Wikisource
rowikisource
https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
MediaWiki 1.48.0-wmf.5
first-letter
Media
Special
Discuție
Utilizator
Discuție Utilizator
Wikisource
Discuție Wikisource
Fișier
Discuție Fișier
MediaWiki
Discuție MediaWiki
Format
Discuție Format
Ajutor
Discuție Ajutor
Categorie
Discuție Categorie
Autor
Discuție Autor
Pagină
Discuție Pagină
Index
Discuție Index
TimedText
TimedText talk
Modul
Discuție Modul
Event
Event talk
Lumea lor !
0
3069
153271
68068
2026-11-19T20:58:52Z
~2026-61275-59
22955
153271
wikitext
text/x-wiki
{{Calitatealucrării|75%}}{{titlu
| titlu = Lumea lor !
| autor = Ștefan Octavian Iosif
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| note = {{ediție}}
}}
:''Cînd pisica nu-i acasă...''
<poem>Doarme dus sfânt' Niculae
În veșminte arginti
Dar ce corb e în odaie
Și ce zarvă de copii
Au rămas stăpâni în casă,
Toată lumea e a lor !
Unu-i cocoțat pe masă,
Altul joacă-ntr-un picior.
Uite popa cum îngînă
Liturgia... Doi se bat.
Un ștrengar c-o vargă-n mînă
Strigă parcă-i împărat !
O sprințară de fetică
Se hlizește la oglindă...
Nu le pasă de nimică...
Dar ce tropot e în tindă ?
Ca de ipsos stau de frică...
Oare cine-o fi intrat ?
Ochii nimeni nu-și ridică,
Nici chiar marele-mpărat !
Vântul fuse ?... Cine este ?
Ori vreunul din părinți ?
Ce tăcere-făr' de veste !
Smirna-s... diavolii de sfinți !
În privaz, sfînt' Niculae
Doarme parcă nici nu știe !
Numai colbul din odaie
Joacă-n raza aurie...</poem>
[[Categorie:Ștefan Octavian Iosif]]
7j5rsa3dt3940qyupxdv38k0hhium8s
153272
153271
2026-11-19T23:25:22Z
Mishuletz
445
Anulat modificarea [[Special:Diff/153271|153271]] făcută de [[Special:Contributions/~2026-61275-59|~2026-61275-59]] ([[User talk:~2026-61275-59|Discuție]])
153272
wikitext
text/x-wiki
{{Calitatealucrării|75%}}{{titlu
| titlu = Lumea lor !
| autor = Ștefan Octavian Iosif
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| note = {{ediție}}
}}
:''Cînd pisica nu-i acasă...''
<poem>Doarme dus sfînt' Niculae
În vestminte argintii,
Dar ce colb e în odaie
Și ce zarvă de copii !
Au rămas stăpîni în casă,
Toată lumea e a lor !
Unu-i cocoțat pe masă,
Altul joacă-ntr-un picior.
Uite popa cum îngînă
Liturgia... Doi se bat.
Un ștrengar c-o vargă-n mînă
Strigă parcă-i împărat !
O sprințară de fetică
Se hlizește la oglindă...
Nu le pasă de nimică...
Dar ce tropot e în tindă ?
Ca de ipsos stau de frică...
Oare cine-o fi intrat ?
Ochii nimeni nu-și ridică,
Nici chiar marele-mpărat !
Vântul fuse ?... Cine este ?
Ori vreunul din părinți ?
Ce tăcere-făr' de veste !
Smirna-s... diavolii de sfinți !
În privaz, sfînt' Niculae
Doarme parcă nici nu știe !
Numai colbul din odaie
Joacă-n raza aurie...</poem>
[[Categorie:Ștefan Octavian Iosif]]
823c2zfsgkiw55dnud9rpgb2cr17bys
Autor:Anton Bacalbașa
102
8741
153276
149479
2026-11-20T08:52:58Z
Mishuletz
445
/* Satire și pamflete */
153276
wikitext
text/x-wiki
{{AutorWikidata
|index-alfabetic = B
}}
==Volume==
* [[Moș Teacă]], Bucureşti, 1893
* [[Arta pentru artă]], Bucureşti, 1894
* [[Din viața militară]], Bucureşti, 1895
* Pardon, în colab., Bucureşti, 1899
* Scrieri alese, I-II, text ales şi stabilit, studiu introductiv, note şi bibliografie de V. Ene, Bucureşti, 1965
* Moş Teacă. Din viaţa militară, Iaşi, 1989
* Moş Teacă, Bucureşti, 2003
===Satire și pamflete===
* [[Justiție (Bacalbașa)|Justiție]]
* [[O victorie]]
* [[Începe!...]]
* [[Tot regele, sireacul!]]
* [[Țara fericită!]]
* [[Calm (Anton Bacalbașa)|Calm]]
* [[Sfânta Filofteia]]
* [[Furt... fără efracție]]
* [[300.000 lei]]
* [[Băiatul României]]
* [[Pentru reprezentanții țării]]
* [[Modele de discursuri]] (Un opozant/Un guvernamental)
* [[Nunta Engliterei cu România]]
* [[Menageria regală. Lascăr Catargiu]]
* [[Spanachidism]]
* [[Menageria regală. Alexandru Lahovary]]
* [[Spanachidi]]
* [[Holera mitropolitului]]
* [[Marele căpitan]]
* [[Don maior Fritz]]
* [[Noului-născut]]
* [[Răspunsul la mesaj]]
* [[Bătaia în armată]]
* [[Dicționar româno-turc]]
* [[Morții la vot]]
* [[Tămbălăul de ieri]]
* [[Spanachidi]] (Programul sinuciderii mele/Acel ce tace)
* [[Ce este Constituția]]
* [[Prăsila regală]]
* [[Geograful Gobjan]]
* [[Anul Nou]]
* [[Băieții lui Brătianu]]
* [[Păpușile maiestății-sale]]
* [[La Văcărești nu la Filaret!]]
* [[Oamenii lui 98]]
* [[Oculta și Inteligența]]
* [[Prefață la don Paladu]]
* [[Mitiță Scuza]]
* [[Servitorul regelui]]
* [[Casa de nebuni]]
===Varia===
* [[Pentru Eminescu]]
* [[„Din goana vieței!”]]
* [[„Note și schițe”]]
* [[Arta noastră]]
* [[C. Dobrogeanu-Gherea]]
* [[Bene-Merenti]]
* [[Iubirea în poezie]]
* [[Convorbire cu Gherea-Dobrogeanu]]
* [[Arta încurajată]]
* [[Amintiri literare. Genialul Pătrașcu]]
* <nowiki>[</nowiki>[[I. L. Caragiale]]<nowiki>]</nowiki>
* [[Artă pentru artă]], 1894
* [[Gramatică!]]
* [[La stână!]]
* [[Cărțile didactice]]
* [[Poeți, cântați!]]
* [[Ce face Caragiale]]
*[[1893]]
*[[Acel ce tace]]
*[[Ajutor!]]
*[[Alexandru III]]
*[[Armonie!…]]
*[[Art. 262 – cod. penal]]
*[[Autorii răscoalelor]]
*[[Colegiul țărănesc]]
*[[De nuntă]]
*[[Din crimele lui Take Ionescu]]
*[[Dupa serbări]]
*[[Emblema regală…]]
*[[Fabrica de ciocoi]]
*[[Foametea]]
*[[Funcționarii comerciali]]
*[[Greva a reușit!]]
*[[Instigatorii!]]
*[[Leone]]
*[[Libertate și robie]]
*[[Mesajul și criza]]
*[[Mitiță scuza]]
*[[Munca noastră (Bacalbașa)|Munca noastră]]
*[[N-avem proletari?]]
*[[O poveste tristă]]
*[[Polițiștii din Iași]]
*[[Procesul burgheziei]]
*[[Reflecții]]
*[[Scandal!]]
*[[Se duce religia!…]]
*[[Serbarea de azi: Horia, Cloșca, Crișan]]
*[[Text scris de mînă]]
*[[Unul din mulțime]]
*[[Veacul nostru (Bacalbașa)|Veacul nostru]]
*[[Pentru ce luptăm noi socialiștii]]
*[[Împotriva naționalismului]]
*[[1 mai]]
*[[Începe!..,]]
*[[Învățăminte]]
*[[Țăranii la oraș]]
*[[Țăranii (Bacalbașa)|Țăranii]]
*[[Pătura cultă]]
===Versuri===
*[[Tu singură]]
===Teatru===
*[[Pardon]] (1899)
{{control de autoritate}}
6idovswumop2gvarquvs8viakpc1dme
Calm (Anton Bacalbașa)
0
26712
153274
80778
2026-11-20T08:52:15Z
Mishuletz
445
Mishuletz a redenumit pagina [[Calm]] în [[Calm (Anton Bacalbașa)]]
80778
wikitext
text/x-wiki
{{titlu
| titlu = Calm
| autor = Anton Bacalbașa
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| note =
}}
Suntem în plină sesiune parlamentară, și, cu toate astea, atmosfera politică e învăluită într-o pâclă deasă; o monotonie covârșitoare, o liniște de mormânt apasă asupra tuturora. S-au dus vremile de agitație, s-a sfârșit cu zgomotul, cu viața, cu mișcarea ce de regulă însoțeau sesiunile parlamentare.<br/>De ce? De ce, nimic mai simplu. Este știut că băuturile alcoolice, haciciul, opiul aduc, mai întâi, o surescitare însemnată în organism, dar apoi se observă la individ o moliciune cumplită, o slăbire colosală a voinței, simptomele unui ramolisment iminent.<br/>Alegerile sunt opiul pe care extravaganții noștri politiciani îl iau în doze respectabile atunci când „națiunea” e chemată să-și exercite „liber” dreptul de vot. Sub stăpânirea acestui puternic excitant, politicianii sunt de nerecunoscut. Cei mai trufași de obicei sunt atunci cei mai plați; disprețuita și batjocorita populace devine „poporul suveran”; tarabele cele mai ocolite ajung „domiciliul inviolabil”; vinul cel mai borșit se preface în argument electoral; e un freamăt, o frenezie, un extaz în toți, de la vlădică până la opincă, pentru că... „nu mai sunt privilegii, revoluția de la 48 ne-a făcut egali; trăiască libertatea, trăiască cetățenii!”<br/>Dar alegerile trec, vinul se bea, bancnotele rupte-n două se lipesc, domnii deputați devin gravi, Cleone cel fără de rușine se spală pe mâini, își reia toga părăsită și cugetă cu dezgust la nenorocita invenție a sistemului parlamentar. Atunci reacțiune a opiului începe, ramolismentul își înfige ghearele-i nemiloase.
<center>* * *</center>
Și cum să nu fie așa? Căci, nenorociților politiciani, ați amețit lumea în vremea alegerilor cu bășici de săpun — și ce săpun prost! — și acum, când a bătut vântul, bășicile s-au evaporat. V-ați păzit ca de foc să intrați în miezul chestiunilor care ar fi putut pasiona și încălzi lumea, și acum... culegeți ce ați semănat: nimic.<br/>În alte țări, unde o burghezie, mai conștientă de rolul ei de clasă și de primejdia ce așteaptă o clasă atunci când în sânul ei încolțesc factorii transformatori, își dă seama că vremea concesiilor de făcut poporului a venit, deschiderea sesiunii parlamentare e un eveniment, agitația începe atunci cu mai mult foc, lumea se-ntreabă atunci mai cu patimă: „Ce facem? Unde mergem?”<br/>În Franța, desființarea cultului în ateliere; în Germania, colosala reformă școlară; în Belgia, votul Universal; în Anglia, uriașa grevă a minerilor; toate astea fac lumea să fiarbă, toate astea sunt motive puternice pentru ca poporul să se agite, pentru ca Parlamentul să atragă toate privirile. Acolo, în adevăr, lumea are de ce se pasiona.<br/>Dar la noi! Nu cumva ședințele noastre parlamentare, seci ca o ședință de-a Academiei, pot să intereseze milioanele de suferitori? Ori poate congresul librarilor și al liberalilor? Ce? Scrisoarea d-lui Fleva? Retragerea d-lui Stătescu? Ori, poate... mai știi? Demisia d-lui Vrăbiescu? Astea să agite milioanele de români lipsiți de drepturi și de pâine?
<center>* * *</center>
Serios vorbind, cu cât observi mai mult atitudinea, cu atâta trebuie să te convingi că adevărații amici — conștienți sau nu — ai guvernului conservator sunt tocmai liberalii. Căci cu o opoziție atât de lipsită de idei, atât de incapabilă de a pasiona lumea cu vreo cerință adânc simțită de mulțime, va fi de ajuns guvernului conservator să nu facă acte prea flagrante de reacționarism ori să aducă vreo doua-trei legi-paleative pentru ca să-și asigure cârma încă pe 12 ani.<br/>Ba și-ar asigura-o pe vecie, dacă în mersul istoric al omenirii nu ar fi o putere fatală care crește din zi în zi și care e reprezentată de democrația socială.
[[Categorie:Anton Bacalbașa]]
7a40l6s3mv49zjbmutshcw9spxuu9n0
153279
153274
2026-11-20T09:01:01Z
Mishuletz
445
153279
wikitext
text/x-wiki
{{similar}}
{{titlu
| titlu = Calm
| autor = Anton Bacalbașa
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| note =
}}
Suntem în plină sesiune parlamentară, și, cu toate astea, atmosfera politică e învăluită într-o pâclă deasă; o monotonie covârșitoare, o liniște de mormânt apasă asupra tuturora. S-au dus vremile de agitație, s-a sfârșit cu zgomotul, cu viața, cu mișcarea ce de regulă însoțeau sesiunile parlamentare.<br/>De ce? De ce, nimic mai simplu. Este știut că băuturile alcoolice, haciciul, opiul aduc, mai întâi, o surescitare însemnată în organism, dar apoi se observă la individ o moliciune cumplită, o slăbire colosală a voinței, simptomele unui ramolisment iminent.<br/>Alegerile sunt opiul pe care extravaganții noștri politiciani îl iau în doze respectabile atunci când „națiunea” e chemată să-și exercite „liber” dreptul de vot. Sub stăpânirea acestui puternic excitant, politicianii sunt de nerecunoscut. Cei mai trufași de obicei sunt atunci cei mai plați; disprețuita și batjocorita populace devine „poporul suveran”; tarabele cele mai ocolite ajung „domiciliul inviolabil”; vinul cel mai borșit se preface în argument electoral; e un freamăt, o frenezie, un extaz în toți, de la vlădică până la opincă, pentru că... „nu mai sunt privilegii, revoluția de la 48 ne-a făcut egali; trăiască libertatea, trăiască cetățenii!”<br/>Dar alegerile trec, vinul se bea, bancnotele rupte-n două se lipesc, domnii deputați devin gravi, Cleone cel fără de rușine se spală pe mâini, își reia toga părăsită și cugetă cu dezgust la nenorocita invenție a sistemului parlamentar. Atunci reacțiune a opiului începe, ramolismentul își înfige ghearele-i nemiloase.
<center>* * *</center>
Și cum să nu fie așa? Căci, nenorociților politiciani, ați amețit lumea în vremea alegerilor cu bășici de săpun — și ce săpun prost! — și acum, când a bătut vântul, bășicile s-au evaporat. V-ați păzit ca de foc să intrați în miezul chestiunilor care ar fi putut pasiona și încălzi lumea, și acum... culegeți ce ați semănat: nimic.<br/>În alte țări, unde o burghezie, mai conștientă de rolul ei de clasă și de primejdia ce așteaptă o clasă atunci când în sânul ei încolțesc factorii transformatori, își dă seama că vremea concesiilor de făcut poporului a venit, deschiderea sesiunii parlamentare e un eveniment, agitația începe atunci cu mai mult foc, lumea se-ntreabă atunci mai cu patimă: „Ce facem? Unde mergem?”<br/>În Franța, desființarea cultului în ateliere; în Germania, colosala reformă școlară; în Belgia, votul Universal; în Anglia, uriașa grevă a minerilor; toate astea fac lumea să fiarbă, toate astea sunt motive puternice pentru ca poporul să se agite, pentru ca Parlamentul să atragă toate privirile. Acolo, în adevăr, lumea are de ce se pasiona.<br/>Dar la noi! Nu cumva ședințele noastre parlamentare, seci ca o ședință de-a Academiei, pot să intereseze milioanele de suferitori? Ori poate congresul librarilor și al liberalilor? Ce? Scrisoarea d-lui Fleva? Retragerea d-lui Stătescu? Ori, poate... mai știi? Demisia d-lui Vrăbiescu? Astea să agite milioanele de români lipsiți de drepturi și de pâine?
<center>* * *</center>
Serios vorbind, cu cât observi mai mult atitudinea, cu atâta trebuie să te convingi că adevărații amici — conștienți sau nu — ai guvernului conservator sunt tocmai liberalii. Căci cu o opoziție atât de lipsită de idei, atât de incapabilă de a pasiona lumea cu vreo cerință adânc simțită de mulțime, va fi de ajuns guvernului conservator să nu facă acte prea flagrante de reacționarism ori să aducă vreo doua-trei legi-paleative pentru ca să-și asigure cârma încă pe 12 ani.<br/>Ba și-ar asigura-o pe vecie, dacă în mersul istoric al omenirii nu ar fi o putere fatală care crește din zi în zi și care e reprezentată de democrația socială.
f4unnwpcloycc7quh67uwuf4tjgx1oz
153280
153279
2026-11-20T09:01:24Z
Mishuletz
445
153280
wikitext
text/x-wiki
{{similar|Calm}}
{{titlu
| titlu = Calm
| autor = Anton Bacalbașa
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| note =
}}
Suntem în plină sesiune parlamentară, și, cu toate astea, atmosfera politică e învăluită într-o pâclă deasă; o monotonie covârșitoare, o liniște de mormânt apasă asupra tuturora. S-au dus vremile de agitație, s-a sfârșit cu zgomotul, cu viața, cu mișcarea ce de regulă însoțeau sesiunile parlamentare.<br/>De ce? De ce, nimic mai simplu. Este știut că băuturile alcoolice, haciciul, opiul aduc, mai întâi, o surescitare însemnată în organism, dar apoi se observă la individ o moliciune cumplită, o slăbire colosală a voinței, simptomele unui ramolisment iminent.<br/>Alegerile sunt opiul pe care extravaganții noștri politiciani îl iau în doze respectabile atunci când „națiunea” e chemată să-și exercite „liber” dreptul de vot. Sub stăpânirea acestui puternic excitant, politicianii sunt de nerecunoscut. Cei mai trufași de obicei sunt atunci cei mai plați; disprețuita și batjocorita populace devine „poporul suveran”; tarabele cele mai ocolite ajung „domiciliul inviolabil”; vinul cel mai borșit se preface în argument electoral; e un freamăt, o frenezie, un extaz în toți, de la vlădică până la opincă, pentru că... „nu mai sunt privilegii, revoluția de la 48 ne-a făcut egali; trăiască libertatea, trăiască cetățenii!”<br/>Dar alegerile trec, vinul se bea, bancnotele rupte-n două se lipesc, domnii deputați devin gravi, Cleone cel fără de rușine se spală pe mâini, își reia toga părăsită și cugetă cu dezgust la nenorocita invenție a sistemului parlamentar. Atunci reacțiune a opiului începe, ramolismentul își înfige ghearele-i nemiloase.
<center>* * *</center>
Și cum să nu fie așa? Căci, nenorociților politiciani, ați amețit lumea în vremea alegerilor cu bășici de săpun — și ce săpun prost! — și acum, când a bătut vântul, bășicile s-au evaporat. V-ați păzit ca de foc să intrați în miezul chestiunilor care ar fi putut pasiona și încălzi lumea, și acum... culegeți ce ați semănat: nimic.<br/>În alte țări, unde o burghezie, mai conștientă de rolul ei de clasă și de primejdia ce așteaptă o clasă atunci când în sânul ei încolțesc factorii transformatori, își dă seama că vremea concesiilor de făcut poporului a venit, deschiderea sesiunii parlamentare e un eveniment, agitația începe atunci cu mai mult foc, lumea se-ntreabă atunci mai cu patimă: „Ce facem? Unde mergem?”<br/>În Franța, desființarea cultului în ateliere; în Germania, colosala reformă școlară; în Belgia, votul Universal; în Anglia, uriașa grevă a minerilor; toate astea fac lumea să fiarbă, toate astea sunt motive puternice pentru ca poporul să se agite, pentru ca Parlamentul să atragă toate privirile. Acolo, în adevăr, lumea are de ce se pasiona.<br/>Dar la noi! Nu cumva ședințele noastre parlamentare, seci ca o ședință de-a Academiei, pot să intereseze milioanele de suferitori? Ori poate congresul librarilor și al liberalilor? Ce? Scrisoarea d-lui Fleva? Retragerea d-lui Stătescu? Ori, poate... mai știi? Demisia d-lui Vrăbiescu? Astea să agite milioanele de români lipsiți de drepturi și de pâine?
<center>* * *</center>
Serios vorbind, cu cât observi mai mult atitudinea, cu atâta trebuie să te convingi că adevărații amici — conștienți sau nu — ai guvernului conservator sunt tocmai liberalii. Căci cu o opoziție atât de lipsită de idei, atât de incapabilă de a pasiona lumea cu vreo cerință adânc simțită de mulțime, va fi de ajuns guvernului conservator să nu facă acte prea flagrante de reacționarism ori să aducă vreo doua-trei legi-paleative pentru ca să-și asigure cârma încă pe 12 ani.<br/>Ba și-ar asigura-o pe vecie, dacă în mersul istoric al omenirii nu ar fi o putere fatală care crește din zi în zi și care e reprezentată de democrația socială.
f1x6z2gx2ot353tk5s6jeeskmrkfb37
Discuție Utilizator:Nicoleta carp
3
51430
153270
2026-11-19T19:56:46Z
New user message
6487
[[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]]
153270
wikitext
text/x-wiki
{{Template:Welcome|name=Nicoleta carp}}
-- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 19 noiembrie 2026 21:56 (EET)
n1ku74buc1m2jpsfnrplt23q3d4cfqi
Calm (Aurel Marin)
0
51431
153273
2026-11-20T08:50:33Z
Mishuletz
445
n
153273
wikitext
text/x-wiki
{{titlu
| titlu = Calm (Aurel Marin)
| autor = Aurel Marin
| traducător =
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| an =
| note =
}}
{{ppoem|Orice călătorie mai durează
După ce pașii noștri au amuțit,
Zadarnică și minunată ca poeții
Cu inimă de trandafir și glas de cuțit.
Hazardul întinde zone albastre,
Pașii se îngroapă în ele oricum;
Eterne și alte imaginare
Potece afluind spre un drum.
Nu ne rămâne ca în flaut
Sunetul tremurat odată.
Numai o călătorie ne îmbie
Mereu. Și spre moarte odată.}}
7lzwujfkytvploq9b9b2vbvhm24i6u9
153281
153273
2026-11-20T09:02:46Z
Mishuletz
445
153281
wikitext
text/x-wiki
{{similar|Calm}}
{{titlu
| titlu = Calm (Aurel Marin)
| autor = Aurel Marin
| traducător =
| secțiune =
| anterior =
| următor =
| an =
| note =
}}
{{ppoem|Orice călătorie mai durează
După ce pașii noștri au amuțit,
Zadarnică și minunată ca poeții
Cu inimă de trandafir și glas de cuțit.
Hazardul întinde zone albastre,
Pașii se îngroapă în ele oricum;
Eterne și alte imaginare
Potece afluind spre un drum.
Nu ne rămâne ca în flaut
Sunetul tremurat odată.
Numai o călătorie ne îmbie
Mereu. Și spre moarte odată.}}
gpsbkt1h8c6sp9cyfvaut62uerezqwx
Calm
0
51432
153275
2026-11-20T08:52:16Z
Mishuletz
445
Mishuletz a redenumit pagina [[Calm]] în [[Calm (Anton Bacalbașa)]]
153275
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECTEAZA [[Calm (Anton Bacalbașa)]]
l5ykqpntz73xrqm0kkxp24gxt1wiwk6
153277
153275
2026-11-20T08:56:18Z
Mishuletz
445
Redirecționarea spre [[Calm (Anton Bacalbașa)]] a fost ștearsă
153277
wikitext
text/x-wiki
{{dezambiguizare}}
* [[Calm (Anton Bacalbașa)|Calm]], de [[Autor:Anton Bacalbașa|Anton Bacalbașa]]
* [[Calm (Aurel Marin)|Calm]], poezie de [[Autor:Aurel Marin|Aurel Marin]]
n5vu8bv02pq3yhl1ary5cxgol03fnyx
Discuție Utilizator:Denisa2026
3
51433
153278
2026-11-20T09:00:26Z
New user message
6487
[[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]]
153278
wikitext
text/x-wiki
{{Template:Welcome|name=Denisa2026}}
-- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 20 noiembrie 2026 11:00 (EET)
tu5bjn1bfcr95zo6vl98of5re9gohcl
Discuție Utilizator:POprescu Viorica
3
51434
153282
2026-11-20T11:42:25Z
New user message
6487
[[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]]
153282
wikitext
text/x-wiki
{{Template:Welcome|name=POprescu Viorica}}
-- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 20 noiembrie 2026 13:42 (EET)
3butusurfrr208vq7t2fg2jtggvi5yh
Pagină:Jean Bart - În Deltă.djvu/5
104
51435
153283
2026-11-20T11:47:19Z
Cdorobu
21916
/* Proofread */
153283
proofread-page
text/x-wiki
<noinclude><pagequality level="3" user="Cdorobu" /></noinclude>Rătăcind prin deltă.<noinclude><references/></noinclude>
aon1lpazu8aof3xexru9ifpvjwd6w45
Pagină:Jean Bart - În Deltă.djvu/6
104
51436
153284
2026-11-20T11:47:36Z
Cdorobu
21916
/* Without text */
153284
proofread-page
text/x-wiki
<noinclude><pagequality level="0" user="Cdorobu" /></noinclude><noinclude></noinclude>
ct30becfbkd7mdi8lfug6m3dt9o1g9l
Pagină:Jean Bart - În Deltă.djvu/7
104
51437
153285
2026-11-20T11:53:15Z
Cdorobu
21916
([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])
153285
proofread-page
text/x-wiki
<noinclude><pagequality level="1" user="Cdorobu" /></noinclude>Rătăcind prin deltă. <br>
Regulat în fiecare an, câteva zile, Doctorul, un savant cu suflet de artist, își părăsea laboratorul cu toate microscoapele, eprubetele și bogatele culturi de microbi. Inarmat c'o lupă și c'o tolbă, se desfăta în pribegie prin împărăția stufului, erborizând și adunând felurite gâze și lighioane de baltă.
Nu-l slăbeam nici un pas; cu pușca în spinare, îl
însoțeam pretutindenea.
Șosele, drumuri bătute, nu se află în delta Dunării
Cele câteva așezări omenești s'au cuibărit, de teama
apelor mari, pe înălțimea grindurilor — vechile cordoane litorale.
Intre cele trei brațe ale fluviului, călătoream zile și
nopți întregi, înțepeniți în câte-o lotcă neagră, alunecând pe luciul gârlelor înguste — cărări de apă moartă, tăiate printre zidurile înalte ale pădurilor de san.
Potecile de apă, umbrite și tăcute, se pierd în luminișul scânteitor al ghiolurilor -- bogate poeni da baltă. Cum s'au întocmit aceste poetice grădini, așa la în<noinclude><references/></noinclude>
np9ajegg0dvco0eh6auwogzfyoqxjbr
153286
153285
2026-11-20T11:53:28Z
Cdorobu
21916
/* Proofread */
153286
proofread-page
text/x-wiki
<noinclude><pagequality level="3" user="Cdorobu" /></noinclude>Rătăcind prin deltă. <br>
Regulat în fiecare an, câteva zile, Doctorul, un savant cu suflet de artist, își părăsea laboratorul cu toate microscoapele, eprubetele și bogatele culturi de microbi. Inarmat c'o lupă și c'o tolbă, se desfăta în pribegie prin împărăția stufului, erborizând și adunând felurite gâze și lighioane de baltă.
Nu-l slăbeam nici un pas; cu pușca în spinare, îl
însoțeam pretutindenea.
Șosele, drumuri bătute, nu se află în delta Dunării
Cele câteva așezări omenești s'au cuibărit, de teama
apelor mari, pe înălțimea grindurilor — vechile cordoane litorale.
Intre cele trei brațe ale fluviului, călătoream zile și
nopți întregi, înțepeniți în câte-o lotcă neagră, alunecând pe luciul gârlelor înguste — cărări de apă moartă, tăiate printre zidurile înalte ale pădurilor de san.
Potecile de apă, umbrite și tăcute, se pierd în luminișul scânteitor al ghiolurilor -- bogate poeni da baltă. Cum s'au întocmit aceste poetice grădini, așa la în<noinclude><references/></noinclude>
cuonrl5lrb0eoaqnw2rf48k27m5li4b