Wikționar
rowiktionary
https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
MediaWiki 1.47.0-wmf.11
case-sensitive
Media
Special
Discuție
Utilizator
Discuție Utilizator
Wikționar
Discuție Wikționar
Fișier
Discuție Fișier
MediaWiki
Discuție MediaWiki
Format
Discuție Format
Ajutor
Discuție Ajutor
Categorie
Discuție Categorie
Portal
Discuție Portal
Apendice
Discuție Apendice
TimedText
TimedText talk
Modul
Discuție Modul
Event
Event talk
Utilizator:UbiquitousSwizzy
2
211258
1012555
1009891
2026-07-17T17:38:56Z
UbiquitousSwizzy
25943
1012555
wikitext
text/x-wiki
{{Babel-6|România|â|ro|en-4|de-2|fr-1}}
= Notițe =
[https://ro.wiktionary.org/wiki/Utilizator:UbiquitousSwizzy/AFI Notițe pentru AFI]
= Despre mine =
Hey, sunt Swizzy!
M-am alăturat pentru că îmi place la nebunie să mă implic. Încetișor aș vrea să mă familiarizez cu cum funcționează totul și să contribui cât pot eu de mult.
Deocamdată încerc doar să adaug AFI articolelor care nu au, fiindcă doar la asta mă pricep. Însă, cu timpul, o să încerc să experimentez și cu altele!
===Domenii de interes===
* [[muzică]]
* [[programare]] (dream job! 🤞)
* [[artă]]
* [[compoziție|compoziția]]
* [[limbă|limbile]] străine
08btlglpe1ae0ppzqygqm5szry5cvmk
Utilizator:UbiquitousSwizzy/AFI
2
211394
1012554
2026-07-17T17:35:44Z
UbiquitousSwizzy
25943
Pagină nouă: Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care: # pot alcătui singure o [[silabă]] # pot purta [[accent]]ul # reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]] În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e: {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică |- | <code>[a]</code> || amar || a |- | <code>[e]</code> || elev || e |- | <code>[i]</code> || iris || i |- | <cod...
1012554
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze || Articol
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code>
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code>
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code>
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code>
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code>
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code>
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [͜ i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code>
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.sə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code>
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code>
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code>
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code>
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code>
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code>
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code>
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
jx8osgrzs7fcnwidpvi15hg7151ysx6
1012556
1012554
2026-07-17T17:44:04Z
UbiquitousSwizzy
25943
1012556
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze || Articol
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code>
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code>
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code>
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code>
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code>
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code>
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [͜ i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code>
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.sə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code>
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code>
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code>
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code>
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code>
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code>
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code>
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
czjqu3y3hvpk0vx20nb3b0ib76by11o
1012557
1012556
2026-07-17T19:01:40Z
UbiquitousSwizzy
25943
Adăugat audio
1012557
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code>
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code>
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code>
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code>
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code>
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code>
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [͜ i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code>
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.sə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code>
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code>
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code>
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code>
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code>
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code>
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code>
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
a8dge9aa678nc5n5rub8uwefsgb6u6k
1012558
1012557
2026-07-17T20:19:53Z
UbiquitousSwizzy
25943
1012558
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI'']]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code>
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code>
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code>
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code>
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code>
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code>
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [͜ i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code>
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.sə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code>
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code>
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code>
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code>
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code>
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code>
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code>
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code>
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code>
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code>
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
dcy3ky0x4sj95lgl26oh8zdpah22ksw
1012559
1012558
2026-07-17T22:12:46Z
UbiquitousSwizzy
25943
Adăugat audio pentru majoritatea cuvintelor exemplu.
1012559
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI'']]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]]
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă ||
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]]
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]]
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]]
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]]
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]]
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]]
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]]
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]]
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]]
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]]
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]]
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]]
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]]
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]]
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> ||
[[Fișier:Ro-înalt.ogg]]
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
9mfzp60e3brujgsthia05aqqipgm3dw
1012560
1012559
2026-07-17T23:08:57Z
UbiquitousSwizzy
25943
1012560
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI'']]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]]
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă ||
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]]
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]]
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]]
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]]
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]]
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]]
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]]
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]]
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]]
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]]
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]]
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]]
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]]
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]]
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> ||
[[Fișier:Ro-înalt.ogg]]
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
{| class="wikitable"
|+ Caption text
|-
! Textul titlului coloanei !! Textul titlului coloanei !! Textul titlului coloanei !! Textul titlului coloanei !! Textul titlului coloanei !! Textul titlului coloanei !! Textul titlului coloanei
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|-
| Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu || Exemplu
|}
hqd4hnsh9u1plwqp7hv7or0s3pzm8z9
1012561
1012560
2026-07-18T02:05:22Z
UbiquitousSwizzy
25943
Adăugat tabel cu consoane.
1012561
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI'']]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]]
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă ||
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]]
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]]
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]]
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]]
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]]
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]]
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]]
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]]
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]]
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]]
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]]
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]]
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]]
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]]
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> ||
[[Fișier:Ro-înalt.ogg]]
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
{| class="wikitable"
|+ Clasificarea consoanelor
|-
! colspan="5" | Mod de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
</gallery>
|-
| '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
</gallery>[[Fișier:Voiceless palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʧ]</code>
[[Fișier:Voiced palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʤ]</code>
|-
| '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
</gallery>
|-
| '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
| '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
| '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
</gallery>
|-
| '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɾ]</code>
| <gallery>
Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ]
</gallery>
|-
| '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[t͡ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral affricate.ogg]] <code>[t͡ɬ]</code>
|-
| '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral fricative.ogg]] <code>[ɬ]</code>
|-
| '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:Alveolar lateral approximant.ogg]] <code>[l]</code>
|-
| '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɺ]</code>
| [[Fișier:Voiced alveolar lateral flap.wav]] <code>[ɺ]</code>
|-
! colspan="5" | Loc de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
</gallery>
|-
| '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
</gallery>
|-
|'''Dentale'''
|Limba atinge dinții superiori.
|Vârful limbii + dinții.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ]
</gallery>
|-
|'''Alveolare'''
|Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori).
|Vârful limbii + alveole.
|<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [v]
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
</gallery>
|-
|'''Postalveolare'''
|Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor.
|Limba + zona dintre alveole și palat.
|<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
</gallery>
|-
|'''Alveolopalatale'''
|Articularea este între alveole și palatul dur.
|Limba + zona alveolopalatală.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ]
</gallery>
|-
|'''Retroflexe'''
|Vârful limbii este îndoit spre înapoi.
|Limba curbată spre palat.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ]
</gallery>
|-
|'''Palatale'''
|Limba se apropie de palatul dur.
|Partea anterioară a limbii + palatul dur.
|<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
|'''Velare'''
|Limba se apropie de palatul moale (velum).
|Partea posterioară a limbii + velum.
|<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
|'''Uvulare'''
|Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț).
|Limba + uvula.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q]
</gallery>
|-
|'''Faringale'''
|Constricția are loc în faringe.
|Pereții faringelui.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ]
</gallery>
|-
|'''Epiglotale'''
|Articularea implică epiglota și peretele faringian.
|Epiglota.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ]
</gallery>
|-
|'''Glotale'''
|Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale).
|Glota.
|<code>[h]</code>
|[[Fișier:Voiceless glottal fricative.ogg]] <code>[h]</code>
|}
a7fm7blpb22m8mj6ygjl1vmzi1tait3
1012562
1012561
2026-07-18T02:13:52Z
UbiquitousSwizzy
25943
Cor.
1012562
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI'']]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]]
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă ||
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]]
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]]
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]]
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]]
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]]
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]]
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]]
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]]
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]]
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]]
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]]
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]]
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]]
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]]
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> ||
[[Fișier:Ro-înalt.ogg]]
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
{| class="wikitable"
|+ Clasificarea consoanelor
|-
! colspan="5" | Mod de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
</gallery>
|-
| '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
</gallery>[[Fișier:Voiceless palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʧ]</code>
[[Fișier:Voiced palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʤ]</code>
|-
| '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
</gallery>
|-
| '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
| '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
| '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
</gallery>
|-
| '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɾ]</code>
| <gallery>
Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ]
</gallery>
|-
| '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[t͡ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral affricate.ogg]] <code>[t͡ɬ]</code>
|-
| '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral fricative.ogg]] <code>[ɬ]</code>
|-
| '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:Alveolar lateral approximant.ogg]] <code>[l]</code>
|-
| '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɺ]</code>
| [[Fișier:Voiced alveolar lateral flap.wav]] <code>[ɺ]</code>
|-
! colspan="5" | Loc de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
</gallery>
|-
| '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
</gallery>
|-
|'''Dentale'''
|Limba atinge dinții superiori.
|Vârful limbii + dinții.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ]
</gallery>
|-
|'''Alveolare'''
|Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori).
|Vârful limbii + alveole.
|<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
</gallery>
|-
|'''Postalveolare'''
|Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor.
|Limba + zona dintre alveole și palat.
|<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
</gallery>
|-
|'''Alveolopalatale'''
|Articularea este între alveole și palatul dur.
|Limba + zona alveolopalatală.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ]
</gallery>
|-
|'''Retroflexe'''
|Vârful limbii este îndoit spre înapoi.
|Limba curbată spre palat.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ]
</gallery>
|-
|'''Palatale'''
|Limba se apropie de palatul dur.
|Partea anterioară a limbii + palatul dur.
|<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
|'''Velare'''
|Limba se apropie de palatul moale (velum).
|Partea posterioară a limbii + velum.
|<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
|'''Uvulare'''
|Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț).
|Limba + uvula.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q]
</gallery>
|-
|'''Faringale'''
|Constricția are loc în faringe.
|Pereții faringelui.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ]
</gallery>
|-
|'''Epiglotale'''
|Articularea implică epiglota și peretele faringian.
|Epiglota.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ]
</gallery>
|-
|'''Glotale'''
|Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale).
|Glota.
|<code>[h]</code>
|[[Fișier:Voiceless glottal fricative.ogg]] <code>[h]</code>
|}
0v4dcb9wufoflwny5kn744mu83kxzxc
1012563
1012562
2026-07-18T03:04:31Z
UbiquitousSwizzy
25943
Adăugat ilustrație cu locurile de articulare.
1012563
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI'']]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]]
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă ||
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]]
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]]
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]]
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]]
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]]
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]]
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]]
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]]
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]]
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]]
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]]
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]]
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]]
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]]
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> ||
[[Fișier:Ro-înalt.ogg]]
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
{| class="wikitable"
|+ Clasificarea consoanelor
|-
! colspan="5" | Mod de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
</gallery>
|-
| '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
</gallery>[[Fișier:Voiceless palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʧ]</code>
[[Fișier:Voiced palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʤ]</code>
|-
| '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
</gallery>
|-
| '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
| '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
| '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
</gallery>
|-
| '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɾ]</code>
| <gallery>
Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ]
</gallery>
|-
| '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[t͡ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral affricate.ogg]] <code>[t͡ɬ]</code>
|-
| '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral fricative.ogg]] <code>[ɬ]</code>
|-
| '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:Alveolar lateral approximant.ogg]] <code>[l]</code>
|-
| '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɺ]</code>
| [[Fișier:Voiced alveolar lateral flap.wav]] <code>[ɺ]</code>
|-
! colspan="5" | Loc de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
</gallery>
|-
| '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
</gallery>
|-
|'''Dentale'''
|Limba atinge dinții superiori.
|Vârful limbii + dinții.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ]
</gallery>
|-
|'''Alveolare'''
|Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori).
|Vârful limbii + alveole.
|<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
</gallery>
|-
|'''Postalveolare'''
|Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor.
|Limba + zona dintre alveole și palat.
|<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
</gallery>
|-
|'''Alveolopalatale'''
|Articularea este între alveole și palatul dur.
|Limba + zona alveolopalatală.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ]
</gallery>
|-
|'''Retroflexe'''
|Vârful limbii este îndoit spre înapoi.
|Limba curbată spre palat.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ]
</gallery>
|-
|'''Palatale'''
|Limba se apropie de palatul dur.
|Partea anterioară a limbii + palatul dur.
|<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
|'''Velare'''
|Limba se apropie de palatul moale (velum).
|Partea posterioară a limbii + velum.
|<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
|'''Uvulare'''
|Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț).
|Limba + uvula.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q]
</gallery>
|-
|'''Faringale'''
|Constricția are loc în faringe.
|Pereții faringelui.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ]
</gallery>
|-
|'''Epiglotale'''
|Articularea implică epiglota și peretele faringian.
|Epiglota.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ]
</gallery>
|-
|'''Glotale'''
|Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale).
|Glota.
|<code>[h]</code>
|[[Fișier:Voiceless glottal fricative.ogg]] <code>[h]</code>
|}
[[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]]
== Locuri de articulare ==
{|
|
1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br>
2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br>
3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br>
4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br>
5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br>
6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br>
7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br>
8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br>
9. [[uvular]] <small>(uvula)</small>
|
|
|
10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br>
11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br>
12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br>
13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br>
14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br>
15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br>
16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br>
17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br>
18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small>
|}
bre1p07sat5thaavw8f6566l13xfnkn
1012564
1012563
2026-07-18T03:34:19Z
UbiquitousSwizzy
25943
/* Clasificare */
1012564
wikitext
text/x-wiki
Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI.
= Referințe =
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia]
= Vocalele =
[[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care:
# pot alcătui singure o [[silabă]]
# pot purta [[accent]]ul
# reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]]
În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e:
{| class="wikitable"
|+ Vocale
|-
! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică
|-
| <code>[a]</code> || amar || a
|-
| <code>[e]</code> || elev || e
|-
| <code>[i]</code> || iris || i
|-
| <code>[o]</code> || ocol || o
|-
| <code>[u]</code> || uluc || u
|-
| <code>[ə]</code> || fără || ă
|-
| <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î
|}
== Clasificare ==
[[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]]
=== După gradul de deschidere ===
Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]).
Există [[vocal]]e:
* [[deschis]]e: a
* [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă
* [[închis]]e: i, u, â/î
=== După locul articulării ===
Există [[vocal]]e:
* [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii.
** e, i
* [[central]]e: Se articulează în centrul gurii.
** a, ă, â/î
* [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii.
** o, u
=== După poziția buzelor ===
* [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate.
** a, e, i, ă, â/î
* [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite.
** o, u
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile fiecărei vocale
|-
! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Open_central_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Mid_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:Close_front_unrounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:Close_back_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:Schwa.ogg]]
|-
| <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:Close_central_unrounded_vowel.ogg]]
|}
În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române.
{| class="wikitable"
|+ Caracteristicile vocalelor rare
|-
! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio
|-
| <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:Mid_front_rounded_vowel.ogg]]
|-
| <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:Close front rounded vowel.ogg]]
|}
= Semivocalele =
[[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor.
Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit.
Statutul lor este controversat. Există două opinii principale:
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române.
# [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte:
#* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>;
#* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>;
#* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>;
#* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>.
Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română:
{| class="wikitable"
|+ Semivocale
|-
! Sunet !! Echivalent !! Exemplu
|-
| <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code>
|-
| <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code>
|-
| <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code>
|-
| <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code>
|}
== Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> ==
[[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente.
Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>.
Câteva exemple:
* bani <code>/banʲ/</code>
* dormi <code>/dormʲ/</code>
* oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code>
* câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code>
Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale:
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou);
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a;
# [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>.
= Alofone =
Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante:
* nu schimbă [[sens]]ul cuvântului;
* apar în funcție de contextul [[fonetic]];
* sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]].
De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]].
Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de:
* [[sunet]]ele vecine;
* [[semivocală|semivocale]];
* [[consoană|consoane]];
* [[stil]]ul de vorbire;
* pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă;
** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc.
** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic
* caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului;
** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.)
** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite.
Câteva exemple:
* [[teacă]]
** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă.
* [[toacă]]
** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>.
Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>.
{| class="wikitable"
|+ Alofone
|-
! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio
|-
| rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code>
| <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]]
|-
| <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă ||
|-
| <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]]
|-
| <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]]
|-
| <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]]
|-
| <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code>
|-
| <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code>
| <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]]
|-
| <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code>
|-
| <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code>
| <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]]
|-
| <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code>
|-
| <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]]
|-
| <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code>
| <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]]
|-
| <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]]
|-
| <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]]
|-
| <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]]
|-
| rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code>
| <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]]
|-
| <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]]
|-
| <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]]
|-
| <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code>
| <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]]
|-
| <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]]
|-
| rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code>
| <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]]
|-
| <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă
|-
| <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]]
|-
| <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> ||
[[Fișier:Ro-înalt.ogg]]
|}
Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]].
= Consoane =
{| class="wikitable"
|+ Clasificarea consoanelor
|-
! colspan="5" | Mod de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
</gallery>
|-
| '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
</gallery>[[Fișier:Voiceless palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʧ]</code>
[[Fișier:Voiced palato-alveolar affricate.ogg]] <code>[ʤ]</code>
|-
| '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
</gallery>
|-
| '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
| '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
| '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
</gallery>
|-
| '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɾ]</code>
| <gallery>
Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ]
</gallery>
|-
| '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[t͡ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral affricate.ogg]] <code>[t͡ɬ]</code>
|-
| '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɬ]</code>
| [[Fișier:Voiceless alveolar lateral fricative.ogg]] <code>[ɬ]</code>
|-
| '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:Alveolar lateral approximant.ogg]] <code>[l]</code>
|-
| '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu:
<code>[ɺ]</code>
| [[Fișier:Voiced alveolar lateral flap.wav]] <code>[ɺ]</code>
|-
! colspan="5" | Loc de articulare
|-
! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio
|-
| '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p]
Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b]
Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m]
</gallery>
|-
| '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery>
Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f]
Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v]
Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ]
</gallery>
|-
|'''Dentale'''
|Limba atinge dinții superiori.
|Vârful limbii + dinții.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ]
</gallery>
|-
|'''Alveolare'''
|Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori).
|Vârful limbii + alveole.
|<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t]
Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d]
Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ]
Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s]
Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z]
Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r]
Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n]
</gallery>
|-
|'''Postalveolare'''
|Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor.
|Limba + zona dintre alveole și palat.
|<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ]
Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ]
</gallery>
|-
|'''Alveolopalatale'''
|Articularea este între alveole și palatul dur.
|Limba + zona alveolopalatală.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ]
</gallery>
|-
|'''Retroflexe'''
|Vârful limbii este îndoit spre înapoi.
|Limba curbată spre palat.
|Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ]
</gallery>
|-
|'''Palatale'''
|Limba se apropie de palatul dur.
|Partea anterioară a limbii + palatul dur.
|<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c]
Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ]
Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç]
Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j]
</gallery>
|-
|'''Velare'''
|Limba se apropie de palatul moale (velum).
|Partea posterioară a limbii + velum.
|<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k]
Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ]
Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x]
Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ]
</gallery>
|-
|'''Uvulare'''
|Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț).
|Limba + uvula.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q]
</gallery>
|-
|'''Faringale'''
|Constricția are loc în faringe.
|Pereții faringelui.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ]
</gallery>
|-
|'''Epiglotale'''
|Articularea implică epiglota și peretele faringian.
|Epiglota.
|Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code>
|<gallery>
Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ]
</gallery>
|-
|'''Glotale'''
|Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale).
|Glota.
|<code>[h]</code>
|[[Fișier:Voiceless glottal fricative.ogg]] <code>[h]</code>
|}
[[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]]
== Locuri de articulare ==
{|
|
1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br>
2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br>
3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br>
4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br>
5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br>
6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br>
7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br>
8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br>
9. [[uvular]] <small>(uvula)</small>
|
|
|
10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br>
11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br>
12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br>
13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br>
14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br>
15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br>
16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br>
17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br>
18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small>
|}
31u20fg1h3yixyfnk9z5nx7zdfb8k4s