Wikționar rowiktionary https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.12 case-sensitive Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikționar Discuție Wikționar Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Apendice Discuție Apendice TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk Utilizator:UbiquitousSwizzy/AFI 2 211394 1012704 1012664 2026-07-26T21:30:33Z UbiquitousSwizzy 25943 Începere reformulări, corectări, structurări mai bune 1012704 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] * [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Phonetic_Alphabet International Phonetic Alphabet, Wikipedia în engleză] * [https://phoible.org/inventories/view/2443#tsegments PHOIBLE, sunetele din limba română] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[nucleu]]l [[silabă|silabei]], pot purta [[accent]]ul și pot alcătui singure o [[silabă]]. În limba română avem 7 [[vocală|vocale]] [[fonematic]]e. {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet (AFI) !! Notație !! Exemplu !Descriere !Audio |- | {{AFI|[ä]}} || a || amar |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[e̞]}} || e || elev |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[i]}} || i || iris |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[o̞]}} || o || ocol |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[u]}} || u || uluc |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ə]}} || ă || fără |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală (nerotunjită)] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ɨ]}} || â, î || vârî |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |- ! colspan="5" |Vocale rare |- | {{AFI|[ø̞]}} | - |bleu, löss |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[y]}} | - |führer |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. = Semivocalele = Sunt [[sunet]]e [[asilabic]]e care participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Statutul lor este controversat ([[fonem]]e distincte vs [[alofon]]e [[asilabic]]e). {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet (AFI) !! Echivalent !! Exemplu |- | {{AFI|[e̯]}} || - || deal {{AFI|[de̯äl]}} |- | {{AFI|[i̯]}} || {{AFI|[j]}} || fier {{AFI|[fi̯e̞ɾ]}} sau {{AFI|[fje̞ɾ]}} |- | {{AFI|[o̞]}} || - || coasă {{AFI|[ˈko̯ä.s̪ə]}} |- | {{AFI|[u̯]}} || {{AFI|[w]}} || leu {{IPA|[le̞u̯]}} sau {{AFI|[le̞w]}} |} == Vocala asilabică <code>[ʲ]</code> == Este un <i>"i"</i> extrem de scurt care apare după o [[consoană]] la final de [[cuvânt]], producând [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) acesteia. * Exemple: ** bani {{AFI|[bänʲ]}} ** dormi {{AFI|[do̞ɾmʲ]}} ** câțiva {{AFI|[kɨt͡sʲˈvä]}} Și statutul acesteia este controversat. Interpretări: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] - parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou) # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] - [[fonem]] separat {{AFI|[ʲ]}} care marchează [[palatalizare]]a. # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] - [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] {{AFI|[i]}} = Alofone = Realizarea [[sunet]]elor depinde de contextul [[fonetic]] ([[sunet]]e vecine, stil de vorbire). De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="5" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] </gallery> |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] </gallery>[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară surdă.ogg]] <code>[ʧ]</code> [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară sonoră.ogg]] <code>[ʤ]</code> |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] </gallery> |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] </gallery> |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɾ]</code> | <gallery> Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ] </gallery> |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[t͡ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[t͡ɬ]</code> |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[ɬ]</code> |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Sonantă laterală alveolară.ogg]]<code>[l]</code> |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɺ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Bătută laterală alveolară.ogg]]<code>[ɺ]</code> |- ! colspan="5" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] </gallery> |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] </gallery> |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ] </gallery> |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] </gallery> |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] </gallery> |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ] </gallery> |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ] </gallery> |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q] </gallery> |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ] </gallery> |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ] </gallery> |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |<code>[h]</code> |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă glotală surdă.ogg]] <code>[h]</code> |} == Alofone == La fel ca [[vocală|vocalele]], și [[consoană|consoanele]] pot avea mai multe variante de pronunțare ([[alofon]]e). {| class="wikitable" |+ !Fonem !Alofone !Exemple !Transcrieri !Informații |- | rowspan="2" |<code>[k]</code> |<code>[k]</code> |cap |<code>[kap]</code> | |- |<code>[c]</code> |chel |<code>[cel]</code> |Înaintea vocalelor anterioare. |- | rowspan="2" |<code>[ɡ]</code> |<code>[ɡ]</code> |gaz |<code>[ɡaz]</code> | |- |<code>[ɟ]</code> |ghem |<code>[ɟem]</code> |Înaintea vocalelor anterioare. |- | rowspan="3" |<code>[h]</code> |<code>[h]</code> |haz |<code>[haz]</code> | |- |<code>[ç]</code> |vlahi |<code>[vlaçʲ]</code> | |- |<code>[x]</code> |vlah |<code>[vlax]</code> | |- | rowspan="2" |<code>[m]</code> |<code>[m]</code> |măr |<code>[mər]</code> | |- |<code>[ɱ]</code> |tramvai |<code>[traɱˈvaj]</code> |Înainte de f și v. |- | rowspan="3" |<code>[n]</code> |<code>[n]</code> |nas |<code>[nas]</code> | |- |<code>[ŋ]</code> |bancă |<code>[ˈbaŋ.kə]</code> |Înainte de f și g. |- |<code>[ɱ]</code> |conversa |<code>[koɱ.verˈsa]</code> |Înainte de f și v. |} [[consoană|Consoanele]] [[oclusiv]]e pot avea variante speciale de pronunțare. * La începutul unui cuvânt, după o pauză, poate lipsi faza de [[implozie]], rămânând doar [[explozie|explozia]]. * La sfârșitul unui cuvânt, înainte de o [[pauză]], poate apărea o ușoare [[aspirație]]. Aceasta poate fi transcrisă: <code>[pʰ], [bʱ], [tʰ], [dʱ], [kʰ], [ɡʱ]</code>. Majoritatea [[consoană|consoanelor]] limbii române au atât o variantă obișnuită, cât și una [[palatalizat]]ă. [[palatalizare|Palatalizarea]] apare înaintea lui <code>[e], [i], [e̯], [i̯], [ʲ]</code>. [[intensitate|Intensitatea]] [[palatalizare|palatalizării]] crește în aceeași ordine. Cu cât sunetul următor este mai [[închis]] și mai puțin [[silabic]], cu atât [[palatalizare]]a este mai puternică. [[consoană|Consoanele]] cele mai afectate de [[palatalizare]] sunt <code>[k], [ɡ], [h]</code>. [[consoană|Consoanele]] pot avea și variante [[labializat]]e. [[labializare|Labializarea]] apare înaintea lui <code>[o], [u], [o̯], [u̯]</code>. În timpul pronunțării [[consoană|consoanei]], buzele încep deja să se rotunjească pentru [[vocală|vocala]] sau [[semivocală|semivocala]] următoare. Consoanele <code>[ʧ], [ʤ]</code> nu au variante ne[[palatalizat]]e în limba română. k3eneyxojpr4an8gb776cbc2xuxnfab 1012705 1012704 2026-07-26T21:43:32Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alofone */ 1012705 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] * [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Phonetic_Alphabet International Phonetic Alphabet, Wikipedia în engleză] * [https://phoible.org/inventories/view/2443#tsegments PHOIBLE, sunetele din limba română] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[nucleu]]l [[silabă|silabei]], pot purta [[accent]]ul și pot alcătui singure o [[silabă]]. În limba română avem 7 [[vocală|vocale]] [[fonematic]]e. {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet (AFI) !! Notație !! Exemplu !Descriere !Audio |- | {{AFI|[ä]}} || a || amar |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[e̞]}} || e || elev |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[i]}} || i || iris |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[o̞]}} || o || ocol |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[u]}} || u || uluc |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ə]}} || ă || fără |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală (nerotunjită)] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ɨ]}} || â, î || vârî |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |- ! colspan="5" |Vocale rare |- | {{AFI|[ø̞]}} | - |bleu, löss |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[y]}} | - |führer |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. = Semivocalele = Sunt [[sunet]]e [[asilabic]]e care participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Statutul lor este controversat ([[fonem]]e distincte vs [[alofon]]e [[asilabic]]e). {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet (AFI) !! Echivalent !! Exemplu |- | {{AFI|[e̯]}} || - || deal {{AFI|[de̯äl]}} |- | {{AFI|[i̯]}} || {{AFI|[j]}} || fier {{AFI|[fi̯e̞ɾ]}} sau {{AFI|[fje̞ɾ]}} |- | {{AFI|[o̞]}} || - || coasă {{AFI|[ˈko̯ä.s̪ə]}} |- | {{AFI|[u̯]}} || {{AFI|[w]}} || leu {{IPA|[le̞u̯]}} sau {{AFI|[le̞w]}} |} == Vocala asilabică <code>[ʲ]</code> == Este un <i>"i"</i> extrem de scurt care apare după o [[consoană]] la final de [[cuvânt]], producând [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) acesteia. * Exemple: ** bani {{AFI|[bänʲ]}} ** dormi {{AFI|[do̞ɾmʲ]}} ** câțiva {{AFI|[kɨt͡sʲˈvä]}} Și statutul acesteia este controversat. Interpretări: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] - parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou) # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] - [[fonem]] separat {{AFI|[ʲ]}} care marchează [[palatalizare]]a. # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] - [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] {{AFI|[i]}} = Alofone = Realizarea [[sunet]]elor depinde de contextul [[fonetic]] ([[sunet]]e vecine, stil de vorbire). De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="5" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] </gallery> |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] </gallery>[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară surdă.ogg]] <code>[ʧ]</code> [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară sonoră.ogg]] <code>[ʤ]</code> |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] </gallery> |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] </gallery> |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɾ]</code> | <gallery> Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ] </gallery> |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[t͡ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[t͡ɬ]</code> |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[ɬ]</code> |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Sonantă laterală alveolară.ogg]]<code>[l]</code> |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɺ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Bătută laterală alveolară.ogg]]<code>[ɺ]</code> |- ! colspan="5" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] </gallery> |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] </gallery> |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ] </gallery> |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] </gallery> |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] </gallery> |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ] </gallery> |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ] </gallery> |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q] </gallery> |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ] </gallery> |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ] </gallery> |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |<code>[h]</code> |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă glotală surdă.ogg]] <code>[h]</code> |} == Alofone == La fel ca [[vocală|vocalele]], și [[consoană|consoanele]] pot avea mai multe variante de pronunțare ([[alofon]]e). {| class="wikitable" |+ !Fonem !Alofon !Context !Exemplu !Transcriere |- |{{AFI|[k]}} |{{AFI|[c]}} |Înainte de vocale anterioare |chel |{{AFI|[ce̞l]}} |- |{{AFI|[ɡ]}} |{{AFI|[ɟ]}} |Înainte de vocale anterioare |ghem |{{AFI|[ɟe̞m]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[h]}} |{{AFI|[ç]}} |Înainte de {{AFI|⟨i⟩}} |hienă |{{AFI|[çiˈe̞.nə]}} |- |{{AFI|[x]}} |La final de cuvânt |vlah |{{AFI|[vläx]}} |- |{{AFI|[m]}} | rowspan="2" |{{AFI|[ɱ]}} | rowspan="2" |Înainte de {{AFI|⟨f⟩, ⟨v⟩}} |tramvai |{{AFI|[tɾäɱˈväj]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[n]}} |conversa |{{AFI|[ko̞ɱ.ve̞ɾˈs̪ä]}} |- |{{AFI|[ŋ]}} |Înainte de {{AFI|⟨k⟩, ⟨g⟩}} |bancă |{{AFI|[ˈbäŋ.kə]}} |} [[consoană|Consoanele]] [[oclusiv]]e pot avea variante speciale de pronunțare. * La începutul unui cuvânt, după o pauză, poate lipsi faza de [[implozie]], rămânând doar [[explozie|explozia]]. * La sfârșitul unui cuvânt, înainte de o [[pauză]], poate apărea o ușoare [[aspirație]]. Aceasta poate fi transcrisă: <code>[pʰ], [bʱ], [tʰ], [dʱ], [kʰ], [ɡʱ]</code>. Majoritatea [[consoană|consoanelor]] limbii române au atât o variantă obișnuită, cât și una [[palatalizat]]ă. [[palatalizare|Palatalizarea]] apare înaintea lui <code>[e], [i], [e̯], [i̯], [ʲ]</code>. [[intensitate|Intensitatea]] [[palatalizare|palatalizării]] crește în aceeași ordine. Cu cât sunetul următor este mai [[închis]] și mai puțin [[silabic]], cu atât [[palatalizare]]a este mai puternică. [[consoană|Consoanele]] cele mai afectate de [[palatalizare]] sunt <code>[k], [ɡ], [h]</code>. [[consoană|Consoanele]] pot avea și variante [[labializat]]e. [[labializare|Labializarea]] apare înaintea lui <code>[o], [u], [o̯], [u̯]</code>. În timpul pronunțării [[consoană|consoanei]], buzele încep deja să se rotunjească pentru [[vocală|vocala]] sau [[semivocală|semivocala]] următoare. Consoanele <code>[ʧ], [ʤ]</code> nu au variante ne[[palatalizat]]e în limba română. b2jbmtivpe0nwzj7tqrznbf87mxsnue 1012706 1012705 2026-07-26T21:59:00Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Consoane */ 1012706 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] * [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Phonetic_Alphabet International Phonetic Alphabet, Wikipedia în engleză] * [https://phoible.org/inventories/view/2443#tsegments PHOIBLE, sunetele din limba română] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[nucleu]]l [[silabă|silabei]], pot purta [[accent]]ul și pot alcătui singure o [[silabă]]. În limba română avem 7 [[vocală|vocale]] [[fonematic]]e. {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet (AFI) !! Notație !! Exemplu !Descriere !Audio |- | {{AFI|[ä]}} || a || amar |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[e̞]}} || e || elev |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[i]}} || i || iris |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[o̞]}} || o || ocol |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[u]}} || u || uluc |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ə]}} || ă || fără |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală (nerotunjită)] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ɨ]}} || â, î || vârî |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |- ! colspan="5" |Vocale rare |- | {{AFI|[ø̞]}} | - |bleu, löss |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[y]}} | - |führer |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. = Semivocalele = Sunt [[sunet]]e [[asilabic]]e care participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Statutul lor este controversat ([[fonem]]e distincte vs [[alofon]]e [[asilabic]]e). {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet (AFI) !! Echivalent !! Exemplu |- | {{AFI|[e̯]}} || - || deal {{AFI|[de̯äl]}} |- | {{AFI|[i̯]}} || {{AFI|[j]}} || fier {{AFI|[fi̯e̞ɾ]}} sau {{AFI|[fje̞ɾ]}} |- | {{AFI|[o̞]}} || - || coasă {{AFI|[ˈko̯ä.s̪ə]}} |- | {{AFI|[u̯]}} || {{AFI|[w]}} || leu {{IPA|[le̞u̯]}} sau {{AFI|[le̞w]}} |} == Vocala asilabică <code>[ʲ]</code> == Este un <i>"i"</i> extrem de scurt care apare după o [[consoană]] la final de [[cuvânt]], producând [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) acesteia. * Exemple: ** bani {{AFI|[bänʲ]}} ** dormi {{AFI|[do̞ɾmʲ]}} ** câțiva {{AFI|[kɨt͡sʲˈvä]}} Și statutul acesteia este controversat. Interpretări: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] - parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou) # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] - [[fonem]] separat {{AFI|[ʲ]}} care marchează [[palatalizare]]a. # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] - [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] {{AFI|[i]}} = Alofone = Realizarea [[sunet]]elor depinde de contextul [[fonetic]] ([[sunet]]e vecine, stil de vorbire). De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="4" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || {{AFI|[p], [b], [t], [t̪], [d], [d̪], [c], [ɟ], [k], [ɡ]}} |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || {{AFI|[ t̪͡s̪ ], [ t̠͡ʃ ], [ d̠͡ʒ ]}} |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || {{AFI|[f], [v], [s], [s̪], [z], [z̯], [ʃ], [ʒ], [h]}} |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. ||{{AFI|[m], [ɱ], [n], [n̪], [ŋ]}} |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. ||{{AFI|[j], [w]}} |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || {{AFI|[r]}} |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || {{AFI|[ɾ]}} |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[t͡ɬ]}} |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɬ]}} |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || {{AFI|[l]}} |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɺ]}} |- ! colspan="4" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || {{AFI|[p], [b], [m]}} |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || {{AFI|[f], [v], [ɱ]}} |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |{{AFI|[t̪], [d̪], [ t̪͡s̪ ], [s̪], [z̪], [n̪], [ɾ̪]}} |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |{{AFI|[t], [d], [t͡s], [s], [z], [ɾ], [r], [l], [n]}} |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |{{AFI|[ t̠͡ʃ ], [ d̠͡ʒ ], [ʃ], [ʒ]}} |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɕ]}} |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɻ]}} |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |{{AFI|[c], [ɟ], [ç], [j]}} |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |{{AFI|[k], [ɡ], [x], [ŋ]}} |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[q]}} |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[ʕ]}} |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[ʡ]}} |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |{{AFI|[h]}} |} == Alofone == La fel ca [[vocală|vocalele]], și [[consoană|consoanele]] pot avea mai multe variante de pronunțare ([[alofon]]e). {| class="wikitable" |+ !Fonem !Alofon !Context !Exemplu !Transcriere |- |{{AFI|[k]}} |{{AFI|[c]}} |Înainte de vocale anterioare |chel |{{AFI|[ce̞l]}} |- |{{AFI|[ɡ]}} |{{AFI|[ɟ]}} |Înainte de vocale anterioare |ghem |{{AFI|[ɟe̞m]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[h]}} |{{AFI|[ç]}} |Înainte de {{AFI|⟨i⟩}} |hienă |{{AFI|[çiˈe̞.nə]}} |- |{{AFI|[x]}} |La final de cuvânt |vlah |{{AFI|[vläx]}} |- |{{AFI|[m]}} | rowspan="2" |{{AFI|[ɱ]}} | rowspan="2" |Înainte de {{AFI|⟨f⟩, ⟨v⟩}} |tramvai |{{AFI|[tɾäɱˈväj]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[n]}} |conversa |{{AFI|[ko̞ɱ.ve̞ɾˈs̪ä]}} |- |{{AFI|[ŋ]}} |Înainte de {{AFI|⟨k⟩, ⟨g⟩}} |bancă |{{AFI|[ˈbäŋ.kə]}} |} [[consoană|Consoanele]] [[oclusiv]]e pot avea variante speciale de pronunțare. * La începutul unui cuvânt, după o pauză, poate lipsi faza de [[implozie]], rămânând doar [[explozie|explozia]]. * La sfârșitul unui cuvânt, înainte de o [[pauză]], poate apărea o ușoare [[aspirație]]. Aceasta poate fi transcrisă: <code>[pʰ], [bʱ], [tʰ], [dʱ], [kʰ], [ɡʱ]</code>. Majoritatea [[consoană|consoanelor]] limbii române au atât o variantă obișnuită, cât și una [[palatalizat]]ă. [[palatalizare|Palatalizarea]] apare înaintea lui <code>[e], [i], [e̯], [i̯], [ʲ]</code>. [[intensitate|Intensitatea]] [[palatalizare|palatalizării]] crește în aceeași ordine. Cu cât sunetul următor este mai [[închis]] și mai puțin [[silabic]], cu atât [[palatalizare]]a este mai puternică. [[consoană|Consoanele]] cele mai afectate de [[palatalizare]] sunt <code>[k], [ɡ], [h]</code>. [[consoană|Consoanele]] pot avea și variante [[labializat]]e. [[labializare|Labializarea]] apare înaintea lui <code>[o], [u], [o̯], [u̯]</code>. În timpul pronunțării [[consoană|consoanei]], buzele încep deja să se rotunjească pentru [[vocală|vocala]] sau [[semivocală|semivocala]] următoare. Consoanele <code>[ʧ], [ʤ]</code> nu au variante ne[[palatalizat]]e în limba română. d5u2abbtj1dizephaqox8noc5fxk5eh 1012707 1012706 2026-07-26T21:59:32Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Vocala asilabică [ʲ] */ 1012707 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] * [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Phonetic_Alphabet International Phonetic Alphabet, Wikipedia în engleză] * [https://phoible.org/inventories/view/2443#tsegments PHOIBLE, sunetele din limba română] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[nucleu]]l [[silabă|silabei]], pot purta [[accent]]ul și pot alcătui singure o [[silabă]]. În limba română avem 7 [[vocală|vocale]] [[fonematic]]e. {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet (AFI) !! Notație !! Exemplu !Descriere !Audio |- | {{AFI|[ä]}} || a || amar |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[e̞]}} || e || elev |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[i]}} || i || iris |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[o̞]}} || o || ocol |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[u]}} || u || uluc |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ə]}} || ă || fără |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală (nerotunjită)] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ɨ]}} || â, î || vârî |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |- ! colspan="5" |Vocale rare |- | {{AFI|[ø̞]}} | - |bleu, löss |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[y]}} | - |führer |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. = Semivocalele = Sunt [[sunet]]e [[asilabic]]e care participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Statutul lor este controversat ([[fonem]]e distincte vs [[alofon]]e [[asilabic]]e). {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet (AFI) !! Echivalent !! Exemplu |- | {{AFI|[e̯]}} || - || deal {{AFI|[de̯äl]}} |- | {{AFI|[i̯]}} || {{AFI|[j]}} || fier {{AFI|[fi̯e̞ɾ]}} sau {{AFI|[fje̞ɾ]}} |- | {{AFI|[o̞]}} || - || coasă {{AFI|[ˈko̯ä.s̪ə]}} |- | {{AFI|[u̯]}} || {{AFI|[w]}} || leu {{IPA|[le̞u̯]}} sau {{AFI|[le̞w]}} |} == Vocala asilabică {{AFI|[ʲ]}} == Este un <i>"i"</i> extrem de scurt care apare după o [[consoană]] la final de [[cuvânt]], producând [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) acesteia. * Exemple: ** bani {{AFI|[bänʲ]}} ** dormi {{AFI|[do̞ɾmʲ]}} ** câțiva {{AFI|[kɨt͡sʲˈvä]}} Și statutul acesteia este controversat. Interpretări: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] - parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou) # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] - [[fonem]] separat {{AFI|[ʲ]}} care marchează [[palatalizare]]a. # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] - [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] {{AFI|[i]}} = Alofone = Realizarea [[sunet]]elor depinde de contextul [[fonetic]] ([[sunet]]e vecine, stil de vorbire). De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="4" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || {{AFI|[p], [b], [t], [t̪], [d], [d̪], [c], [ɟ], [k], [ɡ]}} |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || {{AFI|[ t̪͡s̪ ], [ t̠͡ʃ ], [ d̠͡ʒ ]}} |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || {{AFI|[f], [v], [s], [s̪], [z], [z̯], [ʃ], [ʒ], [h]}} |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. ||{{AFI|[m], [ɱ], [n], [n̪], [ŋ]}} |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. ||{{AFI|[j], [w]}} |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || {{AFI|[r]}} |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || {{AFI|[ɾ]}} |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[t͡ɬ]}} |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɬ]}} |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || {{AFI|[l]}} |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɺ]}} |- ! colspan="4" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || {{AFI|[p], [b], [m]}} |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || {{AFI|[f], [v], [ɱ]}} |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |{{AFI|[t̪], [d̪], [ t̪͡s̪ ], [s̪], [z̪], [n̪], [ɾ̪]}} |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |{{AFI|[t], [d], [t͡s], [s], [z], [ɾ], [r], [l], [n]}} |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |{{AFI|[ t̠͡ʃ ], [ d̠͡ʒ ], [ʃ], [ʒ]}} |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɕ]}} |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɻ]}} |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |{{AFI|[c], [ɟ], [ç], [j]}} |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |{{AFI|[k], [ɡ], [x], [ŋ]}} |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[q]}} |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[ʕ]}} |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[ʡ]}} |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |{{AFI|[h]}} |} == Alofone == La fel ca [[vocală|vocalele]], și [[consoană|consoanele]] pot avea mai multe variante de pronunțare ([[alofon]]e). {| class="wikitable" |+ !Fonem !Alofon !Context !Exemplu !Transcriere |- |{{AFI|[k]}} |{{AFI|[c]}} |Înainte de vocale anterioare |chel |{{AFI|[ce̞l]}} |- |{{AFI|[ɡ]}} |{{AFI|[ɟ]}} |Înainte de vocale anterioare |ghem |{{AFI|[ɟe̞m]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[h]}} |{{AFI|[ç]}} |Înainte de {{AFI|⟨i⟩}} |hienă |{{AFI|[çiˈe̞.nə]}} |- |{{AFI|[x]}} |La final de cuvânt |vlah |{{AFI|[vläx]}} |- |{{AFI|[m]}} | rowspan="2" |{{AFI|[ɱ]}} | rowspan="2" |Înainte de {{AFI|⟨f⟩, ⟨v⟩}} |tramvai |{{AFI|[tɾäɱˈväj]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[n]}} |conversa |{{AFI|[ko̞ɱ.ve̞ɾˈs̪ä]}} |- |{{AFI|[ŋ]}} |Înainte de {{AFI|⟨k⟩, ⟨g⟩}} |bancă |{{AFI|[ˈbäŋ.kə]}} |} [[consoană|Consoanele]] [[oclusiv]]e pot avea variante speciale de pronunțare. * La începutul unui cuvânt, după o pauză, poate lipsi faza de [[implozie]], rămânând doar [[explozie|explozia]]. * La sfârșitul unui cuvânt, înainte de o [[pauză]], poate apărea o ușoare [[aspirație]]. Aceasta poate fi transcrisă: <code>[pʰ], [bʱ], [tʰ], [dʱ], [kʰ], [ɡʱ]</code>. Majoritatea [[consoană|consoanelor]] limbii române au atât o variantă obișnuită, cât și una [[palatalizat]]ă. [[palatalizare|Palatalizarea]] apare înaintea lui <code>[e], [i], [e̯], [i̯], [ʲ]</code>. [[intensitate|Intensitatea]] [[palatalizare|palatalizării]] crește în aceeași ordine. Cu cât sunetul următor este mai [[închis]] și mai puțin [[silabic]], cu atât [[palatalizare]]a este mai puternică. [[consoană|Consoanele]] cele mai afectate de [[palatalizare]] sunt <code>[k], [ɡ], [h]</code>. [[consoană|Consoanele]] pot avea și variante [[labializat]]e. [[labializare|Labializarea]] apare înaintea lui <code>[o], [u], [o̯], [u̯]</code>. În timpul pronunțării [[consoană|consoanei]], buzele încep deja să se rotunjească pentru [[vocală|vocala]] sau [[semivocală|semivocala]] următoare. Consoanele <code>[ʧ], [ʤ]</code> nu au variante ne[[palatalizat]]e în limba română. 1ypxcza889dt44crhgp2myrbft7jrad 1012708 1012707 2026-07-26T22:00:26Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Vocala asilabică {{AFI|[ʲ]}} */ 1012708 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] * [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Phonetic_Alphabet International Phonetic Alphabet, Wikipedia în engleză] * [https://phoible.org/inventories/view/2443#tsegments PHOIBLE, sunetele din limba română] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[nucleu]]l [[silabă|silabei]], pot purta [[accent]]ul și pot alcătui singure o [[silabă]]. În limba română avem 7 [[vocală|vocale]] [[fonematic]]e. {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet (AFI) !! Notație !! Exemplu !Descriere !Audio |- | {{AFI|[ä]}} || a || amar |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[e̞]}} || e || elev |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[i]}} || i || iris |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[o̞]}} || o || ocol |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[u]}} || u || uluc |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ə]}} || ă || fără |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală (nerotunjită)] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[ɨ]}} || â, î || vârî |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |- ! colspan="5" |Vocale rare |- | {{AFI|[ø̞]}} | - |bleu, löss |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | {{AFI|[y]}} | - |führer |[https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. = Semivocalele = Sunt [[sunet]]e [[asilabic]]e care participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Statutul lor este controversat ([[fonem]]e distincte vs [[alofon]]e [[asilabic]]e). {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet (AFI) !! Echivalent !! Exemplu |- | {{AFI|[e̯]}} || - || deal {{AFI|[de̯äl]}} |- | {{AFI|[i̯]}} || {{AFI|[j]}} || fier {{AFI|[fi̯e̞ɾ]}} sau {{AFI|[fje̞ɾ]}} |- | {{AFI|[o̞]}} || - || coasă {{AFI|[ˈko̯ä.s̪ə]}} |- | {{AFI|[u̯]}} || {{AFI|[w]}} || leu {{IPA|[le̞u̯]}} sau {{AFI|[le̞w]}} |} == Vocala asilabică {{AFI|[ʲ]}} == Este un <i>"i"</i> extrem de scurt care apare după o [[consoană]] la final de [[cuvânt]], producând [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) acesteia. * Exemple: ** bani {{AFI|[bänʲ]}} ** dormi {{AFI|[do̞ɾmʲ]}} ** câțiva {{AFI|[kɨt̪͡s̪ʲˈvä]}} Și statutul acesteia este controversat. Interpretări: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] - parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou) # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] - [[fonem]] separat {{AFI|[ʲ]}} care marchează [[palatalizare]]a. # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] - [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] {{AFI|[i]}} = Alofone = Realizarea [[sunet]]elor depinde de contextul [[fonetic]] ([[sunet]]e vecine, stil de vorbire). De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ<sup>ə̯</sup>ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[<sup>ə̯</sup>ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="4" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || {{AFI|[p], [b], [t], [t̪], [d], [d̪], [c], [ɟ], [k], [ɡ]}} |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || {{AFI|[ t̪͡s̪ ], [ t̠͡ʃ ], [ d̠͡ʒ ]}} |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || {{AFI|[f], [v], [s], [s̪], [z], [z̯], [ʃ], [ʒ], [h]}} |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. ||{{AFI|[m], [ɱ], [n], [n̪], [ŋ]}} |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. ||{{AFI|[j], [w]}} |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || {{AFI|[r]}} |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || {{AFI|[ɾ]}} |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[t͡ɬ]}} |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɬ]}} |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || {{AFI|[l]}} |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɺ]}} |- ! colspan="4" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || {{AFI|[p], [b], [m]}} |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || {{AFI|[f], [v], [ɱ]}} |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |{{AFI|[t̪], [d̪], [ t̪͡s̪ ], [s̪], [z̪], [n̪], [ɾ̪]}} |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |{{AFI|[t], [d], [t͡s], [s], [z], [ɾ], [r], [l], [n]}} |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |{{AFI|[ t̠͡ʃ ], [ d̠͡ʒ ], [ʃ], [ʒ]}} |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɕ]}} |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: {{AFI|[ɻ]}} |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |{{AFI|[c], [ɟ], [ç], [j]}} |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |{{AFI|[k], [ɡ], [x], [ŋ]}} |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[q]}} |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[ʕ]}} |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: {{AFI|[ʡ]}} |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |{{AFI|[h]}} |} == Alofone == La fel ca [[vocală|vocalele]], și [[consoană|consoanele]] pot avea mai multe variante de pronunțare ([[alofon]]e). {| class="wikitable" |+ !Fonem !Alofon !Context !Exemplu !Transcriere |- |{{AFI|[k]}} |{{AFI|[c]}} |Înainte de vocale anterioare |chel |{{AFI|[ce̞l]}} |- |{{AFI|[ɡ]}} |{{AFI|[ɟ]}} |Înainte de vocale anterioare |ghem |{{AFI|[ɟe̞m]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[h]}} |{{AFI|[ç]}} |Înainte de {{AFI|⟨i⟩}} |hienă |{{AFI|[çiˈe̞.nə]}} |- |{{AFI|[x]}} |La final de cuvânt |vlah |{{AFI|[vläx]}} |- |{{AFI|[m]}} | rowspan="2" |{{AFI|[ɱ]}} | rowspan="2" |Înainte de {{AFI|⟨f⟩, ⟨v⟩}} |tramvai |{{AFI|[tɾäɱˈväj]}} |- | rowspan="2" |{{AFI|[n]}} |conversa |{{AFI|[ko̞ɱ.ve̞ɾˈs̪ä]}} |- |{{AFI|[ŋ]}} |Înainte de {{AFI|⟨k⟩, ⟨g⟩}} |bancă |{{AFI|[ˈbäŋ.kə]}} |} [[consoană|Consoanele]] [[oclusiv]]e pot avea variante speciale de pronunțare. * La începutul unui cuvânt, după o pauză, poate lipsi faza de [[implozie]], rămânând doar [[explozie|explozia]]. * La sfârșitul unui cuvânt, înainte de o [[pauză]], poate apărea o ușoare [[aspirație]]. Aceasta poate fi transcrisă: <code>[pʰ], [bʱ], [tʰ], [dʱ], [kʰ], [ɡʱ]</code>. Majoritatea [[consoană|consoanelor]] limbii române au atât o variantă obișnuită, cât și una [[palatalizat]]ă. [[palatalizare|Palatalizarea]] apare înaintea lui <code>[e], [i], [e̯], [i̯], [ʲ]</code>. [[intensitate|Intensitatea]] [[palatalizare|palatalizării]] crește în aceeași ordine. Cu cât sunetul următor este mai [[închis]] și mai puțin [[silabic]], cu atât [[palatalizare]]a este mai puternică. [[consoană|Consoanele]] cele mai afectate de [[palatalizare]] sunt <code>[k], [ɡ], [h]</code>. [[consoană|Consoanele]] pot avea și variante [[labializat]]e. [[labializare|Labializarea]] apare înaintea lui <code>[o], [u], [o̯], [u̯]</code>. În timpul pronunțării [[consoană|consoanei]], buzele încep deja să se rotunjească pentru [[vocală|vocala]] sau [[semivocală|semivocala]] următoare. Consoanele <code>[ʧ], [ʤ]</code> nu au variante ne[[palatalizat]]e în limba română. 4tn3njsihuvmqqt3239xbzbw7tyne8p