Wikționar:Cafenea

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="ro">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikționar</sitename>
    <dbname>rowiktionary</dbname>
    <base>https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83</base>
    <generator>MediaWiki 1.47.0-wmf.12</generator>
    <case>case-sensitive</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="case-sensitive">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="case-sensitive" />
      <namespace key="1" case="case-sensitive">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="case-sensitive">Wikționar</namespace>
      <namespace key="5" case="case-sensitive">Discuție Wikționar</namespace>
      <namespace key="6" case="case-sensitive">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="case-sensitive">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="case-sensitive">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="case-sensitive">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="case-sensitive">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="case-sensitive">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="case-sensitive">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="case-sensitive">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="100" case="case-sensitive">Portal</namespace>
      <namespace key="101" case="case-sensitive">Discuție Portal</namespace>
      <namespace key="102" case="case-sensitive">Apendice</namespace>
      <namespace key="103" case="case-sensitive">Discuție Apendice</namespace>
      <namespace key="710" case="case-sensitive">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="case-sensitive">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="case-sensitive">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="case-sensitive">Discuție Modul</namespace>
      <namespace key="1728" case="case-sensitive">Event</namespace>
      <namespace key="1729" case="case-sensitive">Event talk</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wikționar:Cafenea</title>
    <ns>4</ns>
    <id>2745</id>
    <revision>
      <id>1012671</id>
      <parentid>1011865</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T12:25:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>MediaWiki message delivery</username>
        <id>8583</id>
      </contributor>
      <comment>/* Request for comment (the future of Abstract Wikipedia) */ secțiune nouă</comment>
      <origin>1012671</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="15313" sha1="e6fx1r2x9enf9t0sw1pdt7azpa21hty" xml:space="preserve">&lt;div style=&quot;float:right&quot;&gt;
* [[/Arhivă Cafenea 2006-2014]]
* [[/Arhivă Cafenea 2015-2017]]
* [[/Arhivă Cafenea 2018-2021]]
* [[/Arhivă Cafenea 2022-2023]]
* [[/Arhivă Cafenea 2024-2025]]
&lt;/div&gt;
[[Image:Cup of Coffee with Spices.jpg|thumb]]
&lt;small&gt;'''[http://ro.wiktionary.org/w/wiki.phtml?title=Wikționar:Cafenea&amp;action=edit&amp;section=new Trimiteți o întrebare nouă]''' dacă nu vreți să așteptați să se încarce toată pagina. Dar luați în considerare să vă uitați dacă întrebarea a fost deja pusă. În plus, '''nu apăsați''' butonul „salvează pagina” de mai multe ori când trimiteți în acest fel! Serverul este suprasolicitat, însă de obicei va răspunde în final și vă va adăuga întrebarea de mai multe ori pe pagină!
&lt;br&gt;'''În cazul în care editați apăsând pe butonul „modifică pagina”, vă rugăm să dați un titlu întrebării dumneavoastră, pe care să-l introduceți astfel: &lt;br&gt;==Titlu==; la sfârșitul întrebării vă rugăm să introduceți pe un rând nou 4 cratime (----)!''' (vedeți [[Wikționar:Manual de stil|Manualul de stil]])
&lt;/small&gt;&lt;br&gt;

----

== Thank You for Last Year – Join Wiki Loves Ramadan 2026 ==

Dear Wikimedia communities,

We hope you are doing well, and we wish you a happy New Year.

''Last year, we captured light. This year, we’ll capture legacy.''

In 2025, communities around the world shared the glow of Ramadan nights and the warmth of collective iftars. In 2026, ''Wiki Loves Ramadan'' is expanding, bringing more stories, more cultures, and deeper global connections across Wikimedia projects.

We invite you to explore the ''Wiki Loves Ramadan 2026'' [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026|Meta page]] to learn how you can participate and [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026/Participating communities|sign up]] your community.

📷 ''Photo campaign on '' [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan 2026|Wikimedia Commons]]

If you have questions about the project, please refer to the FAQs:  
* [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan/FAQ/|Meta-Wiki]]
* [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan/FAQ|Wikimedia Commons]]

''Early registration for updates is now open via the '''[[m:Special:RegisterForEvent/2710|Event page]]'''''

''Stay connected and receive updates:''  
* [https://t.me/WikiLovesRamadan Telegram channel]  
* [https://lists.wikimedia.org/postorius/lists/wikilovesramadan.lists.wikimedia.org/ Mailing list]

We look forward to collaborating with you and your community.


'''The Wiki Loves Ramadan 2026 Organizing Team''' 16 ianuarie 2026 19:45 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29879549 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Annual review of the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 9 February 2026. This is the first step of several to be taken for the annual review. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2026|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]])&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

19 ianuarie 2026 21:02 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=29905753 --&gt;

== Action Required: Update templates/modules for electoral maps (Migrating from P1846 to P14226) ==

Hello everyone,

This is a notice regarding an ongoing data migration on Wikidata that may affect your election-related templates and Lua modules (such as &lt;code&gt;Module:Itemgroup/list&lt;/code&gt;).

'''The Change:'''&lt;br /&gt;
Currently, many templates pull electoral maps from Wikidata using the property [[:d:Property:P1846|P1846]], combined with the qualifier [[:d:Property:P180|P180]]: [[:d:Q19571328|Q19571328]]. 

We are migrating this data (across roughly 4,000 items) to a newly created, dedicated property: '''[[:d:Property:P14226|P14226]]'''.

'''What You Need To Do:'''&lt;br /&gt;
To ensure your templates and infoboxes do not break or lose their maps, please update your local code to fetch data from [[:d:Property:P14226|P14226]] instead of the old [[:d:Property:P1846|P1846]] + [[:d:Property:P180|P180]] structure. A [[m:Wikidata/Property Migration: P1846 to P14226/List|list of pages]] was generated using Wikimedia Global Search.

'''Deadline:'''&lt;br /&gt;
We are temporarily retaining the old data on [[:d:Property:P1846|P1846]] to allow for a smooth transition. However, to complete the data cleanup on Wikidata, the old [[:d:Property:P1846|P1846]] statements will be removed after '''May 1, 2026'''. Please update your modules and templates before this date to prevent any disruption to your wiki's election articles.

Let us know if you have any questions or need assistance with the query logic. Thank you for your help! [[User:ZI Jony|ZI Jony]] using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 3 aprilie 2026 17:11 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29941252 --&gt;

== Bot Flag Request for [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]] ==
Appologies for posting in English. Also, I could not locate a dedicated page for bot request in {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}, so I am posting here. Please direct me to the correct page if one exists. Thank you.

* '''Bot name''': [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]]
* '''Bot operator''': [[commons:User:Schlurcher]]
* '''Bot task''': Automatically convert links from &lt;code&gt;http://&lt;/code&gt; to &lt;code&gt;https://&lt;/code&gt; (secure protocol migration)
* '''Technical details''': Please see [[meta:User:SchlurcherBot]] for full details, including the expected number of affected URLs on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}.
* '''Bot flags on other projects''': [[meta:Steward_requests/Bot_status/2025-12#Global_bot_status_for_User:SchlurcherBot|Global bot status granted]]. Also flagged on [[w:en:Wikipedia:Bots/Requests for approval/SchlurcherBot|English Wikipedia]], [[w:de:Wikipedia:Bots/Anträge_auf_Botflag/Archiv/2025#2025-02-14_–_SchlurcherBot|German Wikipedia]], [[w:fr:Wikipédia:Bot/Statut/Archive_12#(Traité)_SchlurcherBot|French Wikipedia]], [[w:it:Wikipedia:Bot/Autorizzazioni/Archivio/2025#SchlurcherBot|Italian Wikipedia]], [[w:pl:Wikipedia:Boty/Zgłoszenia/2025#Wikipedysta:SchlurcherBot|Polish Wikipedia]], [[w:pt:Wikipédia:Robôs/Pedidos_de_aprovação/Arquivo/2025#SchlurcherBot|Portuguese Wikipedia]], and [[commons:Commons:Bots/Requests/SchlurcherBot2|Commons]]. For a full list, see: [[sulutil:SchlurcherBot]]
* '''Comment''': The bot is globally approved and active on the top 10 Wikipedia projects. As this wiki has opted out of the global bot policy, I am requesting permission to perform these link updates on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}} as well. Please let me know if a local bot flag can be granted or if you have any questions. Thank you. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 7 aprilie 2026 07:57 (UTC)
: {{gata}}, Your request has been approved and a three‑month trial period has been set. If there's anything else you need, just let me know. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 aprilie 2026 18:28 (UTC)

:@[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]]: I'm finished. 3'370 edits were performed. You can remove the flag if need be, or let it run out. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 17 aprilie 2026 12:18 (UTC)

== Request for comment (global AI policy) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies for writing in English. {{int:Please-translate}}
A [[:m:Requests for comment/Artificial intelligence policy|request for comment]] is currently being held to decide on a global AI policy. {{int:Feedback-thanks-title}}
[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 26 aprilie 2026 00:58 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30424282 --&gt;

== Cinci burse pentru vorbitorii de limbă română sunt deschise la CEE Meeting 2026 în Cluj-Napoca ==

Bună seara!

Din numele echipei de organizare a [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026|Wikimedia CEE Meeting 2026]], anunț comunitatea Wikționar în limba română că sunt alocate cinci burse vorbitorilor de limbă română pentru a sprijini participarea la CEE Meeting 2026, care va avea loc la &lt;u&gt;Cluj-Napoca, România&lt;/u&gt;, în perioada &lt;u&gt;18-20 septembrie 2026&lt;/u&gt;.

Aceste burse își propun să permită participarea persoanelor vorbitoare de limba română care sunt implicate activ în ecosistemul cunoașterii deschise și care pot contribui în mod semnificativ la eveniment și la comunitățile lor. Bursele includ acoperirea costurilor de transport, cazare, mese și participarea la cele 3 zile de conferință.

Sunt încurajate să aplice persoanele care pot demonstra clar impactul participării lor la conferință asupra lor personal și/sau asupra comunității Wikimedia, care vor pune în aplicare cunoștințele acumulate în comunitatea lor și/sau în activitatea lor și care cunosc limba engleză la un nivel satisfăcător.
De asemenea, sunt încurajate aplicațiile din partea femeilor, tinerilor, persoanelor care aparțin minorităților și altor grupuri subreprezentate în mișcarea Wikimedia și în ecosistemul cunoașterii deschise.

Aflați detalii despre criteriile de selecție la [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026/Burse limba română|pagina dedicată de la meta]].

Formularul se găsește '''[https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeYEru590fH-K1wINPkLXDfb1_GdW81ygcmZY8HUHR8NrEuhg/viewform AICI]'''

'''Data-limită de depunere a cererilor este 30 mai 2026, ora 23:59 (ora București)'''.

Ne puteți contacta la '''wmceem2026[[File:At sign.svg|17px|link=| at ]]icf-fri.org''' pentru a ne adresa întrebări sau nelămuriri.

Numai bine! [[Utilizator:Gikü|Gikü]] ([[Discuție Utilizator:Gikü|discuție]]) 18 mai 2026 18:48 (UTC)

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Vote now in the 2026 U4C election&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Eligible voters are asked to participate in the 2026 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|2026 Election information page]]. The vote closes on 2 June 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1780358400 00:00 UTC].

Please vote if your account is eligible. Results will be available by 14 June 2026. -- In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 27 mai 2026 17:15 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== RFC about AI-generated content in Wikimedia Commons ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Apologies for writing in English, please help translate this message to your language. You are invited to participate in a [[c:Commons:Requests for comment/Policy update for AI content|request for comment on Wikimedia Commons about a policy update for AI content]]. This may affect files that are uploaded to Wikimedia Commons for use on this project. Thank you. [[m:User:Codename Noreste|Codename Noreste]] ([[m:User talk:Codename Noreste|discuție]])&lt;/bdi&gt; 23 iunie 2026 17:12 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Legătură pentru implementarea Contactelor juridice și de siguranță în subsolul wiki-ului dvs. ==

&lt;section begin=&quot;Message&quot;/&gt;
'''Contacte juridice și de siguranță'''

Salutare comunitate, Wikimedia Foundation a pus la dispoziție o [[wmf:Special:MyLanguage/Legal:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contact Information|pagină unică de contact pentru probleme juridice și de siguranță]], care poate fi legată în subsolul wiki-ului dvs., pentru a asigura accesul la informații juridice corecte. Aceasta este o cerință de reglementare. Am implementat deja legăturile la wiki-urile în engleză, germană, italiană, spaniolă și alte limbi, legături pe care le vom implementa în curând și pe wiki-ul dvs. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Legal_and_Safety_Contacts_FAQ|Vă rugăm să citiți mai multe în pagina proiectului]] și să faceți comentarii în acest subiect de discuții sau pe [[m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contacts FAQ|pagina de discuții]].

&lt;section end=&quot;Message&quot;/&gt;

-- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 25 iunie 2026 13:31 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&amp;oldid=30731267 --&gt;

== Request for comment (the future of Abstract Wikipedia) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies if this has not yet been translated into your wiki's language. {{int:Please-translate}}
You are invited to voice your opinions in a [[:m:Requests for comment/The future of Abstract Wikipedia|request for comment about the future of Abstract Wikipedia]]. {{Int:Feedback-thanks-title}}
[[:m:User:Kowal2701|Kowal2701]] ([[:m:User talk:Kowal2701|talk]])  24 iulie 2026 12:25 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:DreamRimmer@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;</text>
      <sha1>e6fx1r2x9enf9t0sw1pdt7azpa21hty</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquata</title>
    <ns>0</ns>
    <id>62934</id>
    <revision>
      <id>1012693</id>
      <parentid>856486</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:57:45Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <origin>1012693</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="580" sha1="827sdj2weipnidxxoeyxr6vtcuf8fad" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''[[acqua]]'' („[[apă]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwata/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquata''' {{f}}, '''[[acquate]]''' {{p}}
#(''met.'') [[aversă]], [[ploaie]] [[abundent]]ă (de [[scurt]]ă [[durată]])
{{-sin-}}
* (met.) [[acquazzone]]
{{-apr-}}
* [[acqua]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Natura în italiană]]
[[Categorie:Meteorologie în italiană]]</text>
      <sha1>827sdj2weipnidxxoeyxr6vtcuf8fad</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquaio</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211244</id>
    <revision>
      <id>1012687</id>
      <parentid>1009693</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:39:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012687</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1046" sha1="7k8syzu7937fkubl7va806xmywdr5dw" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[aquarium|aquārium]]'', forma de nominativ pentru ''[[aquarius|aquārius]]'' („[[apar]], [[sacagiu]]”); echivalent cu ''[[acqua]]'' („[[apă]]”) +‎ ''[[-aio]]''.

Este dublet al lui ''[[acquario]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwajo/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquaio''' {{m}}, '''[[acquai]]''' {{p}}
#[[chiuvetă]] (de [[bucătărie]])
{{-sin-}}
* [[lavandino]], [[lavello]], [[lavabo]], (reg.) [[secchiaio]]
{{-apr-}}
* [[acqua]]
{{-expr-}}
* [[essere un acquaio]]
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[aquarius|aquārius]]'' („[[de]] [[apă]], [[acvatic]]”).
{{-adjectiv-|ita}}
{{adjectiv-ita
|m-sg=acquaio
|m-pl=[[acquai]]
|f-sg=[[acquaia]]
|f-pl=[[acquaie]]
}}
#(''folosit în anumite expresii'') care [[transporta|transportă]] [[apă]] sau [[ploaie]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Casa în italiană]]</text>
      <sha1>7k8syzu7937fkubl7va806xmywdr5dw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Utilizator:Pafsanias/Glosar-A</title>
    <ns>2</ns>
    <id>211388</id>
    <revision>
      <id>1012680</id>
      <parentid>1012670</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:19:36Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* C */ edit</comment>
      <origin>1012680</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="64099" sha1="1jv7h0kt7scloe8gbaa92gxk38l39v6" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care arată timpul când se petrece o acțiune sau când există o stare ori o însușire.
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune; vezi și ''[[cazul instrumental|instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul logic al acțiunii unui [[verb]] pasiv.
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care exprimă obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea unui [[verb]]; sinonim: ''obiect direct''.
* '''[[compunere]]''' - procedeu de formare a [[cuvânt|cuvintelor]] prin combinarea a două sau mai multe cuvinte-bază.
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - transmitere sau schimb reciproc de cunoștințe, informații prin intermediul unui limbaj articulat.
* '''[[comunicare orală]]''' - transmitere de informație prin viu grai;
* '''[[comunicare scrisă]]''' - transmitere de informație prin intermediul [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - grup uman ai cărui membri au în comun o singură varietate lingvistică și normele întrebuințării sale corespunzătoare.
* '''[[comutare]]''' -înlocuirea unui element lingvistic cu alte elemente lingvistice din același plan, pentru a i se determina valoarea lui în [[limbă (comunicare)|limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - potrivire, acord între [[timp (gramatică)|timpul]] din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[Propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - specie de [[glosar]] constând în listarea [[cuvânt|cuvintelor]], însoțite fiecare de un microcontext pentru înțelegerea acestora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - aspect al modului condițional-optativ care presupune realizarea unei acțiuni numai cu îndeplinirea unei condiții.
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[Mod (gramatică)|Mod]] al [[verb]]ului care exprimă o posibilitate reală dorită și o posibilitate realizabilă.
* '''[[conectiv]]''' - cuvânt care realizează o relație, o legătură în cadrul [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de exemplu: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - acord dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - modificare a formei [[verb]]elor în raport cu categoriile gramaticale de [[persoană (gramatică)|persoană]], [[număr (gramatică)|timp]], [[mod (gramatică)|mod]] și [[diateză (gramatică)|diateză]]; categorie sau grupă de verbe rezultată dintr-o clasificare al cărui criteriu este terminația [[infinitiv]]ului scurt.
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod (gramatică)|mod]] al verbului care exprimă o posibilitate reală și realizabilă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care leagă, în cadrul [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], unități sintactice omogene sau eterogene, realizând raporturi de ''coordonare'' sau ''subordonare''.
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - ''[[conjuncție]]'' care introduce o ''propoziție adversativă''.
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - ''[[conjuncție]]'' care introduce o ''propoziție cauzală''. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - trecere, prin conversiune, a unui [[adverb]] relativ sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - restrângere sau extindere a sensului unui [[cuvânt]] în funcție de context.
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] format prin închiderea totală și deschiderea bruscă a canalului vorbitor într-un punct oarecare al parcursului său.
* '''[[consoană africată]]''' - ''consoană'' care se pronunță prin închiderea și deschiderea treptată, nu bruscă, a canalului fonator, urmate de o constricție a acestuia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; altă denumire: ''consoană semioclusivă''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se produce, fără flux de aer turbulent, în tractul vocal.
* '''[[consoană fricativă]]''' - ''consoană'' pronunțată prin strâmtarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - sunet [[consoană|consonantic]] care apare în anumite limbi vorbite și cu simbolul fonetic {{IPA|ʑ}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - sunet [[consoană|consonantic]] având simbolul fonetic {{AFI|[ɲ]}} și care se pronunță prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - sunet produs atunci când fluxul de aer este parțial sau complet blocat în tractul vocal; poate fi: [[Consoană oclusivă|oclusivă]], [[Consoană africată|africată]] sau [[Consoană fricativă|fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc de articulare]] este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial; simbolul său fonetic este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană sonantă]] cu simbolul fonetic {{AFI|[ɰ]}}, pronunțată prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este rostită prin [[vibrație|vibrarea]] [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind închisă.
* '''[[consonantism]]''' - totalitatea consoanelor unei [[limbă (comunicare)|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - îmbinare de elemente [[gramatică|gramaticale]].
* '''[[construcție asindetică]]''' - construcție în care topica devine un mijloc de exprimare a raporturilor [[sintaxă|sintactice]] în locul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care lipsesc.
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - încrucișare între două [[limbă (comunicare)|limbi]]; influență reciprocă între două elemente lingvistice asemănătoare (cu modificare formei).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai mare dintr-o scriere în care se încadrează un [[cuvânt]], o ''expresie'', interesante dintr-un anumit punct de vedere.
* '''[[context minimal]]''' - cea mai mică îmbinare de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se poate ilustra un raport [[sintaxă|sintactic]], o valoare a unei forme.
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o serie de [[limbă (comunicare)|limbi]] și [[dialect]]e vorbite pe o arie geografică, în care vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate.
* '''[[contragere]]''' -  reducerea cantitativă a unor entități precum [[Cuvânt|cuvinte]], grupuri de cuvinte, [[Propoziție gramaticală|propoziții]] sau [[Frază|fraze]], din dorința de a simplifica [[Vorbire|vorbirea]].
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - procedeu de formare a [[cuvânt|cuvintelor]] prin schimbarea [[categorie gramaticală|categoriei gramaticale]].
* '''[[co-ocurență]]''' - prezența simultană a două sau mai multe entități lingvistice în același [[Context (lingvistică)|context]], acesta fiind considerat în sensul cel mai larg, de la [[silabă]] la [[Context (lingvistică)#Context situațional|contextul situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - semn grafic ca liniuță orizontală folosit (pentru a lega două sau mai multe [[cuvânt|cuvinte]] care se pronunță împreună sau) pentru a despărți cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''liniuță de unire''.
* '''[[crază]]''' - fuziune a [[vocală|vocalei]] inițiale a unui [[cuvânt]] cu vocala finală a cuvântului precedent.
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]]''' - [[limbă indo-europeană]] din ramura [[limbi slave|limbilor slave]], grupul limbilor slave de sud, vorbită în special în [[Croația]], și considerată de unii specialiști ca fiind identică cu ''[[limba sârbă|sârba]]'' (''[[limba sârbocroată]]'').
* '''[[cușită]]''' - grupă de [[limbi afro-asiatice]] vorbite în nord-estul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai mică unitate independentă de [[semnificație]] și structură care poate fi utilizată într-o [[comunicare]]; este un element de bază al [[limbaj]]ului, format dintr-o succesiune de [[sunet]]e (în [[limbă vorbită|limbajul oral]]) sau semne grafice (în [[limbă scrisă|limbajul scris]]), care exprimă un sens și are [[funcție gramaticală]].
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - termen esențial, reprezentativ sau central care captează ideea principală, tema sau [[subiectul]] unui [[text]], [[discurs]] sau [[Context (lingvistică)|context]], având o [[semnificație]] deosebită în raport cu tema analizată și care evidențiază [[concept]]ele esențiale.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau ''împrumut lexical'') - ''cuvânt'' care a fost preluat dintr-o altă limbă și integrat în [[lexic|vocabularul]] unei limbi, păstrând total sau parțial forma și sensul original.
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - ''cuvânt'' care are aceeași [[Rădăcină și radical (lingvistică)|rădăcină]] cu alt cuvânt și este format prin [[Derivare (lingvistică)|derivare]], [[Compunere (lingvistică)|compunere]] sau [[flexiune]], păstrând o legătură de sens și origine între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] pus în fața unui [[articol (dezambiguizare)|articol]] de [[dicționar]].

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>1jv7h0kt7scloe8gbaa92gxk38l39v6</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012701</id>
      <parentid>1012680</parentid>
      <timestamp>2026-07-25T07:49:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* C */ edit</comment>
      <origin>1012701</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="64672" sha1="c9nwqeu8hwodvkc2zh6rbq6l0plh2yj" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] format prin închiderea totală și deschiderea bruscă a canalului vorbitor într-un punct oarecare al parcursului său.
* '''[[consoană africată]]''' - ''consoană'' care se pronunță prin închiderea și deschiderea treptată, nu bruscă, a canalului fonator, urmate de o constricție a acestuia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; altă denumire: ''consoană semioclusivă''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se produce, fără flux de aer turbulent, în tractul vocal.
* '''[[consoană fricativă]]''' - ''consoană'' pronunțată prin strâmtarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - sunet [[consoană|consonantic]] care apare în anumite limbi vorbite și cu simbolul fonetic {{IPA|ʑ}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - sunet [[consoană|consonantic]] având simbolul fonetic {{AFI|[ɲ]}} și care se pronunță prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - sunet produs atunci când fluxul de aer este parțial sau complet blocat în tractul vocal; poate fi: [[Consoană oclusivă|oclusivă]], [[Consoană africată|africată]] sau [[Consoană fricativă|fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc de articulare]] este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial; simbolul său fonetic este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană sonantă]] cu simbolul fonetic {{AFI|[ɰ]}}, pronunțată prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este rostită prin [[vibrație|vibrarea]] [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind închisă.
* '''[[consonantism]]''' - totalitatea consoanelor unei [[limbă (comunicare)|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - îmbinare de elemente [[gramatică|gramaticale]].
* '''[[construcție asindetică]]''' - construcție în care topica devine un mijloc de exprimare a raporturilor [[sintaxă|sintactice]] în locul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care lipsesc.
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - încrucișare între două [[limbă (comunicare)|limbi]]; influență reciprocă între două elemente lingvistice asemănătoare (cu modificare formei).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai mare dintr-o scriere în care se încadrează un [[cuvânt]], o ''expresie'', interesante dintr-un anumit punct de vedere.
* '''[[context minimal]]''' - cea mai mică îmbinare de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se poate ilustra un raport [[sintaxă|sintactic]], o valoare a unei forme.
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o serie de [[limbă (comunicare)|limbi]] și [[dialect]]e vorbite pe o arie geografică, în care vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate.
* '''[[contragere]]''' -  reducerea cantitativă a unor entități precum [[Cuvânt|cuvinte]], grupuri de cuvinte, [[Propoziție gramaticală|propoziții]] sau [[Frază|fraze]], din dorința de a simplifica [[Vorbire|vorbirea]].
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - procedeu de formare a [[cuvânt|cuvintelor]] prin schimbarea [[categorie gramaticală|categoriei gramaticale]].
* '''[[co-ocurență]]''' - prezența simultană a două sau mai multe entități lingvistice în același [[Context (lingvistică)|context]], acesta fiind considerat în sensul cel mai larg, de la [[silabă]] la [[Context (lingvistică)#Context situațional|contextul situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - semn grafic ca liniuță orizontală folosit (pentru a lega două sau mai multe [[cuvânt|cuvinte]] care se pronunță împreună sau) pentru a despărți cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''liniuță de unire''.
* '''[[crază]]''' - fuziune a [[vocală|vocalei]] inițiale a unui [[cuvânt]] cu vocala finală a cuvântului precedent.
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]]''' - [[limbă indo-europeană]] din ramura [[limbi slave|limbilor slave]], grupul limbilor slave de sud, vorbită în special în [[Croația]], și considerată de unii specialiști ca fiind identică cu ''[[limba sârbă|sârba]]'' (''[[limba sârbocroată]]'').
* '''[[cușită]]''' - grupă de [[limbi afro-asiatice]] vorbite în nord-estul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai mică unitate independentă de [[semnificație]] și structură care poate fi utilizată într-o [[comunicare]]; este un element de bază al [[limbaj]]ului, format dintr-o succesiune de [[sunet]]e (în [[limbă vorbită|limbajul oral]]) sau semne grafice (în [[limbă scrisă|limbajul scris]]), care exprimă un sens și are [[funcție gramaticală]].
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - termen esențial, reprezentativ sau central care captează ideea principală, tema sau [[subiectul]] unui [[text]], [[discurs]] sau [[Context (lingvistică)|context]], având o [[semnificație]] deosebită în raport cu tema analizată și care evidențiază [[concept]]ele esențiale.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau ''împrumut lexical'') - ''cuvânt'' care a fost preluat dintr-o altă limbă și integrat în [[lexic|vocabularul]] unei limbi, păstrând total sau parțial forma și sensul original.
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - ''cuvânt'' care are aceeași [[Rădăcină și radical (lingvistică)|rădăcină]] cu alt cuvânt și este format prin [[Derivare (lingvistică)|derivare]], [[Compunere (lingvistică)|compunere]] sau [[flexiune]], păstrând o legătură de sens și origine între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] pus în fața unui [[articol (dezambiguizare)|articol]] de [[dicționar]].

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>c9nwqeu8hwodvkc2zh6rbq6l0plh2yj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>a l'infila</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211396</id>
    <revision>
      <id>1012672</id>
      <timestamp>2026-07-24T16:10:37Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Compus din ''[[a]]'' („[[la]], [[pe]]”) + ''[[l']][[infila]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈa l‿inˈfila/}} {{-locuțiune adverbială-|ita}} '''a l'infila''' #(''înv.; în dialectul Romanesco'') [[la rând]] {{-sin-}} * [[di fila]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] [[Categorie:Cuvinte învechite în italiană]]</comment>
      <origin>1012672</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="465" sha1="rhpljag4loxxebej41krw7py1tbvvnu" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Compus din ''[[a]]'' („[[la]], [[pe]]”) + ''[[l']][[infila]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈa l‿inˈfila/}}
{{-locuțiune adverbială-|ita}}
'''a l'infila'''
#(''înv.; în dialectul Romanesco'') [[la rând]]
{{-sin-}}
* [[di fila]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Cuvinte învechite în italiană]]</text>
      <sha1>rhpljag4loxxebej41krw7py1tbvvnu</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>abbaian</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211397</id>
    <revision>
      <id>1012673</id>
      <timestamp>2026-07-24T16:19:12Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''abbaiano''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/abˈbajan/}} {{-verb-}} #''formă apocopă pentru'' '''[[abbaiano]]'''. [[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012673</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="207" sha1="ry1vt1ujnbdi6zzeqf0d03cngmg6tus" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''abbaiano''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/abˈbajan/}}
{{-verb-}}
#''formă apocopă pentru'' '''[[abbaiano]]'''.
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>ry1vt1ujnbdi6zzeqf0d03cngmg6tus</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>abbevera</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211398</id>
    <revision>
      <id>1012674</id>
      <timestamp>2026-07-24T16:21:33Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''abbeverare''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/abbeˈvera/}} {{-verb-}} #''forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[abbeverare]]'''. #''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[abbeverare]]'''. [[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012674</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="333" sha1="q2s9kty37ay113ownmnmf8riz8gkt6j" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''abbeverare''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/abbeˈvera/}}
{{-verb-}}
#''forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[abbeverare]]'''.
#''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[abbeverare]]'''.
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>q2s9kty37ay113ownmnmf8riz8gkt6j</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>-abili</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211399</id>
    <revision>
      <id>1012675</id>
      <timestamp>2026-07-24T16:29:38Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''-abile''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈabili/}} {{-sufix-|ita}} '''-abili''' #''forma de plural pentru'' '''[[-abile]]'''. ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]  {{alta}}  =={{limba|lat}}== {{cuv|la}} {{-etimologie-}} Din ''-ābilis''. {{-pronunție-}} *(''Latină clasică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈaː.bɪ.liː/}} *(''Latină ecleziasti...</comment>
      <origin>1012675</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="872" sha1="elobwltml5s0u5iqjx8uifs8uxwkpqf" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''-abile''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈabili/}}
{{-sufix-|ita}}
'''-abili'''
#''forma de plural pentru'' '''[[-abile]]'''.
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]

{{alta}}

=={{limba|lat}}==
{{cuv|la}}
{{-etimologie-}}
Din ''-ābilis''.
{{-pronunție-}}
*(''Latină clasică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈaː.bɪ.liː/}}
*(''Latină ecleziastică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈaː.bi.li/}}
{{-sufix-|lat}}
'''-ābilī'''
#''forma de masculin singular la dativ și ablativ pentru'' '''[[-abilis|-ābilis]]'''.
#''forma de feminin singular la dativ și ablativ pentru'' '''[[-abilis|-ābilis]]'''.
#''forma de neutru singular la dativ și ablativ pentru'' '''[[-abilis|-ābilis]]'''.
===Referințe===
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]</text>
      <sha1>elobwltml5s0u5iqjx8uifs8uxwkpqf</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acido ossalico</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211400</id>
    <revision>
      <id>1012676</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:03:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Compus din ''[[acido]]'' („[[acid]]”) + ''[[ossalico]]'' („[[oxalic]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈaʧido osˈsaliko/}} {{-cuvânt compus-|ita}} '''[[acido]] [[ossalico]]''' {{m}}, '''[[acidi ossalici]]''' {{p}} #(''chim.organ.'') [[acid oxalic]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikiziona...</comment>
      <origin>1012676</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="532" sha1="3ucnub5u61oufj43qcb9rnbc426hmu5" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Compus din ''[[acido]]'' („[[acid]]”) + ''[[ossalico]]'' („[[oxalic]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈaʧido osˈsaliko/}}
{{-cuvânt compus-|ita}}
'''[[acido]] [[ossalico]]''' {{m}}, '''[[acidi ossalici]]''' {{p}}
#(''chim.organ.'') [[acid oxalic]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Substanțe organice în italiană]]</text>
      <sha1>3ucnub5u61oufj43qcb9rnbc426hmu5</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acido ursolico</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211401</id>
    <revision>
      <id>1012677</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:05:44Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Compus din ''[[acido]]'' („[[acid]]”) + ''[[ursolico]]'' („[[ursolic]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈaʧido urˈsɔliko/}} {{-cuvânt compus-|ita}} '''[[acido]] [[ursolico]]''' {{m}}, {{inv}} #(''chim.organ.'') [[acid ursolic]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario] Categorie:Sub...</comment>
      <origin>1012677</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="512" sha1="prekpce1ydlci07c7aezw7wedb4wfyi" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Compus din ''[[acido]]'' („[[acid]]”) + ''[[ursolico]]'' („[[ursolic]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈaʧido urˈsɔliko/}}
{{-cuvânt compus-|ita}}
'''[[acido]] [[ursolico]]''' {{m}}, {{inv}}
#(''chim.organ.'') [[acid ursolic]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Substanțe organice în italiană]]</text>
      <sha1>prekpce1ydlci07c7aezw7wedb4wfyi</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acloridrie</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211402</id>
    <revision>
      <id>1012678</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:08:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''acloridria''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akloriˈdrie/}} {{-substantiv-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acloridria]]'''. [[Categorie:{{flex. subst}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012678</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="221" sha1="ovvd5s2qajjsqbv396wqin32pfg8jn0" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''acloridria''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akloriˈdrie/}}
{{-substantiv-}}
#''forma de plural pentru'' '''[[acloridria]]'''.
[[Categorie:{{flex. subst}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>ovvd5s2qajjsqbv396wqin32pfg8jn0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acloridria</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211403</id>
    <revision>
      <id>1012679</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:19:34Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * [[anacloridria]] {{-etimologie-}} Din ''[[a-]]'' + ''[[cloridrico]]'' („[[clorhidric]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akloriˈdria/}} {{-substantiv-|ita}} '''acloridria''' {{f}}, '''[[acloridrie]]''' {{p}} #(''med.'') [[aclorhidrie]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] [[Categorie:Medicină în italiană]]  {{alta}}  =={{limba|por}}== {{...</comment>
      <origin>1012679</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1008" sha1="2qc8mmpu38qs6ystus2gc1vj3zybohy" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* [[anacloridria]]
{{-etimologie-}}
Din ''[[a-]]'' + ''[[cloridrico]]'' („[[clorhidric]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akloriˈdria/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acloridria''' {{f}}, '''[[acloridrie]]''' {{p}}
#(''med.'') [[aclorhidrie]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Medicină în italiană]]

{{alta}}

=={{limba|por}}==
{{cuv|pt}}
{{-etimologie-}}
Din ''[[a-]]'' + ''[[cloridria]]'' („[[clorhidrică]]”).
{{-pronunție-}}
*(''Portugalia'') {{AFI}}: {{AFI|/ɐ.klu.ɾiˈdɾi.ɐ/}}
*(''Brazilia'') {{AFI}}: {{AFI|/a.klo.ɾiˈdɾi.ɐ/}}
{{-substantiv-|por}}
'''acloridria''' {{f}}, (''în mod normal [[nenumărabil]]''; '''[[acloridrias]]''' {{p}})
#(''med.'') [[aclorhidrie]]
===Referințe===
* [http://www.priberam.pt/ Dicionário Priberam da Língua Portuguesa]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Medicină în portugheză]]</text>
      <sha1>2qc8mmpu38qs6ystus2gc1vj3zybohy</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquarella</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211404</id>
    <revision>
      <id>1012681</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:26:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''acquerello''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛlla/}} {{-substantiv-}} #(''înv.'') ''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''. {{-desc-}} * franceză: [[aquarelle]] * germană: [[Aquarell]] * spaniolă: [[acuarela]] {{-etimologie-}} Din ''acquarellare''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛlla/}} {{-verb-}} #''forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'...</comment>
      <origin>1012681</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="687" sha1="aese9l9nkich821jxa1epocobvqm6t1" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''acquerello''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛlla/}}
{{-substantiv-}}
#(''înv.'') ''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''.
{{-desc-}}
* franceză: [[aquarelle]]
* germană: [[Aquarell]]
* spaniolă: [[acuarela]]
{{-etimologie-}}
Din ''acquarellare''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛlla/}}
{{-verb-}}
#''forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
#''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
[[Categorie:{{alt. subst}} {{ita}}]]
[[Categorie:Cuvinte învechite în italiană]]
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>aese9l9nkich821jxa1epocobvqm6t1</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012683</id>
      <parentid>1012681</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:28:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012683</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="691" sha1="dzrqr87rine3le3hban7gadu35fbzkg" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''[[acquerello]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛlla/}}
{{-substantiv-}}
#(''înv.'') ''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''.
{{-desc-}}
* franceză: [[aquarelle]]
* germană: [[Aquarell]]
* spaniolă: [[acuarela]]
{{-etimologie-}}
Din ''acquarellare''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛlla/}}
{{-verb-}}
#''forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
#''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
[[Categorie:{{alt. subst}} {{ita}}]]
[[Categorie:Cuvinte învechite în italiană]]
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>dzrqr87rine3le3hban7gadu35fbzkg</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquarellare</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211405</id>
    <revision>
      <id>1012682</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:28:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Confer ''[[acquerellare]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwarelˈlare/}} {{-verb-}} #''formă alternativă pentru'' '''[[acquerellare]]'''. {{-deriv-}} * [[acquarellista]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario] [[Categorie:{{alt. verb}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012682</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="435" sha1="4x8qjp3tswmcjzoif5tnub7on9c8vy8" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Confer ''[[acquerellare]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwarelˈlare/}}
{{-verb-}}
#''formă alternativă pentru'' '''[[acquerellare]]'''.
{{-deriv-}}
* [[acquarellista]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:{{alt. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>4x8qjp3tswmcjzoif5tnub7on9c8vy8</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquarello</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211406</id>
    <revision>
      <id>1012684</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:31:38Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{vezi|acquarellò}} =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Confer ''[[acquerello]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛllo/}} {{-substantiv-}} '''accattabrighe''' {{mf}}, {{inv}} #''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''. {{-etimologie-}} Din ''acquarellare''. {{-verb-}} #''forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''. [[Categorie:{{alt. subst}} {{ita}}]] [[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012684</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="466" sha1="kdi5daaua2cr3f6sdptn3t1jt8yeolt" xml:space="preserve">{{vezi|acquarellò}}
=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Confer ''[[acquerello]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛllo/}}
{{-substantiv-}}
'''accattabrighe''' {{mf}}, {{inv}}
#''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''.
{{-etimologie-}}
Din ''acquarellare''.
{{-verb-}}
#''forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
[[Categorie:{{alt. subst}} {{ita}}]]
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>kdi5daaua2cr3f6sdptn3t1jt8yeolt</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012685</id>
      <parentid>1012684</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:32:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <origin>1012685</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="482" sha1="ou8yvncjqo4qboto7da5mnececb7ekp" xml:space="preserve">{{vezi|acquarellò}}
=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Confer ''[[acquerello]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛllo/}}
{{-substantiv-}}
'''acquarello''' {{mf}}, '''[[acquarelli]]''' {{p}}
#''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''.
{{-etimologie-}}
Din ''acquarellare''.
{{-verb-}}
#''forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
[[Categorie:{{alt. subst}} {{ita}}]]
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>ou8yvncjqo4qboto7da5mnececb7ekp</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012686</id>
      <parentid>1012685</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:32:16Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012686</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="481" sha1="ci42kgdttqz6iuh3vqp312s89j4xbta" xml:space="preserve">{{vezi|acquarellò}}
=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Confer ''[[acquerello]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈrɛllo/}}
{{-substantiv-}}
'''acquarello''' {{m}}, '''[[acquarelli]]''' {{p}}
#''formă alternativă pentru'' '''[[acquerello]]'''.
{{-etimologie-}}
Din ''acquarellare''.
{{-verb-}}
#''forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru'' '''[[acquarellare]]'''.
[[Categorie:{{alt. subst}} {{ita}}]]
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>ci42kgdttqz6iuh3vqp312s89j4xbta</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquario</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211407</id>
    <revision>
      <id>1012688</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:40:40Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * [[aquario]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[aquarium|aquārium]]'', forma de nominativ pentru ''[[aquarius|aquārius]]'' („[[apar]], [[sacagiu]]”). Este dublet al lui ''[[acquaio]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwarjo/}} {{-substantiv-|ita}} '''acquario''' {{m}}, '''[[acquari]]''' {{p}} #[[acvariu]] #:''Un '''acquario''' di pesci tropicali.'' {{-deriv-}} * [[acquariofilia]] * [[acquariologia]] ===Referințe=== * [http:...</comment>
      <origin>1012688</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="703" sha1="kiaol2hfk4rqoy2nit6d4x12e3m0uue" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* [[aquario]]
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[aquarium|aquārium]]'', forma de nominativ pentru ''[[aquarius|aquārius]]'' („[[apar]], [[sacagiu]]”). Este dublet al lui ''[[acquaio]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwarjo/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquario''' {{m}}, '''[[acquari]]''' {{p}}
#[[acvariu]]
#:''Un '''acquario''' di pesci tropicali.''
{{-deriv-}}
* [[acquariofilia]]
* [[acquariologia]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Recipiente în italiană]]
[[Categorie:Zoologie în italiană]]</text>
      <sha1>kiaol2hfk4rqoy2nit6d4x12e3m0uue</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012689</id>
      <parentid>1012688</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:41:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012689</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="715" sha1="46rwl34xrpcdavw3qtu3kvcfx86rfvi" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* [[aquario]]
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[aquarium|aquārium]]'', forma de nominativ pentru ''[[aquarius|aquārius]]'' („[[apar]], [[sacagiu]]”). Este dublet al lui ''[[acquaio]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwarjo/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquario''' {{m}}, '''[[acquari]]''' {{p}}
#(''zool.'') [[acvariu]]
#:''Un '''acquario''' di pesci tropicali.''
{{-deriv-}}
* [[acquariofilia]]
* [[acquariologia]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Recipiente în italiană]]
[[Categorie:Zoologie în italiană]]</text>
      <sha1>46rwl34xrpcdavw3qtu3kvcfx86rfvi</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012690</id>
      <parentid>1012689</parentid>
      <timestamp>2026-07-24T17:41:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012690</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="733" sha1="aey8rdjwqcs69ox0bocdxej3queusrb" xml:space="preserve">{{vezi|Acquario}}
=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* [[aquario]]
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[aquarium|aquārium]]'', forma de nominativ pentru ''[[aquarius|aquārius]]'' („[[apar]], [[sacagiu]]”). Este dublet al lui ''[[acquaio]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwarjo/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquario''' {{m}}, '''[[acquari]]''' {{p}}
#(''zool.'') [[acvariu]]
#:''Un '''acquario''' di pesci tropicali.''
{{-deriv-}}
* [[acquariofilia]]
* [[acquariologia]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Recipiente în italiană]]
[[Categorie:Zoologie în italiană]]</text>
      <sha1>aey8rdjwqcs69ox0bocdxej3queusrb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquartierare</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211408</id>
    <revision>
      <id>1012691</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:48:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''[[a-]]'' + ''[[quartiere]]'' („[[cartier]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwartjeˈrare/}} {{-verb-|ita}} #(''mil.'') a [[încartirui]], a [[cartirui]] {{-sin-}} * (mil.) [[accasermare]] {{-deriv-}} * [[acquartierarsi]] {{-apr-}} * [[quartiere]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]</comment>
      <origin>1012691</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="483" sha1="ibr3w1dt7h4jnvjis48wzomdm5yhlhw" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''[[a-]]'' + ''[[quartiere]]'' („[[cartier]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwartjeˈrare/}}
{{-verb-|ita}}
#(''mil.'') a [[încartirui]], a [[cartirui]]
{{-sin-}}
* (mil.) [[accasermare]]
{{-deriv-}}
* [[acquartierarsi]]
{{-apr-}}
* [[quartiere]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]</text>
      <sha1>ibr3w1dt7h4jnvjis48wzomdm5yhlhw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquascooter</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211409</id>
    <revision>
      <id>1012692</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:54:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * [[acqua-scooter]] {{-etimologie-}} Compus din ''[[acqua]]'' („[[apă]]”) +‎ ''[[scooter]]'' („[[scuter]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˌakkwasˈkuter/}} {{-substantiv-|ita}} '''acquascooter''' {{m}}, {{inv}} #(''sport, nav.'') [[motocicletă de apă]], [[ski-jet]] {{-sin-}} * (sport, nav.) [[moto d'acqua]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/...</comment>
      <origin>1012692</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="585" sha1="8zxq7hwqni37ptf8zqdgj5c85x4jqa0" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* [[acqua-scooter]]
{{-etimologie-}}
Compus din ''[[acqua]]'' („[[apă]]”) +‎ ''[[scooter]]'' („[[scuter]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˌakkwasˈkuter/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquascooter''' {{m}}, {{inv}}
#(''sport, nav.'') [[motocicletă de apă]], [[ski-jet]]
{{-sin-}}
* (sport, nav.) [[moto d'acqua]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Vehicule nautice în italiană]]</text>
      <sha1>8zxq7hwqni37ptf8zqdgj5c85x4jqa0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquatica</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211410</id>
    <revision>
      <id>1012694</id>
      <timestamp>2026-07-24T17:59:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''acquatico''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwatika/}} {{-adjectiv-}} #''forma de feminin singular pentru'' '''[[acquatico]]'''. [[Categorie:{{flex. adj}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012694</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="224" sha1="q9eperumdke91zrbl3nttxeh0bum4fe" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''acquatico''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwatika/}}
{{-adjectiv-}}
#''forma de feminin singular pentru'' '''[[acquatico]]'''.
[[Categorie:{{flex. adj}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>q9eperumdke91zrbl3nttxeh0bum4fe</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquatico</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211411</id>
    <revision>
      <id>1012695</id>
      <timestamp>2026-07-24T18:05:38Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * (livr.) [[aquatico]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[aquaticus|aquāticus]]'' („[[acvatic]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwatiko/}} {{-adjectiv-|ita}} {{adjectiv-ita |m-sg=acquatico |m-pl=[[acquatici]] |f-sg=[[acquatica]] |f-pl=[[acquatiche]] }} #[[acvatic]], [[de]] [[apă]] #:''I pesci vivono in un ambiente '''acquatico'''.'' {{-sin-}} * [[acquaiolo]] {{-apr-}} * [[acqua]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/P...</comment>
      <origin>1012695</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="608" sha1="8en06j6gzn510xxrf3ycvbnxe4i0igr" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* (livr.) [[aquatico]]
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[aquaticus|aquāticus]]'' („[[acvatic]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwatiko/}}
{{-adjectiv-|ita}}
{{adjectiv-ita
|m-sg=acquatico
|m-pl=[[acquatici]]
|f-sg=[[acquatica]]
|f-pl=[[acquatiche]]
}}
#[[acvatic]], [[de]] [[apă]]
#:''I pesci vivono in un ambiente '''acquatico'''.''
{{-sin-}}
* [[acquaiolo]]
{{-apr-}}
* [[acqua]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]</text>
      <sha1>8en06j6gzn510xxrf3ycvbnxe4i0igr</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquattamento</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211412</id>
    <revision>
      <id>1012696</id>
      <timestamp>2026-07-24T18:10:58Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din verbul ''[[acquattare]]'' („a [[turti]]”) sau ''[[acquattarsi]]'' („a se [[ghemui]], a se [[îngrămădi]]”) +‎ ''[[-mento]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwattaˈmento/}} {{-substantiv-|ita}} '''acquattamento''' {{m}}, '''[[acquattamenti]]''' {{p}} #(''rar'') [[turtire]], [[aplatizare]] #(''rar'') [[ghemuire]], [[îngrămădire]] {{-apr-}} * [[acquattare]] * [[acquattarsi]] ===Referințe=== * [http://www.t...</comment>
      <origin>1012696</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="620" sha1="5xxf57ze4emkjhryaf4gbusnhohuv8e" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din verbul ''[[acquattare]]'' („a [[turti]]”) sau ''[[acquattarsi]]'' („a se [[ghemui]], a se [[îngrămădi]]”) +‎ ''[[-mento]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwattaˈmento/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquattamento''' {{m}}, '''[[acquattamenti]]''' {{p}}
#(''rar'') [[turtire]], [[aplatizare]]
#(''rar'') [[ghemuire]], [[îngrămădire]]
{{-apr-}}
* [[acquattare]]
* [[acquattarsi]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]</text>
      <sha1>5xxf57ze4emkjhryaf4gbusnhohuv8e</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquattare</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211413</id>
    <revision>
      <id>1012697</id>
      <timestamp>2026-07-24T18:19:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''[[a-]]'' + ''[[quatto]]'' („[[îndoit]], [[curbat]], [[încovoiat]], [[strâmb]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwatˈtare/}} {{-verb-|ita}} #(''rar'') a [[turti]], a [[aplatiza]] #(''rar, înv.'') a (se) [[ghemui]], a se [[feri]] {{-sin-}} *'''1:''' [[rimpiattare]] *'''2:''' [[nascondere]] {{-deriv-}} * [[acquattamento]] * [[acquattarsi]] {{-apr-}} * [[quatto]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale...</comment>
      <origin>1012697</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="602" sha1="8732gebhmx1atofb2zaa3hqn2y1syc5" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''[[a-]]'' + ''[[quatto]]'' („[[îndoit]], [[curbat]], [[încovoiat]], [[strâmb]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwatˈtare/}}
{{-verb-|ita}}
#(''rar'') a [[turti]], a [[aplatiza]]
#(''rar, înv.'') a (se) [[ghemui]], a se [[feri]]
{{-sin-}}
*'''1:''' [[rimpiattare]]
*'''2:''' [[nascondere]]
{{-deriv-}}
* [[acquattamento]]
* [[acquattarsi]]
{{-apr-}}
* [[quatto]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]</text>
      <sha1>8732gebhmx1atofb2zaa3hqn2y1syc5</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquattati</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211414</id>
    <revision>
      <id>1012698</id>
      <timestamp>2026-07-24T18:28:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''acquattarsi''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwattati/}} {{-verb-}} #''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[acquattarsi]]'''. {{-etimologie-}} Din ''acquattato''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwatˈtati/}} {{-participiu-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acquattato]]'''. [[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]] [[Categorie:{{flex. part}} {{ita}}]]</comment>
      <origin>1012698</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="439" sha1="26kpt4gizryg4u15qb42u4o1ep83h9o" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Din ''acquattarsi''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akˈkwattati/}}
{{-verb-}}
#''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[acquattarsi]]'''.
{{-etimologie-}}
Din ''acquattato''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwatˈtati/}}
{{-participiu-}}
#''forma de plural pentru'' '''[[acquattato]]'''.
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ita}}]]
[[Categorie:{{flex. part}} {{ita}}]]</text>
      <sha1>26kpt4gizryg4u15qb42u4o1ep83h9o</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquavitaio</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211415</id>
    <revision>
      <id>1012699</id>
      <timestamp>2026-07-24T18:36:45Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * [[acquavitaro]] {{-etimologie-}} Din ''[[acquavite]]'' +‎ ''[[-aio]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwaviˈtajo/}} {{-substantiv-|ita}} '''acquavitaio''' {{m}}, '''[[acquavitai]]''' {{p}} #(''rar'') [[vânzător]] de [[acquavite]], [[rachier]] {{-apr-}} * [[acquavite]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/...</comment>
      <origin>1012699</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="533" sha1="6vsmprvh6ppfh59wmbfbre5tg972mvk" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-var-}}
* [[acquavitaro]]
{{-etimologie-}}
Din ''[[acquavite]]'' +‎ ''[[-aio]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaviˈtajo/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquavitaio''' {{m}}, '''[[acquavitai]]''' {{p}}
#(''rar'') [[vânzător]] de [[acquavite]], [[rachier]]
{{-apr-}}
* [[acquavite]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Profesiuni în italiană]]</text>
      <sha1>6vsmprvh6ppfh59wmbfbre5tg972mvk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>acquavite</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211416</id>
    <revision>
      <id>1012700</id>
      <timestamp>2026-07-24T18:46:16Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{vezi|Acquavite}} =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} După latină medie ''[[aqua vitae|aqua vītae]]'' (literalmente „[[apă|apa]] [[viață|vieții]]”). Confer franceză ''[[eau-de-vie]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈvite/}} {{-substantiv-|ita}} '''acquavite''' {{f}}, '''[[acquaviti]]''' sau '''[[acqueviti]]''' {{p}} #[[gen]] de [[rachiu]] sau [[țuică]] #''sinonim pentru'' '''[[grappa]]'''. {{-deriv-}} * [[acquavitaio]] ===Referințe=== * [h...</comment>
      <origin>1012700</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="678" sha1="9caseqnrzpak9yfd7se915ikyz3jjal" xml:space="preserve">{{vezi|Acquavite}}
=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
După latină medie ''[[aqua vitae|aqua vītae]]'' (literalmente „[[apă|apa]] [[viață|vieții]]”). Confer franceză ''[[eau-de-vie]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/akkwaˈvite/}}
{{-substantiv-|ita}}
'''acquavite''' {{f}}, '''[[acquaviti]]''' sau '''[[acqueviti]]''' {{p}}
#[[gen]] de [[rachiu]] sau [[țuică]]
#''sinonim pentru'' '''[[grappa]]'''.
{{-deriv-}}
* [[acquavitaio]]
===Referințe===
* [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario]
[[Categorie:Băuturi alcoolice în italiană]]</text>
      <sha1>9caseqnrzpak9yfd7se915ikyz3jjal</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>