claims.P373[1].mainsnak.datavalue.value ) args.note = args.description or args.descriere or args.wd_entity:getDescription('ro'):gsub("^%l", string.upper) -- image local image_display = get_image(args) -- defaultsort args.defaultsort = args.defaultsort or args.sortkey local defaultsort_magicword = construct_defaultsort(args) -- categories if not args.categories then -- Author index category if last_initial then addCategory('Autori-' .. last_initial) elseif not last_initial then addCategory('Autori fără inițiale') end -- Categorisation of author pages by gender, based on Wikidata sex or gender Property (P21) -- The main are: male (Q6581097), female (Q6581072), transgender female (Q1052281), transgender male (Q2449503) if args.wd_entity then local gender = gender_from_wd(args.wd_entity) if gender == 'transsexual femeie' or gender == 'femeie' then addCategory('Autori femei') addCategory('Pagini de autor cu gen la Wikidata') elseif gender == 'transsexual bărbat' or gender == 'bărbat' then addCategory('Autori bărbați') addCategory('Pagini de autor cu gen la Wikidata') elseif gender then addCategory('Pagini de autor cu gen necunoscut la Wikidata') else addCategory('Pagini de autor fără gen la Wikidata') end if gender == 'transsexual femeie' or gender == 'transsexual bărbat' then addCategory('Autori transgen și transsexuali') end else addCategory('Pagini de autor cu gen categorisit manual') end constructCategories(args.wd_entity) -- Categorisation of author pages with interwiki links (used for maintenance view only, links come from WD) if args.wikipedia then addCategory('Pagini de autor cu legături la Wikipedia') end if args.wikiquote then addCategory('Pagini de autor cu legături la Wikicitat') end if args.commons then addCategory('Pagini de autor cu legături la Wikimedia Commons') end if args.commonscat then addCategory('Pagini de autor cu legături la categorii Wikimedia Commons') end -- Whether page is connected to Wikidata if (args.namespace or current_title.nsText) == 'Autor' then if args.wd_entity then addCategory('Pagini de autor conectate la Wikidata') else addCategory('Pagini de autor neconectate la Wikidata') end end end -- microformat local microformat = mw.html.create('div') :attr('id', 'ws-data') :addClass('vcard ws-noexport') :css({['display'] = 'none', ['speak'] = 'none'}) local microformat_wikitext = { tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-article-id'):wikitext(current_title.id)) } if args.wd_entity then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'wd-article-id') :wikitext(args.wd_entity.id) ) ) end if args.name_text then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'ws-name') :addClass('fn') :wikitext(args.name_text) ) ) table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :addClass('n') :wikitext(table.concat({ tostring(mw.html.create('span'):addClass('given-name'):wikitext(firstname or '')), tostring(mw.html.create('span'):addClass('family-name'):wikitext(lastname or '')) })) ) ) end if args.defaultsort then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-key'):wikitext(args.defaultsort))) end if args.image then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-image'):wikitext(args.image))) end if args.birthyear then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'ws-birthdate') :addClass('bday') :wikitext(date({['year_type'] = 'birth', ['year'] = args.birthyear})) ) ) end if args.deathyear then table.insert( microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span') :attr('id', 'ws-deathdate') :addClass('dday') :wikitext(date({['year_type'] = 'death', ['year'] = args.deathyear})) ) ) end if args.wikipedia then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-wikipedia'):wikitext(args.wikipedia))) end if args.wikiquote then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-wikiquote'):wikitext(args.wikiquote))) end if args.commonscat then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-commons'):wikitext(args.commonscat))) elseif args.commons then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-commons'):wikitext('Category' .. args.commons))) end if args.description then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-description'):addClass('note'):wikitext(args.description))) end if args.descriere then table.insert(microformat_wikitext, tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'ws-descriere'):addClass('note'):wikitext(args.descriere))) end microformat:wikitext(table.concat(microformat_wikitext)) -- assemble local cats = '' if not args.nocat then cats = (args.categories or '') .. getCategories() end args.post_notes = image_display .. defaultsort_magicword .. cats .. tostring(microformat) args.wikidataswitch = true return mw.getCurrentFrame():extensionTag('templatestyles', '', {src = 'Format:Autor/styles.css'}) .. construct_header(args) end -- for testing function p._getCategories(args) args = normalize_args(args) p._author(args) return getCategories() end function p.getCategories(frame) return p._getCategories(getArgs(frame)) end function p._date(args) args = normalize_args(args) args.year_type = args.year_type or args['type'] or 'birth' return date(args) end function p.date(frame) return p._date(getArgs(frame)) end function p._lastInitial(args) args = normalize_args(args) return lastInitial(args) end function p.lastInitial(frame) return p._lastInitial(getArgs(frame)) end -- Debugging 1: mw.log(p._lastInitial({last_initial = 'Qx'})) -- Debugging 2: mw.log(p._lastInitial({wikidata = 'Q1107985'})) -- Debugging 1: mw.log(p._lastInitial({lastname = 'Qqxxx'})) -- Debugging 3: mw.log(p._lastInitial({last_initial = 'Qx', wikidata_id='Q1107985'})) -- used by [[Module:Person]] function p._dates(args) args = normalize_args(args) return dates(args) end function p.dates(frame) return p._dates(getArgs(frame)) end function p._get_image(args) args = normalize_args(args) if args.nocat then return get_image(args) else return get_image(args) .. getCategories() end end function p.get_image(frame) return p._get_image(getArgs(frame)) end function p._construct_defaultsort(args) args = normalize_args(args) return construct_defaultsort(args) end function p.construct_defaultsort(frame) return p._construct_defaultsort(getArgs(frame)) end -- Used by [[Module:Disambiguation]] and [[Template:Author]] function p._author(args) return author(args) end function p.author(frame) return p._author(getArgs(frame)) end return p kbyxwq5026u7gt7m1vqx161oc8mx23d 828 47500 152631 144205 2026-10-14T12:23:35Z TiberiuFr25 11409 152631 Scribunto text/plain require('strict') local p = {} local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local yesno = require('Modul:Yesno') function p._disambiguation(argsWithBlanks) local args = {} for k, v in pairs(argsWithBlanks) do if k == 'categories' or v ~= '' then args[k] = v end end local current_title = mw.title.getCurrentTitle() local namespace = args.namespace or current_title.nsText local title = args.title or current_title.text local shared = yesno(args.shared) args.title = nil args.shared = nil -- info text local infoword1 = 'lucrări' local infoword2 = 'titlu' if namespace == 'Autor' then infoword1 = 'autori' infoword2 = 'nume' elseif namespace == 'Portal' then infoword1 = 'portaluri' infoword2 = 'subiect' end local info = tostring(mw.html.create('p'):css({['font-style'] = 'italic'}):wikitext(table.concat({ 'Aceasta este o pagină de [[w:Wikipedia:Dezambiguizare|dezambiguizare]]. Mai jos puteți găsi o listă de ', infoword1, ' care au același ', infoword2, '. Dacă o [[Special:Whatlinkshere/', current_title.fullText, '|legătură dintr-un articol]] v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită.' }))) if args.note then args.note = info .. '<p>' .. args.note .. '</p>' else args.note = info end -- categories local categories = args.category or args.category local cat = 'Pagini de dezambiguizare pentru spațiul ' ..namespace args.category = nil args.categories = nil -- header local disambig_text = ' <span style="font-weight:normal;">(disambiguation)</span>' local postheader = tostring(mw.html.create('div'):addClass('subNote'):css({['margin'] = '4px auto 4px auto'}):wikitext( tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'nofooter'):wikitext( args.intro or 'Prin „' .. tostring(mw.html.create('span'):css({['font-weight'] = 'bold', ['font-style'] = 'italic'}):wikitext(title)) .. '” se poate face referire la:' )) )) args.disambiguation = true local header if namespace == 'Autor' then args.nume = title .. disambig_text args.use_initials = false args.description = args.notes args.nocat = true header = require('Module:Author')._author(args) elseif namespace == 'Portal' then args.title = title .. disambig_text args.class = 'none' args.nocat = true args.reviewed = 'n/a' header = require('Module:Portal header')._portal_header(args) elseif namespace == '' or namespace == 'Format' then args.pretitle = 'Lucrări' if shared then args.pretitle = 'Lucrări și pagini din alte spații de nume' end args.pretitle = args.pretitle .. ' care se intitulează' args.title = title if shared and not current_title.isSubpage then -- should be redundant as attached to header args.notes = args.notes .. '[[Categorie:' .. 'Pagini de dezambiguizare unite' .. ']]' end args.header_class = 'ws-dynlayout-disable' header = require('Modul:Header')._header(args) cat = 'Pagini de dezambiguizare' else header = require('Module:Error')['error']({'Eroare în [[Modul:Disambiguation]]: {{[[Format:Dezambiguizare|dezambiguizare]]}} poate fi folosită doar în [[Ajutor:Spații de nume|spațiile de nume]] Principal, Autor și Portal'}) postheader = '' cat = 'Pagini de dezambiguizare din spații de nume nevalide' end return header .. mw.getCurrentFrame():preprocess('__DISAMBIG__') .. postheader .. (categories or '[[Categorie:' .. cat .. ']]') end function p.disambiguation(frame) return p._disambiguation(getArgs(frame, {removeBlanks = false})) end return p h7jztzf45a4vdrf9zx551pgb2paixun 152633 152631 2026-10-14T12:25:11Z TiberiuFr25 11409 Anulat modificarea [[Special:Diff/152631|152631]] făcută de [[Special:Contributions/TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[User talk:TiberiuFr25|Discuție]]) 152633 Scribunto text/plain require('strict') local p = {} local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local yesno = require('Modul:Yesno') function p._disambiguation(argsWithBlanks) local args = {} for k, v in pairs(argsWithBlanks) do if k == 'categories' or v ~= '' then args[k] = v end end local current_title = mw.title.getCurrentTitle() local namespace = args.namespace or current_title.nsText local title = args.title or current_title.text local shared = yesno(args.shared) args.title = nil args.shared = nil -- info text local infoword1 = 'lucrări' local infoword2 = 'titlu' if namespace == 'Autor' then infoword1 = 'autori' infoword2 = 'nume' elseif namespace == 'Portal' then infoword1 = 'portaluri' infoword2 = 'subiect' end local info = tostring(mw.html.create('p'):css({['font-style'] = 'italic'}):wikitext(table.concat({ 'Aceasta este o pagină de [[w:Wikipedia:Dezambiguizare|dezambiguizare]]. Mai jos puteți găsi o listă de ', infoword1, ' care au același ', infoword2, '. Dacă o [[Special:Whatlinkshere/', current_title.fullText, '|legătură dintr-un articol]] v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită.' }))) if args.note then args.note = info .. '<p>' .. args.note .. '</p>' else args.note = info end -- categories local categories = args.category or args.category local cat = 'Pagini de dezambiguizare pentru spațiul ' ..namespace args.category = nil args.categories = nil -- header local disambig_text = ' <span style="font-weight:normal;">(disambiguation)</span>' local postheader = tostring(mw.html.create('div'):addClass('subNote'):css({['margin'] = '4px auto 4px auto'}):wikitext( tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'nofooter'):wikitext( args.intro or 'Prin „' .. tostring(mw.html.create('span'):css({['font-weight'] = 'bold', ['font-style'] = 'italic'}):wikitext(title)) .. '” se poate face referire la:' )) )) args.disambiguation = true local header if namespace == 'Autor' then args.firstname = title .. disambig_text args.use_initials = false args.description = args.notes args.nocat = true header = require('Module:Author')._author(args) elseif namespace == 'Portal' then args.title = title .. disambig_text args.class = 'none' args.nocat = true args.reviewed = 'n/a' header = require('Module:Portal header')._portal_header(args) elseif namespace == '' or namespace == 'Format' then args.pretitle = 'Lucrări' if shared then args.pretitle = 'Lucrări și pagini din alte spații de nume' end args.pretitle = args.pretitle .. ' care se intitulează' args.title = title if shared and not current_title.isSubpage then -- should be redundant as attached to header args.notes = args.notes .. '[[Categorie:' .. 'Pagini de dezambiguizare unite' .. ']]' end args.header_class = 'ws-dynlayout-disable' header = require('Modul:Header')._header(args) cat = 'Pagini de dezambiguizare' else header = require('Module:Error')['error']({'Eroare în [[Modul:Disambiguation]]: {{[[Format:Dezambiguizare|dezambiguizare]]}} poate fi folosită doar în [[Ajutor:Spații de nume|spațiile de nume]] Principal, Autor și Portal'}) postheader = '' cat = 'Pagini de dezambiguizare din spații de nume nevalide' end return header .. mw.getCurrentFrame():preprocess('__DISAMBIG__') .. postheader .. (categories or '[[Categorie:' .. cat .. ']]') end function p.disambiguation(frame) return p._disambiguation(getArgs(frame, {removeBlanks = false})) end return p jjllaa5c5tljl6g2gdmswcpr45bnd09 152635 152633 2026-10-14T12:32:33Z TiberiuFr25 11409 152635 Scribunto text/plain require('strict') local p = {} local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local yesno = require('Modul:Yesno') function p._disambiguation(argsWithBlanks) local args = {} for k, v in pairs(argsWithBlanks) do if k == 'categories' or v ~= '' then args[k] = v end end local current_title = mw.title.getCurrentTitle() local namespace = args.namespace or current_title.nsText local title = args.title or current_title.text local shared = yesno(args.shared) args.title = nil args.shared = nil -- info text local infoword1 = 'lucrări' local infoword2 = 'titlu' if namespace == 'Autor' then infoword1 = 'autori' infoword2 = 'nume' elseif namespace == 'Portal' then infoword1 = 'portaluri' infoword2 = 'subiect' end local info = tostring(mw.html.create('p'):css({['font-style'] = 'italic'}):wikitext(table.concat({ 'Aceasta este o pagină de [[w:Wikipedia:Dezambiguizare|dezambiguizare]]. Mai jos puteți găsi o listă de ', infoword1, ' care au același ', infoword2, '. Dacă o [[Special:Whatlinkshere/', current_title.fullText, '|legătură dintr-un articol]] v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită.' }))) if args.note then args.note = info .. '<p>' .. args.note .. '</p>' else args.note = info end -- categories local categories = args.category or args.category local cat = 'Pagini de dezambiguizare pentru spațiul ' ..namespace args.category = nil args.categories = nil -- header local disambig_text = ' <span style="font-weight:normal;">(dezambiguizare)</span>' local postheader = tostring(mw.html.create('div'):addClass('subNote'):css({['margin'] = '4px auto 4px auto'}):wikitext( tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'nofooter'):wikitext( args.intro or 'Prin „' .. tostring(mw.html.create('span'):css({['font-weight'] = 'bold', ['font-style'] = 'italic'}):wikitext(title)) .. '” v-ați putea referi la:' )) )) args.disambiguation = true local header if namespace == 'Autor' then args.firstname = title .. disambig_text args.use_initials = false args.description = args.note args.nocat = true header = require('Module:Author')._author(args) elseif namespace == 'Portal' then args.title = title .. disambig_text args.class = 'none' args.nocat = true args.reviewed = 'n/a' header = require('Module:Portal header')._portal_header(args) elseif namespace == '' or namespace == 'Format' then args.pretitle = 'Lucrări' if shared then args.pretitle = 'Lucrări și pagini din alte spații de nume' end args.pretitle = args.pretitle .. ' care se intitulează' args.title = title if shared and not current_title.isSubpage then -- should be redundant as attached to header args.notes = args.notes .. '[[Categorie:' .. 'Pagini de dezambiguizare unite' .. ']]' end args.header_class = 'ws-dynlayout-disable' header = require('Modul:Header')._header(args) cat = 'Pagini de dezambiguizare' else header = require('Module:Error')['error']({'Eroare în [[Modul:Disambiguation]]: {{[[Format:Dezambiguizare|dezambiguizare]]}} poate fi folosită doar în [[Ajutor:Spații de nume|spațiile de nume]] Principal, Autor și Portal'}) postheader = '' cat = 'Pagini de dezambiguizare din spații de nume nevalide' end return header .. mw.getCurrentFrame():preprocess('__DISAMBIG__') .. postheader .. (categories or '[[Categorie:' .. cat .. ']]') end function p.disambiguation(frame) return p._disambiguation(getArgs(frame, {removeBlanks = false})) end return p n17effny7rwf4d8yxy1d9jbit3myl9i 152637 152635 2026-10-14T12:37:20Z TiberiuFr25 11409 152637 Scribunto text/plain require('strict') local p = {} local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local yesno = require('Modul:Yesno') function p._disambiguation(argsWithBlanks) local args = {} for k, v in pairs(argsWithBlanks) do if k == 'categories' or v ~= '' then args[k] = v end end local current_title = mw.title.getCurrentTitle() local namespace = args.namespace or current_title.nsText local title = args.title or current_title.text local shared = yesno(args.shared) args.title = nil args.shared = nil -- info text local infoword1 = 'lucrări' local infoword2 = 'titlu' if namespace == 'Autor' then infoword1 = 'autori' infoword2 = 'nume' elseif namespace == 'Portal' then infoword1 = 'portaluri' infoword2 = 'subiect' end local info = tostring(mw.html.create('p'):css({['font-style'] = 'italic'}):wikitext(table.concat({ 'Aceasta este o pagină de [[w:Wikipedia:Dezambiguizare|dezambiguizare]]. Mai jos puteți găsi o listă de ', infoword1, ' care au același ', infoword2, '. Dacă o [[Special:Whatlinkshere/', current_title.fullText, '|legătură dintr-un articol]] v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită.' }))) if args.note then args.note = info .. '<p>' .. args.note .. '</p>' else args.note = info end -- categories local categories = args.category or args.category local cat = 'Pagini de dezambiguizare pentru spațiul ' ..namespace args.category = nil args.categories = nil -- header local disambig_text = ' <span style="font-weight:normal;">(dezambiguizare)</span>' local postheader = tostring(mw.html.create('div'):addClass('subNote'):css({['margin'] = '4px auto 4px auto'}):wikitext( tostring(mw.html.create('span'):attr('id', 'nofooter'):wikitext( args.intro or 'Prin „' .. tostring(mw.html.create('span'):css({['font-weight'] = 'bold', ['font-style'] = 'italic'}):wikitext(title)) .. '” v-ați putea referi la:' )) )) args.disambiguation = true local header if namespace == 'Autor' then args.lastname = title .. disambig_text args.use_initials = false args.description = args.note args.nocat = true header = require('Module:Author')._author(args) elseif namespace == 'Portal' then args.title = title .. disambig_text args.class = 'none' args.nocat = true args.reviewed = 'n/a' header = require('Module:Portal header')._portal_header(args) elseif namespace == '' or namespace == 'Format' then args.pretitle = 'Lucrări' if shared then args.pretitle = 'Lucrări și pagini din alte spații de nume' end args.pretitle = args.pretitle .. ' care se intitulează' args.title = title if shared and not current_title.isSubpage then -- should be redundant as attached to header args.notes = args.notes .. '[[Categorie:' .. 'Pagini de dezambiguizare unite' .. ']]' end args.header_class = 'ws-dynlayout-disable' header = require('Modul:Header')._header(args) cat = 'Pagini de dezambiguizare' else header = require('Module:Error')['error']({'Eroare în [[Modul:Disambiguation]]: {{[[Format:Dezambiguizare|dezambiguizare]]}} poate fi folosită doar în [[Ajutor:Spații de nume|spațiile de nume]] Principal, Autor și Portal'}) postheader = '' cat = 'Pagini de dezambiguizare din spații de nume nevalide' end return header .. mw.getCurrentFrame():preprocess('__DISAMBIG__') .. postheader .. (categories or '[[Categorie:' .. cat .. ']]') end function p.disambiguation(frame) return p._disambiguation(getArgs(frame, {removeBlanks = false})) end return p i34foxgbyzl0q45yu3k8015sutmtgnd 102 51242 152659 152606 2026-10-14T19:44:51Z Francesco 19367 /* Din periodice */ Ju-Roku-Zakura 152659 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Ju-Roku-Zakura]] ==Legături externe== * [[https://en.wikisource.org/wiki/Author:Lafcadio_Hearn Lafcadio Hearn]] ratqlojkdexx02kk3nztg2acdjxtmlo 152662 152659 2026-10-14T20:26:24Z Francesco 19367 Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi 152662 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] ==Legături externe== * [[https://en.wikisource.org/wiki/Author:Lafcadio_Hearn Lafcadio Hearn]] ez32hdd776ox33r6lxnbwxaoq8yuumr 152672 152662 2026-10-15T05:41:58Z Mishuletz 445 152672 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} c4vi8y6tucdlmnu0u409w80q9abrexy 152674 152672 2026-10-15T05:54:44Z Francesco 19367 /* Din periodice */ Ju-Roku-Zakura 152674 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Jikininki]] * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 6i5j2jeihj5yzp0omfqliu0fdfavtzu 152677 152674 2026-10-15T07:07:29Z Francesco 19367 /* Din periodice */ Visul lui Akinosuké 152677 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Jikininki]] * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] * [[Visul lui Akinosuké]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 6t2m6gb77fxysed717kpddm1q0vj3hg 152681 152677 2026-10-15T10:40:28Z Francesco 19367 /* Din periodice */ 5xGoilav 152681 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Balada despre O-Shichi]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Jikininki]] * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Kimiko]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[La o stație de drum de fier]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] * [[O cântăreață de stradă]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[O dănțătoare]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Visul lui Akinosuké]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 4dvimtnxes24dorsjh4xg6c4om4pxal 102 51246 152673 152612 2026-10-15T05:50:50Z Mishuletz 445 152673 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Traduceri== * [[Autor:Lafcadio Hearn|Lafcadio Hearn]], [[Haru]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} dutpjgdxbmz1rmrqm4qpyl5rii7zrov 102 51255 152629 2026-10-14T12:22:06Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{Dezambiguizare}} * [[Autor:Dimitrie Gusti (scriitor)|Dimitrie Gusti]] (scriitor, 1818–1887) * [[Autor:Dimitrie Gusti (sociolog)|Dimitrie Gusti]] (sociolog, 1880–1955) 152629 wikitext text/x-wiki {{Dezambiguizare}} * [[Autor:Dimitrie Gusti (scriitor)|Dimitrie Gusti]] (scriitor, 1818–1887) * [[Autor:Dimitrie Gusti (sociolog)|Dimitrie Gusti]] (sociolog, 1880–1955) dt75f54xlkawcntv2g1gmbd0sfy10sh 14 51256 152644 2026-10-14T12:43:45Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{proiecte surori}} [[Categorie:Pagini de dezambiguizare| ]] 152644 wikitext text/x-wiki {{proiecte surori}} [[Categorie:Pagini de dezambiguizare| ]] 9pglctiw4b1h0i14xgcxb82gujw98bj 3 51257 152646 2026-10-14T15:33:01Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 152646 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|name=Pahdkwns}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 14 octombrie 2026 18:33 (EEST) 9a69cws4caw206gqod8njndp6g5b90o 3 51258 152647 2026-10-14T16:15:46Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 152647 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|name=Lasjalsn}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 14 octombrie 2026 19:15 (EEST) rpdstr6zrnr4dhrkmcdpj4hs2fqm7n7 3 51259 152651 2026-10-14T16:22:07Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 152651 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|name=Florin0809}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 14 octombrie 2026 19:22 (EEST) lr3rgosqgc2cusg62r37v4h774r6kt3 3 51260 152654 2026-10-14T17:41:07Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{subst:obscen}}--~~~~ 152654 wikitext text/x-wiki == Obscenități == [[Image:Stop hand.svg|left|40px]] Vă rugăm să nu mai adăugați [[w:Obscenitate|obscenități]] pe paginile Wikisource{{#if:|, așa cum ați făcut la pagina [[:{{{1}}}|{{{1}}}]] |}}. Limbajul vulgar reprezintă o jignire la adresa contribuitorilor și vizitatorilor acestui site. Astfel de acțiuni sunt o formă de [[w:Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și, dacă veți continua, vi se va [[w:Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a modifica paginile Wikisource. --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 14 octombrie 2026 20:41 (EEST) cgjmshqkvhhls3y06woa7pidolrrtma 3 51261 152655 2026-10-14T17:42:27Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{subst:obscen}}--~~~~ 152655 wikitext text/x-wiki == Obscenități == [[Image:Stop hand.svg|left|40px]] Vă rugăm să nu mai adăugați [[w:Obscenitate|obscenități]] pe paginile Wikisource{{#if:|, așa cum ați făcut la pagina [[:{{{1}}}|{{{1}}}]] |}}. Limbajul vulgar reprezintă o jignire la adresa contribuitorilor și vizitatorilor acestui site. Astfel de acțiuni sunt o formă de [[w:Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și, dacă veți continua, vi se va [[w:Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a modifica paginile Wikisource. --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 14 octombrie 2026 20:42 (EEST) g96j4x1zebfmsr4z1wics10c1xgndje 3 51262 152657 2026-10-14T17:43:43Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{subst:obscen}}--~~~~ 152657 wikitext text/x-wiki == Obscenități == [[Image:Stop hand.svg|left|40px]] Vă rugăm să nu mai adăugați [[w:Obscenitate|obscenități]] pe paginile Wikisource{{#if:|, așa cum ați făcut la pagina [[:{{{1}}}|{{{1}}}]] |}}. Limbajul vulgar reprezintă o jignire la adresa contribuitorilor și vizitatorilor acestui site. Astfel de acțiuni sunt o formă de [[w:Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și, dacă veți continua, vi se va [[w:Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a modifica paginile Wikisource. --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 14 octombrie 2026 20:43 (EEST) sd7re1hn0q4vkahyowb8cfi1zvoxu3s 3 51263 152658 2026-10-14T17:44:26Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{subst:obscen}}--~~~~ 152658 wikitext text/x-wiki == Obscenități == [[Image:Stop hand.svg|left|40px]] Vă rugăm să nu mai adăugați [[w:Obscenitate|obscenități]] pe paginile Wikisource{{#if:|, așa cum ați făcut la pagina [[:{{{1}}}|{{{1}}}]] |}}. Limbajul vulgar reprezintă o jignire la adresa contribuitorilor și vizitatorilor acestui site. Astfel de acțiuni sunt o formă de [[w:Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și, dacă veți continua, vi se va [[w:Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a modifica paginile Wikisource. --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 14 octombrie 2026 20:44 (EEST) 8k3grplwbp4ebzuvrffd9i9yagh97ii 0 51264 152660 2026-10-14T19:50:34Z Francesco 19367 Ju-Roku-Zakura 152660 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Ju-Roku-Zakura | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Dimineața'', 25 decembrie 1935, p. 10.<br>Titlul original: ''Ju-Roku-Zakura''}} La Wakegöri, în provincia Iyo, se află un cireș foarte bătrân și vestit. I se spune Ju-Roku-Zakura, adică cireșul zilei a 16-a, pentru că, după vechea socoteală lunară, el înflorește în fiecare an, a 16-a zi, în prima lună a anului și numai în această zi. Timpul înfloririi este așadar epoca în care domnește frigul cel mai mare, deși, în mod obișnuit, cireșii în Japonia. ca și la noi, înfloresc primăvara. Totuși Ju-Roku-Zakura înflorește în toiul iernii din următoarea pricină: Trăia odată un samurai, adică un nobil japonez, la Iyo. Copacul creștea în grădina lui și înflorea pe la sfârșitul lunii martie ori începutul lui aprilie, așa cum obișnuiesc cireșii. În copilărie samuraiul se jucase sub acest pom, iar părinții, bunicii și strămoșii săi atârnaseră timp de un mileniu, an cu an, în crengile lui înflorite, fâșii de hârtie colorată și lucioasă, pe care erau scrise versuri în cinstea pomului, așa cum e obiceiul în Japonia. Samuraiul ajuns foarte bătrân și a supraviețuit tuturor copiilor, nu-i rămăsese nimic pe lumea asta de care să se fi îndrăgit afară de acest pom. Dar, vai! într-o vară, pomul începu să se usuce și muri. Bătrânul nu-și mai putea stăpâni jalea, și atunci, vecinii, ca să-l mângâie, i-au adus un lăstar de cireș, pe care-l sădiră în grădina lui, ca să-i dea astfel o mângâiere. Bătrânul mulțumi vecinilor, totuși inima lui era plină de tristețe. Nici nu era de mirare: îndrăgise atât de mult copacul cel bătrân, încât nimic nu-l putea mângâia. În cele din urmă, îi veni o idee fericită: își aduse aminte de un mijloc prin care copacul muribund putea fi salvat. Era tocmai a 16 zi, din prima lună a anului. Moșneagul se duse singur In grădină, îngenunche în fața pomului uscat și-i vorbi astfel: „Mai înflorește o singură dată. Te implor. Voi muri eu în locul tău”. (În Japonia se crede că, prin harul zeilor, cineva e în stare să-și dea viața altui om, unei alte ființe și chiar unei plante. Aceasta se numește „''migavari ni tatsu''", adică „să te porți ca locțiitor"). Apoi bătrânul întinse un cearșaf alb și câteva pături sub pom, se așeză pe ele și. după vechiul obicei al samurailor, își făcu ''harakiri'', adică își străpunse pântecele cu pumnalul. Duhul lui trecu în pom, care înverzi și înflori numaidecât. De atunci, cireșul înflorește în fiecare an și albul florilor lui de zăpadă se amestecă cu fulgii de nea, care cad din cer în toiul iernii, a 16-a zi din prima lună a anului. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Ju-Roku-Zakura]] gqamgquap1gjpb9ziif6afjwv3qaomi 152661 152660 2026-10-14T19:57:05Z Francesco 19367 jiu(english) 152661 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Ju-Roku-Zakura | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Dimineața'', 25 decembrie 1935, p. 10.<br>Titlul original: ''Ju-Roku-Zakura''}} La Wakegöri, în provincia Iyo, se află un cireș foarte bătrân și vestit. I se spune Ju-Roku-Zakura, adică cireșul zilei a 16-a, pentru că, după vechea socoteală lunară, el înflorește în fiecare an, a 16-a zi, în prima lună a anului și numai în această zi. Timpul înfloririi este așadar epoca în care domnește frigul cel mai mare, deși, în mod obișnuit, cireșii în Japonia. ca și la noi, înfloresc primăvara. Totuși Ju-Roku-Zakura înflorește în toiul iernii din următoarea pricină: Trăia odată un samurai, adică un nobil japonez, la Iyo. Copacul creștea în grădina lui și înflorea pe la sfârșitul lunii martie ori începutul lui aprilie, așa cum obișnuiesc cireșii. În copilărie samuraiul se jucase sub acest pom, iar părinții, bunicii și strămoșii săi atârnaseră timp de un mileniu, an cu an, în crengile lui înflorite, fâșii de hârtie colorată și lucioasă, pe care erau scrise versuri în cinstea pomului, așa cum e obiceiul în Japonia. Samuraiul ajuns foarte bătrân și a supraviețuit tuturor copiilor, nu-i rămăsese nimic pe lumea asta de care să se fi îndrăgit afară de acest pom. Dar, vai! într-o vară, pomul începu să se usuce și muri. Bătrânul nu-și mai putea stăpâni jalea, și atunci, vecinii, ca să-l mângâie, i-au adus un lăstar de cireș, pe care-l sădiră în grădina lui, ca să-i dea astfel o mângâiere. Bătrânul mulțumi vecinilor, totuși inima lui era plină de tristețe. Nici nu era de mirare: îndrăgise atât de mult copacul cel bătrân, încât nimic nu-l putea mângâia. În cele din urmă, îi veni o idee fericită: își aduse aminte de un mijloc prin care copacul muribund putea fi salvat. Era tocmai a 16 zi, din prima lună a anului. Moșneagul se duse singur In grădină, îngenunche în fața pomului uscat și-i vorbi astfel: „Mai înflorește o singură dată. Te implor. Voi muri eu în locul tău”. (În Japonia se crede că, prin harul zeilor, cineva e în stare să-și dea viața altui om, unei alte ființe și chiar unei plante. Aceasta se numește „''migavari ni tatsu''", adică „să te porți ca locțiitor"). Apoi bătrânul întinse un cearșaf alb și câteva pături sub pom, se așeză pe ele și. după vechiul obicei al samurailor, își făcu ''harakiri'', adică își străpunse pântecele cu pumnalul. Duhul lui trecu în pom, care înverzi și înflori numaidecât. De atunci, cireșul înflorește în fiecare an și albul florilor lui de zăpadă se amestecă cu fulgii de nea, care cad din cer în toiul iernii, a 16-a zi din prima lună a anului. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan: Stories and Studies of Strange Things/Jiu-Roku-Zakura]] 0pcff22mtt5l33t5woj6g86sjjkrgpk 152675 152661 2026-10-15T05:56:42Z Francesco 19367 minuscula 152675 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Ju-Roku-Zakura | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Dimineața'', 25 decembrie 1935, p. 10.<br>Titlul original: ''Ju-Roku-Zakura''}} La Wakegöri, în provincia Iyo, se află un cireș foarte bătrân și vestit. I se spune Ju-Roku-Zakura, adică cireșul zilei a 16-a, pentru că, după vechea socoteală lunară, el înflorește în fiecare an, a 16-a zi, în prima lună a anului și numai în această zi. Timpul înfloririi este așadar epoca în care domnește frigul cel mai mare, deși, în mod obișnuit, cireșii în Japonia. ca și la noi, înfloresc primăvara. Totuși Ju-Roku-Zakura înflorește în toiul iernii din următoarea pricină: Trăia odată un samurai, adică un nobil japonez, la Iyo. Copacul creștea în grădina lui și înflorea pe la sfârșitul lunii martie ori începutul lui aprilie, așa cum obișnuiesc cireșii. În copilărie samuraiul se jucase sub acest pom, iar părinții, bunicii și strămoșii săi atârnaseră timp de un mileniu, an cu an, în crengile lui înflorite, fâșii de hârtie colorată și lucioasă, pe care erau scrise versuri în cinstea pomului, așa cum e obiceiul în Japonia. Samuraiul ajuns foarte bătrân și a supraviețuit tuturor copiilor, nu-i rămăsese nimic pe lumea asta de care să se fi îndrăgit afară de acest pom. Dar, vai! într-o vară, pomul începu să se usuce și muri. Bătrânul nu-și mai putea stăpâni jalea, și atunci, vecinii, ca să-l mângâie, i-au adus un lăstar de cireș, pe care-l sădiră în grădina lui, ca să-i dea astfel o mângâiere. Bătrânul mulțumi vecinilor, totuși inima lui era plină de tristețe. Nici nu era de mirare: îndrăgise atât de mult copacul cel bătrân, încât nimic nu-l putea mângâia. În cele din urmă, îi veni o idee fericită: își aduse aminte de un mijloc prin care copacul muribund putea fi salvat. Era tocmai a 16 zi, din prima lună a anului. Moșneagul se duse singur în grădină, îngenunche în fața pomului uscat și-i vorbi astfel: „Mai înflorește o singură dată. Te implor. Voi muri eu în locul tău”. (În Japonia se crede că, prin harul zeilor, cineva e în stare să-și dea viața altui om, unei alte ființe și chiar unei plante. Aceasta se numește „''migavari ni tatsu''", adică „să te porți ca locțiitor"). Apoi bătrânul întinse un cearșaf alb și câteva pături sub pom, se așeză pe ele și. după vechiul obicei al samurailor, își făcu ''harakiri'', adică își străpunse pântecele cu pumnalul. Duhul lui trecu în pom, care înverzi și înflori numaidecât. De atunci, cireșul înflorește în fiecare an și albul florilor lui de zăpadă se amestecă cu fulgii de nea, care cad din cer în toiul iernii, a 16-a zi din prima lună a anului. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan: Stories and Studies of Strange Things/Jiu-Roku-Zakura]] fkjnx5ptxbhvrk46l21zbuxxi4z6mk8 0 51265 152664 2026-10-14T20:53:22Z Francesco 19367 Mimi-Nashi-Hoichi 152664 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 19 iunie 1930, p. 8.<br>Titlul original: ''The Story of Mimi-Nashi-Hōïchi''}} Acum câteva sute de ani, treia in orașul Shimonoseki, un orb anume Hoichi. renumit pentru marele lui talent de a cânta din „biwa” (instrument cu patru coarde, întrebuințat în special pentru acompaniamentul legendelor). Hoichi a ajuns celebru prin talentul său de a povesti poemul Dan-no-ura, în care erau redate luptele dintre heikeși și genjiși. Se spunea că nici fantomele nu puteau să-și rețină plânsul la auzul cântecului lui Hoichi. Hoichi, care era foarte sărac, a intrat în grațiile marelui preot al templului lui Amidaji. Care l-a luat pe lângă sine, asigurându-i existenta până la sfârșitul zilelor sale. Într-o seară caldă de vară, preotul fu chemat să oficieze un serviciu religios pentru unul din credincioșii săi, decedat. Hoichi rămase singur acasă. Cum era foarte cald, el se duse pe verandă și începu să cânte din lăută. Sunase miezul nopții și preotul tot nu se întorsese. Hoichi era tot afară. La un moment dat, auzi pași apropiindu-se de grilajul care împrejmuia grădina. Cineva se apropie cu pași repezi de Hoichi. Nu era preotul. Se auzi o voce puternică, chemând pe orb pe un ton poruncitor : -- Hoichi! Orbul, speriat, nu răspunse. Vocea repetă chemarea: -- Hoichi! -- Nu pot să văd! Nu știu cine mă cheamă! răspunse orbul. -- Să nu te temi de nimic, spuse vocea. Sunt trimis de stăpânul meu, un nobil de rang mare, care, fiind în trecere pe la Shimonoseki, a vizitat și locurile unde s-a dat bătălia dela Dan-no-ura. Aflând de talentul tău de a povesti această bătălie, dorește să te audă. Ia-ți lăuta și vino cu mine. Hoichi își puse sandalele, își luă lăuta și urma pe străin, care-l conducea cu dibăcie, dar îl silea să meargă mai repede. Mana care conducea pe Hoichi purta o mănușă de fier și la fiecare pas pe care-l făcea „samuraiul”, se auzea zăngănitul sabiei lui, ceea ce dovedea că era înarmat din cap până în picioare. Peste câtva timp samuraiul se opri și Hoichi își dete seama că ajunsese în fața unei porți mari cu un grilaj de fier. Se miră foarte mult, căci știa, că în tot orașul nu era altă asemenea poartă decât aceea de la intrarea templului. -- Kaimon! strigă samuraiul. Se auzi un zgomot de fierărie, ca și cum s-ar fi ridicat niște cârlige de fier care baricadau poarta și-și continuară drumul. După ce au trecut printr-o grădină, se opriră din nou în fața unei intrări și samuraiul strigă : -- Am adus pe Hoichi! Se auziră uși deschizându-se și închizându-se, pași grăbiți și glasuri de femei. După ce fu pus să urce mai multe trepte, samuraiul porunci lui Hoichi să-și scoată sandalele. I se spuse apoi să n-aibă nici o teamă. El îngenunche pe perna pe care și-o adusese și-și acordă instrumentul. Apoi o voce femenină îi spuse : -- Ți se comandă acum să execuți legenda heikeșilor și să te acompaniezi la „biwa”. Poemul fiind foarte lung, Hoichi și-a permis să spună : -- Toată legenda ar fi prea lungă. Care parte o ei dorește înalta adunare s-o asculte ? Vocea feminină îi răspunse : -- Spune-ne povestea bătăliei dela Dan-no-ura, căci este episodul cel mai trist și cel mai înduioșător. Hoichi începu să cânte episodul luptei. Imita cu lăuta zgomotul lopeților, întorsăturile repezi ale corăbiilor, șuieratul săgeților, strigătele războinicilor, zăngănitul săbiilor care se loveau de căști, căderea greoaie a trupurilor în ocean... Când făcu o pauză, auzi aprecieri elogioase în jurul său : -- Ce artist minunat! spuneau unii. -- Hoichi este incomparabil! Niciodată n-am auzit pe cineva, care să cânte atât de bine ! spuneau alții. Vocea feminină îi spuse : -- Cu toate că ni s-a spus că știi să cânți foarte bine, nu ne-am fi așteptat niciodată la atâta perfecție. Stăpânul nostru a spus că ar fi fericit să te poată răsplăti și dorește să vii să-i cânți șase seri la rând, până va pleca de aici. Vei veni, așadar, mâine seară, din nou aici. Războinicul care te-a adus azi, îți va fi călăuză. În același timp, mi se ordonă să te rog să nu spui nimănui despre aceste vizite, deoarece augustul nostru stăpân călătorește incognito. Poți să te întorci acum la templu! Hoichi mulțumi și plecă, însoțit de războinic, care îl duse acasă. Când Hoichi ajunse acasă, se lumina de ziuă. Lipsa sa nu fu observată de nimeni. A doua zi, el nu spuse nimănui cele întâmplate. Noaptea, războinicul veni din nou și-l conduse la locul unde îl aștepta augusta adunare. Avu același succes, dar de data aceasta, lipsa sa fu observată. Întrebat de preot, unde a fost, îi spuse că a avut de aranjat o afacere cu totul personală, care nn putea fi rezolvată decât la acea oră. Preotul își dădu numaidecât seama că Hoichi minte și dădu ordin la doi din servitorii templului să-l urmărească. în cazul când ar mai pleca. În noaptea următoare, Hoichi fu văzut plecând din nou și servitorii se luară după el cu lămpile aprinse. Ploua și era atât de întuneric, încât îi pierdură urma. Îl căutară pretutindeni, dar nu putură să-l găsească. În cele din urmă, pe când se întorceau acasă, auziră de-a lungul plajei sunetul unei lăute, care venea dinspre cimitir. Instrumentul era mânuit cu încordare și servitorii se speriară. În întunericul adânc, apăreau ici și colo câteva focuri-fantome. Servitorii se îndreptară spre câmpul morților. Acolo, la lumina lămpilor, văzură pe Hoichi stând în fa(a monumentului tânărului împărat, Anteko Tennu. Cânta pierdut din lăută, declamând povestea bătăliei de la Dan-no-ura. Și în jurul lui, deasupra mormintelor, zburau și licăreau luminile morților... Niciodată un ochi omenesc nu văzuse atât de multe „focuri-demonice”. -- Hoichi-San! Hoichi-San! Vino numaidecât încoace ! El le răspunse, atunci, cu un ton de mustrare : -- N-o să se tolereze să mă întrerupeți în modul acesta, în fața unei adunări atât de auguste. Cu toată spaima de care erau cuprinși, servitorii nu-și putură stăpâni râsul la auzul acestor cuvinte. Convinși că Hoichi era în puterea unei vrăji, îl ridicară cu de-a sila și-l duseră la templu. Acolo preotul dădu ordin servitorilor să-l dezbrace de hainele sale ude și-l ceru să-i explice purtarea sa misterioasă. După multe ezitări, Hoichi spuse totul preotului. Acesta îi desluși unde a fost și-i spuse că în cele din urmă, heikeșii l-ar fi omorât, căci ducându-se odată la ei, a rămas în puterea lor și l-ar fi rupt în bucăți. -- Nu pot să stau diseară cu tine, dar înainte de a pleca voi scrie pe corpul tău versuri sfinte. Cu ajutorul altui preot, îi scrise pe tot corpul citate din cartea sfântă „Hannya-Shin-Kyo”. La plecare, preotul îi spuse să se așeze sub verandă și să aștepte, iar la chemarea samuraiului să nu răspundă nimic și nici să nu se miște. În caz contrar, la orice zgomot pe care-l va face va fi rupt în bucăți. -- Să n-ai nicio frică și nici să nu încerci să strigi ajutor, căci nimeni nu poate să te ajute. Dacă vei face întocmai ce ți-am spus, vei scăpa! Se făcu noapte și preotul plecă. Hoichi se așeză sub verandă cu lăuta lângă el și aștepta, fără să sufle vreun cuvânt. Samuraiul veni la ora obișnuită și-l strigă, dar Hoichi nu răspunse nimic. -- Hoichi ! strigă samuraiul a doua oară, pe un ton amenințător. Și de data aceasta, Hoichi rămase nemișcat. Samuraiul strigă și a treia oară, fără sa primească vreun răspuns, -- N-o să meargă așa, spuse el; trebuie să văd unde este. Picioarele grele, purtând cizme de fier, se suiră pe treptele verandei și se opriră lângă orb. Urmă o tăcere adâncă, ce dură câteva minute și în timpul căreia lui Hoichi i se părea că-și aude bătăile inimei. În fine, auzi vocea spunând: Uite „biwa”, dar de Hoichi nu văd nicio urmă, decât cele două urechi ale lui. Aceasta mă lămurește de ce nu mi-a răspuns : neavând gură, n-a putut să vorbească. N-au rămas din el decât urechile ! Le voi duce stăpânului meu, ca să-i dovedesc cu am căutat să-i execut, pe cât posibil, ordinele! Și în același moment, Hoichi își simți urechile trase cu putere de degete de fier și smulse din cap. Cu toată durerea care-l chinuia, el nu scoase niciun strigăt. Auzi apoi pașii depărtându-se. În zorii zilei, preotul se întoarse acasă și găsi pe Hoichi plin de sânge sub verandă. Orbul îi povesti ce i se întâmplase și preotul spuse: -- Sărmane Hoichi ! N-ai suferit decât din vina mea. Am scris textele sfinte pe tot trupul tău, afară de urechi, care au rămas astfel vizibile. Dar vom căuta să te vindecam. În orice caz. ai scăpat de primejdie. De atunci cântărețul orb rămase cu numele de „Mimi-Nashi-Hoichi”, ceea ce înseamnă „Hoichi cel fără de urechi”. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan: Stories and Studies of Strange Things/The Story of Mimi-Nashi-Hōïchi]] rlqx6lpm56op8nf3sd3fvsdp2m00n2q 3 51266 152666 2026-10-15T04:22:07Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{subst:obscen}}--~~~~ 152666 wikitext text/x-wiki == Obscenități == [[Image:Stop hand.svg|left|40px]] Vă rugăm să nu mai adăugați [[w:Obscenitate|obscenități]] pe paginile Wikisource{{#if:|, așa cum ați făcut la pagina [[:{{{1}}}|{{{1}}}]] |}}. Limbajul vulgar reprezintă o jignire la adresa contribuitorilor și vizitatorilor acestui site. Astfel de acțiuni sunt o formă de [[w:Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și, dacă veți continua, vi se va [[w:Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a modifica paginile Wikisource. --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 15 octombrie 2026 07:22 (EEST) pgfaklv3rd956ys697ubahnicksqbfq 0 51267 152669 2026-10-15T04:44:26Z Mishuletz 445 Mishuletz a redenumit pagina [[O, de-ai ști cum șoapta ta divină]] în [[O, de ai ști cum șoapta ta divină]]: după sursă 152669 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[O, de ai ști cum șoapta ta divină]] q9940zdf4dszgk6mssvtq2lmpo9fi1y 0 51268 152670 2026-10-15T05:29:31Z Mishuletz 445 Redirecționat înspre [[Autor:Lafcadio Hearn]] 152670 wikitext text/x-wiki #redirect[[Autor:Lafcadio Hearn]] ro26bjuhegnk8sd6axahq9o9sxh7ni6 0 51269 152676 2026-10-15T06:17:07Z Francesco 19367 Jikininki 152676 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Jikininki | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 23 ianuarie 1930, p. 8.<br>Titlul original: ''Jikininki''}} Muso Kokuchi, preot al sectei Zen. călătorea singur prin provincia Mino. La un moment dat, pierdu drumul într-o regiune muntoasă, unde nu era nimeni care să-l conducă. Rătăci mult timp, ia întâmplare, și începu să dispere de a mai putea găsi un adăpost pentru noapte, când văzu, departe, pe vârful unei coline, luminată de ultimele raze ale soarelui, o sihăstrie, din cele denumite „anjitsu", în care locuiesc pustnicii. Cu toate că sihăstria părea în ruine, Muso se îndreptă într-acolo. Găsi pe un preot foarte bătrân, căruia îi ceru să-l găzduiască. Bătrânul refuză să-l primească, dar îl îndreptă spre un sat vecin, unde îi spuse că va găsi mâncare și adăpost. Muso ajunse în acel sat. compus dintr-o jumătate de duzină de ferme mici. Fu foarte bine primit de șeful satului. Patruzeci sau cincizeci de persoane erau adunate în camera principală la sosirea lui Muso; acesta fu condus într-o cămăruță alăturată, unde i se dădu un pat și de-ale mâncării. Fiind foarte obosit, se culcă de vreme, dar, cu puțin timp înainte de miezul nopții, fu deșteptat de niște plânsete, care veneau din odaia vecină. După câtva timp, pereții de lemn, care despărțeau cele donă camere, fură dați la o parte și în fața preotului apăru un bărbat tânăr, care ținea în mână o lanternă. El se îndreptă spre Muso și-i spuse : -- Sfinția Voastră, am trista datorie să vă anunț că acum câteva ore a murit mai marele acestei case. Când ați sosit, păreați atât de obosit, încât n-am vrut să vă deranjez în niciun fel. Nu v-am spus că tatăl meu murise cu câteva minute înainte. Oamenii, pe care i-ați văzut, sunt locuitorii satului, care s-au adunat, ca să aducă ultimele lor omagii mortului. Ei urmează să plece în cătunul vecin, care se află la câteva leghe de aici... Conform obiceiurilor noastre, nimeni dintre noi nu poate rămâne, în timpul nopții, în casa în care a murit cineva... Ne rugăm și facem pomenile obișnuite. Apoi, plecăm, lăsând cadavrul singur. Se întâmplă, întotdeauna, lucruri stranii, în casa în care este un mort. Ar fi mat bine, dacă ne-ați însoți. Dar cum sunteți preot, poate că nu vă e frică să rămâneți singur cu mortul. În cazul acesta, vă pun, cu plăcere, toată casa Io dispoziție. Dar vă previn, că nimeni, afară de un preot, n-ar îndrăzni să rămână în noaptea aceasta aici. Muso îi răspunse ; -- Îți mulțumesc pentru buna intenție și ospitalitatea ce mi-ni oferit. Nu înțeleg cuvintele dumitale cu privire la primejdia de a rămâne singur aici. Nu mi-e frică nici de dracu, nici de stafii. Te rog. așa dar, să nu ai grijă de mine. Voi oficia o slujbă pentru tatăl dumitale și voi rămâne până mâine lângă trupul lui. Tânărul fu foarte fericit la auzul acestor cuvinte și-i exprimă recunoștința. Și ceilalți membri ai familiei, precum și persoanele adunate în odaia vecină, îi mulțumiră, la rândul lor. Stăpânul casei luă apoi cuvântul, spunându-i : -- Acum prea sfinte oaspete, trebuie să vă părăsim, spre cel mai mare regret al nostru. Conform obiceiului din satul nostru, nimeni nu mai trebuie să fie aici, când va bate miezul nopții. Vă implorăm, bun străin, să aveți grijă de prea onorata dvs. persoană, în timpul când noi nu vom putea să avem grijă de dvs. Și, dacă în timpul cât vom lipsi, veți vedea sau auzi ceva extraordinar, să ne-o spuneți când ne vom întoarce. Plecară cu toții. Muso, rămas singur, se duse în camera mortuară. Ofrandele obișnuite fură făcute și un „tombo", sau o mică lampă budistă, ardea încet. Preotul oficia slujba și repetă ritualul funerar. Căzu, apoi, într-o meditație adâncă. Rămase, astfel, în tăcere, timp de mai multe ore, în timpul cărora nici un zgomot nu tulbură liniștea satului întunecat și părăsit. Dar în momentul în care liniștea nopții era mai intensă, Muso văzu intrând în camera o arătare vagă și enormă.... Preotul simți că îngheață de frică. Nu putea nici sa se miște, nici să strige... Fantoma ridică cadavrul și începu să-l mănânce mai repede de cum o pisică înghite un șoarece... începând cu capul și mâncând tot: părul, oasele și chiar cearșaful... După ce și-a terminat oribilul ospăț, arătarea monstruoasă se întoarse spre lucrurile oferite mortului și le înghiți și pe acestea. Apoi dispăru, în mod tot atât de misterios, după cum venise. Când țăranii se Întoarseră în revărsatul zorilor, găsiră pe preot, care îi aștepta în pragul ușii. Și nu se mirară de loc, când constatară dispariția cadavrului și a lucrurilor oferite mortului. Șeful spuse atunci preotului: -- Sfinția Voastră, ați văzut, desigur, lucruri puțin plăcute în noaptea aceasta. Vă asigur că eram, cu toții, foarte turburați de pericolul pe care-l riscați și suntem fericiți de a vă regăsi sănătos și neatins. Am fi rămas cu plăcere cu Dvs., dar, după cum v-am spus, legea satului ne obligă să plecăm și să lăsăm cadavrul singur. De câte ori am călcat această regulă, mari nenorociri s-au abătut asupra satului nostru. Când ne conformăm, nu mai găsim niciodată, la întoarcere, corpul și lucrurile mortului. Puteți să ne explicați de ce se întâmplă aceasta? Muso le povesti cum arătarea vagă și enormă pătrunsese în cameră și mâncase mortul și lucrurile oferite lui. Nimeni nu păru mirat de cuvintele sale și tânărul îi spuse: -- Ceea ce ne-ați spus corespunde cu totul celor ce știam până acum. -- Dar preotul care locuiește colo pe deal nu face niciodată slujba pentru morții voștri ? întrebă Muso mirat. -- Despre care preot vorbiți ? îi spuseră ei surprinși. -- Despre acela care mi-a arătat drumul aseară, spuse Muso. M-am oprit la coliba lui, în vârful dealului vecin, A refuzat să mă primească, dar m-a sfătuit sa vin aici. Țăranii se uitară mirați la el. După câtva timp de tăcere, tânărul șef îi spuse : -- Sfinția Voastră, nu e nici o colibă pe dealul vecin și nici un preot nu locuiește prin apropiere, de multe generații... Muso nu insistă, căci văzu că gazdele sale îl credeau vrăjit de vreun duh rău. Le ceru lămuririle necesare, ca să-și continue drumul și-și luă rămas bun de la ei. Se hotărî să se întoarcă la coliba pustnicului, ca să se asigure dacă n-a fost victima unei iluzii. Găsi coliba, fără cea mai mică greutate. De data aceasta, pustnicul îl invită să intre la el. Când ajunse în mijlocul încăperii, bătrânul se aruncă la picioarele lui strigând : -- Mi-e rușine!... mare rușine!... Mi-e rușine... ah! ce rușine! că m-ați văzut în forma mea adevărată!... Eu sunt acela care, azi noapte, am mâncat cadavrul în prezența dumitale! Află, Sfinția Ta, că sunt un „jikininki” sau un mâncător de carne omenească! Fie-vă milă de mine și îndurați-vă să vă mărturisesc greșeala de pe urma căreia sunt în halul acesta. Altă dată, e mult de atunci, eram singurul preot, care slujea în această regiune pustie... toți locuitorii din munți, care mureau, erau aduși aici, ca să Ie oficiez serviciul divin... Dar eu slujeam fără nici o credință. Nu era pentru mine decât o afacere.... Nu mă gândeam decât Ia hainele și hrana ce mi le aduceau... Și, din cauza necredinței mele, am renăscut după moarte sub forma unui „jikininki”... Sunt silit sa mă hrănesc numai cu cadavrele acelora care mor în regiunea aceasta... Sunt silit să mănânc to{i morții, cum am făcut-o aseară... Va rog să celebrați pentru mine un serviciu, numit „segaki”, ca să pot scăpa de această groaznică pedeapsă. De abia termină să spună aceste cuvinte și sihastrul dispăru, cu colibă cu tot. Muso Kokuchi rămase singur, îngenunchiat în iarba înaltă, în fața unui mormânt străvechi, acoperit de mușchi și care semăna cu mormântul unui preot. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan:_Stories_and_Studies_of_Strange_Things/Jikininki]] esvja1mj5yp8wpg0xajh1qdxy0an57f 0 51270 152679 2026-10-15T08:58:17Z Francesco 19367 Akinosuké 152679 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Visul lui Akinosuké | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 1 mai 1930, p. 4.<br>Titlul original: ''The Dream of Akinosuké''}} În regiunea Toichi din Yamato, trăia pe vremuri un agricultor anume Miyata Akinosuké. Locuința sa era înconjurată de o grădină frumoasă în care se afla un cedru foarte vechi, sub care se odihnea în zilele calde de vară. Într-o după amiază, pe când sta la umbra marelui arbore, cu doi din prietenii săi, i se făcu somn. Rugă pe tovarășii săi să-l scuze că adoarme în prezența lor. Se întinse, apoi, la umbra arborelui și avu următorul vis : I se părea că vede, coborându-se pe marginile unui deal din apropiere, un șir lung, care semăna cu cortegiul unui nobil ''daimyo''. Se sculă în picioare, spre a-l vedea mai bine și-și dădu seama că era o procesiune foarte însemnată. Nu văzuse niciodată o bogăție mai mare. Procesiunea se îndrepta spre casa sa. În fruntea cortegiului, Akinosuké observă uu mare număr de tineri, îmbrăcați în haine scumpe, care trăgeau de o trăsură mare lăcuită, un „''gosho-guruma''”, învelită în mătase albastră. Cortegiul se opri în fața locuinței lui Akinosuké. Un bărbat, în haine bogate se dădu jos din trăsură, se apropie de Akinosuké, îl salută adânc și-i spuse : — Cinstite stăpâne, în fața domniei tale este unul din vasalii lui Kokuo din regatul Tokoyo. Regele, stăpânul meu, mi-a poruncit să te salut în numele lui și să mă pun cu totul la dispoziția dumitale. Mai mult, el mă roagă să-ți spun că dorește să te vadă în palatul lui. Suie-te, așadar, în acest echipaj, pe care l-a trimis ca să te ducem la el. La aceste cuvinte, Akinosuké voi să răspundă; dar emoția îl împiedică să vorbească. Toată voința sa părea că dispare, încât nu putu să facă altfel, decât să se supună. Se sui în trăsură, vasalul luă loc lângă el și făcu un semn. Imediat, tinerii puseră mâna pe sforile de mătase și îndreptară greaua trăsură spre sud. Călătoria începu. Curând după aceea, spre marea mirare a lui Akinosuké, ei se opriră în fața unei mari intrări cu două etaje —- un „''romon''”— în stil chinez. „''Kerai''”-ul se dădu jos și dispăru spunând : — Mă duc să anunț sosirea prea onorabilei dumitale persoane. După câteva secunde de așteptare, Akinosuké văzu doi seniori cu fețe nobile, care se îndreptau spre el. Erau îmbrăcați cu mătase de culoarea purpurei și purtau pe cap niște tichii mari, ceea ce arăta rangul lor înalt. Îl salutară cu respect și-l ajutară să se coboare din trăsură. Îl conduseră, apoi, printr-o grădină mare, până la intrarea unui palat, a cărui fațadă se întindea de la apus spre răsărit, pe o întindere de mai multe leghe. Akinosuké fu introdus într-o sală de audiență, bogat împodobită. Călăuzele îl duseră la locul de onoare, apoi se așezară la oarecare distanță de el, în semn de respect, pe când mai mulți servitori, îmbrăcați în costume de ceremonie, îi oferiră fel de fel de băuturi. După ce Akinosuké se răcori, seniorii cu haine de purpură se închinară foarte adânc în fața lui și-i ținură următoarea cuvântare, fiecare vorbind după celălalt, conform etichetei. — Cinstita noastră datorie este să te încunoștințăm de motivul pentru care te-am adus aci. Regele, stăpânul nostru, dorește să-i devii ginere. Îți ordonă să te căsătorești, chiar azi, cu augusta prințesă, fiica sa un că... Te vom duce imediat în sala de audiență, unde Măria Sa te așteaptă. Dar trebuie să te îmbraci, pentru aceasta, cu hainele ce se poartă în asemenea ocazii. După ce vorbiră astfel, se sculară în același timp și se îndreptară spre o încăpere, în care se afla un dulap mare lăcuit. Deschiseră dulapul și scoaseră haine și cordoane de mătase fină și culori din cele mai atrăgătoare și un „''kamuri''", pe care numai regele și membrii familiei sale îl purtau pe cap. Îmbrăcară pe Akinosuké cum se cuvenea unui logodnic princiar și-l duseră în sala de audiență. Acolo văzu pe rege stând pe un tron purtând pe cap o tichie înaltă neagră de ceremonie și îmbrăcat într-o haină de mătase galbenă. La dreapta și la stânga sa, stau, nemișcați și mândri, numeroși demnitari, ca idolii într-un templu. Akinosuké înaintă spre el. Salută pe rege și se închină de trei ori, conform obiceiului. Regele îl primi foarte curtenitor și-i spuse: — Ți s-a spus de ce te-am adus aci. Am hotărât să fii soțul unicei mele fiice. Vom celebra imediat ceremonia nupțială. Imediat ce regele termină să vorbească, se auzi o muzică veselă : un șir lung de doamne încântătoare ale curții trecu prin fața lor. Veneau să-l ia pe Akinosuké, ca să-l ducă în încăperea în care îl aștepta nobila sa logodnică. Era o sală imensă, dar cu toate acestea, de-abia încăpeau în ea toți invitații veniți sa asiste la cununie. Toți se prosternară în fața lui Akinosuké, pe când el îngenunchea în fața fiicei regelui. Aceasta era frumoasă ca o Fiică a Cerului și rochia ei era făcută din cea mai splendidă mătase. Cununia fu oficiată cu mare pompă și toți erau fericiți. Tinerii soți fură conduși apoi în apartamentele ce le erau rezervate, într-o altă aripă a palatului. Primiră felicitările tuturor demnitarilor de la curte, care le făcură nenumărate daruri. Peste câteva zile, Akinosuké fu chemat din nou în fața regelui, care-l primi și mai bine ca prima oară. El îi spuse : — Se află, la sud-vestul stăpânirii noastre, o insulă numită Raishu. Te-am numit guvernatorul acestei insule. Vei vedea că locuitorii sunt sinceri și blânzi, dar legile lor nu se potrivesc cu acelea din Tokoyo și obiceiurile lor n-au fost definitiv regulate. Îți încredințăm sarcina de a îmbunătăți condiția lor socială și dorim să-i guvernezi cu înțelepciune și bunătate. Am făcut toate pregătirile în vederea plecării dumitale la Raishu. Akinosuké și tânăra sa femeie părăsiră imediat palatul din Tokoyo. O suită de nobili îi însoți pună la port. Se îmbarcară pe o corabie pusă de rege la dispoziția lor și ajunseră curând la Raishu, având vânturi favorabile. La sosirea lor, găsiră toți locuitorii adunați pe plajă, ca să le ureze bun venit. Akinosuké intră imediat în noile sale funcțiuni, care nu erau prea complicate. În primii trei ani ai guvernării sale, fu ocupat să creeze și să stabilească legile. Cum era ajutat de consilieri înțelepți, misiunea sa nu i se păru niciodată prea grea. Când totul fu aranjat nu mai avea altă misiune, decât să fie prezent la oficierea riturilor vechi și la ceremoniile prescrise de tradițiile țării. Regiunea era atât de sănătoasă și producătoare, încât boala și sărăcia erau necunoscute. Locuitorii erau atât de cinstiți încât nu călcau niciodată legile. Akinosuké stătu peste 23 ani la Raishu și în tot acest timp nici o supărare nu i-a întunecat viața. În al 24-lea, fu lovit de o mare nenorocire : soția sa, care îi dăruise șapte copii și pe care o adora, muri. Fu înmormântată cu mare pompă, pe vârful unui deal în regiunea Hanryoko. Pe mormântul ei, fu ridicat un monument splendid... Akinosuké era atât de nenorocit, încât nu mai dorea sa trăiască. Când trecu termenul legal de doliu, un „''shisha''" sau curier regal sosi la Raishu, venind din Tokoyo, Transmise lui Akinosuké un mesaj de condoleanțe și-i spuse apoi : — Iată cuvintele, pe care augustul meu stăpân, regele din Tokoyo, mi-a ordonat să ți le transmit. Te trimitem acum în țara ta, la părinții tăi... Nu te îngriji de soarta copiilor tăi... Sunt nepoții și nepoatele regelui și vom avea grijă de ei. Primind acest ordin, Akinosuké se pregăti să plece, cu totul umilit. Își aranja toate afacerile și-și luă rămas bun de la toți sfetnicii credincioși, care îl ajutase în tot timpul domniei sale. Fu condus, apoi, cu onoruri, până la port. Se îmbarcă pe o corabie, care se îndepărtă pe marea imensă, sub cerul limpede... Insula Raishu dispăru în depărtare, ca învăluită într-un nor albastru, care se transformă în curând în aburi cenușii... Apoi dispăru pentru totdeauna... * * * Akinosuké se trezi în grădina sa, la umbra cedrului secular. Rămase un moment zăpăcit. Lângă el, prietenii săi discutau vesel. Se uită mirat la ei și spuse: — Ce straniu ! Akinosuké le povesti visul... visul... domniei de 23 ani în insula Raishu din regatul Tokoyo. Cei doi „''goshi''” fură foarte surprinși, căci în realitate, nu dormise decât foarte puțin. Unul din ei spuse: — Visul tău este, într-adevăr, din cele mai curioase. Dar și noi am văzut un lucru bizar, pe când dormeai. Un mic fluture galben a zburat câteva secunde deasupra obrazului tău. M-am uitat la el cu mare atenție. S-a așezat la pământ, lângă tine, aproape de pom... Cam în același timp, o furnică enormă a ieșit dintr-o gaură, a prins fluturele și l-a tras în furnicar. Cu câteva momente înainte de a te deștepta, am văzut același fluture ieșind din gaură și zburând din nou deasupra feței tale... A dispărut apoi, fără să știu ce s-a făcut cu el. — Poate că fluturele a fost sufletul lui Akinosuké, spuse celălalt „''goshi''”. Mi s-a părut că a intrat în gura lui... Dar chiar dacă ar fi sufletul prietenului nostru, tot n-ar explica visul. — Furnicile ar putea să ne lămurească, fără îndoială, spuse celălalt „''goshi''". Furnicile sunt vietăți stranii... spirite... zâne... Cine știe ? În orice caz sub cedru, este un furnicar. — Hai să-l examinăm, spuse Akinosuké foarte intrigat. Și se duse să aducă o lopată. În jurul cedrului și dedesubtul lui, văzură că pământul era minat într-un mod minunat de o mare colonie de furnici. Ele construise clădirile și edificiile acestea, făcute din ramuri mici și frunze, de fân și lămâi, semănând cu niște orașe în miniatură. În centrul unei construcții mult mai însemnate decât celelalte, se mișcau numeroase furnici mai mici, în jurul trupului unei furnici foarte mari, cu aripile gălbui și cu capul lung negru. — Dar uite pe regele din visul meu ! strigă Akinosuké. Și iată palatul din Tokoyo... Ce curios... Raishu trebuie să fie undeva spre sud-vest... Da, aici... Ce straniu ! Sunt sigur că voi găsi muntele Hanryoko și mormântul prințesei! Căută mai departe, în furnicarul răscolit și găsi o ridicătură mică, pe care era pusă o pietricică, ce-i amintea forma unui monument budist! Dedesubt găsiră corpul unei furnici femele. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan:_Stories_and_Studies_of_Strange_Things/Jikininki]] rcv16k4k0i8kgb6phef8criw9kqd887 152680 152679 2026-10-15T09:00:52Z Francesco 19367 The_Dream_Of_Akinosuké 152680 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Visul lui Akinosuké | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 1 mai 1930, p. 4.<br>Titlul original: ''The Dream of Akinosuké''}} În regiunea Toichi din Yamato, trăia pe vremuri un agricultor anume Miyata Akinosuké. Locuința sa era înconjurată de o grădină frumoasă în care se afla un cedru foarte vechi, sub care se odihnea în zilele calde de vară. Într-o după amiază, pe când sta la umbra marelui arbore, cu doi din prietenii săi, i se făcu somn. Rugă pe tovarășii săi să-l scuze că adoarme în prezența lor. Se întinse, apoi, la umbra arborelui și avu următorul vis : I se părea că vede, coborându-se pe marginile unui deal din apropiere, un șir lung, care semăna cu cortegiul unui nobil ''daimyo''. Se sculă în picioare, spre a-l vedea mai bine și-și dădu seama că era o procesiune foarte însemnată. Nu văzuse niciodată o bogăție mai mare. Procesiunea se îndrepta spre casa sa. În fruntea cortegiului, Akinosuké observă uu mare număr de tineri, îmbrăcați în haine scumpe, care trăgeau de o trăsură mare lăcuită, un „''gosho-guruma''”, învelită în mătase albastră. Cortegiul se opri în fața locuinței lui Akinosuké. Un bărbat, în haine bogate se dădu jos din trăsură, se apropie de Akinosuké, îl salută adânc și-i spuse : — Cinstite stăpâne, în fața domniei tale este unul din vasalii lui Kokuo din regatul Tokoyo. Regele, stăpânul meu, mi-a poruncit să te salut în numele lui și să mă pun cu totul la dispoziția dumitale. Mai mult, el mă roagă să-ți spun că dorește să te vadă în palatul lui. Suie-te, așadar, în acest echipaj, pe care l-a trimis ca să te ducem la el. La aceste cuvinte, Akinosuké voi să răspundă; dar emoția îl împiedică să vorbească. Toată voința sa părea că dispare, încât nu putu să facă altfel, decât să se supună. Se sui în trăsură, vasalul luă loc lângă el și făcu un semn. Imediat, tinerii puseră mâna pe sforile de mătase și îndreptară greaua trăsură spre sud. Călătoria începu. Curând după aceea, spre marea mirare a lui Akinosuké, ei se opriră în fața unei mari intrări cu două etaje —- un „''romon''”— în stil chinez. „''Kerai''”-ul se dădu jos și dispăru spunând : — Mă duc să anunț sosirea prea onorabilei dumitale persoane. După câteva secunde de așteptare, Akinosuké văzu doi seniori cu fețe nobile, care se îndreptau spre el. Erau îmbrăcați cu mătase de culoarea purpurei și purtau pe cap niște tichii mari, ceea ce arăta rangul lor înalt. Îl salutară cu respect și-l ajutară să se coboare din trăsură. Îl conduseră, apoi, printr-o grădină mare, până la intrarea unui palat, a cărui fațadă se întindea de la apus spre răsărit, pe o întindere de mai multe leghe. Akinosuké fu introdus într-o sală de audiență, bogat împodobită. Călăuzele îl duseră la locul de onoare, apoi se așezară la oarecare distanță de el, în semn de respect, pe când mai mulți servitori, îmbrăcați în costume de ceremonie, îi oferiră fel de fel de băuturi. După ce Akinosuké se răcori, seniorii cu haine de purpură se închinară foarte adânc în fața lui și-i ținură următoarea cuvântare, fiecare vorbind după celălalt, conform etichetei. — Cinstita noastră datorie este să te încunoștințăm de motivul pentru care te-am adus aci. Regele, stăpânul nostru, dorește să-i devii ginere. Îți ordonă să te căsătorești, chiar azi, cu augusta prințesă, fiica sa un că... Te vom duce imediat în sala de audiență, unde Măria Sa te așteaptă. Dar trebuie să te îmbraci, pentru aceasta, cu hainele ce se poartă în asemenea ocazii. După ce vorbiră astfel, se sculară în același timp și se îndreptară spre o încăpere, în care se afla un dulap mare lăcuit. Deschiseră dulapul și scoaseră haine și cordoane de mătase fină și culori din cele mai atrăgătoare și un „''kamuri''", pe care numai regele și membrii familiei sale îl purtau pe cap. Îmbrăcară pe Akinosuké cum se cuvenea unui logodnic princiar și-l duseră în sala de audiență. Acolo văzu pe rege stând pe un tron purtând pe cap o tichie înaltă neagră de ceremonie și îmbrăcat într-o haină de mătase galbenă. La dreapta și la stânga sa, stau, nemișcați și mândri, numeroși demnitari, ca idolii într-un templu. Akinosuké înaintă spre el. Salută pe rege și se închină de trei ori, conform obiceiului. Regele îl primi foarte curtenitor și-i spuse: — Ți s-a spus de ce te-am adus aci. Am hotărât să fii soțul unicei mele fiice. Vom celebra imediat ceremonia nupțială. Imediat ce regele termină să vorbească, se auzi o muzică veselă : un șir lung de doamne încântătoare ale curții trecu prin fața lor. Veneau să-l ia pe Akinosuké, ca să-l ducă în încăperea în care îl aștepta nobila sa logodnică. Era o sală imensă, dar cu toate acestea, de-abia încăpeau în ea toți invitații veniți sa asiste la cununie. Toți se prosternară în fața lui Akinosuké, pe când el îngenunchea în fața fiicei regelui. Aceasta era frumoasă ca o Fiică a Cerului și rochia ei era făcută din cea mai splendidă mătase. Cununia fu oficiată cu mare pompă și toți erau fericiți. Tinerii soți fură conduși apoi în apartamentele ce le erau rezervate, într-o altă aripă a palatului. Primiră felicitările tuturor demnitarilor de la curte, care le făcură nenumărate daruri. Peste câteva zile, Akinosuké fu chemat din nou în fața regelui, care-l primi și mai bine ca prima oară. El îi spuse : — Se află, la sud-vestul stăpânirii noastre, o insulă numită Raishu. Te-am numit guvernatorul acestei insule. Vei vedea că locuitorii sunt sinceri și blânzi, dar legile lor nu se potrivesc cu acelea din Tokoyo și obiceiurile lor n-au fost definitiv regulate. Îți încredințăm sarcina de a îmbunătăți condiția lor socială și dorim să-i guvernezi cu înțelepciune și bunătate. Am făcut toate pregătirile în vederea plecării dumitale la Raishu. Akinosuké și tânăra sa femeie părăsiră imediat palatul din Tokoyo. O suită de nobili îi însoți pună la port. Se îmbarcară pe o corabie pusă de rege la dispoziția lor și ajunseră curând la Raishu, având vânturi favorabile. La sosirea lor, găsiră toți locuitorii adunați pe plajă, ca să le ureze bun venit. Akinosuké intră imediat în noile sale funcțiuni, care nu erau prea complicate. În primii trei ani ai guvernării sale, fu ocupat să creeze și să stabilească legile. Cum era ajutat de consilieri înțelepți, misiunea sa nu i se păru niciodată prea grea. Când totul fu aranjat nu mai avea altă misiune, decât să fie prezent la oficierea riturilor vechi și la ceremoniile prescrise de tradițiile țării. Regiunea era atât de sănătoasă și producătoare, încât boala și sărăcia erau necunoscute. Locuitorii erau atât de cinstiți încât nu călcau niciodată legile. Akinosuké stătu peste 23 ani la Raishu și în tot acest timp nici o supărare nu i-a întunecat viața. În al 24-lea, fu lovit de o mare nenorocire : soția sa, care îi dăruise șapte copii și pe care o adora, muri. Fu înmormântată cu mare pompă, pe vârful unui deal în regiunea Hanryoko. Pe mormântul ei, fu ridicat un monument splendid... Akinosuké era atât de nenorocit, încât nu mai dorea sa trăiască. Când trecu termenul legal de doliu, un „''shisha''" sau curier regal sosi la Raishu, venind din Tokoyo, Transmise lui Akinosuké un mesaj de condoleanțe și-i spuse apoi : — Iată cuvintele, pe care augustul meu stăpân, regele din Tokoyo, mi-a ordonat să ți le transmit. Te trimitem acum în țara ta, la părinții tăi... Nu te îngriji de soarta copiilor tăi... Sunt nepoții și nepoatele regelui și vom avea grijă de ei. Primind acest ordin, Akinosuké se pregăti să plece, cu totul umilit. Își aranja toate afacerile și-și luă rămas bun de la toți sfetnicii credincioși, care îl ajutase în tot timpul domniei sale. Fu condus, apoi, cu onoruri, până la port. Se îmbarcă pe o corabie, care se îndepărtă pe marea imensă, sub cerul limpede... Insula Raishu dispăru în depărtare, ca învăluită într-un nor albastru, care se transformă în curând în aburi cenușii... Apoi dispăru pentru totdeauna... * * * Akinosuké se trezi în grădina sa, la umbra cedrului secular. Rămase un moment zăpăcit. Lângă el, prietenii săi discutau vesel. Se uită mirat la ei și spuse: — Ce straniu ! Akinosuké le povesti visul... visul... domniei de 23 ani în insula Raishu din regatul Tokoyo. Cei doi „''goshi''” fură foarte surprinși, căci în realitate, nu dormise decât foarte puțin. Unul din ei spuse: — Visul tău este, într-adevăr, din cele mai curioase. Dar și noi am văzut un lucru bizar, pe când dormeai. Un mic fluture galben a zburat câteva secunde deasupra obrazului tău. M-am uitat la el cu mare atenție. S-a așezat la pământ, lângă tine, aproape de pom... Cam în același timp, o furnică enormă a ieșit dintr-o gaură, a prins fluturele și l-a tras în furnicar. Cu câteva momente înainte de a te deștepta, am văzut același fluture ieșind din gaură și zburând din nou deasupra feței tale... A dispărut apoi, fără să știu ce s-a făcut cu el. — Poate că fluturele a fost sufletul lui Akinosuké, spuse celălalt „''goshi''”. Mi s-a părut că a intrat în gura lui... Dar chiar dacă ar fi sufletul prietenului nostru, tot n-ar explica visul. — Furnicile ar putea să ne lămurească, fără îndoială, spuse celălalt „''goshi''". Furnicile sunt vietăți stranii... spirite... zâne... Cine știe ? În orice caz sub cedru, este un furnicar. — Hai să-l examinăm, spuse Akinosuké foarte intrigat. Și se duse să aducă o lopată. În jurul cedrului și dedesubtul lui, văzură că pământul era minat într-un mod minunat de o mare colonie de furnici. Ele construise clădirile și edificiile acestea, făcute din ramuri mici și frunze, de fân și lămâi, semănând cu niște orașe în miniatură. În centrul unei construcții mult mai însemnate decât celelalte, se mișcau numeroase furnici mai mici, în jurul trupului unei furnici foarte mari, cu aripile gălbui și cu capul lung negru. — Dar uite pe regele din visul meu ! strigă Akinosuké. Și iată palatul din Tokoyo... Ce curios... Raishu trebuie să fie undeva spre sud-vest... Da, aici... Ce straniu ! Sunt sigur că voi găsi muntele Hanryoko și mormântul prințesei! Căută mai departe, în furnicarul răscolit și găsi o ridicătură mică, pe care era pusă o pietricică, ce-i amintea forma unui monument budist! Dedesubt găsiră corpul unei furnici femele. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan:_Stories_and_Studies_of_Strange_Things/The_Dream_Of_Akinosuké]] rpfd1wjha3plibttwyrc5wjj1orelzn