Wikționar:Cafenea

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="ro">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikționar</sitename>
    <dbname>rowiktionary</dbname>
    <base>https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83</base>
    <generator>MediaWiki 1.47.0-wmf.14</generator>
    <case>case-sensitive</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="case-sensitive">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="case-sensitive" />
      <namespace key="1" case="case-sensitive">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="case-sensitive">Wikționar</namespace>
      <namespace key="5" case="case-sensitive">Discuție Wikționar</namespace>
      <namespace key="6" case="case-sensitive">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="case-sensitive">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="case-sensitive">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="case-sensitive">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="case-sensitive">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="case-sensitive">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="case-sensitive">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="case-sensitive">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="100" case="case-sensitive">Portal</namespace>
      <namespace key="101" case="case-sensitive">Discuție Portal</namespace>
      <namespace key="102" case="case-sensitive">Apendice</namespace>
      <namespace key="103" case="case-sensitive">Discuție Apendice</namespace>
      <namespace key="710" case="case-sensitive">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="case-sensitive">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="case-sensitive">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="case-sensitive">Discuție Modul</namespace>
      <namespace key="1728" case="case-sensitive">Event</namespace>
      <namespace key="1729" case="case-sensitive">Event talk</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wikționar:Cafenea</title>
    <ns>4</ns>
    <id>2745</id>
    <revision>
      <id>1012785</id>
      <parentid>1012671</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T13:26:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>propunere Glosar</comment>
      <origin>1012785</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="16835" sha1="mcmby04t70iasju2b8ifnv0uul4ql75" xml:space="preserve">&lt;div style=&quot;float:right&quot;&gt;
* [[/Arhivă Cafenea 2006-2014]]
* [[/Arhivă Cafenea 2015-2017]]
* [[/Arhivă Cafenea 2018-2021]]
* [[/Arhivă Cafenea 2022-2023]]
* [[/Arhivă Cafenea 2024-2025]]
&lt;/div&gt;
[[Image:Cup of Coffee with Spices.jpg|thumb]]
&lt;small&gt;'''[http://ro.wiktionary.org/w/wiki.phtml?title=Wikționar:Cafenea&amp;action=edit&amp;section=new Trimiteți o întrebare nouă]''' dacă nu vreți să așteptați să se încarce toată pagina. Dar luați în considerare să vă uitați dacă întrebarea a fost deja pusă. În plus, '''nu apăsați''' butonul „salvează pagina” de mai multe ori când trimiteți în acest fel! Serverul este suprasolicitat, însă de obicei va răspunde în final și vă va adăuga întrebarea de mai multe ori pe pagină!
&lt;br&gt;'''În cazul în care editați apăsând pe butonul „modifică pagina”, vă rugăm să dați un titlu întrebării dumneavoastră, pe care să-l introduceți astfel: &lt;br&gt;==Titlu==; la sfârșitul întrebării vă rugăm să introduceți pe un rând nou 4 cratime (----)!''' (vedeți [[Wikționar:Manual de stil|Manualul de stil]])
&lt;/small&gt;&lt;br&gt;

----

== Thank You for Last Year – Join Wiki Loves Ramadan 2026 ==

Dear Wikimedia communities,

We hope you are doing well, and we wish you a happy New Year.

''Last year, we captured light. This year, we’ll capture legacy.''

In 2025, communities around the world shared the glow of Ramadan nights and the warmth of collective iftars. In 2026, ''Wiki Loves Ramadan'' is expanding, bringing more stories, more cultures, and deeper global connections across Wikimedia projects.

We invite you to explore the ''Wiki Loves Ramadan 2026'' [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026|Meta page]] to learn how you can participate and [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026/Participating communities|sign up]] your community.

📷 ''Photo campaign on '' [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan 2026|Wikimedia Commons]]

If you have questions about the project, please refer to the FAQs:  
* [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan/FAQ/|Meta-Wiki]]
* [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan/FAQ|Wikimedia Commons]]

''Early registration for updates is now open via the '''[[m:Special:RegisterForEvent/2710|Event page]]'''''

''Stay connected and receive updates:''  
* [https://t.me/WikiLovesRamadan Telegram channel]  
* [https://lists.wikimedia.org/postorius/lists/wikilovesramadan.lists.wikimedia.org/ Mailing list]

We look forward to collaborating with you and your community.


'''The Wiki Loves Ramadan 2026 Organizing Team''' 16 ianuarie 2026 19:45 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29879549 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Annual review of the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 9 February 2026. This is the first step of several to be taken for the annual review. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2026|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]])&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

19 ianuarie 2026 21:02 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=29905753 --&gt;

== Action Required: Update templates/modules for electoral maps (Migrating from P1846 to P14226) ==

Hello everyone,

This is a notice regarding an ongoing data migration on Wikidata that may affect your election-related templates and Lua modules (such as &lt;code&gt;Module:Itemgroup/list&lt;/code&gt;).

'''The Change:'''&lt;br /&gt;
Currently, many templates pull electoral maps from Wikidata using the property [[:d:Property:P1846|P1846]], combined with the qualifier [[:d:Property:P180|P180]]: [[:d:Q19571328|Q19571328]]. 

We are migrating this data (across roughly 4,000 items) to a newly created, dedicated property: '''[[:d:Property:P14226|P14226]]'''.

'''What You Need To Do:'''&lt;br /&gt;
To ensure your templates and infoboxes do not break or lose their maps, please update your local code to fetch data from [[:d:Property:P14226|P14226]] instead of the old [[:d:Property:P1846|P1846]] + [[:d:Property:P180|P180]] structure. A [[m:Wikidata/Property Migration: P1846 to P14226/List|list of pages]] was generated using Wikimedia Global Search.

'''Deadline:'''&lt;br /&gt;
We are temporarily retaining the old data on [[:d:Property:P1846|P1846]] to allow for a smooth transition. However, to complete the data cleanup on Wikidata, the old [[:d:Property:P1846|P1846]] statements will be removed after '''May 1, 2026'''. Please update your modules and templates before this date to prevent any disruption to your wiki's election articles.

Let us know if you have any questions or need assistance with the query logic. Thank you for your help! [[User:ZI Jony|ZI Jony]] using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 3 aprilie 2026 17:11 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29941252 --&gt;

== Bot Flag Request for [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]] ==
Appologies for posting in English. Also, I could not locate a dedicated page for bot request in {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}, so I am posting here. Please direct me to the correct page if one exists. Thank you.

* '''Bot name''': [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]]
* '''Bot operator''': [[commons:User:Schlurcher]]
* '''Bot task''': Automatically convert links from &lt;code&gt;http://&lt;/code&gt; to &lt;code&gt;https://&lt;/code&gt; (secure protocol migration)
* '''Technical details''': Please see [[meta:User:SchlurcherBot]] for full details, including the expected number of affected URLs on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}.
* '''Bot flags on other projects''': [[meta:Steward_requests/Bot_status/2025-12#Global_bot_status_for_User:SchlurcherBot|Global bot status granted]]. Also flagged on [[w:en:Wikipedia:Bots/Requests for approval/SchlurcherBot|English Wikipedia]], [[w:de:Wikipedia:Bots/Anträge_auf_Botflag/Archiv/2025#2025-02-14_–_SchlurcherBot|German Wikipedia]], [[w:fr:Wikipédia:Bot/Statut/Archive_12#(Traité)_SchlurcherBot|French Wikipedia]], [[w:it:Wikipedia:Bot/Autorizzazioni/Archivio/2025#SchlurcherBot|Italian Wikipedia]], [[w:pl:Wikipedia:Boty/Zgłoszenia/2025#Wikipedysta:SchlurcherBot|Polish Wikipedia]], [[w:pt:Wikipédia:Robôs/Pedidos_de_aprovação/Arquivo/2025#SchlurcherBot|Portuguese Wikipedia]], and [[commons:Commons:Bots/Requests/SchlurcherBot2|Commons]]. For a full list, see: [[sulutil:SchlurcherBot]]
* '''Comment''': The bot is globally approved and active on the top 10 Wikipedia projects. As this wiki has opted out of the global bot policy, I am requesting permission to perform these link updates on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}} as well. Please let me know if a local bot flag can be granted or if you have any questions. Thank you. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 7 aprilie 2026 07:57 (UTC)
: {{gata}}, Your request has been approved and a three‑month trial period has been set. If there's anything else you need, just let me know. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 aprilie 2026 18:28 (UTC)

:@[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]]: I'm finished. 3'370 edits were performed. You can remove the flag if need be, or let it run out. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 17 aprilie 2026 12:18 (UTC)

== Request for comment (global AI policy) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies for writing in English. {{int:Please-translate}}
A [[:m:Requests for comment/Artificial intelligence policy|request for comment]] is currently being held to decide on a global AI policy. {{int:Feedback-thanks-title}}
[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 26 aprilie 2026 00:58 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30424282 --&gt;

== Cinci burse pentru vorbitorii de limbă română sunt deschise la CEE Meeting 2026 în Cluj-Napoca ==

Bună seara!

Din numele echipei de organizare a [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026|Wikimedia CEE Meeting 2026]], anunț comunitatea Wikționar în limba română că sunt alocate cinci burse vorbitorilor de limbă română pentru a sprijini participarea la CEE Meeting 2026, care va avea loc la &lt;u&gt;Cluj-Napoca, România&lt;/u&gt;, în perioada &lt;u&gt;18-20 septembrie 2026&lt;/u&gt;.

Aceste burse își propun să permită participarea persoanelor vorbitoare de limba română care sunt implicate activ în ecosistemul cunoașterii deschise și care pot contribui în mod semnificativ la eveniment și la comunitățile lor. Bursele includ acoperirea costurilor de transport, cazare, mese și participarea la cele 3 zile de conferință.

Sunt încurajate să aplice persoanele care pot demonstra clar impactul participării lor la conferință asupra lor personal și/sau asupra comunității Wikimedia, care vor pune în aplicare cunoștințele acumulate în comunitatea lor și/sau în activitatea lor și care cunosc limba engleză la un nivel satisfăcător.
De asemenea, sunt încurajate aplicațiile din partea femeilor, tinerilor, persoanelor care aparțin minorităților și altor grupuri subreprezentate în mișcarea Wikimedia și în ecosistemul cunoașterii deschise.

Aflați detalii despre criteriile de selecție la [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026/Burse limba română|pagina dedicată de la meta]].

Formularul se găsește '''[https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeYEru590fH-K1wINPkLXDfb1_GdW81ygcmZY8HUHR8NrEuhg/viewform AICI]'''

'''Data-limită de depunere a cererilor este 30 mai 2026, ora 23:59 (ora București)'''.

Ne puteți contacta la '''wmceem2026[[File:At sign.svg|17px|link=| at ]]icf-fri.org''' pentru a ne adresa întrebări sau nelămuriri.

Numai bine! [[Utilizator:Gikü|Gikü]] ([[Discuție Utilizator:Gikü|discuție]]) 18 mai 2026 18:48 (UTC)

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Vote now in the 2026 U4C election&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Eligible voters are asked to participate in the 2026 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|2026 Election information page]]. The vote closes on 2 June 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1780358400 00:00 UTC].

Please vote if your account is eligible. Results will be available by 14 June 2026. -- In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 27 mai 2026 17:15 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== RFC about AI-generated content in Wikimedia Commons ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Apologies for writing in English, please help translate this message to your language. You are invited to participate in a [[c:Commons:Requests for comment/Policy update for AI content|request for comment on Wikimedia Commons about a policy update for AI content]]. This may affect files that are uploaded to Wikimedia Commons for use on this project. Thank you. [[m:User:Codename Noreste|Codename Noreste]] ([[m:User talk:Codename Noreste|discuție]])&lt;/bdi&gt; 23 iunie 2026 17:12 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Legătură pentru implementarea Contactelor juridice și de siguranță în subsolul wiki-ului dvs. ==

&lt;section begin=&quot;Message&quot;/&gt;
'''Contacte juridice și de siguranță'''

Salutare comunitate, Wikimedia Foundation a pus la dispoziție o [[wmf:Special:MyLanguage/Legal:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contact Information|pagină unică de contact pentru probleme juridice și de siguranță]], care poate fi legată în subsolul wiki-ului dvs., pentru a asigura accesul la informații juridice corecte. Aceasta este o cerință de reglementare. Am implementat deja legăturile la wiki-urile în engleză, germană, italiană, spaniolă și alte limbi, legături pe care le vom implementa în curând și pe wiki-ul dvs. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Legal_and_Safety_Contacts_FAQ|Vă rugăm să citiți mai multe în pagina proiectului]] și să faceți comentarii în acest subiect de discuții sau pe [[m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contacts FAQ|pagina de discuții]].

&lt;section end=&quot;Message&quot;/&gt;

-- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 25 iunie 2026 13:31 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&amp;oldid=30731267 --&gt;

== Request for comment (the future of Abstract Wikipedia) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies if this has not yet been translated into your wiki's language. {{int:Please-translate}}
You are invited to voice your opinions in a [[:m:Requests for comment/The future of Abstract Wikipedia|request for comment about the future of Abstract Wikipedia]]. {{Int:Feedback-thanks-title}}
[[:m:User:Kowal2701|Kowal2701]] ([[:m:User talk:Kowal2701|talk]])  24 iulie 2026 12:25 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:DreamRimmer@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Propunere pentru Glosar ==
Bună ziua! Supun atenției comunității propunerea de a crea pe Wikționarul în limba română un glosar terminologic de specialitate similar celor existente pe variantele în limba [[:en:Appendix:Glossary|engleză]], [[:fr:Annexe:Glossaire grammatical|franceză]] și numeroase alte limbi. Acesta ar putea veni în ajutorul utilizatorilor care nu sunt suficient de familiarizați cu vocabularul științific utilizat în domeniul lexicografic, lexicologic, gramatical etc. și pentru care definițiile generale ale cuvintelor respective deja prezentate în Wikționar nu redau în totalitate sensurile tehnice speciale avute în vedere aici. 

În acest scop, am importat de pe Wikipedia în limba română [[:ro:w:Glosar de lingvistică|Glosarul de linvistică]], redactându-l cu mici modificări în subpagina din spațiul meu de utilizator [[Utilizator:Pafsanias/Glosar-A]]. În forma actuală, el conține 780 de intrări și 190 de trimiteri către articole explicative mai detaliate din Wikipedia. După părerea mea, poate reprezenta o bună bază de plecare pentru nevoile proiectului nostru.

Dacă ideea este acceptată, doresc să solicit mutarea acelui conținut într-o pagină de tip [[Apendice:Glosar]] pentru a putea fi corectat și completat de către toți cei interesați. Orice sugestii de ameliorare sau propuneri alternative sunt binevenite. Mulțumesc, --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 august 2026 13:26 (UTC)</text>
      <sha1>mcmby04t70iasju2b8ifnv0uul4ql75</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012786</id>
      <parentid>1012785</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T13:28:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>/* Propunere pentru Glosar */ typo</comment>
      <origin>1012786</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="16836" sha1="tdrtnlf0yuv3empqto12jmubz8la8rb" xml:space="preserve">&lt;div style=&quot;float:right&quot;&gt;
* [[/Arhivă Cafenea 2006-2014]]
* [[/Arhivă Cafenea 2015-2017]]
* [[/Arhivă Cafenea 2018-2021]]
* [[/Arhivă Cafenea 2022-2023]]
* [[/Arhivă Cafenea 2024-2025]]
&lt;/div&gt;
[[Image:Cup of Coffee with Spices.jpg|thumb]]
&lt;small&gt;'''[http://ro.wiktionary.org/w/wiki.phtml?title=Wikționar:Cafenea&amp;action=edit&amp;section=new Trimiteți o întrebare nouă]''' dacă nu vreți să așteptați să se încarce toată pagina. Dar luați în considerare să vă uitați dacă întrebarea a fost deja pusă. În plus, '''nu apăsați''' butonul „salvează pagina” de mai multe ori când trimiteți în acest fel! Serverul este suprasolicitat, însă de obicei va răspunde în final și vă va adăuga întrebarea de mai multe ori pe pagină!
&lt;br&gt;'''În cazul în care editați apăsând pe butonul „modifică pagina”, vă rugăm să dați un titlu întrebării dumneavoastră, pe care să-l introduceți astfel: &lt;br&gt;==Titlu==; la sfârșitul întrebării vă rugăm să introduceți pe un rând nou 4 cratime (----)!''' (vedeți [[Wikționar:Manual de stil|Manualul de stil]])
&lt;/small&gt;&lt;br&gt;

----

== Thank You for Last Year – Join Wiki Loves Ramadan 2026 ==

Dear Wikimedia communities,

We hope you are doing well, and we wish you a happy New Year.

''Last year, we captured light. This year, we’ll capture legacy.''

In 2025, communities around the world shared the glow of Ramadan nights and the warmth of collective iftars. In 2026, ''Wiki Loves Ramadan'' is expanding, bringing more stories, more cultures, and deeper global connections across Wikimedia projects.

We invite you to explore the ''Wiki Loves Ramadan 2026'' [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026|Meta page]] to learn how you can participate and [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026/Participating communities|sign up]] your community.

📷 ''Photo campaign on '' [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan 2026|Wikimedia Commons]]

If you have questions about the project, please refer to the FAQs:  
* [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan/FAQ/|Meta-Wiki]]
* [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan/FAQ|Wikimedia Commons]]

''Early registration for updates is now open via the '''[[m:Special:RegisterForEvent/2710|Event page]]'''''

''Stay connected and receive updates:''  
* [https://t.me/WikiLovesRamadan Telegram channel]  
* [https://lists.wikimedia.org/postorius/lists/wikilovesramadan.lists.wikimedia.org/ Mailing list]

We look forward to collaborating with you and your community.


'''The Wiki Loves Ramadan 2026 Organizing Team''' 16 ianuarie 2026 19:45 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29879549 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Annual review of the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 9 February 2026. This is the first step of several to be taken for the annual review. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2026|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]])&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

19 ianuarie 2026 21:02 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=29905753 --&gt;

== Action Required: Update templates/modules for electoral maps (Migrating from P1846 to P14226) ==

Hello everyone,

This is a notice regarding an ongoing data migration on Wikidata that may affect your election-related templates and Lua modules (such as &lt;code&gt;Module:Itemgroup/list&lt;/code&gt;).

'''The Change:'''&lt;br /&gt;
Currently, many templates pull electoral maps from Wikidata using the property [[:d:Property:P1846|P1846]], combined with the qualifier [[:d:Property:P180|P180]]: [[:d:Q19571328|Q19571328]]. 

We are migrating this data (across roughly 4,000 items) to a newly created, dedicated property: '''[[:d:Property:P14226|P14226]]'''.

'''What You Need To Do:'''&lt;br /&gt;
To ensure your templates and infoboxes do not break or lose their maps, please update your local code to fetch data from [[:d:Property:P14226|P14226]] instead of the old [[:d:Property:P1846|P1846]] + [[:d:Property:P180|P180]] structure. A [[m:Wikidata/Property Migration: P1846 to P14226/List|list of pages]] was generated using Wikimedia Global Search.

'''Deadline:'''&lt;br /&gt;
We are temporarily retaining the old data on [[:d:Property:P1846|P1846]] to allow for a smooth transition. However, to complete the data cleanup on Wikidata, the old [[:d:Property:P1846|P1846]] statements will be removed after '''May 1, 2026'''. Please update your modules and templates before this date to prevent any disruption to your wiki's election articles.

Let us know if you have any questions or need assistance with the query logic. Thank you for your help! [[User:ZI Jony|ZI Jony]] using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 3 aprilie 2026 17:11 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29941252 --&gt;

== Bot Flag Request for [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]] ==
Appologies for posting in English. Also, I could not locate a dedicated page for bot request in {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}, so I am posting here. Please direct me to the correct page if one exists. Thank you.

* '''Bot name''': [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]]
* '''Bot operator''': [[commons:User:Schlurcher]]
* '''Bot task''': Automatically convert links from &lt;code&gt;http://&lt;/code&gt; to &lt;code&gt;https://&lt;/code&gt; (secure protocol migration)
* '''Technical details''': Please see [[meta:User:SchlurcherBot]] for full details, including the expected number of affected URLs on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}.
* '''Bot flags on other projects''': [[meta:Steward_requests/Bot_status/2025-12#Global_bot_status_for_User:SchlurcherBot|Global bot status granted]]. Also flagged on [[w:en:Wikipedia:Bots/Requests for approval/SchlurcherBot|English Wikipedia]], [[w:de:Wikipedia:Bots/Anträge_auf_Botflag/Archiv/2025#2025-02-14_–_SchlurcherBot|German Wikipedia]], [[w:fr:Wikipédia:Bot/Statut/Archive_12#(Traité)_SchlurcherBot|French Wikipedia]], [[w:it:Wikipedia:Bot/Autorizzazioni/Archivio/2025#SchlurcherBot|Italian Wikipedia]], [[w:pl:Wikipedia:Boty/Zgłoszenia/2025#Wikipedysta:SchlurcherBot|Polish Wikipedia]], [[w:pt:Wikipédia:Robôs/Pedidos_de_aprovação/Arquivo/2025#SchlurcherBot|Portuguese Wikipedia]], and [[commons:Commons:Bots/Requests/SchlurcherBot2|Commons]]. For a full list, see: [[sulutil:SchlurcherBot]]
* '''Comment''': The bot is globally approved and active on the top 10 Wikipedia projects. As this wiki has opted out of the global bot policy, I am requesting permission to perform these link updates on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}} as well. Please let me know if a local bot flag can be granted or if you have any questions. Thank you. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 7 aprilie 2026 07:57 (UTC)
: {{gata}}, Your request has been approved and a three‑month trial period has been set. If there's anything else you need, just let me know. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 aprilie 2026 18:28 (UTC)

:@[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]]: I'm finished. 3'370 edits were performed. You can remove the flag if need be, or let it run out. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 17 aprilie 2026 12:18 (UTC)

== Request for comment (global AI policy) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies for writing in English. {{int:Please-translate}}
A [[:m:Requests for comment/Artificial intelligence policy|request for comment]] is currently being held to decide on a global AI policy. {{int:Feedback-thanks-title}}
[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 26 aprilie 2026 00:58 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30424282 --&gt;

== Cinci burse pentru vorbitorii de limbă română sunt deschise la CEE Meeting 2026 în Cluj-Napoca ==

Bună seara!

Din numele echipei de organizare a [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026|Wikimedia CEE Meeting 2026]], anunț comunitatea Wikționar în limba română că sunt alocate cinci burse vorbitorilor de limbă română pentru a sprijini participarea la CEE Meeting 2026, care va avea loc la &lt;u&gt;Cluj-Napoca, România&lt;/u&gt;, în perioada &lt;u&gt;18-20 septembrie 2026&lt;/u&gt;.

Aceste burse își propun să permită participarea persoanelor vorbitoare de limba română care sunt implicate activ în ecosistemul cunoașterii deschise și care pot contribui în mod semnificativ la eveniment și la comunitățile lor. Bursele includ acoperirea costurilor de transport, cazare, mese și participarea la cele 3 zile de conferință.

Sunt încurajate să aplice persoanele care pot demonstra clar impactul participării lor la conferință asupra lor personal și/sau asupra comunității Wikimedia, care vor pune în aplicare cunoștințele acumulate în comunitatea lor și/sau în activitatea lor și care cunosc limba engleză la un nivel satisfăcător.
De asemenea, sunt încurajate aplicațiile din partea femeilor, tinerilor, persoanelor care aparțin minorităților și altor grupuri subreprezentate în mișcarea Wikimedia și în ecosistemul cunoașterii deschise.

Aflați detalii despre criteriile de selecție la [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026/Burse limba română|pagina dedicată de la meta]].

Formularul se găsește '''[https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeYEru590fH-K1wINPkLXDfb1_GdW81ygcmZY8HUHR8NrEuhg/viewform AICI]'''

'''Data-limită de depunere a cererilor este 30 mai 2026, ora 23:59 (ora București)'''.

Ne puteți contacta la '''wmceem2026[[File:At sign.svg|17px|link=| at ]]icf-fri.org''' pentru a ne adresa întrebări sau nelămuriri.

Numai bine! [[Utilizator:Gikü|Gikü]] ([[Discuție Utilizator:Gikü|discuție]]) 18 mai 2026 18:48 (UTC)

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Vote now in the 2026 U4C election&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Eligible voters are asked to participate in the 2026 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|2026 Election information page]]. The vote closes on 2 June 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1780358400 00:00 UTC].

Please vote if your account is eligible. Results will be available by 14 June 2026. -- In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 27 mai 2026 17:15 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== RFC about AI-generated content in Wikimedia Commons ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Apologies for writing in English, please help translate this message to your language. You are invited to participate in a [[c:Commons:Requests for comment/Policy update for AI content|request for comment on Wikimedia Commons about a policy update for AI content]]. This may affect files that are uploaded to Wikimedia Commons for use on this project. Thank you. [[m:User:Codename Noreste|Codename Noreste]] ([[m:User talk:Codename Noreste|discuție]])&lt;/bdi&gt; 23 iunie 2026 17:12 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Legătură pentru implementarea Contactelor juridice și de siguranță în subsolul wiki-ului dvs. ==

&lt;section begin=&quot;Message&quot;/&gt;
'''Contacte juridice și de siguranță'''

Salutare comunitate, Wikimedia Foundation a pus la dispoziție o [[wmf:Special:MyLanguage/Legal:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contact Information|pagină unică de contact pentru probleme juridice și de siguranță]], care poate fi legată în subsolul wiki-ului dvs., pentru a asigura accesul la informații juridice corecte. Aceasta este o cerință de reglementare. Am implementat deja legăturile la wiki-urile în engleză, germană, italiană, spaniolă și alte limbi, legături pe care le vom implementa în curând și pe wiki-ul dvs. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Legal_and_Safety_Contacts_FAQ|Vă rugăm să citiți mai multe în pagina proiectului]] și să faceți comentarii în acest subiect de discuții sau pe [[m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contacts FAQ|pagina de discuții]].

&lt;section end=&quot;Message&quot;/&gt;

-- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 25 iunie 2026 13:31 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&amp;oldid=30731267 --&gt;

== Request for comment (the future of Abstract Wikipedia) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies if this has not yet been translated into your wiki's language. {{int:Please-translate}}
You are invited to voice your opinions in a [[:m:Requests for comment/The future of Abstract Wikipedia|request for comment about the future of Abstract Wikipedia]]. {{Int:Feedback-thanks-title}}
[[:m:User:Kowal2701|Kowal2701]] ([[:m:User talk:Kowal2701|talk]])  24 iulie 2026 12:25 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:DreamRimmer@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Propunere pentru Glosar ==
Bună ziua! Supun atenției comunității propunerea de a crea pe Wikționarul în limba română un glosar terminologic de specialitate similar celor existente pe variantele în limba [[:en:Appendix:Glossary|engleză]], [[:fr:Annexe:Glossaire grammatical|franceză]] și numeroase alte limbi. Acesta ar putea veni în ajutorul utilizatorilor care nu sunt suficient de familiarizați cu vocabularul științific utilizat în domeniul lexicografic, lexicologic, gramatical etc. și pentru care definițiile generale ale cuvintelor respective deja prezentate în Wikționar nu redau în totalitate sensurile tehnice speciale avute în vedere aici. 

În acest scop, am importat de pe Wikipedia în limba română [[:ro:w:Glosar de lingvistică|Glosarul de lingvistică]], redactându-l cu mici modificări în subpagina din spațiul meu de utilizator [[Utilizator:Pafsanias/Glosar-A]]. În forma actuală, el conține 780 de intrări și 190 de trimiteri către articole explicative mai detaliate din Wikipedia. După părerea mea, poate reprezenta o bună bază de plecare pentru nevoile proiectului nostru.

Dacă ideea este acceptată, doresc să solicit mutarea acelui conținut într-o pagină de tip [[Apendice:Glosar]] pentru a putea fi corectat și completat de către toți cei interesați. Orice sugestii de ameliorare sau propuneri alternative sunt binevenite. Mulțumesc, --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 august 2026 13:26 (UTC)</text>
      <sha1>tdrtnlf0yuv3empqto12jmubz8la8rb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>pizdă</title>
    <ns>0</ns>
    <id>5833</id>
    <revision>
      <id>1012846</id>
      <parentid>946562</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T11:29:03Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <origin>1012846</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6537" sha1="bzrdyex8vmgzidxylojbemgbd2ywoya" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Împrumutat din slava comună *''pizda'', din proto-slavă ''*pizda'' („vulvă”), din proto-indo-europeană ''*písdeh₂''. Compară rusă ''[[пизда]]'', poloneză ''[[pizda]]'', ucraineană ''[[пизда]]'', slovenă ''[[pizda]]'', sârbă ''[[пизда]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈpiz.də/}}
* {{audio|LL-Q7913 (ron)-Debil03311-pizdă.wav|Audio}}
{{-substantiv-}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=pizdă
|nom-pl=pizde
|art-sg=pizda
|art-pl=pizdele
|dat-sg=pizdei
|dat-pl=pizdelor
|voc-sg=pizdo
|voc-pl=pizdelor
}}
# (''vulgar'') [[vulvă]].
#: I s-a văzut '''pizda''' când s-a aplecat.
# (''vulgar'', ''peior.'') [[femeie]]; femeie considerată lipsită de caracter, enervantă sau disprețuită.
#: Se poartă ca o '''pizdă''' cu toată lumea.
# (''vulgar'', ''peior.'') [[bărbat]] considerat laș, slab sau efeminat.
#: Nu fi '''pizdă''', spune-i ce ai de spus.
# (''vulgar'', ''familiar'') femeie atrăgătoare din punct de vedere sexual.
#: A venit cu o '''pizdă''' de nu-și lua nimeni ochii de la ea.
{{-adjectiv-}}
# (''argou'', ''invariabil'', ''vulgar'') extraordinar, excelent, foarte bun.
#: Și-a luat o mașină '''pizdă'''.
#: A fost un concert '''pizdă'''.
#: Are un motor '''pizdă'''.
{{-sin-}}
* (''sensul 1'') [[păsărică]], [[fofoloancă]], [[puță]], [[găoază]]
* (''sensul 2'') [[curvă]] (în anumite contexte), [[javră]] (contextual)
* (''sensul 3'') [[fricos]], [[laș]], [[papă-lapte]] (după context)
{{-deriv-}}
* [[pizdar]]
* [[pizdos]]
* [[pizdulice]]
* [[pizdifica]]
{{-expr-}}
* '''''Ce pizda mă-sii...?''''' = formulă vulgară de intensificare a unei întrebări; ''ce dracu'...?'', ''ce naiba...?''
**''Ce pizda mă-sii faci aici la ora asta?''
* '''''Pizda mă-sii!''''' = exclamație care exprimă furie, surprindere sau frustrare.
**''Locuiește în pizda mă-sii, faci trei ore până la el.''
* '''''A se da în pizda mă-sii''''' = a pleca; a dispărea; a se duce dracului.
**''Să se ducă în pizda mă-sii cu toate pretențiile lui.''
* '''''Du-te în pizda mă-tii!''''' = formulă vulgară de alungare sau insultă.
* '''''A o durea în pizdă''''' = a nu-i păsa deloc.
**''Mă doare în pizdă ce crede despre mine.''
* '''''A băga în pizda mă-sii''''' = a abandona, a renunța definitiv la ceva.
**''Am băgat proiectul în pizda mă-sii și-am plecat acasă.''
* '''''A fi dat în pizda mă-sii''''' = a fi extrem de priceput, extraordinar sau ieșit din comun.
**''E dat în pizda mă-sii la programare.''
* '''''A fute calul în pizdă''''' = a face o greșeală gravă; a strica totul.
**''Ai futut calul în pizdă cu modificările alea.''
* '''''Mânca-mi-ai pizda''''' = formulă vulgară, folosită fie afectuos (în anumite regiuni), fie ironic ori batjocoritor, în funcție de context.
* '''''Pizda țigăncii''''' = lamium purpureum.
* '''''Pizda mă-tii''''' = insultă foarte vulgară, folosită și în numeroase expresii injurioase.
{{-trans-}}
{{(|vulvă}}
*{{afr}}: {{trad|af|kont}} {{f}}, {{trad|af|poes}} {{f}}, {{trad|af|doos}} {{f}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|pidh}} {{m}}, {{trad|sq|piçkë}} {{f}}
*{{ara}}: {{trad|ar|كيس|(kis)}}
*{{hye}}: {{trad|hy|պուց|(puts')}}, {{trad|hy|ծակ|(tsak)}}
*{{bos}}: {{trad|bs|pička}} {{f}}
*{{bul}}: {{trad|bg|путка|(pútka)}} {{f}}
*{{cat}}: {{trad|ca|cony}} {{m}}
*{{ces}}: {{trad|cs|píča}} {{f}}, {{trad|cs|kunda}} {{f}}
*{{kor}}: {{trad|ko|여성 성기|(yeoseong seongi)}}, {{trad|ko|씹|(ssip)}}
*{{hrv}}: {{trad|hr|pička}} {{f}}
*{{zho}}: {{trad|zh|屄|(bī)}}
*{{dan}}: {{trad|da|kusse}}, {{trad|da|fisse}}
*{{heb}}: {{trad|he|כוס|(kus)}} {{m}}
*{{eng}}: {{trad|en|cunt}}, {{trad|en|pussy}}, {{trad|en|twat}}
*{{epo}}: {{trad|eo|piĉo}}
*{{est}}: {{trad|et|puts}}, {{trad|et|vitt}}, {{trad|et|tuss}}, {{trad|et|tussu}}
*{{fin}}: {{trad|fi|pillu}}, {{trad|fi|vittu}}, {{trad|fi|tussu}}, {{trad|fi|pimppi}}
*{{fil}}: {{trad|tl|puday}}, {{trad|tl|puke}}
*{{fra}}: {{trad|fr|chatte}} {{f}}, {{trad|fr|con}} {{m}}, {{trad|fr|foufoune}} {{f}}, {{trad|fr|minou}} {{m}}, {{trad|fr|touffe}} {{f}}, {{trad|fr|zézette}} {{f}}
*{{gla}}: {{trad|gd|pit}} {{f}}, {{trad|gd|faighean}} {{m}}, {{trad|gd|duille}} {{f}}
*{{kat}}: {{trad|ka|მუტელი|(muteli)}}
*{{deu}}: {{trad|de|Fotze}}, {{trad|de|Muschi}} {{f}}
*{{ell}}: {{trad|el|μουνί|(muni)}} {{n}}, {{trad|el|μουνάκι|(munaki)}} {{n}}
*{{ind}}: {{trad|id|tempik}}
*{{gle}}: {{trad|ga|looneyp}} {{f}}
*{{ind}}: {{trad|id|memek}}
*{{isl}}: {{trad|is|píka}} {{f}}, {{trad|is|kunta}} {{f}}
*{{ita}}: {{trad|it|figa}} {{f}}, {{trad|it|fica}} {{f}}, {{trad|it|mona}} {{f}}, {{trad|it|passera}} {{f}}, {{trad|it|patata}} {{f}}, {{trad|it|topa}} {{f}}
{{-}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|まんこ|(manko)}}, {{trad|ja|おまんこ|(omanko)}}
*{{lat}}: {{trad|la|cunnus}} {{m}}
*{{lit}}: {{trad|lt|putka}}, {{trad|lt|putė}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|пичка|(píčka)}} {{f}}, {{trad|mk|минџа|(míndža)}} {{f}}, {{trad|mk|слива|(slíva)}} {{f}}
*{{hun}}: {{trad|hu|picsa}}, {{trad|hu|punci}}, {{trad|hu|pina}}
*{{msa}}: {{trad|ms|puki}}
*{{mlt}}: {{trad|mt|oxx}}, {{trad|mt|pastizz}}, {{trad|mt|paċċu}}
*{{nld}}: {{trad|nl|kut}} {{f}}, {{trad|nl|poes}} {{f}}, {{trad|nl|kutje}}, {{trad|nl|poesje}}
*{{nor}}: {{trad|no|fitte}} {{c}}, {{trad|no|kuse}} {{c}}, {{trad|no|mus}} {{c}}
*{{fas}}: {{trad|fa|کس|(kos)}}
*{{pol}}: {{trad|pl|pizda}}, {{trad|pl|piczka}}, {{trad|pl|cipa}}, {{trad|pl|cipsko}}
*{{por}}: {{trad|pt|boceta}} {{f}}, {{trad|pt|xana}} {{f}}, {{trad|pt|xoxota}} {{f}}, {{trad|pt|xavasca}} {{f}}, {{trad|pt|rata}} {{f}}
*{{rus}}: {{trad|ru|пизда|''f.'' (pizdá)}}, {{trad|ru|манда|''f.'' (mandá)}}, {{trad|ru|наружные|''f.'' (naroujnye)}}
*{{srp}}: {{trad|sr|пичкица|(pičkica)}} {{f}}, {{trad|sr|пица|(pica)}} {{f}}
*{{scn}}: {{trad|scn|pacchiu}} {{m}}, {{trad|scn|sticchiu}} {{m}}
*{{slk}}: {{trad|sk|piča}} {{f}}
*{{slv}}: {{trad|sl|pizda}} {{f}}, {{trad|sl|piča}} {{f}}
*{{spa}}: {{trad|es|chocha}} {{f}}, {{trad|es|chucha}} {{f}}, {{trad|es|coño}} {{m}}, {{trad|es|concha}} {{f}}, {{trad|es|cuca}} {{f}}
*{{swe}}: {{trad|sv|fitta}}, {{trad|sv|snippa}}, {{trad|sv|mus}}
*{{tur}}: {{trad|tr|am}}, {{trad|tr|amcık}}, {{trad|tr|kuku}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|пизда|(pizda)}} {{f}}, {{trad|uk|піська|(pis'ka)}} {{f}}
*{{vie}}: {{trad|vi|lồn}}
{{)}}
[[Categorie:Părțile corpului în română]]
[[Categorie:Organe în română]]
[[Categorie:Cuvinte vulgare în română]]
[[Categorie:Înjurături în română]]</text>
      <sha1>bzrdyex8vmgzidxylojbemgbd2ywoya</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>fuck</title>
    <ns>0</ns>
    <id>19551</id>
    <revision>
      <id>1012790</id>
      <parentid>983203</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T19:39:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <origin>1012790</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4332" sha1="6gwfxk14dgrwzcpu7uoxpe83xwi5i6a" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Din engleză medie ''[[fukken]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/fʌk/}} (pronunția standard britanică și americană)
* {{AFI}}: {{AFI|/fʊk/}} (unele dialecte din nordul Angliei și Irlanda)
* {{audio|en-us-fuck.ogg|Audio (SUA)}}
* {{audio|en-uk-fuck.ogg|Audio (Regatul Unit)}}
* {{audio|En-uk-fuck2.ogg|Audio (Regatul Unit, variantă)}}
{{-verb-|eng}}
{{verb-eng
|inf=to fuck
|pres=fucks
|past=fucked
|part-past=fucked
|part-pres=fucking
}}
# (''tranzitiv'', ''intranzitiv'', ''vulgar'') A [[fute]].
#: ''It's just common courtesy to help clean up after '''fucking'''.''
#:: ''Este pur și simplu o chestiune de bun-simț să ajuți la curățenie după ce ai '''futut'''.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A avea raporturi sexuale cu.
#: ''I really enjoyed '''fucking''' my girlfriend last night.''
#:: ''Mi-a plăcut foarte mult să mi-o '''fut''' pe prietena mea aseară.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A penetra sexual.
#: ''We decided to switch things around and have him '''fuck''' me tonight.''
#:: ''Am hotărât să schimbăm rolurile și să mă '''fută''' el în seara asta.''
# (''reflexiv'', ''vulgar'') A se [[masturba]].
#: ''He spent the afternoon '''fucking''' himself.''
#:: ''Și-a petrecut după-amiaza '''futându-se''' singur.''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A pune într-o situație foarte dificilă.
#: ''I'm afraid they're gonna '''fuck''' you on this one.''
#:: ''Mi-e teamă că o să îți '''dea la muie''' de data asta.''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A [[înșela]]; a trata foarte nedrept.
#: ''I got '''fucked''' at the used car lot.''
#:: ''Am fost '''futut''' la parcul de mașini second-hand.''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A [[exprima]] [[dispreț]] față de [[cineva]] sau [[ceva]].
#: '''''Fuck''' those jerks, and '''fuck''' their stupid rules!''
#:: '''''Mă fut în''' nenorociții ăia și '''îmi bag pula în''' regulile lor idioate!''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A [[strica]]; a [[compromite]]; a [[fute]].
#: ''She knew something had '''fucked''' the plan.''
#:: ''Știa că ceva '''futuse''' planul.''
# (''cu ''with'', ''argou'') A umbla la; a se juca cu.
#: ''Stop '''fucking''' with the levels.''
#:: ''Nu mai '''umbla''' la nivelurile de sunet.''
# (''Irlanda'', ''Marea Britanie'', ''argou'') A [[arunca]].
#: ''He '''fucked''' the dirty cloth out the window.''
#:: ''A '''aruncat''' cârpa murdară pe fereastră.''
# (''argou militar'') A certa aspru.
#: ''The sergeant '''fucked''' me upside down.''
#:: ''Sergentul m-a '''luat tare''' de tot.''
# (''argou'', ''SUA'') A fi foarte bun.
#: ''Their new album '''fucks'''.''
#:: ''Noul lor album '''rupe'''.''
{{-sin-}}
* ''[[:en:Wikisaurus:sexual_intercourse|sinonime]]''
{{-expr-}}
* [[fuck off]]
{{-substantiv-|eng}}
# (''vulgar'') Act sexual; [[futai]], [[futere]].
#: ''I've got a film of a couple of crocodiles having a '''fuck'''.''
#:: ''Am un film cu doi crocodili făcând un '''futai'''.''
# (''vulgar'') Partener [[sexual]], mai ales [[ocazional]].
#: ''She was probably just another '''fuck''' to him.''
#:: ''Probabil că pentru el era doar încă un '''futai'''.''
# (''argou'', ''vulgar'') Persoană foarte detestabilă.
#: ''You sick '''fuck'''.''
#:: ''Ce '''nenorocit''' ești.''
# (''în expresii'') Cea mai mică urmă de interes.
#: ''I don't give a '''fuck'''.''
#:: ''Mă doare în '''pulă'''.''
# (''vulgar'') Spermă; [[sloboz]], [[smecleu]].
#: ''...shoot a full load of his '''fuck''' into her face.''
#:: ''...să-i dea tot '''slobozul''' pe față.''
{{-interjecție-|eng}}
'''fuck'''!
# (''vulgar'') [[futu-i]]!, [[futu-ți]]!, [[fute-m-aș]]!, [[să mă fut]]!, [[bag pula]]!, [[îmi bag pula]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[băga-mi-aș pula]]!, [[morții mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]!, [[pula mea]]!, [[slobozi-m-aș]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!
#: ''Oh, '''fuck'''! We left the back door unlocked.''
#:: '''''Futu-i'''! Am lăsat ușa din spate descuiată.''
#: '''''Fuck'''! Why do you have to be so difficult all the time?''
#:: '''''Bag pula'''! De ce trebuie să fii atât de dificil tot timpul?''

#:''Oh, '''fuck'''! I forgot to pay that parking ticket.''
#:: '''''Pula mea'''! Am uitat să plătesc amenda de parcare.''</text>
      <sha1>6gwfxk14dgrwzcpu7uoxpe83xwi5i6a</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012791</id>
      <parentid>1012790</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:00:12Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012791</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4895" sha1="8u6d374j2m0l18f5zkmmot1gwnltkng" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Din engleza medie ''[[fukken]]'', probabil din proto-germanicul *''fuk(k)ōną'' („a copula”), înrudit cu germana dialectală ''ficken'', neerlandeza ''fokken'' și suedeza dialectală ''focka''. Originea ultimă este nesigură.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/fʌk/}} (pronunția standard britanică și americană)
* {{AFI}}: {{AFI|/fʊk/}} (unele dialecte din nordul Angliei și Irlanda)
* {{audio|en-us-fuck.ogg|Audio (SUA)}}
* {{audio|en-uk-fuck.ogg|Audio (Regatul Unit)}}
* {{audio|En-uk-fuck2.ogg|Audio (Regatul Unit, variantă)}}
{{-verb-|eng}}
{{verb-eng
|inf=to fuck
|pres=fucks
|past=fucked
|part-past=fucked
|part-pres=fucking
}}
# (''tranzitiv'', ''intranzitiv'', ''vulgar'') A [[fute]].
#: ''It's just common courtesy to help clean up after '''fucking'''.''
#:: ''Este pur și simplu o chestiune de bun-simț să ajuți la curățenie după ce ai '''futut'''.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A avea raporturi sexuale cu.
#: ''I really enjoyed '''fucking''' my girlfriend last night.''
#:: ''Mi-a plăcut foarte mult să mi-o '''fut''' pe prietena mea aseară.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A penetra sexual.
#: ''We decided to switch things around and have him '''fuck''' me tonight.''
#:: ''Am hotărât să schimbăm rolurile și să mă '''fută''' el în seara asta.''
# (''reflexiv'', ''vulgar'') A se [[masturba]].
#: ''He spent the afternoon '''fucking''' himself.''
#:: ''Și-a petrecut după-amiaza '''futându-se''' singur.''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A pune într-o situație foarte dificilă.
#: ''I'm afraid they're gonna '''fuck''' you on this one.''
#:: ''Mi-e teamă că o să îți '''dea la muie''' de data asta.''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A [[înșela]]; a trata foarte nedrept.
#: ''I got '''fucked''' at the used car lot.''
#:: ''Am fost '''futut''' la parcul de mașini second-hand.''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A [[exprima]] [[dispreț]] față de [[cineva]] sau [[ceva]].
#: '''''Fuck''' those jerks, and '''fuck''' their stupid rules!''
#:: '''''Mă fut în''' nenorociții ăia și '''îmi bag pula în''' regulile lor idioate!''
# (''tranzitiv'', ''argou'', ''vulgar'') A [[strica]]; a [[compromite]]; a [[fute]].
#: ''She knew something had '''fucked''' the plan.''
#:: ''Știa că ceva '''futuse''' planul.''
# (''cu ''with'', ''argou'') A umbla la; a se juca cu.
#: ''Stop '''fucking''' with the levels.''
#:: ''Nu mai '''umbla''' la nivelurile de sunet.''
# (''Irlanda'', ''Marea Britanie'', ''argou'') A [[arunca]].
#: ''He '''fucked''' the dirty cloth out the window.''
#:: ''A '''aruncat''' cârpa murdară pe fereastră.''
# (''argou militar'') A certa aspru.
#: ''The sergeant '''fucked''' me upside down.''
#:: ''Sergentul m-a '''luat tare''' de tot.''
# (''argou'', ''SUA'') A fi foarte bun.
#: ''Their new album '''fucks'''.''
#:: ''Noul lor album '''rupe'''.''
{{-sin-}}
* ''[[:en:Wikisaurus:sexual_intercourse|sinonime]]''
{{-expr-}}
* [[fuck all]]
* [[fuck around]]
* [[fuck around and find out]]
* [[fuck buddy]]
* [[fuck off]]
* [[fuck up]]
* [[fuckwit]]
* [[fuckhead]]
* [[motherfucker]]
* [[go fuck yourself]]
* [[fuck me]]
* [[fuck you]]
* [[what the fuck]]
* [[who the fuck]]
* [[why the fuck]]
* [[how the fuck]]
* [[where the fuck]]
* [[holy fuck]]
* [[for fuck's sake]]
* [[clusterfuck]]
* [[dumbfuck]]
{{-substantiv-|eng}}
# (''vulgar'') Act sexual; [[futai]], [[futere]].
#: ''I've got a film of a couple of crocodiles having a '''fuck'''.''
#:: ''Am un film cu doi crocodili făcând un '''futai'''.''
# (''vulgar'') Partener [[sexual]], mai ales [[ocazional]].
#: ''She was probably just another '''fuck''' to him.''
#:: ''Probabil că pentru el era doar încă un '''futai'''.''
# (''argou'', ''vulgar'') Persoană foarte detestabilă.
#: ''You sick '''fuck'''.''
#:: ''Ce '''nenorocit''' ești.''
# (''în expresii'') Cea mai mică urmă de interes.
#: ''I don't give a '''fuck'''.''
#:: ''Mă doare în '''pulă'''.''
# (''vulgar'') Spermă; [[sloboz]], [[smecleu]].
#: ''...shoot a full load of his '''fuck''' into her face.''
#:: ''...să-i dea tot '''slobozul''' pe față.''
{{-interjecție-|eng}}
'''fuck'''!
# (''vulgar'') [[futu-i]]!, [[futu-ți]]!, [[fute-m-aș]]!, [[să mă fut]]!, [[bag pula]]!, [[îmi bag pula]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[băga-mi-aș pula]]!, [[morții mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]!, [[pula mea]]!, [[slobozi-m-aș]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!
#: ''Oh, '''fuck'''! We left the back door unlocked.''
#:: '''''Futu-i'''! Am lăsat ușa din spate descuiată.''
#: '''''Fuck'''! Why do you have to be so difficult all the time?''
#:: '''''Bag pula'''! De ce trebuie să fii atât de dificil tot timpul?''

#:''Oh, '''fuck'''! I forgot to pay that parking ticket.''
#:: '''''Pula mea'''! Am uitat să plătesc amenda de parcare.''</text>
      <sha1>8u6d374j2m0l18f5zkmmot1gwnltkng</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012835</id>
      <parentid>1012791</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:22:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>nu facem legături externe către alte Wikționare pentru sinonime</comment>
      <origin>1012835</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5100" sha1="dwmx55rl1ni3gykzf4loiszwsp39anj" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Din engleză medie ''[[fukken]]'', probabil din proto-germanicul *''[[fukkōną|fuk(k)ōną]]'' („a [[copula]]”), înrudit cu germană dialectală ''[[ficken]]'', neerlandeză ''[[fokken]]'' și suedeză dialectală ''[[focka]]''. Originea ultimă este nesigură.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/fʌk/}} (pronunția standard britanică și americană)
* {{AFI}}: {{AFI|/fʊk/}} (unele dialecte din nordul Angliei și Irlanda)
* {{audio|en-us-fuck.ogg|Audio (SUA)}}
* {{audio|en-uk-fuck.ogg|Audio (Regatul Unit)}}
* {{audio|En-uk-fuck2.ogg|Audio (Regatul Unit, variantă)}}
{{-verb-|eng}}
{{verb-eng
|inf=to fuck
|pres=fucks
|past=fucked
|part-past=fucked
|part-pres=fucking
}}
#(''v.tranz., v.intranz., vulgar'') a [[fute]]
#:''It's just common courtesy to help clean up after '''fucking'''.''
#::''Este pur și simplu o chestiune de bun-simț să ajuți la curățenie după ce ai '''futut'''.''
#(''v.tranz., vulgar'') a [[avea]] [[raport]]uri [[sexual]]e [[cu]]
#:''I really enjoyed '''fucking''' my girlfriend last night.''
#::''Mi-a plăcut foarte mult să mi-o '''fut''' pe prietena mea aseară.''
# (''v.tranz., vulgar'') a [[penetra]] [[sexual]]
#:''We decided to switch things around and have him '''fuck''' me tonight.''
#::''Am hotărât să schimbăm rolurile și să mă '''fută''' el în seara asta.''
#(''v.refl., vulgar'') a se [[masturba]]
#:''He spent the afternoon '''fucking''' himself.''
#::''Și-a petrecut după-amiaza '''futându-se''' singur.''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[pune]] într-o [[situație]] [[foarte]] [[dificil]]ă
#:''I'm afraid they're gonna '''fuck''' you on this one.''
#::''Mi-e teamă că o să îți '''dea la muie''' de data asta.''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[înșela]]; a [[trata]] [[foarte]] [[nedrept]]
#:''I got '''fucked''' at the used car lot.''
#::''Am fost '''futut''' la parcul de mașini second-hand.''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[exprima]] [[dispreț]] [[față]] de [[cineva]] sau [[ceva]]
#:'''''Fuck''' those jerks, and '''fuck''' their stupid rules!''
#::'''''Mă fut în''' nenorociții ăia și '''îmi bag pula în''' regulile lor idioate!''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[strica]]; a [[compromite]]; a [[fute]]
#:''She knew something had '''fucked''' the plan.''
#::''Știa că ceva '''futuse''' planul.''
#(''cu'' '''[[with]]''', ''argou'') a [[umbla]] [[la]]; a se [[juca]] [[cu]]
#:''Stop '''fucking''' with the levels.''
#::''Nu mai '''umbla''' la nivelurile de sunet.''
#(''în Irlanda, Marea Britanie, argou'') a [[arunca]]
#:''He '''fucked''' the dirty cloth out the window.''
#::''A '''aruncat''' cârpa murdară pe fereastră.''
#(''argou militar'') a [[certa]] [[aspru]]
#:''The sergeant '''fucked''' me upside down.''
#::''Sergentul m-a '''luat tare''' de tot.''
#(''argou, în SUA'') a [[fi]] [[foarte]] [[bun]]
#:''Their new album '''fucks'''.''
#::''Noul lor album '''rupe'''.''
{{-sin-}}
*'''1:''' [[bang]], [[eff]], [[give someone one]], [[hump]], [[ream]], [[screw]], [[shag]]
{{-deriv-}}
* [[clusterfuck]]
* [[dumbfuck]]
* [[fuckwit]]
* [[fuckhead]]
* [[motherfucker]]
{{-comp-}}
* [[fuck buddy]]
{{-loc-}}
* [[fuck all]]
* [[fuck around]]
* [[fuck off]]
* [[fuck up]]
{{-expr-}}
* [[for fuck's sake]]
* [[fuck around and find out]]
* [[fuck me]]
* [[fuck you]]
* [[go fuck yourself]]
* [[holy fuck]]
* [[how the fuck]]
* [[what the fuck]]
* [[where the fuck]]
* [[who the fuck]]
* [[why the fuck]]
{{-substantiv-|eng}}
'''fuck''', {{p}} '''[[fucks]]'''
#(''vulgar'') [[act]] [[sexual]]; [[futai]], [[futere]]
#:''I've got a film of a couple of crocodiles having a '''fuck'''.''
#::''Am un film cu doi crocodili făcând un '''futai'''.''
#(''vulgar'') [[partener]] [[sexual]] (mai ales ocazional)
#:''She was probably just another '''fuck''' to him.''
#::''Probabil că pentru el era doar încă un '''futai'''.''
#(''argou, vulgar'') [[persoană]] [[foarte]] [[detestabil]]ă
#:''You sick '''fuck'''.''
#::''Ce '''nenorocit''' ești.''
#(''în expresii'') [[cea]] [[mai]] [[mic]]ă [[urmă]] de [[interes]]
#:''I don't give a '''fuck'''.''
#::''Mă doare în '''pulă'''.''
#(''vulgar'') [[spermă]]; [[sloboz]], [[smecleu]]
#:''...shoot a full load of his '''fuck''' into her face.''
#::''...să-i dea tot '''slobozul''' pe față.''
{{-interjecție-|eng}}
'''fuck'''!
#(''vulgar'') [[futu-i]]!, [[futu-ți]]!, [[fute-m-aș]]!, [[să mă fut]]!, [[bag pula]]!, [[îmi bag pula]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[băga-mi-aș pula]]!, [[morții mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]!, [[pula mea]]!, [[slobozi-m-aș]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!
#:''Oh, '''fuck'''! We left the back door unlocked.''
#::'''''Futu-i'''! Am lăsat ușa din spate descuiată.''
#:'''''Fuck'''! Why do you have to be so difficult all the time?''
#::'''''Bag pula'''! De ce trebuie să fii atât de dificil tot timpul?''
#:''Oh, '''fuck'''! I forgot to pay that parking ticket.''
#:: '''''Pula mea'''! Am uitat să plătesc amenda de parcare.''
===Referințe===
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]</text>
      <sha1>dwmx55rl1ni3gykzf4loiszwsp39anj</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012838</id>
      <parentid>1012835</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:30:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012838</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5140" sha1="29gs9yebi99tdpvlt1n4vh67rsqp3x9" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Din engleză medie ''[[fukken]]'', probabil din proto-germanicul *''[[fukkōną|fuk(k)ōną]]'' („a [[copula]]”), înrudit cu germană dialectală ''[[ficken]]'', neerlandeză ''[[fokken]]'' și suedeză dialectală ''[[focka]]''. Originea ultimă este nesigură.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/fʌk/}} (pronunția standard britanică și americană)
* {{AFI}}: {{AFI|/fʊk/}} (unele dialecte din nordul Angliei și Irlanda)
* {{audio|en-us-fuck.ogg|Audio (SUA)}}
* {{audio|en-uk-fuck.ogg|Audio (Regatul Unit)}}
* {{audio|En-uk-fuck2.ogg|Audio (Regatul Unit, variantă)}}
{{-verb-|eng}}
{{verb-eng
|inf=to fuck
|pres=fucks
|past=fucked
|part-past=fucked
|part-pres=fucking
}}
#(''v.tranz., v.intranz., vulgar'') a [[fute]]
#:''It's just common courtesy to help clean up after '''fucking'''.''
#::''Este pur și simplu o chestiune de bun-simț să ajuți la curățenie după ce ai '''futut'''.''
#(''v.tranz., vulgar'') a [[avea]] [[raport]]uri [[sexual]]e [[cu]]
#:''I really enjoyed '''fucking''' my girlfriend last night.''
#::''Mi-a plăcut foarte mult să mi-o '''fut''' pe prietena mea aseară.''
# (''v.tranz., vulgar'') a [[penetra]] [[sexual]]
#:''We decided to switch things around and have him '''fuck''' me tonight.''
#::''Am hotărât să schimbăm rolurile și să mă '''fută''' el în seara asta.''
#(''v.refl., vulgar'') a se [[masturba]]
#:''He spent the afternoon '''fucking''' himself.''
#::''Și-a petrecut după-amiaza '''futându-se''' singur.''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[pune]] într-o [[situație]] [[foarte]] [[dificil]]ă
#:''I'm afraid they're gonna '''fuck''' you on this one.''
#::''Mi-e teamă că o să îți '''dea la muie''' de data asta.''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[înșela]]; a [[trata]] [[foarte]] [[nedrept]]
#:''I got '''fucked''' at the used car lot.''
#::''Am fost '''futut''' la parcul de mașini second-hand.''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[exprima]] [[dispreț]] [[față]] de [[cineva]] sau [[ceva]]
#:'''''Fuck''' those jerks, and '''fuck''' their stupid rules!''
#::'''''Mă fut în''' nenorociții ăia și '''îmi bag pula în''' regulile lor idioate!''
#(''v.tranz., argou, vulgar'') a [[strica]]; a [[compromite]]; a [[fute]]
#:''She knew something had '''fucked''' the plan.''
#::''Știa că ceva '''futuse''' planul.''
#(''cu'' '''[[with]]''', ''argou'') a [[umbla]] [[la]]; a se [[juca]] [[cu]]
#:''Stop '''fucking''' with the levels.''
#::''Nu mai '''umbla''' la nivelurile de sunet.''
#(''în Irlanda, Marea Britanie, argou'') a [[arunca]]
#:''He '''fucked''' the dirty cloth out the window.''
#::''A '''aruncat''' cârpa murdară pe fereastră.''
#(''argou militar'') a [[certa]] [[aspru]]
#:''The sergeant '''fucked''' me upside down.''
#::''Sergentul m-a '''luat tare''' de tot.''
#(''argou, în SUA'') a [[fi]] [[foarte]] [[bun]]
#:''Their new album '''fucks'''.''
#::''Noul lor album '''rupe'''.''
{{-sin-}}
*'''1:''' [[bang]], [[eff]], [[give someone one]], [[hump]], [[ream]], [[screw]], [[shag]]
{{-deriv-}}
* [[clusterfuck]]
* [[dumbfuck]]
* [[fuckwit]]
* [[fuckhead]]
* [[motherfucker]]
{{-comp-}}
* [[fuck buddy]]
{{-loc-}}
* [[fuck all]]
* [[fuck around]]
* [[fuck off]]
* [[fuck up]]
{{-expr-}}
* [[for fuck's sake]]
* [[fuck around and find out]]
* [[fuck me]]
* [[fuck you]]
* [[go fuck yourself]]
* [[holy fuck]]
* [[how the fuck]]
* [[what the fuck]]
* [[where the fuck]]
* [[who the fuck]]
* [[why the fuck]]
{{-substantiv-|eng}}
'''fuck''', {{p}} '''[[fucks]]'''
#(''vulgar'') [[act]] [[sexual]]; [[futai]], [[futere]]
#:''I've got a film of a couple of crocodiles having a '''fuck'''.''
#::''Am un film cu doi crocodili făcând un '''futai'''.''
#(''vulgar'') [[partener]] [[sexual]] (mai ales ocazional)
#:''She was probably just another '''fuck''' to him.''
#::''Probabil că pentru el era doar încă un '''futai'''.''
#(''argou, vulgar'') [[persoană]] [[foarte]] [[detestabil]]ă
#:''You sick '''fuck'''.''
#::''Ce '''nenorocit''' ești.''
#(''în expresii'') [[cea]] [[mai]] [[mic]]ă [[urmă]] de [[interes]]
#:''I don't give a '''fuck'''.''
#::''Mă doare în '''pulă'''.''
#(''vulgar'') [[spermă]]; [[sloboz]], [[smecleu]]
#:''...shoot a full load of his '''fuck''' into her face.''
#::''...să-i dea tot '''slobozul''' pe față.''
{{-interjecție-|eng}}
'''fuck'''!
#(''vulgar'') [[futu-i]]!, [[futu-ți]]!, [[fute-m-aș]]!, [[să mă fut]]!, [[bag pula]]!, [[îmi bag pula]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[băga-mi-aș pula]]!, [[morții mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]!, [[pula mea]]!, [[slobozi-m-aș]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!
#:''Oh, '''fuck'''! We left the back door unlocked.''
#::'''''Futu-i'''! Am lăsat ușa din spate descuiată.''
#:'''''Fuck'''! Why do you have to be so difficult all the time?''
#::'''''Bag pula'''! De ce trebuie să fii atât de dificil tot timpul?''
#:''Oh, '''fuck'''! I forgot to pay that parking ticket.''
#:: '''''Pula mea'''! Am uitat să plătesc amenda de parcare.''
===Referințe===
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Înjurături în engleză]]</text>
      <sha1>29gs9yebi99tdpvlt1n4vh67rsqp3x9</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>fute</title>
    <ns>0</ns>
    <id>20969</id>
    <revision>
      <id>1012844</id>
      <parentid>970760</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T10:42:32Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <origin>1012844</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5952" sha1="h70q3nogmwsmvztodlsy6ykehxxamr7" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{cuv|ro}}
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[futuere|futuĕre]]''. Compară franceză ''[[foutre]]'', spaniolă ''[[joder]]'', italiană ''[[fottere]]'', portugheză ''[[foder]]'', catalană ''[[fotre]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfu.te/}}
{{-verb-}}
{{verb-ron
|inf=fute
|ind=fut
|conj=fută
|part=futut
|cj=III
}}
# (''tranzitiv, reflexiv, vulgar'') a [[copula]], a [[întreține]] [[raport]]uri [[sexual]]e
#: Nu vreau să te '''fut'''.
#: S-au cunoscut ieri și deja vor să se '''fută'''.
# (''tranzitiv, figurat, vulgar'') a [[agasa]], a [[bate la cap]], a [[deranja]], a [[enerva]]
#: Mă '''fute''' la cap în fiecare zi.
#: ''Nu mă mai '''fute''' cu întrebări.''
#:: Nu mă mai '''agasa''' cu întrebări.
# (''tranzitiv, vulgar'') a [[strica]], a [[deteriora]], a [[compromite]], a [[zădărnici]]
#: Ai '''futut''' tot calculatorul.
#: Au '''futut''' tot proiectul.
# (''tranzitiv, vulgar'') a [[lovi]] puternic; a [[trage]]
#: Îți '''fut''' una dacă mai vorbești.
#: Și-a '''futut''' capul de grindă.
# (''tranzitiv, vulgar'') a efectua energic sau rapid o acțiune
#: Mă duc să '''fut''' un duș.
#: Hai să '''futem''' o bere.
# (''reflexiv, vulgar'') ''în expresii precum'' '''a se fute pe''': a [[ignora]], a nu [[da doi bani]] pe, a [[nu-i păsa]]
#: Mă '''fut''' pe ce spune lumea.
# (''tranzitiv'') ''în construcții de imprecație'' '''futu-'''
#: '''''Futu'''-i norocul!''
#: '''''Futu'''-ți gura mă-tii!''
{{-sin-}}
* '''1:''' [[copula]], [[face sex]]
* '''2:''' [[agasa]], [[bate la cap]], [[deranja]], [[enerva]]
* '''3:''' [[strica]], [[deteriora]], [[compromite]]
* '''4:''' [[lovi]], [[trage]]
{{-deriv-}}
* [[futai]]
* [[futere]]
* [[futut]]
* [[futevânt]]
* [[futu-i]]
* [[futu-ți]]
* [[fute-m-aș]]
* [[să mă fut]]
* [[du-te în futere]]
* [[dă-o în futere]]
{{-expr-}}
*'''''A fute la cap''' (sau '''la icre''', '''la melodie''') = a agasa''
*'''''A'''(-și) '''fute timpul''' (sau '''vremea''') = a pierde timpul (vremea)''
*'''''A fute una''' (sau '''o bătaie''') = a da o lovitură (sau o bătaie zdravănă) cuiva''
*'''''A i-o fute cuiva''' = a se răzbuna pe cineva; a i-o trage cuiva''
*'''''A fute treaba''' = a lucra prost''
'''A îl fute grija''' = a îi pasă excesiv de lucruri care nu îl privesc; își face griji fără rost; se amestecă în treburile altora.
{{-trans-}}
{{(|a copula}}
*{{afr}}: {{trad|af|neuk}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|qi}}
*{{ara}}: {{trad|ar|ينيك}} (yané:k), {{trad|ar|ناك}} (ná:ka)
*{{hye}}: {{trad|hy|քունել}} (qunel), {{trad|hy|քունվել}} (qunvel)
*{{rup}}: {{trad|rup|fut}}
*{{eus}}: {{trad|eu|txortan egin}}, {{trad|eu|larrutan egin}}
*{{bos}}: {{trad|bs|jebati}}
*{{bul}}: {{trad|bg|еба}} (eba), {{trad|bg|шибам}} (šibam), {{trad|bg|чукам}} (čukam)
*{{cat}}: {{trad|ca|follar}}, {{trad|ca|cardar}}, {{trad|ca|fotre}}
*{{ces}}: {{trad|cs|mrdat}}, {{trad|cs|prcat}}, {{trad|cs|šukat}}, {{trad|cs|šoustat}}, {{trad|cs|jebat}}
*{{zho}}: {{trad|zh|干}} (gàn), {{trad|zh|搞}} (gǎo), {{trad|zh|操|/[[肏]] (cào)}}
*{{kor}}: {{trad|ko|씹하다}} (ssip-hada)
*{{hrv}}: {{trad|hr|jebati}}
*{{dan}}: {{trad|da|kneppe}}, {{trad|da|bolle}}, {{trad|da|pule}}
*{{heb}}: {{trad|he|זיין}} (ziyen), {{trad|he|דפק}} (dafak)
*{{eng}}: {{trad|en|fuck}}
*{{epo}}: {{trad|eo|fiki}}
*{{fao}}: {{trad|fo|mogga}}
*{{fin}}: {{trad|fi|naida}}, {{trad|fi|panna}}, {{trad|fi|nussia}}
*{{fra}}: {{trad|fr|baiser}}, {{trad|fr|fourrer}}, {{trad|fr|foutre}}, {{trad|fr|niquer}}
*{{deu}}: {{trad|de|ficken}}, {{trad|de|bügeln}}, {{trad|de|bumsen}}, {{trad|de|vögeln}}, {{trad|de|poppen}}, {{trad|de|knallen}}, {{trad|de|pimpern}}, {{trad|de|nageln}}, {{trad|de|rammeln}}, {{trad|de|stechen}}, {{trad|de|stoßen}}
*{{ell}}: {{trad|el|συνουσιάζομαι}} (synousiázomai), {{trad|el|γαμώ}} (gamó) (''vulgar'') 
*{{hin}}: {{trad|hi|चोदना}} (chodna)
*{{ind}}: {{trad|id|entot}}
*{{isl}}: {{trad|is|ríða}}
*{{ita}}: {{trad|it|scopare}}, {{trad|it|trombare}}, {{trad|it|fottere}}
{{-}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|エッチする}} (étchi surú)
*{{lat}}: {{trad|la|futuere}}
*{{lav}}: {{trad|lv|pisties}}, {{trad|lv|drāzties}}, {{trad|lv|drātēties}}, {{trad|lv|ņemties}}
*{{lit}}: {{trad|lt|pistis}}, {{trad|lt|kruštis}}, {{trad|lt|dulkintis}}, {{trad|lt|pyškintis}}
*{{hun}}: {{trad|hu|baszik}}, {{trad|hu|baszni}}, {{trad|hu|megbaszni}}
*{{nld}}: {{trad|nl|neuken}}, {{trad|nl|naaien}}
*{{nor}}: {{trad|no|pule}}, {{trad|no|knulle}}
*{{fas}}: {{trad|fa|گاییدن}} (gaeedan)
*{{pol}}: {{trad|pl|pierdolić}}, {{trad|pl|pieprzyć}}, {{trad|pl|jebać}}
*{{por}}: {{trad|pt|foder}}, {{trad|pt|montar}}, {{trad|pt|pinar}}, {{trad|pt|comer}}, {{trad|pt|transar}}, {{trad|pt|trepar}}
*{{rus}}: {{trad|ru|ебать}} (jebát’), {{trad|ru|сношаться}} (snošát’s’a), {{trad|ru|трахать}} (trákhat’), {{trad|ru|трахаться}} (trákhat’s’a)
*{{srp}}: {{trad|sr|јебати}} (jebati), {{trad|sr|карати}} (karati), {{trad|sr|туцати}} (tucati), {{trad|sr|кресати}} (kresati), {{trad|sr|прцати}} (prcati), {{trad|sr|шукати}} (šukati)
*{{sco}}: {{trad|sco|dàirich}}, {{trad|sco|faigh muin}}
*{{slk}}: {{trad|sk|jebať}}, {{trad|sk|drbať}}, {{trad|sk|šukať}}, {{trad|sk|trtkať}}, {{trad|sk|pichať}}, {{trad|sk|mrdať}}
*{{slv}}: {{trad|sl|fukati}}
*{{spa}}: {{trad|es|follar}}, {{trad|es|coger}} (''Argentina''), {{trad|es|joder}} (''Mexic''), {{trad|es|chingar}}
*{{swe}}: {{trad|sv|knulla}}
*{{swa}}: {{trad|sw|kutomba}}
*{{tur}}: {{trad|tr|sikmek}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|їбати}} (jibáty)
*{{vie}}: {{trad|vi|đụ}}, {{trad|vi|địt}}
{{)}}
{{-etimologie-}}
Din ''fute''.
{{-verb-}}
#''forma de persoana a III-a singular la prezent pentru'' '''[[#Verb|fute]]'''.
#''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[#Verb|fute]]'''.
===Referințe===
*{{DEXonline|fute}}
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ron}}]]</text>
      <sha1>h70q3nogmwsmvztodlsy6ykehxxamr7</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012845</id>
      <parentid>1012844</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T10:55:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012845</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5953" sha1="rfxwpe8g0sfk6zgeebkaxuozmxma4z8" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{cuv|ro}}
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[futuere|futuĕre]]''. Compară franceză ''[[foutre]]'', spaniolă ''[[joder]]'', italiană ''[[fottere]]'', portugheză ''[[foder]]'', catalană ''[[fotre]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfu.te/}}
{{-verb-}}
{{verb-ron
|inf=fute
|ind=fut
|conj=fută
|part=futut
|cj=III
}}
# (''tranzitiv, reflexiv, vulgar'') a [[copula]], a [[întreține]] [[raport]]uri [[sexual]]e
#: Nu vreau să te '''fut'''.
#: S-au cunoscut ieri și deja vor să se '''fută'''.
# (''tranzitiv, figurat, vulgar'') a [[agasa]], a [[bate la cap]], a [[deranja]], a [[enerva]]
#: Mă '''fute''' la cap în fiecare zi.
#: ''Nu mă mai '''fute''' cu întrebări.''
#:: Nu mă mai '''agasa''' cu întrebări.
# (''tranzitiv, vulgar'') a [[strica]], a [[deteriora]], a [[compromite]], a [[zădărnici]]
#: Ai '''futut''' tot calculatorul.
#: Au '''futut''' tot proiectul.
# (''tranzitiv, vulgar'') a [[lovi]] puternic; a [[trage]]
#: Îți '''fut''' una dacă mai vorbești.
#: Și-a '''futut''' capul de grindă.
# (''tranzitiv, vulgar'') a efectua energic sau rapid o acțiune
#: Mă duc să '''fut''' un duș.
#: Hai să '''futem''' o bere.
# (''reflexiv, vulgar'') ''în expresii precum'' '''a se fute pe''': a [[ignora]], a nu [[da doi bani]] pe, a [[nu-i păsa]]
#: Mă '''fut''' pe ce spune lumea.
# (''tranzitiv'') ''în construcții de imprecație'' '''futu-'''
#: '''''Futu'''-i norocul!''
#: '''''Futu'''-ți gura mă-tii!''
{{-sin-}}
* '''1:''' [[copula]], [[face sex]]
* '''2:''' [[agasa]], [[bate la cap]], [[deranja]], [[enerva]]
* '''3:''' [[strica]], [[deteriora]], [[compromite]]
* '''4:''' [[lovi]], [[trage]]
{{-deriv-}}
* [[futai]]
* [[futere]]
* [[futut]]
* [[futevânt]]
* [[futu-i]]
* [[futu-ți]]
* [[fute-m-aș]]
* [[să mă fut]]
* [[du-te în futere]]
* [[dă-o în futere]]
{{-expr-}}
*'''''A fute la cap''' (sau '''la icre''', '''la melodie''') = a agasa''
*'''''A'''(-și) '''fute timpul''' (sau '''vremea''') = a pierde timpul (vremea)''
*'''''A fute una''' (sau '''o bătaie''') = a da o lovitură (sau o bătaie zdravănă) cuiva''
*'''''A i-o fute cuiva''' = a se răzbuna pe cineva; a i-o trage cuiva''
*'''''A fute treaba''' = a lucra prost''
*'''A îl fute grija''' = a îi pasă excesiv de lucruri care nu îl privesc; își face griji fără rost; se amestecă în treburile altora.
{{-trans-}}
{{(|a copula}}
*{{afr}}: {{trad|af|neuk}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|qi}}
*{{ara}}: {{trad|ar|ينيك}} (yané:k), {{trad|ar|ناك}} (ná:ka)
*{{hye}}: {{trad|hy|քունել}} (qunel), {{trad|hy|քունվել}} (qunvel)
*{{rup}}: {{trad|rup|fut}}
*{{eus}}: {{trad|eu|txortan egin}}, {{trad|eu|larrutan egin}}
*{{bos}}: {{trad|bs|jebati}}
*{{bul}}: {{trad|bg|еба}} (eba), {{trad|bg|шибам}} (šibam), {{trad|bg|чукам}} (čukam)
*{{cat}}: {{trad|ca|follar}}, {{trad|ca|cardar}}, {{trad|ca|fotre}}
*{{ces}}: {{trad|cs|mrdat}}, {{trad|cs|prcat}}, {{trad|cs|šukat}}, {{trad|cs|šoustat}}, {{trad|cs|jebat}}
*{{zho}}: {{trad|zh|干}} (gàn), {{trad|zh|搞}} (gǎo), {{trad|zh|操|/[[肏]] (cào)}}
*{{kor}}: {{trad|ko|씹하다}} (ssip-hada)
*{{hrv}}: {{trad|hr|jebati}}
*{{dan}}: {{trad|da|kneppe}}, {{trad|da|bolle}}, {{trad|da|pule}}
*{{heb}}: {{trad|he|זיין}} (ziyen), {{trad|he|דפק}} (dafak)
*{{eng}}: {{trad|en|fuck}}
*{{epo}}: {{trad|eo|fiki}}
*{{fao}}: {{trad|fo|mogga}}
*{{fin}}: {{trad|fi|naida}}, {{trad|fi|panna}}, {{trad|fi|nussia}}
*{{fra}}: {{trad|fr|baiser}}, {{trad|fr|fourrer}}, {{trad|fr|foutre}}, {{trad|fr|niquer}}
*{{deu}}: {{trad|de|ficken}}, {{trad|de|bügeln}}, {{trad|de|bumsen}}, {{trad|de|vögeln}}, {{trad|de|poppen}}, {{trad|de|knallen}}, {{trad|de|pimpern}}, {{trad|de|nageln}}, {{trad|de|rammeln}}, {{trad|de|stechen}}, {{trad|de|stoßen}}
*{{ell}}: {{trad|el|συνουσιάζομαι}} (synousiázomai), {{trad|el|γαμώ}} (gamó) (''vulgar'') 
*{{hin}}: {{trad|hi|चोदना}} (chodna)
*{{ind}}: {{trad|id|entot}}
*{{isl}}: {{trad|is|ríða}}
*{{ita}}: {{trad|it|scopare}}, {{trad|it|trombare}}, {{trad|it|fottere}}
{{-}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|エッチする}} (étchi surú)
*{{lat}}: {{trad|la|futuere}}
*{{lav}}: {{trad|lv|pisties}}, {{trad|lv|drāzties}}, {{trad|lv|drātēties}}, {{trad|lv|ņemties}}
*{{lit}}: {{trad|lt|pistis}}, {{trad|lt|kruštis}}, {{trad|lt|dulkintis}}, {{trad|lt|pyškintis}}
*{{hun}}: {{trad|hu|baszik}}, {{trad|hu|baszni}}, {{trad|hu|megbaszni}}
*{{nld}}: {{trad|nl|neuken}}, {{trad|nl|naaien}}
*{{nor}}: {{trad|no|pule}}, {{trad|no|knulle}}
*{{fas}}: {{trad|fa|گاییدن}} (gaeedan)
*{{pol}}: {{trad|pl|pierdolić}}, {{trad|pl|pieprzyć}}, {{trad|pl|jebać}}
*{{por}}: {{trad|pt|foder}}, {{trad|pt|montar}}, {{trad|pt|pinar}}, {{trad|pt|comer}}, {{trad|pt|transar}}, {{trad|pt|trepar}}
*{{rus}}: {{trad|ru|ебать}} (jebát’), {{trad|ru|сношаться}} (snošát’s’a), {{trad|ru|трахать}} (trákhat’), {{trad|ru|трахаться}} (trákhat’s’a)
*{{srp}}: {{trad|sr|јебати}} (jebati), {{trad|sr|карати}} (karati), {{trad|sr|туцати}} (tucati), {{trad|sr|кресати}} (kresati), {{trad|sr|прцати}} (prcati), {{trad|sr|шукати}} (šukati)
*{{sco}}: {{trad|sco|dàirich}}, {{trad|sco|faigh muin}}
*{{slk}}: {{trad|sk|jebať}}, {{trad|sk|drbať}}, {{trad|sk|šukať}}, {{trad|sk|trtkať}}, {{trad|sk|pichať}}, {{trad|sk|mrdať}}
*{{slv}}: {{trad|sl|fukati}}
*{{spa}}: {{trad|es|follar}}, {{trad|es|coger}} (''Argentina''), {{trad|es|joder}} (''Mexic''), {{trad|es|chingar}}
*{{swe}}: {{trad|sv|knulla}}
*{{swa}}: {{trad|sw|kutomba}}
*{{tur}}: {{trad|tr|sikmek}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|їбати}} (jibáty)
*{{vie}}: {{trad|vi|đụ}}, {{trad|vi|địt}}
{{)}}
{{-etimologie-}}
Din ''fute''.
{{-verb-}}
#''forma de persoana a III-a singular la prezent pentru'' '''[[#Verb|fute]]'''.
#''forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru'' '''[[#Verb|fute]]'''.
===Referințe===
*{{DEXonline|fute}}
[[Categorie:{{flex. verb}} {{ron}}]]</text>
      <sha1>rfxwpe8g0sfk6zgeebkaxuozmxma4z8</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>groom</title>
    <ns>0</ns>
    <id>22212</id>
    <revision>
      <id>1012805</id>
      <parentid>878710</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:56:34Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012805</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3131" sha1="9m4p1ac5m4t7af54j5bij0zvigvmfuk" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-var-}}
* [[grom]]
{{-etimologie-}}
Împrumutat din engleză ''[[#engleză|groom]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡrum/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=groom
|nom-pl=groomi
|art-sg=groomul
|art-pl=groomii
|dat-sg=groomului
|dat-pl=groomilor
|voc-sg=
|voc-pl=
}}
#(''livr.'') [[lacheu]], [[valet]] ([[tânăr]]).
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* [http://dexonline.ro/ DEX online] 
[[Categorie:Profesiuni în română]]
[[Categorie:Călărie în română]]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Atestat în 1604: formă scurtă pentru ''[[bridegroom]]'', care provine din engleză medie ''[[brydgrome]]'', ''[[bridegome]]'' &lt; engleză veche ''[[brȳdguma‎]]'', compus din ''[[brȳd]]'' ‎(„[[mireasă]]”) + ''[[guma]]'' ‎(„[[bărbat]], [[erou]]”), dar a doua parte a fost influențată de ''[[#Substantiv_2|groom]]'' ‎(„[[însoțitor]], [[funcționar]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡɹuːm/}}
{{-substantiv-|eng}}
'''groom''', {{p}} '''[[grooms]]'''
#[[mire]]
#:''The '''groom''' waited for the bride at the altar.''
{{-sin-}}
* [[bridegroom]]
{{-deriv-}}
* [[groomdom]]
* [[groomhood]]
* [[groomship]]
* [[groomzilla]]
{{-comp-}}
* [[child groom]]
===Vezi și===
* [[bride]]
* [[bride-to-be]]
{{-etimologie-}}
Din engleză medie ''[[grom]]'', ''[[grome]]'' ‎(„[[băiat]], [[tânăr]], [[flăcău]]”), de origine incertă. Poate înrudit cu neerlandeză medie ''[[grom]]'' („[[băiat]]”), islandeză veche ''[[grómr]]'', ''[[gromr‎]]'' („[[bărbat]], [[paj]], [[băiat]]”) și franceză veche ''[[gromme]]'' ‎(„[[servitor]]”), care provin din aceeași rădăcină germanică. Alternativ, poate din engleză veche ''*[[grōma]]'' &lt; proto-germanică ''*[[grōmô]]'', înrudit cu ''*[[grōaną]]'' ‎(„a [[crește]]”).
{{-substantiv-|eng}}
'''groom''', {{p}} '''[[grooms]]'''
#[[grăjdar]]
#(''în Casă Regală a Regatului Unit al Marii Britanii'') [[ofițer]] în Lord Chamberlain's Office
#:''the '''groom''' of the chamber; the '''groom''' of the stole''
{{-sin-}}
*'''1:''' [[ostler]]
===Vezi și===
* [[horse]]
{{-verb-|eng}}
{{verb-eng
|inf=to groom
|pres=grooms
|past=groomed
|part-past=groomed
|part-pres=grooming
}}
#a se [[aranja]], a se [[dichisi]], a se [[găti]]
#(''despre animale'') a [[curăța]], a [[peria]], a [[țesăla]]
#(''p.ext.'') a (se) [[spăla]], a (se) [[curăța]]
#(''pol.'') a [[pregăti]] pe [[cineva]] pentru o [[carieră]] [[politic]]ă
#(''despre abuz sexual, pedofilie'') a [[manipula]], a [[seduce]]
{{-sin-}}
*'''1:''' [[prepare]]
*'''2:''' [[brush]]
*'''3:''' [[clean]]
{{-deriv-}}
* [[groomed]]
* [[grooming]]
===Referințe===
* [http://dictionary.reference.com/ Dictionary.com]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Oameni în engleză]]
[[Categorie:Nuntă în engleză]]
[[Categorie:Profesiuni în engleză]]
[[Categorie:Călărie în engleză]]

{{alta}}

=={{limba|fry}}==
{{cuv|fy}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|fry}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|fry}}
{{-substantiv-|fry}}
'''groom'''
# [[crom]] (element chimic)</text>
      <sha1>9m4p1ac5m4t7af54j5bij0zvigvmfuk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grizzly</title>
    <ns>0</ns>
    <id>47268</id>
    <revision>
      <id>1012803</id>
      <parentid>951954</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:55:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012803</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5021" sha1="thazzv2gnkboe3d4ggopw5h5tf1ukbw" xml:space="preserve">{{Wikipedia}}
[[Fișier:Grizzly Denali Crop.jpg|thumb|Un ''grizzly'']]
=={{limba|ron}}==
{{-var-}}
* [[grizly]]
{{-etimologie-}}
Din engleză ''[[#engleză|grizzly]]'' &lt; ''[[grizzle]]'' („[[bate|bătând]] în [[gri]], [[cenușiu]]”) + ''[[-y]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡriz.li/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=grizzly
|nom-pl={{inv}}
|art-sg=grizzlyul
|art-pl={{inv}}
|dat-sg=grizzlyului
|dat-pl={{inv}}
|voc-sg=grizzlyule
|voc-pl={{inv}}
}}
#(''zool.'') (''Ursus arctos'' sau ''horribilis'') [[rasă]] de [[urs brun]], de [[talie]] [[mare]], [[agresiv]], care [[trăi]]ește în [[America de Nord]].
{{-sin-}}
* (zool.) [[urs grizzly]]
===Vezi și===
* [[panda]]
* [[urs]], [[ursă]]
* [[urs alb]]
* [[urs andin]]
* [[urs brun]]
* [[urs de mare]]
* [[urs de mare nordic]]
* [[urs de peșteră]]
* [[urs himalaian]]
* [[urs indian]]
* [[urs negru american]]
* [[urs negru asiatic]]
* [[urs negru cu ochelari]]
* [[urs polar]]
* [[urs tibetan]]
* [[ursidă]]
* [[ursoaică]], [[ursoaie]]
{{-trans-}}
{{(|mamifer}}
*{{ara}}: {{trad|ar|دب رمادي}}
*{{arg}}: {{trad|an|onso griso}} {{m}}
*{{aze}}: {{trad|az|qrizli ayıları}}
*{{eus}}: {{trad|eu|grizzly hartz}}
*{{bul}}: {{trad|bg|гризли}} (grizli) {{m}}, {{trad|bg|мечката гризли}} (mečkata grizli) {{f}}
*{{ces}}: {{trad|cs|medvěd grizzly}} {{m}}
*{{zho}}: {{trad|zh|灰熊}} (huīxióng)
*{{kor}}: {{trad|ko|회색곰}} (hoesaekgom)
*{{cre}}: {{trad|cre|ᐅᑭᐢᑕᑐᐋᐧᐣ}} (okistatowân), {{trad|cre|ᒥᐢᑕᐦᐊᔭ}} (mistahaya)
*{{hrv}}: {{trad|hr|sivi medvjed}} {{m}}, {{trad|hr|grizli}} {{m}}
*{{dan}}: {{trad|da|grizzlybjørn}} {{c}}, {{trad|da|amerikansk grizzlybjørn}} {{c}}, {{trad|da|amerikansk brunbjørn}} {{c}}
*{{eng}}: {{trad|en|grizzly bear}}, {{trad|en|grizzly}}
*{{epo}}: {{trad|eo|griza urso}}, {{trad|eo|grizlio}}
*{{est}}: {{trad|et|grisli}}, {{trad|et|grislikaru}}
*{{fin}}: {{trad|fi|harmaakarhu}}
*{{fra}}: {{trad|fr|grizzli}} {{m}}
*{{kat}}: {{trad|ka|გრიზლი}} (grizli)
*{{deu}}: {{trad|de|Grizzlybär}} {{m}}, {{trad|de|Grizzly}} {{m}}
*{{gle}}: {{trad|ga|ollbhéar Meiriceánach}} {{m}}
*{{ita}}: {{trad|it|orso grizzly}} {{m}}, {{trad|it|grizzly}} {{m}}, {{trad|it|orso grigio}} {{m}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|ハイイログマ}} (haiiroguma), {{trad|ja|灰色熊}} ([[はいいろぐま]], haiiroguma), {{trad|ja|グリズリー}} (gurizurī)
*{{lav}}: {{trad|lv|grizlilācis}}
{{-}}
*{{lit}}: {{trad|lt|grizlis}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|гризли}} (grizli) {{m}}
*{{hun}}: {{trad|hu|grizzlymedve}}, {{trad|hu|grizzly}}
*{{mon}}: {{trad|mn|гриззли баавгай}} (grizzli baavgaj)
*{{nav}}: {{trad|nv|shash bighą́ąʼgi hadzíbáhí}}
*{{nld}}: {{trad|nl|grizzlybeer}} {{m}}
*{{nor}}: {{trad|no|grizzlybjørn}} {{m}}, {{trad|no|amerikansk grizzlybjørn}} {{m}}, {{trad|no|amerikansk brunbjørn}} {{m}}
*{{fas}}: {{trad|fa|خرس خاکستری}} (xers-e xâkestari)
*{{pol}}: {{trad|pl|grizli}} {{m}}, {{trad|pl|grizzly}} {{m}}, {{trad|pl|niedźwiedź szary}} {{m}}
*{{por}}: {{trad|pt|urso-cinzento}} {{m}}, {{trad|pt|urso-pardo}} {{m}}
*{{rus}}: {{trad|ru|гризли}} (grízli) {{m}}
*{{srp}}: {{trad|sr|гризли}} ([[grizli]]) {{m}}
*{{slk}}: {{trad|sk|medveď grizly}} {{m}}, {{trad|sk|medveď hnedý grizly}} {{m}}, {{trad|sk|grizly}} {{m}}
*{{slv}}: {{trad|sl|grizli}} {{m}}
*{{spa}}: {{trad|es|oso pardo}} {{m}}, {{trad|es|oso gris}} {{m}}
*{{swe}}: {{trad|sv|grizzlybjörn}} {{c}}
*{{tha}}: {{trad|th|หมีกริซลีย์}} (mĕe grìsálee)
*{{tur}}: {{trad|tr|kuzey Amerika boz ayısı}}, {{trad|tr|grizli}}, {{trad|tr|korkunç ayı}}, {{trad|tr|gümüşuçlu}}, {{trad|tr|gri ayı}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|грізлі}} (grizli) {{m}}, {{trad|uk|сірий ведмідь}} (sirij vedmid') {{m}}
*{{vie}}: {{trad|vi|phú-hîm}}
*{{vol}}: {{trad|vo|gedaber}}
{{)}}
===Referințe===

* [http://dexonline.ro/ DEX online] 
[[Categorie:Mamifere în română]]
[[Categorie:Urside în română]]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}} 
{{-etimologie-}}
Din ''[[grizzle]]'' +‎ ''[[-y]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/'ɡrɪzli/}}
{{-adjectiv-|eng}}
'''grizzly''' (''[[comparativ|comp.]]'' '''[[grizzlier]]''', ''[[superlativ|sup.]]'' '''[[grizzliest]]''') 
#[[bate|bătând]] în [[gri]], [[cenușiu]], [[cărunt]]
#''ortografie eronată pentru'' '''[[grisly]]'''
{{-sin-}}
*'''1:''' [[grey-haired]], [[greyish]]
{{-comp-}}
* [[grizzly bear]]
{{-apr-}}
* [[grizzle]]
{{-omof-}}
* [[grisly]]
{{-substantiv-|eng}}
'''grizzly''', {{p}} '''[[grizzlies]]'''
#(''zool.'') [[#română|grizzly]]
#(''în SUA, dialectal, tehn.'') [[ciur]] sau [[grătar]] cu [[bară|bare]]
{{-sin-}}
*'''1:''' (zool.) [[grizzly bear]], [[Kodiak bear]], [[silvertip]]
===Vezi și===
* [[bear]]
* [[black bear]] 
* [[brown bear]] 
* [[polar bear]] 
===Referințe===
* [http://dictionary.reference.com/ Dictionary.com]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Mamifere în engleză]]
[[Categorie:Urside în engleză]]</text>
      <sha1>thazzv2gnkboe3d4ggopw5h5tf1ukbw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Gruescu</title>
    <ns>0</ns>
    <id>53011</id>
    <revision>
      <id>1012810</id>
      <parentid>413784</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:58:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012810</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="257" sha1="92tw1oikl1mfpazuwvsqrxbnachd5na" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Origine necunoscută. 
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡruˈ(j)es.ku/}}
{{-nume propriu-|ron}}
Substantiv propriu întâlnit în [[Țara Românească]].

[[Categorie:Nume de familie românești din Țara Românească]]</text>
      <sha1>92tw1oikl1mfpazuwvsqrxbnachd5na</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>ground</title>
    <ns>0</ns>
    <id>64074</id>
    <revision>
      <id>1012809</id>
      <parentid>878738</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:58:34Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012809</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3861" sha1="5hdwn72su1kq5r2tfhkdou270qmrf49" xml:space="preserve">[[Fișier:Ground.JPG|thumb|Un ''ground'']]
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din engleză ''[[#engleză|ground]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡrawnd/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=ground
|nom-pl=grounduri
|art-sg=groundul
|art-pl=groundurile
|dat-sg=groundului
|dat-pl=groundurilor
|voc-sg=
|voc-pl=
}}
#(''sport'') [[teren]] de [[sport]], [[gazonat]].
#(''muz.'') [[basso ostinato]].
{{-sin-}}
*'''1:''' [[gazonat]]
*'''2:''' [[basso ostinato]]
{{-trans-}}
{{(|teren de joc}}
*{{eng}}: {{trad|en|ground}}
{{-}}
*{{por}}: {{trad|pt|campo}} {{m}}
{{)}}
===Referințe===

* [http://dexonline.ro/ DEX online]
[[Categorie:Sporturi în română]]
[[Categorie:Muzică în română]]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}} 
{{-etimologie-}}
Din engleza veche ''[[grund]]'', care provine din proto-germanică ''*[[grunduz]]'' &lt; proto-indo-europeană ''*[[gʰr̥mtu-]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/'ɡraʊnd/}}
{{-substantiv-|eng}}
'''ground''', (''[[nenumărabil]] și [[numărabil]]''; {{p}} '''[[grounds]]''')
#(''[[nenumărabil]]'') [[sol]], [[suprafață]] a [[pământ]]ului, [[scoarță]] [[terestru|terestră]] 
#:''The button fell silently to the '''ground'''.''
#(''[[nenumărabil]]'') [[teren]], [[pământ]]
#(''[[nenumărabil]]'') [[pământ]]
#:''The worm crawls through the '''ground'''.''
#(''[[numărabil]]'') [[fund]] de [[mare]]
#(''p. ext.'') [[fundament]], [[bază]], [[fundație]]
#(''p. ext.'') [[fond]], [[context]]
#(''[[numărabil]]'') [[teren]] de [[fotbal]], [[stadion]]
#:''Manchester United's '''ground''' is known as Old Trafford.''
#(''el., în Canada și SUA'') [[împământare]], [[punere]] la [[masă]], [[legare]] la [[pământ]]
#(''sport, la crichet'') [[teren]]
{{-sin-}}
*'''2:''' [[terrain]]
*'''3:''' [[earth]], [[soil]]
*'''5:''' [[basis]], [[foundation]]
*'''6:''' [[background]], [[context]]
*'''8:''' (în Anglia) [[earth]]
{{-deriv-}}
* [[aground]]
* [[fairground]]
* [[groundly]]
* [[groundsman]]
* [[groundwork]]
* [[underground]]
{{-comp-}}
* [[burial ground]]
* [[common ground]]
* [[ground-breaking]]
* [[ground floor]]
* [[ground forces]]
* [[ground hog]]
* [[ground level]]
* [[ground zero]]
{{-expr-}}
* [[break ground]]
* [[gain ground]]
* [[get off the ground]]
* [[kiss the ground someone walks on]]
* [[run into the ground]]
* [[stamping ground]]
* [[stand one's ground]]
{{-verb-|eng}}
{{verb-eng
|inf=to ground
|pres=grounds
|past=grounded
|part-past=grounded
|part-pres=grounding
}}
#(''el.'') a [[împământa]], a [[pune]] la [[pământ]], a [[lega]] la [[pământ]]
#a [[interzice]] (un [[copil]] sau un [[adolescent]]) de a [[ieși]] din [[casă]], considerat ca o [[pedeapsă]]
#:''The teenager's father decided to '''ground''' him for two weeks after he broke curfew again.''
#a [[interzice]] [[avion|avioanele]] de a [[zbura]]
#:''Because of the bad weather, all flights were '''grounded'''.''
#a [[preda]] [[element]]e de [[bază]] (unui [[elev]]), a [[pregăti]] [[temeinic]] (un [[elev]])
#:''Jim was '''grounded''' in maths.''
#(''sport, la baseball'') a [[bate]] sau a [[lovi]] un [[ground ball]]
#:''Jones '''grounded''' to second in his last at-bat.''
{{-etimologie-}}
Derivat regresiv din ''to grind''.
{{-verb-}}
#''forma de trecut simplu și participiu trecut pentru'' [[grind]].
{{-adjectiv-|eng}}
'''ground''' (''[[necomparabil]]'')
#[[măcinat]]
#:'''''Ground''' mustard seed.''
{{-sin-}}
* [[milled]]
{{-comp-}}
* [[ground beef]]
* [[ground pepper]]
* [[stone-ground]]
===Referințe===
* [http://dictionary.reference.com/ Dictionary.com]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Natura în engleză]]
[[Categorie:Geologie în engleză]]
[[Categorie:Electricitate în engleză]]
[[Categorie:Fotbal în engleză]]
[[Categorie:Baseball în engleză]]
[[Categorie:Crichet în engleză]]
[[Categorie:{{flex. verb}} {{eng}}]]</text>
      <sha1>5hdwn72su1kq5r2tfhkdou270qmrf49</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>joder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>67733</id>
    <revision>
      <id>1012842</id>
      <parentid>984443</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T10:03:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <origin>1012842</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3987" sha1="o3e7bjdpds4w6qd39xp81geeg9ppo8x" xml:space="preserve">=={{limba|spa}}==
{{cuv|es}}
{{-etimologie-}}
Din spaniola veche ''[[foder]]'', din latina vulgară ''*[[futere]]'', variantă a latinescului ''[[futuere]]'', înrudit cu românescul [[fute]], portughezul [[foder]], francezul [[foutre]], italianul [[fottere]] și catalanul [[fotre]].
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/xoˈðeɾ/}}
* {{AFI}}: {{AFI|[hoˈe(ɾ)]}} (Caraibe, sudul Spaniei)
* {{audio|LL-Q1321 (spa)-Marreromarco-joder.wav|Audio}}
{{-verb-|spa}}
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A [[deranja]], a [[enerva]], a [[irita]], a [[fute la cap]].
#: ''Deja de '''joder''' a mi perro.''
#:: ''Nu-mi mai '''fute la cap''' câinele.''
#: ''Estábamos '''jodiéndote'''.''
#:: ''Doar te '''necăjeam'''.''
# (''intranzitiv'', ''vulgar'') A [[lua peste picior]], a [[face mișto]], a [[lua la pulă]], a [[își bate pula]].
#: ''No '''jodas''', que ese chiste no tiene gracia.''
#:: ''Nu-ți mai '''bate pula''', că gluma asta nu e amuzantă.''
# (''intranzitiv'', ''vulgar'') A fi [[enervant]], [[futere]], [[obositor]] sau [[greu]].
#: ''Cómo '''jode''' este trabajo.''
#:: ''Ce '''enervant''' e serviciul ăsta.''
#: ''Qué me '''jode''' tener que esperarlos siempre.''
#:: ''Ce '''mă enervează''' că trebuie să-i aștept mereu.''
# (''reflexiv'', ''vulgar'') A se [[strica]], a se [[duce pe pulă]], a fi [[compromis]].
#: ''Ya '''se jodió''' todo el viaje.''
#:: ''S-a '''dus pe pulă''' toată excursia.''
#: ''Se '''jodió''' la fiesta.''
#:: ''S-a '''stricat''' petrecerea.''
# (''reflexiv'', ''vulgar'', ''Spania'') A fi [[terminat]], a o [[păți]], a [[beli pula]], a o [[beli]].
#: '''''¡Jódete''' y que '''se joda''' tu madre también!''
#:: '''''Futu-te în gât''' și '''să mă fut''' și în mă-ta!''
#: ''Me '''jodí''', parece muy difícil.''
#:: ''Am '''belit pula''', pare foarte greu.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'', ''Spania'', ''rar'') A [[fute]].
#: ''Oí a mis amigos '''jodiendo''' en la otra habitación.''
#:: ''Mi-am auzit prietenii '''futându-se''' în camera cealaltă.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A [[fute]], a [[băga în căcat]], a pune într-o situație foarte dificilă.
#: ''Ahora sí que nos '''han jodido'''.''
#:: ''Acum chiar ne-au '''futut'''.''
#: ''Me '''jodiste''' con esa pregunta.''
#:: ''M-ai '''băgat în căcat''' cu întrebarea asta.''
# (''tranzitiv'', ''vulgar'') A [[strica]], a [[fute]], a [[deteriora]], a [[face praf]].
#: ''¡Me '''jodiste''' la computadora!''
#:: ''Mi-ai '''futut''' calculatorul!''
# (''pronominal'', ''vulgar'') A simți ceva foarte intens.
#: '''''Me jodo''' de miedo.''
#:: '''''Mă piș pe mine''' de frică.''
# (''pronominal'', ''vulgar'') A [[urî]], a [[detesta]], a [[își băga pula]].
#: ''Me '''jode''' comer manzanas.''
#:: ''Îmi '''bag pula''' în a mânca mere.''
{{-sin-}}
* (1) [[fastidiar]], [[fregar]], [[molestar]], [[jorobar]], [[incomodar]]
* (4) [[arruinarse]], [[estropearse]]
* (7) [[follar]], [[coger]], [[chingar]], [[copular]]
{{-deriv-}}
* [[hay que joderse]]
* [[joda]]
* [[jodedor]]
* [[jodido]]
* [[joder la pavana]]
* [[joderla]]
* [[jodienda]]
* [[jodión]]
* [[jodón]]
* [[no jodas]]
* [[no me jodas]]
* [[no te jode]]
* [[que te jodan]]
* [[te jodes como Herodes]]
{{-interjecție-|spa}}
'''¡joder!'''
# (''vulgar'', ''mai ales în Spania'') [[futu-i]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[băga-mi-aș pula]]!, [[pula mea]]!, [[morții mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[să-mi fut una]]! , [[fute-m-aș]]!,  [[drace]]!
#: ''¡'''Joder'''! ¿Qué ha pasado?''
#:: '''''Să-mi bag pula'''! Ce s-a întâmplat?''
#: ''¡'''Joder'''! No puedo creer la derrota.''
#:: '''''Să-mi fut una'''! Nu pot să cred înfrângerea.''
{{-adverb-|spa}}
# (''vulgar'', ''colocvial'') [[sloboz]], [[pula mea]], [[futere]], [[anafura mă-sii]], [[morții mă-sii]], [[dumnezeii mă-sii]], [[Paștele mă-tii]], [[grijania mă-sii]] (ca intensificator).
#: ''¿Pero qué '''joder''' es esto?''
#:: ''Ce '''grijania mă-tii''' e asta?''</text>
      <sha1>o3e7bjdpds4w6qd39xp81geeg9ppo8x</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grup electrogen</title>
    <ns>0</ns>
    <id>91451</id>
    <revision>
      <id>1012811</id>
      <parentid>878767</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:59:17Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012811</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="406" sha1="hx7hfa2u0zvmo6xhnm7ubk9drb80vsc" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[grup]]'' + ''[[electrogen]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡrup e.lek.troˈʤen/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[grup]] [[electrogen]]'''
#[[ansamblu]] [[format]] dintr-un [[motor]] și unul sau mai multe [[generatoare]] [[electric]]e [[acționat]]e de acesta.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>hx7hfa2u0zvmo6xhnm7ubk9drb80vsc</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grierel</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97607</id>
    <revision>
      <id>1012797</id>
      <parentid>461911</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:52:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012797</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="281" sha1="cwcs3rko13lv36erlhzfs7jsnktocgi" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Confer ''[[greierel]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡri.eˈrel/}}
{{-substantiv-}}
#''formă alternativă pentru'' '''[[greierel]]'''.
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]]</text>
      <sha1>cwcs3rko13lv36erlhzfs7jsnktocgi</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grimea</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97628</id>
    <revision>
      <id>1012799</id>
      <parentid>557027</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:53:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012799</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="599" sha1="0d6p1bhkjer0mhk8iabmupeeda45a9i" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din turcă ''[[derme]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡriˈme̯a/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=grimea
|nom-pl=grimele
|art-sg=grimeaua
|art-pl=grimelele
|dat-sg=grimelei
|dat-pl=grimelelor
|voc-sg=grimea
|voc-pl=grimelelor
}}
#(''reg.'') [[basma]] cu care [[femeie|femeile]] (de la [[țară]]) își [[acoperi|acoperă]] [[cap]]ul.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
{{-anagr-}}
* [[ageri]]m
* [[emigra]]
* [[imerge|imergă]]
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:Regionalisme în română]]</text>
      <sha1>0d6p1bhkjer0mhk8iabmupeeda45a9i</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grimeur</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97631</id>
    <revision>
      <id>1012800</id>
      <parentid>878662</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:53:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012800</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="565" sha1="l3bblt6h3wuzmp05tdzlghdxzeu5uun" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-var-}}
* [[grimer]]
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[#franceză|grimeur]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡriˈmør/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=grimeur
|nom-pl=grimeuri
|art-sg=grimeurul
|art-pl=grimeurii
|dat-sg=grimeurului
|dat-pl=grimeurilor
|voc-sg=grimeurule
|voc-pl=grimeurilor
}}
#[[specialist]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[grimare]]a [[artist|artiștilor]]; [[machior]].
{{-deriv-}}
* [[grimeură]]
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>l3bblt6h3wuzmp05tdzlghdxzeu5uun</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grimeură</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97632</id>
    <revision>
      <id>1012801</id>
      <parentid>557030</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:54:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012801</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="498" sha1="6n36jryr44c198ggc22j7358t75ldp6" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[grimeur]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡriˈmø.rə/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=grimeură
|nom-pl=grimeure
|art-sg=grimeura
|art-pl=grimeurele
|dat-sg=grimeurei
|dat-pl=grimeurelor
|voc-sg=grimeuro
|voc-pl=grimeurelor
}}
#[[specialistă]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[grimare]]a [[artist|artiștilor]]; [[machioră]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>6n36jryr44c198ggc22j7358t75ldp6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grisai</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97650</id>
    <revision>
      <id>1012802</id>
      <parentid>878676</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:55:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012802</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="620" sha1="nkfnj22t4lynjijy6zbaa9ckoh3rkxb" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[grisaille]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡriˈzaj/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=grisai
|nom-pl=grisaiuri
|art-sg=grisaiul
|art-pl=grisaiurile
|dat-sg=grisaiului
|dat-pl=grisaiurilor
|voc-sg=grisaiule
|voc-pl=grisaiurilor
}}
#[[pictură]] [[monocrom]]ă (de [[obicei]] în [[ton]]uri de [[gri]]), care dă [[impresie|impresia]] [[relief]]ului și a [[sculptură|sculpturii]]; [[camaieu]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
{{-anagr-}}
* [[agriș]]i
* [[gras|grașii]]
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>nkfnj22t4lynjijy6zbaa9ckoh3rkxb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>groggy</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97675</id>
    <revision>
      <id>1012804</id>
      <parentid>878701</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:56:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012804</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="515" sha1="std4nzwwrjekcbujvcql7sum3770f2t" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din engleză ''[[#engleză|groggy]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/'ɡro.ɡi/}}
{{-adjectiv-|ron}}
#(''despre boxeri'') care a pierdut [[control]]ul [[luptă|luptei]] pentru câteva [[moment]]e în [[urmă|urma]] [[lovitură|loviturilor]] [[primit]]e; (''p.gener.'') (despre [[sportiv]]i sau [[echipă|echipe]] [[sportiv]]e) care [[fi|este]] [[net]] [[dominat]] de [[adversar]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>std4nzwwrjekcbujvcql7sum3770f2t</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gros-plan</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97707</id>
    <revision>
      <id>1012807</id>
      <parentid>557096</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:57:29Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012807</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="482" sha1="rioy0zdsrgxp4eo4qlyvj4h48p6qbxk" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[#franceză|gros-plan]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡroˈplan/}}
{{-substantiv-|ron}}
#(''cin.'') [[mod]] de [[încadrare]] în [[tehnică|tehnica]] [[filmare|filmării]], în care [[fotogramă|fotograma]] [[cuprinde]] numai un [[detaliu]] sau [[față|fața]] [[personaj]]ului.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:Cinematografie în română‏]]</text>
      <sha1>rioy0zdsrgxp4eo4qlyvj4h48p6qbxk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grosso modo</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97708</id>
    <revision>
      <id>1012808</id>
      <parentid>1006106</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:57:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012808</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="327" sha1="p6yzndg3mnv6po3nzze1ycmtt84g07i" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Locuțiune latină.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡro.so ˈmo.do/}}
{{-adverb-|ron}}
#în [[caracteristică|caracteristicile]] cele mai [[general]]e, [[judeca|judecând]] în [[ansamblu]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [https://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>p6yzndg3mnv6po3nzze1ycmtt84g07i</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grup sanitar</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97736</id>
    <revision>
      <id>1012812</id>
      <parentid>557130</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:59:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012812</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="374" sha1="df1ghakyq9k28navsg111bt93e9eepl" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[grup]]'' + ''[[sanitar]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡrup sa.niˈtar/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[grup]] [[sanitar]]'''
#[[încăpere]] [[prevăzut]]ă cu [[closet]], [[chiuvetă]] (și, uneori, cu [[cadă]] de [[baie]]).
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>df1ghakyq9k28navsg111bt93e9eepl</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grupă sangvină</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97742</id>
    <revision>
      <id>1012814</id>
      <parentid>557140</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:00:25Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012814</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="525" sha1="bscpsnyrtkxnl0v1f0rk8lulp2mo15l" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[grupă]]'' + ''[[sangvină]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡru.pə sanɡˈvi.nə/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[grupă]] [[sangvină]]'''
#fiecare dintre [[categorie|categoriile]] de [[clasificare]] a [[sânge]]lui, [[întemeiat]]ă pe [[ansamblu]]l de [[caracteristică|caracteristici]] ale [[globulă|globulelor]] [[roșu|roșii]] și ale [[plasmă|plasmei]] [[sangvin]]e.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>bscpsnyrtkxnl0v1f0rk8lulp2mo15l</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guaiac</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97748</id>
    <revision>
      <id>1012815</id>
      <parentid>878822</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:00:44Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012815</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1393" sha1="2sgzx0slptp8tcr1he2z0ejpk0qlck3" xml:space="preserve">{|align=right
|-
|[[Fișier:Guaiacum officinale - Copenhagen Botanical Garden - DSC07401.JPG|thumb|Un ''guaiac'']]
|[[Fișier:Starr 070727-7631 Guaiacum officinale.jpg|thumb|Florile și fructele ''guaiacului'']]
|}
=={{limba|ron}}==
{{-var-}}
* [[gaiac]]
{{-etimologie-}}
Din engleză ''[[guayaco]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡwaˈjak/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=guaiac
|nom-pl=guaiaci
|art-sg=guaiacul
|art-pl=guaiacii
|dat-sg=guaiacului
|dat-pl=guaiacilor
|voc-sg=guaiacule
|voc-pl=guaiacilor
}}
#(''bot.'') (''Guaiacum officinale'') [[arbore]] [[exotic]] [[important]] pentru [[lemn]]ul și [[extract]]ele lui, [[folosit]]e în [[medicină]].
===Vezi și===
* [[gaiacol]]
{{-trans-}}
{{(|arbore}}
*{{cat}}: {{trad|ca|guaiac}} {{m}}
*{{eng}}: {{trad|en|guaiacum}}, {{trad|en|lignum vitae}}
*{{fra}}: {{trad|fr|gaïac}} {{m}}, {{trad|fr|lignum vitae}} {{m}}
*{{deu}}: {{trad|de|Guajak}}
*{{ita}}: {{trad|it|guaiaco}} {{m}}, {{trad|it|lignum vitae}} {{m}}
{{-}}
*{{pol}}: {{trad|pl|gwajakowiec}}
*{{rus}}: {{trad|ru|гваяковое дерево}} (gvajákovoe derevo) {{n}}, {{trad|ru|бакаутовое дерево}} (bakaútovoe derevo) {{n}}
*{{slv}}: {{trad|sl|gvajak}}
*{{spa}}: {{trad|es|guayacán}} {{m}}, {{trad|es|guayaco}} {{m}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]
[[Categorie:Arbori în română]]</text>
      <sha1>2sgzx0slptp8tcr1he2z0ejpk0qlck3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guanidină</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97749</id>
    <revision>
      <id>1012816</id>
      <parentid>557189</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:01:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012816</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="596" sha1="3un2jwk0dq7qblvkko0fvom5aqfdjbe" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[guanidine]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡwa.niˈdi.nə/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=guanidină
|nom-pl={{inv}}
|art-sg=guanidina
|art-pl={{inv}}
|dat-sg=guanidinei
|dat-pl={{inv}}
|voc-sg=guanidină
|voc-pl={{inv}}
}}
#[[substanță]] [[chimic]]ă [[organic]]ă [[solid]]ă, [[solubil]]ă în [[apă]], [[folosit]]ă la [[fabricare]]a unor [[medicament]]e, a unor [[rășină|rășini]] [[sintetic]]e, etc.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>3un2jwk0dq7qblvkko0fvom5aqfdjbe</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guano</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97750</id>
    <revision>
      <id>1012817</id>
      <parentid>878831</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:01:22Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012817</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="821" sha1="6qejf6isy7oma6facjc5eygvb7okdhi" xml:space="preserve">{{wikipedia}}
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[#franceză|guano]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡwa.no/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=guano
|nom-pl={{inv}}
|art-sg=guanoul
|art-pl={{inv}}
|dat-sg=guanoului
|dat-pl={{inv}}
|voc-sg=guanoule
|voc-pl={{inv}}
}}
#[[îngrășământ]] [[organic]] [[natural]], [[bogat]] în [[fosfor]] (și în [[azot]]), care se [[găsi|găsește]] în [[mare|mari]] [[cantitate|cantități]] în [[America de Sud]], [[provenit]] din [[acumulare]]a [[excrement]]elor și a [[cadavru|cadavrelor]] de [[pasăre|păsări]], de [[liliac|lilieci]] din [[peșteră|peșteri]], a [[cadavru|cadavrelor]] unor [[animal]]e [[marină|marine]], etc.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>6qejf6isy7oma6facjc5eygvb7okdhi</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guarani</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97752</id>
    <revision>
      <id>1012818</id>
      <parentid>878836</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:01:45Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012818</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="308" sha1="sf60pto1k3knjvp6ldh5vknf2wvym2y" xml:space="preserve">{{wikipedia}}
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[#franceză|guarani]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡwa.raˈni/}}
{{-substantiv-|ron}}
#[[limbă]] [[indian]]ă [[vorbit]]ă în Paraguay.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>sf60pto1k3knjvp6ldh5vknf2wvym2y</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guard</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97753</id>
    <revision>
      <id>1012819</id>
      <parentid>878838</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:02:48Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012819</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="529" sha1="79tqu8oi5qjt8gd74hiti0ds6ebacj1" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din italiană ''[[guardia]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡard/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=guard
|nom-pl=guarzi
|art-sg=guardul
|art-pl=guarzii
|dat-sg=guardului
|dat-pl=guarzilor
|voc-sg=guardule
|voc-pl=guarzilor
}}
#(''ieșit din uz'') [[soldat]] sau, (''p.ext.''), [[ofițer]], [[agent]] [[însărcinat]] cu [[pază|paza]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
{{-anagr-}}
* [[drugă|druga]]
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>79tqu8oi5qjt8gd74hiti0ds6ebacj1</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guardaman</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97754</id>
    <revision>
      <id>1012820</id>
      <parentid>740799</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:03:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012820</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="737" sha1="loytgd1bpjmx6m05ckoxfdw0me9oe3h" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din italiană ''[[guardamano]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡar.daˈman/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=guardaman
|nom-pl=guardamane
|art-sg=guardamanul
|art-pl=guardamanele
|dat-sg=guardamanului
|dat-pl=guardamanelor
|voc-sg=guardamanule
|voc-pl=guardamanelor
}}
#(''mar.'') [[apărătoare]] de [[mână]] [[folosit]]ă de [[velar]]i la [[cusut]]ul [[velă|velelor]], [[făcut]]ă din [[piele]] și [[avea|având]] între [[deget]]ul [[mare]] și [[pod]]ul [[palmă|palmei]] un [[disc]] [[metalic]] cu care se [[împinge]] [[ac]]ul.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:Marină în română]]</text>
      <sha1>loytgd1bpjmx6m05ckoxfdw0me9oe3h</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guaș</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97755</id>
    <revision>
      <id>1012821</id>
      <parentid>462066</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:03:48Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012821</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="303" sha1="ab3u4wu0ptgvondx5a4g206w45psxlq" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Confer ''[[guașă]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡwaʃ/}}
{{-substantiv-}}
#''formă alternativă pentru'' '''[[guașă]]'''.
{{-anagr-}}
* [[suge|sugă]]
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]]</text>
      <sha1>ab3u4wu0ptgvondx5a4g206w45psxlq</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guașă</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97756</id>
    <revision>
      <id>1012822</id>
      <parentid>878844</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:04:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012822</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="603" sha1="5d5oor5qklxzuvcdvubr6elddi7bpej" xml:space="preserve">{{wikipedia}}
=={{limba|ron}}==
{{-var-}}
* [[guaș]]
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[gouache]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡwa.ʃə/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=guașă
|nom-pl=guașe
|art-sg=guașa
|art-pl=guașele
|dat-sg=guașei
|dat-pl=guașelor
|voc-sg=guașă
|voc-pl=guașelor
}}
#[[culoare]] [[preparat]]ă din [[pigment|pigmenți]] [[mineral]]i, [[gumă]] [[arabic]]ă și [[apă]], [[folosit]]ă în [[pictură]].
#[[tablou]] [[executat]] cu guașă.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>5d5oor5qklxzuvcdvubr6elddi7bpej</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>guatemaleză</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97758</id>
    <revision>
      <id>1012824</id>
      <parentid>557196</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:04:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012824</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="568" sha1="i2zz59xl9utcqemzk1rfyvtkwkpv8c2" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[guatemalez]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡwa.te.maˈle.zə/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=guatemaleză
|nom-pl=guatemaleze
|art-sg=guatemaleza
|art-pl=guatemalezele
|dat-sg=guatemalezei
|dat-pl=guatemalezelor
|voc-sg=guatemalezo
|voc-pl=guatemalezelor
}}
#[[persoană]] care [[face]] [[parte]] din [[populație|populația]] de [[bază]] a Guatemalei sau [[fi|este]] [[originar]]ă de acolo.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>i2zz59xl9utcqemzk1rfyvtkwkpv8c2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gubernie</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97761</id>
    <revision>
      <id>1012825</id>
      <parentid>878846</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:05:09Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012825</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="564" sha1="lfovv36cba9vey6hqtueba7o68c53ua" xml:space="preserve">{{wikipedia}}
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din rusă ''[[губeрния]]'' (guberniia).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡuˈber.ni.e/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=gubernie
|nom-pl=gubernii
|art-sg=gubernia
|art-pl=guberniile
|dat-sg=guberniei
|dat-pl=guberniilor
|voc-sg=gubernie
|voc-pl=guberniilor
}}
#[[unitate]] [[teritorial-administrativă]] în [[vechi|vechea]] Rusie.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:Unități administrative în română]]</text>
      <sha1>lfovv36cba9vey6hqtueba7o68c53ua</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gură artificială</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97810</id>
    <revision>
      <id>1012828</id>
      <parentid>557254</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:06:27Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012828</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="611" sha1="0263qrhb9cch85nh6sfktdapvc4xo8l" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gură]]'' + ''[[artificială]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡu.rə ar.ti.fi.ʧiˈa.lə/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gură]] [[artificială]]'''
#[[aparat]] [[compus]], în [[general]], dintr-un [[difuzor]] [[montat]] într-o [[incintă]] [[acustică]], de [[formă]] și [[dimensiune|dimensiuni]] astfel [[ales]]e, încât [[caracteristică|caracteristicile]] [[acustic]]e să [[fi]]e [[asemănător|asemănătoare]] cu acelea ale [[gură|gurii]] [[uman]]e.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>0263qrhb9cch85nh6sfktdapvc4xo8l</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gură de foc</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97811</id>
    <revision>
      <id>1012829</id>
      <parentid>557256</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:06:44Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012829</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="348" sha1="3ocgp1drux1yt96w12t7yxbhtqrhmed" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gură]]'' + ''de'' + ''[[foc]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡu.rə de fok/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gură]] de [[foc]]'''
#[[nume]] [[generic]] pentru [[armă|armele]] de [[foc]] ([[grele]]).
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>3ocgp1drux1yt96w12t7yxbhtqrhmed</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gură de incendiu</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97812</id>
    <revision>
      <id>1012831</id>
      <parentid>557258</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:07:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012831</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="443" sha1="nblbs46b9239p6ylwtl6zrryc411k3o" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gură]]'' + ''de'' + ''[[incendiu]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡu.rə de inˈʧen.dju/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gură]] de [[incendiu]]'''
#[[gură]] de [[apă]] la care se [[monta|montează]] un [[furtun]] pentru [[luare]]a [[apă|apei]] sub [[presiune]] în [[caz]] de [[incendiu]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>nblbs46b9239p6ylwtl6zrryc411k3o</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gură de apă</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97813</id>
    <revision>
      <id>1012827</id>
      <parentid>557255</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:06:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012827</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="392" sha1="tiy7xr410bnytbpajh85jiemadhoq81" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gură]]'' + ''de'' + ''[[apă]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡu.rə de ˈa.pə/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gură]] de [[apă]]'''
#[[instalație]] care [[servi|servește]] pentru a [[lua]] [[apă]] dintr-o [[rețea]] de [[distribuție]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>tiy7xr410bnytbpajh85jiemadhoq81</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gură de ham</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97814</id>
    <revision>
      <id>1012830</id>
      <parentid>557257</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:07:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012830</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="414" sha1="k9sefssfosa0xbyequoknud26qdssb4" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gură]]'' + ''de'' + ''[[ham]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/'ɡu.rə de ham/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gură]] de [[ham]]'''
#[[ham]] [[primitiv]], [[format]] numai din [[curea]]ua de pe [[piept]] și din cea care se [[petrece]] pe după [[gât]]ul [[cal]]ului.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>k9sefssfosa0xbyequoknud26qdssb4</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gură-cască</title>
    <ns>0</ns>
    <id>97820</id>
    <revision>
      <id>1012826</id>
      <parentid>878937</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:05:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012826</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="504" sha1="fdpjvd0oj722vuf6a3xqy1om6o7ba53" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gură]]'' + ''[[cască]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡu.rə ˈkas.kə/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gură]]-[[cască]]'''
#[[persoană]] care-și [[pierde]] [[vreme]]a în [[zadar]] sau care [[dovedi|dovedește]] [[neglijență]], [[dezinteres]] [[condamnabil]]; [[persoană]] care [[sta|stă]] [[absent]]ă, care nu [[înțelege]] ce i se [[spune]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>fdpjvd0oj722vuf6a3xqy1om6o7ba53</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grupare metilenică</title>
    <ns>0</ns>
    <id>109617</id>
    <revision>
      <id>1012813</id>
      <parentid>557134</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:59:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012813</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="561" sha1="tjjo4x9dq5zwmhcuw5ff6d9pn8fsova" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[grupare]]'' + ''[[metilenică]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡruˈpa.re me.tiˈle.ni.kə/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[grupare]] [[metilenică]]'''
#(''chim.'') [[grupare]] [[organic]]ă ce [[conține]] [[radical]]ul [[metilen]] [[caracterizat]]ă prin [[mare]] [[reactivitate]] [[chimic]]ă în unele [[reacție|reacții]] de [[condensare]] sau cu [[metal]]ele [[alcalin]]e.
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]

[[Categorie:Chimie în română]]</text>
      <sha1>tjjo4x9dq5zwmhcuw5ff6d9pn8fsova</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gros plan</title>
    <ns>0</ns>
    <id>115648</id>
    <revision>
      <id>1012806</id>
      <parentid>878720</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:57:09Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012806</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="329" sha1="q6m727ix08csh5cn4w654op76yphn3h" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[gros]]'' + ''[[plan]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡros plan/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[gros]] [[plan]]'''
#[[reprezentare]]a pe [[peliculă]] a [[cap]]ului unui [[personaj]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>q6m727ix08csh5cn4w654op76yphn3h</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grevă perlată</title>
    <ns>0</ns>
    <id>117648</id>
    <revision>
      <id>1012796</id>
      <parentid>557003</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:52:01Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012796</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="467" sha1="ozpt0lfncaqk9r09okactsopw43sy4a" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[grevă]]'' + ''[[perlată]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡre.və perˈla.tə/}}
{{-cuvânt compus-|ron}}
'''[[grevă]] [[perlată]]'''
#[[grevă]] în care [[muncitorie|muncitorii]] dintr-o [[întreprindere]] [[opri|opresc]] sau [[încetini|încetinesc]] [[lucru]]l la o [[fază]], la un [[stadiu]] de [[producție]].
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>ozpt0lfncaqk9r09okactsopw43sy4a</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Guatemala</title>
    <ns>0</ns>
    <id>139118</id>
    <revision>
      <id>1012823</id>
      <parentid>846962</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:04:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012823</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8437" sha1="q8zq6vobb284smrmaqd6b8iowkb458i" xml:space="preserve">{{țară|drapel=Flag of Guatemala.svg|dr_lat=245px|stemă=Coat of arms of Guatemala.svg|st_lat=178px|localizare=Guatemala (orthographic projection).svg|loc_lat=154px}}
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Inevitabil din limba nahuatl ''[[cuauhtēmallān]]''; traducere a cuvântului ''[[K'iche']]'' („[[mult|mulți]] [[arbore|arbori]]”) din limba quiche.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡwa.teˈma.la/}}
{{-nume propriu-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=Guatemala
|nom-pl={{inv}}
|art-sg=Guatemala
|art-pl={{inv}}
|dat-sg=Guatemalei
|dat-pl={{inv}}
|voc-sg=-
|voc-pl={{inv}}
}}
#(''geogr., defectiv de plural'') [[țară]] din [[America Centrală]], în [[parte]]a de [[sud]] a [[America de Nord|Americii de Nord]], ce se [[învecina|învecinează]] cu [[Mexic]] la [[nord-vest]], [[Oceanul Pacific]] la [[sud-vest]], [[Belize]] și [[Marea Caraibelor]] la [[nord-est]] și cu [[Honduras]] și [[El Salvador]] la [[sud-est]]. Nume oficial: [[Republica Guatemala]]. Capitală: [[Ciudad de Guatemala]]. Limbă oficială: [[spaniolă]] (23 [[limbă|limbi]] [[indigen]]e sunt [[recunoscut]]e [[oficial]], dar [[tot|toate]] [[tranzacție|tranzacțiile]] se [[efectua|efectuează]] în [[spaniolă]]).
{{-sin-}}
* (geogr.) [[Republica Guatemala]]
{{-deriv-}}
* [[guatemalez]], [[guatemaleză]]
===Vezi și===
* [[Chimaltenango]]
* [[Chinautla]]
* [[Ciudad de Guatemala]]
* [[Escuintla]]
* [[maya]]
* [[Mixco]]
* [[Petapa]]
* [[Quetzaltenango]]
* [[San Juan Sacatepéquez]]
* [[Tikal]]
* [[Villa Canales]]
* [[Villa Nueva]]
{{-trans-}}
{{(|țară}}
*{{afr}}: {{trad|af|Guatemala}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|Guatemala}} {{f}}
*{{als}}: {{trad|als|Guatemala}}
*{{amh}}: {{trad|am|ጓቴማላ}}
*{{ara}}: {{trad|ar|غواتيمالا}} (ḡwatimālā) {{f}}, {{trad|ar|جواتيمالا}} (gwatimālā) {{f}}
*{{arg}}: {{trad|an|Guatemala}} {{f}}
*{{hye}}: {{trad|hy|Գվատեմալա}} (Gvatemala)
*{{rup}}: {{trad|rup|Guatemala}} {{f}}
*{{ast}}: {{trad|ast|Guatemala}} {{f}}
*{{aze}}: {{trad|az|Qvatemala}}
*{{bam}}: {{trad|bm|Gatemala}}
*{{eus}}: {{trad|eu|Guatemala}}
*{{bak}}: {{trad|ba|Гватемала}} (Gvatemála)
*{{ben}}: {{trad|bn|গুয়াতেমালা}}
*{{bel}}: {{trad|be|Гватэмала}} (Hvatemála) {{f}}
*{{mya}}: {{trad|my|ဂွါတီမာလာနိုင်ငံ}}
*{{bos}}: {{trad|bs|Gvatemala}} {{f}}
*{{bre}}: {{trad|br|Guatemala}}
*{{bul}}: {{trad|bg|Гватемала}} (Gvatemála) {{f}}
*{{cat}}: {{trad|ca|Guatemala}} {{f}}
*{{ceb}}: {{trad|ceb|Guatemala}}
*{{che}}: {{trad|ce|Гватемала}} (Gvatemala)
*{{ces}}: {{trad|cs|Guatemala}} {{f}}
*{{zho}}: {{trad|zh|危地馬拉}}, {{trad|zh|危地马拉}} (Wēidìmǎlā)
*{{kor}}: {{trad|ko|과테말라}} (Gwatemalla)
*{{cor}}: {{trad|kw|Gwatemala}}
*{{hat}}: {{trad|ht|Gwatemala}}
*{{hrv}}: {{trad|hr|Gvatemala}} {{f}}
*{{dan}}: {{trad|da|Guatemala}} {{n}}
*{{div}}: {{trad|dv|ގުއަޓެމާލާ}} (guaṭemālā)
*{{heb}}: {{trad|he|גואטמלה}}
*{{eng}}: {{trad|en|Guatemala}}
*{{epo}}: {{trad|eo|Gvatemalo}}
*{{est}}: {{trad|et|Guatemala}}
*{{ewe}}: {{trad|ee|Guatemala}}
*{{ext}}: {{trad|ext|Guatemala}} {{f}}
*{{fao}}: {{trad|fo|Guatemala}}
*{{fin}}: {{trad|fi|Guatemala}}
*{{fra}}: {{trad|fr|Guatemala}} {{f}}
*{{frp}}: {{trad|frp|Goatemala}} {{m}}
*{{fry}}: {{trad|fy|Gûatemala}}
*{{cym}}: {{trad|cy|Gwatemala}}
*{{glv}}: Yn {{trad|gv|Ghuatemaley}}
*{{gla}}: {{trad|gd|Guatamala}}, {{trad|gd|Guatemala}}
*{{glg}}: {{trad|gl|Guatemala}} {{f}}
*{{gag}}: {{trad|gag|Gvatemala}}
*{{kat}}: {{trad|ka|გვატემალა}} (gvaṭemala)
*{{deu}}: {{trad|de|Guatemala}} {{n}}
*{{ell}}: {{trad|el|Γουατεμάλα}} (Gouatemála) {{f}}
*{{grn}}: {{trad|gn|Guatemala}}
*{{hin}}: {{trad|hi|ग्वाटेमाला}} (gvāṭēmālā)
*{{sah}}: {{trad|sah|Гватемала}} (Gvatemala)
*{{yid}}: {{trad|yi|גוואטעמאלע}}
*{{ido}}: {{trad|io|Guatemala}}
*{{ilo}}: {{trad|ilo|Guatemala}}
*{{ind}}: {{trad|id|Guatemala}}
*{{ina}}: {{trad|ia|Guatemala}}
*{{gle}}: {{trad|ga|Guatamala}}
*{{isl}}: {{trad|is|Gvatemala}} {{n}}
*{{ita}}: {{trad|it|Guatemala}} {{f}}
*{{lad}}: {{trad|lad|Guatemala}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|グアテマラ}} (Guatemara)
*{{jav}}: {{trad|jv|Guatemala}}
*{{kan}}: {{trad|kn|ಗ್ವಾಟೆಮಾಲ}}
*{{kaz}}: {{trad|kk|Гватемала}} (Gvatemala)
*{{khm}}: {{trad|km|ក្វាតេម៉ាឡា}} (kvat tei ma la)
*{{kik}}: {{trad|ki|Gwatemala}}
*{{kir}}: {{trad|ky|Гватемала}} (Gvatemala)
*{{kur}}: {{trad|ku|Guatemala}}
*{{lao}}: {{trad|lo|ປະເທດກົວເຕມາລາ}}
*{{lat}}: {{trad|la|Guatimalia}} {{f}}, {{trad|la|Guatimala}} {{f}}, {{trad|la|Guatemala}} {{f}}
*{{lav}}: {{trad|lv|Gvatemala}} {{f}}
*{{lij}}: {{trad|lij|Guatemala}} {{f}}
*{{lim}}: {{trad|li|Guatemala}}
{{-}}
*{{lin}}: {{trad|ln|Gwatemala}}
*{{lit}}: {{trad|lt|Gvatemala}} {{f}}
*{{jbo}}: {{trad|jbo|guatemal}}
*{{ltz}}: {{trad|lb|Guatemala}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|Гватемала}} (Gvatemála) {{f}}
*{{hun}}: {{trad|hu|Guatemala}}
*{{msa}}: {{trad|ms|Guatemala}}
*{{mal}}: {{trad|ml|ഗ്വാട്ടിമാല}}
*{{mlg}}: {{trad|mg|Goatemala}}
*{{mlt}}: il-{{trad|mt|Gwatemala}} {{f}}
*{{mar}}: {{trad|mr|ग्वातेमाला}}
*{{mon}}: {{trad|mn|Гватемал}} (Gvatemal)
*{{nah}}: {{trad|nah|Cuauhtemallan}}
*{{nau}}: {{trad|na|Guatemara}}
*{{nld}}: {{trad|nl|Guatemala}}
*{{nep}}: {{trad|ne|ग्वाटेमाला}}
*{{nor}}: {{trad|no|Guatemala}}
*{{nov}}: {{trad|nov|Guatemala}}
*{{nno}}: {{trad|nn|Guatemala}}
*{{oci}}: {{trad|oc|Guatemala}} {{m}}
*{{orm}}: {{trad|om|Gu'aatimaalaa}}
*{{oss}}: {{trad|os|Гватемалæ}} (Gvatemalæ)
*{{pam}}: {{trad|pam|Guatemala}}
*{{pap}}: {{trad|pap|Guatemala}}
*{{pus}}: {{trad|ps|گواتمالا}}
*{{fas}}: {{trad|fa|گواتمالا}}
*{{pms}}: {{trad|pms|Guatemala}} {{m}}
*{{pol}}: {{trad|pl|Gwatemala}} {{f}}
*{{por}}: {{trad|pt|Guatemala}} {{f}}
*{{pan}}: {{trad|pa|ਗੁਆਤੇਮਾਲਾ}}
*{{que}}: {{trad|qu|Watimala}}
*{{rus}}: {{trad|ru|Гватемала}} (Gvatɛmála) {{f}}
*{{kin}}: {{trad|rw|Gwatemala}}
*{{sme}}: {{trad|se|Guatemala}}
*{{smo}}: {{trad|sm|Tuatemala}}
*{{bat}}: {{trad|bat-smg|Gvatemala}}
*{{san}}: {{trad|sa|ग्वाटेमाला}}
*{{srp}}: {{trad|sr|Гватемала}} ([[Gvatemala]]) {{f}}
*{{sco}}: {{trad|sco|Guatemala}}
*{{sna}}: {{trad|sn|Guatemala}}
*{{scn}}: {{trad|scn|Guatemala}} {{m}}
*{{szl}}: {{trad|szl|Gwatymala}}
*{{slk}}: {{trad|sk|Guatemala}} {{f}}
*{{slv}}: {{trad|sl|Gvatemala}} {{f}}
*{{som}}: {{trad|so|Guatemala}}
*{{dsb}}: {{trad|dsb|Guatemala}} {{f}}
*{{hsb}}: {{trad|hsb|Guatemala}} {{f}}
*{{spa}}: {{trad|es|Guatemala}} {{f}}
*{{swe}}: {{trad|sv|Guatemala}} {{n}}
*{{sun}}: {{trad|su|Guatémala}}
*{{swa}}: {{trad|sw|Gwatemala}}
*{{tgk}}: {{trad|tg|Гватемала}} (Gvatemala)
*{{tgl}}: {{trad|tl|Guwatemala}}
*{{tam}}: {{trad|ta|குவாத்தமாலா}}
*{{tat}}: {{trad|tt|Гватемала}} (Gvatemála)
*{{crh}}: {{trad|crh|Gvatemala}}
*{{tet}}: {{trad|tet|Guatemala}}
*{{tha}}: {{trad|th|ประเทศกัวเตมาลา}}
*{{bod}}: {{trad|bo|གུ་ཝེ་ཐི་མ་ལ།}}
*{{tur}}: {{trad|tr|Guatemala}}
*{{tuk}}: {{trad|tk|Gwatemala}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|Гватемала}} (Hvatemála) {{f}}
*{{uig}}: {{trad|ug|گۋاتېمالا}}
*{{urd}}: {{trad|ur|گواتیمالا}}
*{{uzb}}: {{trad|uz|Gvatemala}}
*{{vep}}: {{trad|vep|Gvatemal}}
*{{vie}}: {{trad|vi|Guatemala}}
*{{vol}}: {{trad|vo|Gvatemän}}
*{{vro}}: {{trad|fiu-vro|Guatemala}}
*{{war}}: {{trad|war|Guatemala}}
*{{wol}}: {{trad|wo|Guwaatemala}}
*{{yor}}: {{trad|yo|Guatẹmálà}}
*{{yua}}: {{trad|yua|Kuhatemalha’}}
*{{zul}}: {{trad|zu|Guatemala}}
{{)}}
===Referințe===
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/ Wikipedia]
{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}} 
{{-etimologie-}}
Din limba nahuatl ''[[cuauhtēmallān]]''; traducere a cuvântului ''[[K'iche']]'' („[[mult|mulți]] [[arbore|arbori]]”) din limba quiche.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˌɡwɑːtə'mɑːlə/}}
{{-nume propriu-|eng}}
'''Guatemala'''
#(''geogr.'') [[#română|Guatemala]]
{{-sin-}}
* (geogr.) [[Republic of Guatemala]]
{{-deriv-}}
* [[Guatemalan]]
===Vezi și===
* [[Guatemala City]]
{{-anagr-}}
* [[malagueta]]
===Referințe===
* [http://dictionary.reference.com/ Dictionary.com]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]

[[Categorie:Țări în română]]
[[Categorie:Țări în engleză]]</text>
      <sha1>q8zq6vobb284smrmaqd6b8iowkb458i</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>grill</title>
    <ns>0</ns>
    <id>176295</id>
    <revision>
      <id>1012798</id>
      <parentid>1008967</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:52:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>UbiquitousSwizzy</username>
        <id>25943</id>
      </contributor>
      <comment>AFI adăugat.</comment>
      <origin>1012798</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1471" sha1="986tsqdqwqbdfg1ymtzl9wfl2kzasoh" xml:space="preserve">{{vezi|Grill}}
{{Ajutor|Dezvoltare}}
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din engleză ''[[#engleză|grill]]'', franceză ''[[#franceză|gril]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ɡril/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=grill
|nom-pl=grilluri
|art-sg=grillul
|art-pl=grillurile
|dat-sg=grillului
|dat-pl=grillurilor
|voc-sg=-
|voc-pl=-
}}
#(''anglicism'') [[grătar]] (pentru [[friptură|fripturi]]).
{{-sin-}}
* [[grătar]]
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* [http://dexonline.ro/ DEX online] 

{{alta}}

=={{limba|cat}}==
{{cuv|ca}}
{{-var-}}
* [[gri]], [[griu]]
{{-etimologie-}}
Din occitană veche (asătzi ''[[grilh]]'') &lt; latină ''[[gryllus]]'' („[[greier]]”), probabil din greacă antică ''[[γρύλλος]]'' (grúllos). Confer spaniolă ''[[grillo]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈɡɾiʎ/}}
{{-substantiv-|cat}}
'''grill''' {{m}}, '''[[grills]]''' {{p}}
#(''entom.'') [[greier]]
{{-deriv-}}
* [[grilló]]
{{-comp-}}
* [[grill blanc]]
* [[grill bord]]
* [[grill cadell]]
* [[grill camperol]]
* [[grill de la P]]
* [[grill domèstic]]
* [[grill negre]]
* [[grill reial]]
* [[grill topo]]
{{-expr-}}
* [[com el grill]]
* [[tenir grills al cap]]
* [[tenir grills al cervell]]
===Referințe===
* [https://dlc.iec.cat/ Institut d'Estudis Catalans]
* [http://ca.wiktionary.org/wiki/ Viccionari]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Insecte în catalană]]
[[Categorie:Grilide în catalană]]</text>
      <sha1>986tsqdqwqbdfg1ymtzl9wfl2kzasoh</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>foutre</title>
    <ns>0</ns>
    <id>202262</id>
    <revision>
      <id>1012789</id>
      <parentid>987934</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T19:22:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012789</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4026" sha1="frsv1kge4rfn9reh31epg8uma3npgez" xml:space="preserve">=={{limba|fra}}==
{{cuv|fr}}
{{-etimologie-}}
Din franceză veche ''[[fotre]]'', care provine din latină ''[[futuere]]'' &lt; forma de prezent infinitiv activ pentru ''[[futuo|futuō]]'' („a [[fute]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/futʁ/}}
* {{audio|Fr-foutre.ogg|Audio}}
{{-verb-|fra}}
'''foutre'''
#(''înv., vulgar, v.tranz'') a [[face]] [[sex]], a [[fute]], a [[regula]]
#:''Elle a '''foutu''' avec mes amis''.
#:: Ea s-a '''futut''' cu prietenii mei.
#(''vulgar, v.tranz'') a [[face]] 
#:''J'ai aucune idée de ce que je '''fous'''.''
#:: N-am nicio idee ce pula mea '''fac'''.
#(''vulgar, v.tranz'') a [[da]]
#:'''''Fous'''-moi la paix !''
#:: '''Dă'''-mi pace!
#(''vulgar, v.refl'') a [[pleca]], a [[dispărea]], a [[se]] [[duce]] [[în]] [[pulă]], a [[se]] [[duce]] [[în]] [[pizda]] [[mă-sii]], a [[se]] [[duce]] [[în]] [[futere]], a [[se]] [[duce]] [[în]] [[sloboz]], a [[se]] [[duce]] [[în]] [[morții]] [[mă-sii]]
#:''Il peut aller se faire '''foutre'''.''
#:: El poate să '''plece'''.
&lt;center&gt;
====Conjugare====

{| style=&quot;background:#F0F0F0&quot;
|-
! colspan=&quot;3&quot; style=&quot;background:#e2e4c0&quot; |'''Infinitiv'''
| colspan=&quot;5&quot; | foutre
|-
! colspan=&quot;3&quot; style=&quot;background:#e2e4c0&quot; |'''Prezent continuu'''
| colspan=&quot;5&quot; | foutant
|-
! colspan=&quot;3&quot; style=&quot;background:#e2e4c0&quot; |'''Trecut continuu'''
| colspan=&quot;5&quot; | (avoir) foutu
|-
! colspan=&quot;2&quot; rowspan=&quot;2&quot; style=&quot;background:#C0C0C0&quot; |'''Persoana'''
! colspan=&quot;3&quot; style=&quot;background:#C0C0C0&quot; | singular
! colspan=&quot;3&quot; style=&quot;background:#C0C0C0&quot; | plural
|-
! style=&quot;background:#C0C0C0;width:12.5%&quot; | I
! style=&quot;background:#C0C0C0;width:12.5%&quot; | II
! style=&quot;background:#C0C0C0;width:12.5%&quot; | III
! style=&quot;background:#C0C0C0;width:12.5%&quot; | I
! style=&quot;background:#C0C0C0;width:12.5%&quot; | II
! style=&quot;background:#C0C0C0;width:12.5%&quot; | III
|-
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; rowspan=&quot;5&quot;|'''Indicativ'''
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; |
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; | je
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; | tu
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; | il
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; | nous
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; | vous
! style=&quot;background:#c0cfe4&quot; | ils
|-
! style=&quot;height:3em;background:#c0cfe4&quot; |'''Prezent'''
| fous
| fous
| fout
| foutons
| foutez
| foutent
|-
! style=&quot;height:3em;background:#c0cfe4&quot; |'''Imperfect'''
| foutais
| foutais
| foutait
| foutions
| foutiez
| foutaient
|-
! style=&quot;height:3em;background:#c0cfe4&quot; |'''Trecut perfect'''
| foutis
| foutis
| foutit
| foutîmes
| foutîtes
| foutirent
|-
! style=&quot;height:3em;background:#c0cfe4&quot; |'''Viitor'''
| foutrai
| foutras
| foutra
| foutrons
| foutrez
| foutront
|-
! colspan=&quot;2&quot; style=&quot;height:3em;background:#c0cfe4&quot; |'''Condițional'''
| foutrais
| foutrais
| foutrait
| foutrions
| foutriez
| foutraient
|-
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; rowspan=&quot;3&quot; |'''Subjunctiv'''
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | 
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | que je
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | que tu
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | qu'il
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | que nous
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | que vous
! style=&quot;background:#c0e4c0&quot; | qu'ils
|-
! style=&quot;height:3em;background:#c0e4c0&quot; |'''Prezent'''
| foute
| foutes
| foute
| foutions
| foutiez
| foutent
|-
! style=&quot;height:3em;background:#c0e4c0&quot; rowspan=&quot;1&quot; |'''Imperfect'''
| foutisse
| foutisses
| foutît
| foutissions
| foutissiez
| foutissent
|-
! colspan=&quot;2&quot; rowspan=&quot;2&quot; style=&quot;height:3em;background:#e4d4c0&quot; |'''Imperativ'''
! style=&quot;background:#e4d4c0&quot; | -
! style=&quot;background:#e4d4c0&quot; | tu
! style=&quot;background:#e4d4c0&quot; | -
! style=&quot;background:#e4d4c0&quot; | nous
! style=&quot;background:#e4d4c0&quot; | vous
! style=&quot;background:#e4d4c0&quot; | -
|-
|
| fous
| 
| foutons
| foutez
| 
|}
&lt;/center&gt;
{{-substantiv-|fra}}
'''foutre''' {{m}}, {{inv}}
#(''vulgar, argou'') [[sloboz]], [[sămânță]], [[spermă]] 
{{-sin-}}
* [[faire]], [[donner]], [[baiser]], [[partir]], [[sperme]]
{{-interjecție-|fra}}
'''foutre'''!
#(''înv., vulgar'') [[futu-i]]!, [[băga-mi-aș]]!, [[la naiba]]!, [[drace]]!

[[Categorie:Cuvinte vulgare în franceză]]
[[Categorie:Înjurături în franceză]]</text>
      <sha1>frsv1kge4rfn9reh31epg8uma3npgez</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>fuck you</title>
    <ns>0</ns>
    <id>204589</id>
    <revision>
      <id>1012792</id>
      <parentid>985408</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:04:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012792</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1049" sha1="orxk6q5qcg47r5wzjcrg2byxmfw7em9" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfʌk juː/}}
* {{audio|en-us-fuck you.ogg|Audio (SUA)}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfɐk jʉː/}} (Australia)
* {{audio|en-au-fuck you.ogg|Audio (Australia)}}
{{-locuțiune-|eng}}
# (''argou'', ''vulgar'') [[să te fut]]!, [[futu-te]]!, [[du-te dracului]]!, [[du-te la dracu']]!, [[du-te la naiba]]!, [[du-te în pula mea]]!, [[du-te în pizda mă-tii]]!, [[du-te în morții mă-tii]]!, [[du-te în căcat]]!, [[îmi bag pula în tine]]!, [[te bag în pizda mă-tii]]!, [[muie]]!, [[să-ți dau la muie]]!, [[ți-o dau la muie]]!
#: ''So you're not gonna help me?! Well, '''fuck you'''!''
#:: ''Deci nu ai de gând să mă ajuți?! '''Să te fut în gură'''!''
#: ''What made you decide to mistreat him? '''Fuck you''', that's what.''
#:: ''De ce ai hotărât să te porți atât de urât cu el? '''Bag pula în mă-ta''', asta e.''
#: ''You've done enough to ruin our outing, so '''fuck you'''!''
#:: ''Ai făcut destule ca să ne strici ieșirea, așa că mai '''du-te în pula mea'''!''</text>
      <sha1>orxk6q5qcg47r5wzjcrg2byxmfw7em9</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012834</id>
      <parentid>1012792</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:20:16Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012834</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1230" sha1="cxpeybhzansc2fhkyr687b32n99tl0h" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Din ''(to) [[fuck]]'' („a [[fute]]”) + ''[[you]]'' („[[tu]]; [[tine]]; [[te]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfʌk juː/}}
* {{audio|en-us-fuck you.ogg|Audio (SUA)}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfɐk jʉː/}} (Australia)
* {{audio|en-au-fuck you.ogg|Audio (Australia)}}
{{-locuțiune-|eng}}
'''[[fuck]] [[you]]'''
#(''argou, vulgar'') [[să te fut]]!, [[futu-te]]!, [[du-te dracului]]!, [[du-te la dracu']]!, [[du-te la naiba]]!, [[du-te în pula mea]]!, [[du-te în pizda mă-tii]]!, [[du-te în morții mă-tii]]!, [[du-te în căcat]]!, [[îmi bag pula în tine]]!, [[te bag în pizda mă-tii]]!, [[muie]]!, [[să-ți dau la muie]]!, [[ți-o dau la muie]]!
#:''So you're not gonna help me?! Well, '''fuck you'''!''
#::''Deci nu ai de gând să mă ajuți?! '''Să te fut în gură'''!''
#:''What made you decide to mistreat him? '''Fuck you''', that's what.''
#::''De ce ai hotărât să te porți atât de urât cu el? '''Bag pula în mă-ta''', asta e.''
#:''You've done enough to ruin our outing, so '''fuck you'''!''
#::''Ai făcut destule ca să ne strici ieșirea, așa că mai '''du-te în pula mea'''!''
===Referințe===
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]</text>
      <sha1>cxpeybhzansc2fhkyr687b32n99tl0h</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012839</id>
      <parentid>1012834</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:30:15Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012839</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1270" sha1="nt644n512odhxwarqlhcqpsy4nhj4a3" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
Din ''(to) [[fuck]]'' („a [[fute]]”) + ''[[you]]'' („[[tu]]; [[tine]]; [[te]]”).
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfʌk juː/}}
* {{audio|en-us-fuck you.ogg|Audio (SUA)}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈfɐk jʉː/}} (Australia)
* {{audio|en-au-fuck you.ogg|Audio (Australia)}}
{{-locuțiune-|eng}}
'''[[fuck]] [[you]]'''
#(''argou, vulgar'') [[să te fut]]!, [[futu-te]]!, [[du-te dracului]]!, [[du-te la dracu']]!, [[du-te la naiba]]!, [[du-te în pula mea]]!, [[du-te în pizda mă-tii]]!, [[du-te în morții mă-tii]]!, [[du-te în căcat]]!, [[îmi bag pula în tine]]!, [[te bag în pizda mă-tii]]!, [[muie]]!, [[să-ți dau la muie]]!, [[ți-o dau la muie]]!
#:''So you're not gonna help me?! Well, '''fuck you'''!''
#::''Deci nu ai de gând să mă ajuți?! '''Să te fut în gură'''!''
#:''What made you decide to mistreat him? '''Fuck you''', that's what.''
#::''De ce ai hotărât să te porți atât de urât cu el? '''Bag pula în mă-ta''', asta e.''
#:''You've done enough to ruin our outing, so '''fuck you'''!''
#::''Ai făcut destule ca să ne strici ieșirea, așa că mai '''du-te în pula mea'''!''
===Referințe===
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
[[Categorie:Înjurături în engleză]]</text>
      <sha1>nt644n512odhxwarqlhcqpsy4nhj4a3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Utilizator:Pafsanias/Glosar-A</title>
    <ns>2</ns>
    <id>211388</id>
    <revision>
      <id>1012780</id>
      <parentid>1012703</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T12:13:33Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* C */ colaj</comment>
      <origin>1012780</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="87471" sha1="9gs6w2p5j9rstjce0gpdh9hmapnc2ne" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].

{{cuprinscompact}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].

{{cuprinscompact}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].

{{cuprinscompact}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>9gs6w2p5j9rstjce0gpdh9hmapnc2ne</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012781</id>
      <parentid>1012780</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T12:25:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* F */ colaj</comment>
      <origin>1012781</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="111020" sha1="3s8bfl1315bcdifn1phpl5zhn26elbg" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].

{{cuprinscompact}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].

{{cuprinscompact}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].

{{cuprinscompact}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].

{{cuprinscompact}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.

{{cuprinscompact}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 

{{cuprinscompact}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].

{{cuprinscompact}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').

{{cuprinscompact}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.

{{cuprinscompact}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].

{{cuprinscompact}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>3s8bfl1315bcdifn1phpl5zhn26elbg</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012782</id>
      <parentid>1012781</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T12:27:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* L */ colaj</comment>
      <origin>1012782</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="125150" sha1="rjgu7b0migynmief2iw8z7ukdtez2uz" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].

{{cuprinscompact}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].

{{cuprinscompact}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].

{{cuprinscompact}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].

{{cuprinscompact}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.

{{cuprinscompact}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 

{{cuprinscompact}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].

{{cuprinscompact}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').

{{cuprinscompact}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.

{{cuprinscompact}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].

{{cuprinscompact}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.

{{cuprinscompact}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.

{{cuprinscompact}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.

{{cuprinscompact}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>rjgu7b0migynmief2iw8z7ukdtez2uz</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012783</id>
      <parentid>1012782</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T12:28:45Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* O */ colaj</comment>
      <origin>1012783</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="152236" sha1="8hth6xh8xmho3xn809ekewm6oltedl0" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].

{{cuprinscompact}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].

{{cuprinscompact}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].

{{cuprinscompact}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].

{{cuprinscompact}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.

{{cuprinscompact}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 

{{cuprinscompact}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].

{{cuprinscompact}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').

{{cuprinscompact}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.

{{cuprinscompact}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].

{{cuprinscompact}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.

{{cuprinscompact}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.

{{cuprinscompact}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.

{{cuprinscompact}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].

{{cuprinscompact}}

== P ==
* '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii.
* '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]].
* '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]].
* '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt.
{{Wikipedia|Paronim}}
* '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]].
{{Wikipedia|Parte de vorbire}}
* '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]].
* '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]].
* '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. 
* '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]].
* '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia.
{{Wikipedia|Persoană (gramatică)}}
* '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]].
* '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]].
{{Wikipedia|Pleonasm}}
* '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]].
* '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''.
{{Wikipedia|Pluralis majestatis}}
* '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul.
* '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]].
* '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. 
{{Wikipedia|Poligloție}}
* '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''.
* '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]].
* '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă.
* '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Prezumtiv}}
* '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. 
* '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''.
{{Wikipedia|Propoziție gramaticală}}
* '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. 
* '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''.
* '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]].
{{Wikipedia|Propoziție atributivă}}
* '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă.
* '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul.
* '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]].
{{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}}
* '''[[propoziție circumstanțială]]''' -  [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție.
* '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă.
{{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}}
* '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[propoziție de excepție]]''' -  [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]].
* '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''.
{{Wikipedia|Propoziție principală}}
* '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]].
* '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''.
* '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''.
{{Wikipedia|Psiholingvistică}}
* '''[[psiholingvistică]]'''  - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc.
* '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. 
* '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' -  [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]].
* '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''.

{{cuprinscompact}}

== R ==
{{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}}
* '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''.
* '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]].
* '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Raport de coordonare}} 
* '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a.
* '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]].
* '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]].
* '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''.
* '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e.
* '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă.
* '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă.
{{Wikipedia|Recțiune}}
* '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor.
* '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]].
{{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}}
* '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]].
* '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''.
{{Wikipedia|Reduplicare}}
* '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă.
* '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă.
{{Wikipedia|Registru de limbă}}
* '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''.
* '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc.
* '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă.
* '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]].
* '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii.
{{Wikipedia|Limba rusă}}
* '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''.

{{cuprinscompact}}

== S ==
{{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}}
* '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''.
* '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''.
{{Wikipedia|Limba sârbocroată}}
* '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]].
* '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Schimbare fonetică}}
* '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]].
* '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]].
* '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]].
* '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]].
{{Wikipedia|Semantică}}
* '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''.
* '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''.
{{Wikipedia|Semiotică}}
* '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora.
* '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''.
{{Wikipedia|Semivocală}}
* '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''.
* '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]].
* '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc.
{{Wikipedia|Semn diacritic}}
* '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă.
* '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''.
* '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia.
* '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia.
{{Wikipedia|Peiorativ}}
* '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]].
* '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului.
* '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia.
* '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''.
* '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]].
* '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]].
* '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''.
{{Wikipedia|Sincronic și diacronic}}
* '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]].
* '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''.
{{Wikipedia|Limba slavonă}}
* '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]].
* '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e.
* '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]].
{{Wikipedia|Standard Average European}}
* '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]].
* '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]].
{{Wikipedia|Strat (lingvistică)}}
* '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]].
* '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}}
* '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv.
* '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]].
{{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}}
* '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]].
{{Wikipedia|Subiect (gramatică)}}
* '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]].
* '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]].
* '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate.
* '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele).
* '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]].
* '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]].
* '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i.
* '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]].
* '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. 

{{cuprinscompact}}

== Ș ==
* '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''.

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>8hth6xh8xmho3xn809ekewm6oltedl0</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012784</id>
      <parentid>1012783</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T12:29:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* Ș */ colaj</comment>
      <origin>1012784</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="164764" sha1="md5fhi5tla260haivaqth017hggoojv" xml:space="preserve">== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 

{{cuprinscompact}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].

{{cuprinscompact}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].

{{cuprinscompact}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].

{{cuprinscompact}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].

{{cuprinscompact}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.

{{cuprinscompact}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 

{{cuprinscompact}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].

{{cuprinscompact}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').

{{cuprinscompact}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.

{{cuprinscompact}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].

{{cuprinscompact}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.

{{cuprinscompact}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.

{{cuprinscompact}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.

{{cuprinscompact}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].

{{cuprinscompact}}

== P ==
* '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii.
* '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]].
* '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]].
* '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt.
{{Wikipedia|Paronim}}
* '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]].
{{Wikipedia|Parte de vorbire}}
* '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]].
* '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]].
* '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. 
* '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]].
* '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia.
{{Wikipedia|Persoană (gramatică)}}
* '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]].
* '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]].
{{Wikipedia|Pleonasm}}
* '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]].
* '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''.
{{Wikipedia|Pluralis majestatis}}
* '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul.
* '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]].
* '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. 
{{Wikipedia|Poligloție}}
* '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''.
* '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]].
* '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă.
* '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Prezumtiv}}
* '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. 
* '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''.
{{Wikipedia|Propoziție gramaticală}}
* '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. 
* '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''.
* '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]].
{{Wikipedia|Propoziție atributivă}}
* '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă.
* '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul.
* '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]].
{{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}}
* '''[[propoziție circumstanțială]]''' -  [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție.
* '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă.
{{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}}
* '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[propoziție de excepție]]''' -  [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]].
* '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''.
{{Wikipedia|Propoziție principală}}
* '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]].
* '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''.
* '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''.
{{Wikipedia|Psiholingvistică}}
* '''[[psiholingvistică]]'''  - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc.
* '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. 
* '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' -  [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]].
* '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''.

{{cuprinscompact}}

== R ==
{{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}}
* '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''.
* '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]].
* '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Raport de coordonare}} 
* '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a.
* '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]].
* '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]].
* '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''.
* '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e.
* '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă.
* '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă.
{{Wikipedia|Recțiune}}
* '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor.
* '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]].
{{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}}
* '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]].
* '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''.
{{Wikipedia|Reduplicare}}
* '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă.
* '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă.
{{Wikipedia|Registru de limbă}}
* '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''.
* '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc.
* '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă.
* '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]].
* '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii.
{{Wikipedia|Limba rusă}}
* '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''.

{{cuprinscompact}}

== S ==
{{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}}
* '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''.
* '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''.
{{Wikipedia|Limba sârbocroată}}
* '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]].
* '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Schimbare fonetică}}
* '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]].
* '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]].
* '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]].
* '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]].
{{Wikipedia|Semantică}}
* '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''.
* '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''.
{{Wikipedia|Semiotică}}
* '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora.
* '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''.
{{Wikipedia|Semivocală}}
* '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''.
* '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]].
* '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc.
{{Wikipedia|Semn diacritic}}
* '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă.
* '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''.
* '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia.
* '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia.
{{Wikipedia|Peiorativ}}
* '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]].
* '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului.
* '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia.
* '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''.
* '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]].
* '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]].
* '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''.
{{Wikipedia|Sincronic și diacronic}}
* '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]].
* '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''.
{{Wikipedia|Limba slavonă}}
* '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]].
* '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e.
* '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]].
{{Wikipedia|Standard Average European}}
* '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]].
* '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]].
{{Wikipedia|Strat (lingvistică)}}
* '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]].
* '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}}
* '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv.
* '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]].
{{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}}
* '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]].
{{Wikipedia|Subiect (gramatică)}}
* '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]].
* '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]].
* '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate.
* '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele).
* '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]].
* '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]].
* '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i.
* '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]].
* '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. 

{{cuprinscompact}}

== Ș ==
* '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''.

{{cuprinscompact}}

== T ==
* '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]].
{{Wikipedia|Tautologie}}
* '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție.
* '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]].
* '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă.
* '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e.
* '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e.
{{Wikipedia|Teoria relevanței}}
* '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]].
* '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e.
* '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență.
{{Wikipedia|Terminologie}}
* '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]].
* '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]].
{{Wikipedia|Timp (gramatică)}}
* '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri.
* '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]].
{{Wikipedia|Tipologie lingvistică}}
* '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă.
* '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]].
{{Wikipedia|Topică V1}}
* '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului.
{{Wikipedia|Traducere}}
* '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia.
* '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]).
* '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]].
{{Wikipedia|Traducere mobilă}}
* '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]].
* '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]].
* '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]].
* '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]].
{{Wikipedia|Transliterare}}
* '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]].
* '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. 
* '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]].

{{cuprinscompact}}

== U ==
{{Wikipedia|Umlaut}}
* '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut.
* '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor.
* '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''.
* '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor.

{{cuprinscompact}}

== V ==
{{Wikipedia|Valență (lingvistică)}}
* '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia.
* '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]].
* '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element.
* '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”).
{{Wikipedia|Verb}}
* '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]].
* '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei.
{{Wikipedia|Verb auxiliar}}
* '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc.
* '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''.
* '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''.
* '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor.
* '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor.
{{Wikipedia|Virgulă}}
* '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]).
* '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i.
* '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]].
{{Wikipedia|Vocală}}
* '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. 
* '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi.
{{Wikipedia|Volapük}}
* '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e.
* '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''.
{{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}}
* '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]].
* '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e.
* '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]].
* '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă.

{{cuprinscompact}}

== X ==
* '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e.

{{cuprinscompact}}</text>
      <sha1>md5fhi5tla260haivaqth017hggoojv</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012788</id>
      <parentid>1012784</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T17:56:24Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>{{Cuprins alfabet}}</comment>
      <origin>1012788</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="164832" sha1="jnc66p618c5l54cehovhk1qqbagu14c" xml:space="preserve">{{Cuprins alfabet}}

== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].


{{Cuprins alfabet}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].


{{Cuprins alfabet}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].


{{Cuprins alfabet}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].


{{Cuprins alfabet}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.


{{Cuprins alfabet}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 


{{Cuprins alfabet}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].


{{Cuprins alfabet}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').


{{Cuprins alfabet}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.


{{Cuprins alfabet}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].


{{Cuprins alfabet}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.


{{Cuprins alfabet}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].


{{Cuprins alfabet}}

== P ==
* '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii.
* '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]].
* '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]].
* '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt.
{{Wikipedia|Paronim}}
* '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]].
{{Wikipedia|Parte de vorbire}}
* '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]].
* '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]].
* '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. 
* '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]].
* '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia.
{{Wikipedia|Persoană (gramatică)}}
* '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]].
* '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]].
{{Wikipedia|Pleonasm}}
* '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]].
* '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''.
{{Wikipedia|Pluralis majestatis}}
* '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul.
* '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]].
* '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. 
{{Wikipedia|Poligloție}}
* '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''.
* '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]].
* '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă.
* '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Prezumtiv}}
* '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. 
* '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''.
{{Wikipedia|Propoziție gramaticală}}
* '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. 
* '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''.
* '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]].
{{Wikipedia|Propoziție atributivă}}
* '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă.
* '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul.
* '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]].
{{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}}
* '''[[propoziție circumstanțială]]''' -  [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție.
* '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă.
{{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}}
* '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[propoziție de excepție]]''' -  [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]].
* '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''.
{{Wikipedia|Propoziție principală}}
* '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]].
* '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''.
* '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''.
{{Wikipedia|Psiholingvistică}}
* '''[[psiholingvistică]]'''  - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc.
* '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. 
* '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' -  [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]].
* '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== R ==
{{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}}
* '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''.
* '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]].
* '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Raport de coordonare}} 
* '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a.
* '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]].
* '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]].
* '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''.
* '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e.
* '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă.
* '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă.
{{Wikipedia|Recțiune}}
* '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor.
* '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]].
{{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}}
* '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]].
* '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''.
{{Wikipedia|Reduplicare}}
* '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă.
* '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă.
{{Wikipedia|Registru de limbă}}
* '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''.
* '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc.
* '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă.
* '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]].
* '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii.
{{Wikipedia|Limba rusă}}
* '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''.


{{Cuprins alfabet}}

== S ==
{{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}}
* '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''.
* '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''.
{{Wikipedia|Limba sârbocroată}}
* '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]].
* '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Schimbare fonetică}}
* '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]].
* '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]].
* '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]].
* '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]].
{{Wikipedia|Semantică}}
* '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''.
* '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''.
{{Wikipedia|Semiotică}}
* '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora.
* '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''.
{{Wikipedia|Semivocală}}
* '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''.
* '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]].
* '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc.
{{Wikipedia|Semn diacritic}}
* '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă.
* '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''.
* '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia.
* '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia.
{{Wikipedia|Peiorativ}}
* '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]].
* '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului.
* '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia.
* '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''.
* '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]].
* '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]].
* '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''.
{{Wikipedia|Sincronic și diacronic}}
* '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]].
* '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''.
{{Wikipedia|Limba slavonă}}
* '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]].
* '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e.
* '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]].
{{Wikipedia|Standard Average European}}
* '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]].
* '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]].
{{Wikipedia|Strat (lingvistică)}}
* '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]].
* '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}}
* '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv.
* '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]].
{{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}}
* '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]].
{{Wikipedia|Subiect (gramatică)}}
* '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]].
* '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]].
* '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate.
* '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele).
* '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]].
* '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]].
* '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i.
* '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]].
* '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== Ș ==
* '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== T ==
* '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]].
{{Wikipedia|Tautologie}}
* '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție.
* '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]].
* '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă.
* '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e.
* '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e.
{{Wikipedia|Teoria relevanței}}
* '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]].
* '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e.
* '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență.
{{Wikipedia|Terminologie}}
* '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]].
* '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]].
{{Wikipedia|Timp (gramatică)}}
* '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri.
* '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]].
{{Wikipedia|Tipologie lingvistică}}
* '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă.
* '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]].
{{Wikipedia|Topică V1}}
* '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului.
{{Wikipedia|Traducere}}
* '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia.
* '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]).
* '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]].
{{Wikipedia|Traducere mobilă}}
* '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]].
* '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]].
* '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]].
* '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]].
{{Wikipedia|Transliterare}}
* '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]].
* '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. 
* '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]].


{{Cuprins alfabet}}

== U ==
{{Wikipedia|Umlaut}}
* '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut.
* '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor.
* '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''.
* '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor.


{{Cuprins alfabet}}

== V ==
{{Wikipedia|Valență (lingvistică)}}
* '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia.
* '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]].
* '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element.
* '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”).
{{Wikipedia|Verb}}
* '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]].
* '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei.
{{Wikipedia|Verb auxiliar}}
* '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc.
* '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''.
* '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''.
* '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor.
* '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor.
{{Wikipedia|Virgulă}}
* '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]).
* '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i.
* '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]].
{{Wikipedia|Vocală}}
* '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. 
* '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi.
{{Wikipedia|Volapük}}
* '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e.
* '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''.
{{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}}
* '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]].
* '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e.
* '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]].
* '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă.


{{Cuprins alfabet}}

== X ==
* '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e.

{{Cuprins alfabet}}</text>
      <sha1>jnc66p618c5l54cehovhk1qqbagu14c</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Format:Cuprins alfabet</title>
    <ns>10</ns>
    <id>211460</id>
    <revision>
      <id>1012787</id>
      <timestamp>2026-08-06T17:44:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>Format cuprins ordine alfabetică limba română</comment>
      <origin>1012787</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="693" sha1="kvoqck0wvoxhszfdsfuh9ixm1gvfh23" xml:space="preserve">&lt;div style=&quot;float:right; padding:0.8em 0em 0em 0em&quot;&gt;&lt;small&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;[[#top|↑]] &amp;nbsp; [[#A|A]] &amp;nbsp; [[#Ă|Ă]] &amp;nbsp; [[#Â|Â]] &amp;nbsp; [[#B|B]] &amp;nbsp; [[#C|C]] &amp;nbsp; [[#D|D]] &amp;nbsp; [[#E|E]] &amp;nbsp; [[#F|F]] &amp;nbsp; [[#G|G]] &amp;nbsp; [[#H|H]] &amp;nbsp; [[#I|I]] &amp;nbsp; [[#Î|Î]] &amp;nbsp; [[#J|J]] &amp;nbsp; [[#K|K]] &amp;nbsp; [[#L|L]] &amp;nbsp; [[#M|M]] &amp;nbsp; [[#N|N]] &amp;nbsp; [[#O|O]] &amp;nbsp; [[#P|P]] &amp;nbsp; [[#Q|Q]] &amp;nbsp; [[#R|R]] &amp;nbsp; [[#S|S]] &amp;nbsp; [[#Ș|Ș]] &amp;nbsp; [[#T|T]] &amp;nbsp; [[#Ț|Ț]] &amp;nbsp; [[#U|U]] &amp;nbsp; [[#V|V]] &amp;nbsp; [[#W|W]] &amp;nbsp; [[#X|X]] &amp;nbsp; [[#Y|Y]] &amp;nbsp; [[#Z|Z]] &amp;nbsp; [[#footer|↓]]&lt;/small&gt;&lt;/div&gt;&lt;noinclude&gt;[[Categorie:Formate TOC|{{PAGENAME}}]]&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>kvoqck0wvoxhszfdsfuh9ixm1gvfh23</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>tabarnak</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211461</id>
    <revision>
      <id>1012793</id>
      <timestamp>2026-08-06T20:23:18Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|fr}}== {{cuv|fr}} {{-etimologie-}} Din franceza din Québec ''[[tabernacle]]'', prin modificarea populară a pronunției și ortografiei. Inițial desemna [[tabernacol]]ul din biserică, devenind ulterior unul dintre cele mai puternice [[sacre]] (înjurături blasfemiatoare) din franceza quebecheză. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ta.baʁ.nak/}} (Québec) * {{audio|FR-tabarnak.ogg|Audio (Québec, Côte-Nord)}} * {{audio|LL-Q150 (fra)-DenisdeShawi-tabarnak.wav|Au...</comment>
      <origin>1012793</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1964" sha1="kx8jm87uvux9n5a1jr6l7lrvjmr4nxw" xml:space="preserve">=={{limba|fr}}==
{{cuv|fr}}
{{-etimologie-}}
Din franceza din Québec ''[[tabernacle]]'', prin modificarea populară a pronunției și ortografiei. Inițial desemna [[tabernacol]]ul din biserică, devenind ulterior unul dintre cele mai puternice [[sacre]] (înjurături blasfemiatoare) din franceza quebecheză.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ta.baʁ.nak/}} (Québec)
* {{audio|FR-tabarnak.ogg|Audio (Québec, Côte-Nord)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-DenisdeShawi-tabarnak.wav|Audio (Canada, Shawinigan)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-LoquaxFR-tabarnak.wav|Audio (Franța, Vosges)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-Jérémy-Günther-Heinz Jähnick-tabarnak.wav|Audio (Franța, Somain)}}
{{-interjecție-|fr}}
# (''Québec'', ''argou'', ''vulgar'', ''blasfemator'') [[futu-i]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[morții mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]! Exclamație care exprimă furie, indignare, surpriză sau uimire; poate funcționa și ca intensificator.
#: '''''Tabarnak''' ! Ce gars-là, c'est un chien sale.''
#:: '''''Futu-i'''! Ăla e un nenorocit.''
#: ''Roman Reigns, écoute-moi bien : demain soir, t'es chez moi, '''tabarnak''' !''
#:: ''Roman Reigns, ascultă-mă bine: mâine seară ești la mine acasă, '''în Paștele mă-tii'''!''
#: ''Je suis '''en tabarnak''' contre lui !''
#:: ''Sunt '''al dracului de''' nervos pe el!''
{{-sin-}}
* [[câlisse]]
* [[crisse]]
* [[ostie]]
{{-expr-}}
* [[en tabarnak]]
* [[ostie de tabarnak]]
{{-substantiv-|fr}}
'''tabarnak''', {{m}}
# (''Québec'', ''vulgar'') [[pișat]], [[bulangiu]], [[handicapat]], [[bou]], [[muist]].
#: ''Jean est un gros '''tabarnak''' de voleur.''
#:: ''Jean e un '''pișat''' de hoț.''
#: ''Tu crèveras pas toi aussi, mon tabarnak !''
#:: ''N-o să mori și tu, '''handicapatule'''!''
{{-sin-}}
* [[con]]
* [[connard]]
* [[salaud]]
{{-expr-}}
* [[tabarnaker]]
* [[tabarnacquer]]
* [[tabarnaquer]]
* [[tabarnaquement]]
* [[tabarnacos]]</text>
      <sha1>kx8jm87uvux9n5a1jr6l7lrvjmr4nxw</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012794</id>
      <parentid>1012793</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T20:24:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012794</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1986" sha1="q6l986ml6ug7qrck89kp87fzpg66gik" xml:space="preserve">=={{limba|fr}}==
{{cuv|fr}}
{{-etimologie-}}
Din franceza din Québec ''[[tabernacle]]'', prin modificarea populară a pronunției și ortografiei. Inițial desemna [[tabernacol]]ul din biserică, devenind ulterior unul dintre cele mai puternice [[sacre]] (înjurături blasfemiatoare) din franceza quebecheză.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ta.baʁ.nak/}} (Québec)
* {{audio|FR-tabarnak.ogg|Audio (Québec, Côte-Nord)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-DenisdeShawi-tabarnak.wav|Audio (Canada, Shawinigan)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-LoquaxFR-tabarnak.wav|Audio (Franța, Vosges)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-Jérémy-Günther-Heinz Jähnick-tabarnak.wav|Audio (Franța, Somain)}}
{{-interjecție-|fr}}
# (''Québec'', ''argou'', ''vulgar'', ''blasfemator'') [[futu-i]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[morții mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]! [[biserica mă-sii]]! Exclamație care exprimă furie, indignare, surpriză sau uimire; poate funcționa și ca intensificator.
#: '''''Tabarnak''' ! Ce gars-là, c'est un chien sale.''
#:: '''''Futu-i'''! Ăla e un nenorocit.''
#: ''Roman Reigns, écoute-moi bien : demain soir, t'es chez moi, '''tabarnak''' !''
#:: ''Roman Reigns, ascultă-mă bine: mâine seară ești la mine acasă, '''în Paștele mă-tii'''!''
#: ''Je suis '''en tabarnak''' contre lui !''
#:: ''Sunt '''al dracului de''' nervos pe el!''
{{-sin-}}
* [[câlisse]]
* [[crisse]]
* [[ostie]]
{{-expr-}}
* [[en tabarnak]]
* [[ostie de tabarnak]]
{{-substantiv-|fr}}
'''tabarnak''', {{m}}
# (''Québec'', ''vulgar'') [[pișat]], [[bulangiu]], [[handicapat]], [[bou]], [[muist]].
#: ''Jean est un gros '''tabarnak''' de voleur.''
#:: ''Jean e un '''pișat''' de hoț.''
#: ''Tu crèveras pas toi aussi, mon tabarnak !''
#:: ''N-o să mori și tu, '''handicapatule'''!''
{{-sin-}}
* [[con]]
* [[connard]]
* [[salaud]]
{{-expr-}}
* [[tabarnaker]]
* [[tabarnacquer]]
* [[tabarnaquer]]
* [[tabarnaquement]]
* [[tabarnacos]]</text>
      <sha1>q6l986ml6ug7qrck89kp87fzpg66gik</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012833</id>
      <parentid>1012794</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:10:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <origin>1012833</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1985" sha1="odu258kmovsrse6nbxqzx2j9qh0nt6j" xml:space="preserve">=={{limba|fr}}==
{{cuv|fr}}
{{-etimologie-}}
Din franceza din Québec ''[[tabernacle]]'', prin modificarea populară a pronunției și ortografiei. Inițial desemna [[tabernacol]]ul din biserică, devenind ulterior unul dintre cele mai puternice [[sacre]] (înjurături blasfematoare) din franceza quebecoeză.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ta.baʁ.nak/}} (Québec)
* {{audio|FR-tabarnak.ogg|Audio (Québec, Côte-Nord)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-DenisdeShawi-tabarnak.wav|Audio (Canada, Shawinigan)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-LoquaxFR-tabarnak.wav|Audio (Franța, Vosges)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-Jérémy-Günther-Heinz Jähnick-tabarnak.wav|Audio (Franța, Somain)}}
{{-interjecție-|fr}}
# (''Québec'', ''argou'', ''vulgar'', ''blasfemator'') [[futu-i]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[morții mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]! [[biserica mă-sii]]! Exclamație care exprimă furie, indignare, surpriză sau uimire; poate funcționa și ca intensificator.
#: '''''Tabarnak''' ! Ce gars-là, c'est un chien sale.''
#:: '''''Futu-i'''! Ăla e un nenorocit.''
#: ''Roman Reigns, écoute-moi bien : demain soir, t'es chez moi, '''tabarnak''' !''
#:: ''Roman Reigns, ascultă-mă bine: mâine seară ești la mine acasă, '''în Paștele mă-tii'''!''
#: ''Je suis '''en tabarnak''' contre lui !''
#:: ''Sunt '''al dracului de''' nervos pe el!''
{{-sin-}}
* [[câlisse]]
* [[crisse]]
* [[ostie]]
{{-expr-}}
* [[en tabarnak]]
* [[ostie de tabarnak]]
{{-substantiv-|fr}}
'''tabarnak''', {{m}}
# (''Québec'', ''vulgar'') [[pișat]], [[bulangiu]], [[handicapat]], [[bou]], [[muist]].
#: ''Jean est un gros '''tabarnak''' de voleur.''
#:: ''Jean e un '''pișat''' de hoț.''
#: ''Tu crèveras pas toi aussi, mon tabarnak !''
#:: ''N-o să mori și tu, '''handicapatule'''!''
{{-sin-}}
* [[con]]
* [[connard]]
* [[salaud]]
{{-expr-}}
* [[tabarnaker]]
* [[tabarnacquer]]
* [[tabarnaquer]]
* [[tabarnaquement]]
* [[tabarnacos]]</text>
      <sha1>odu258kmovsrse6nbxqzx2j9qh0nt6j</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012836</id>
      <parentid>1012833</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:28:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <origin>1012836</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2206" sha1="ju8bke0jmc0vwxssevhralf9vn9h7ee" xml:space="preserve">=={{limba|fra}}==
{{cuv|fr}}
{{-etimologie-}}
Din franceză din Québec ''[[tabernacle]]'', prin modificarea populară a pronunției și ortografiei.

Inițial desemna [[tabernacul]]ul din biserică, devenind ulterior unul dintre cele mai puternice sacre (înjurături blasfematoare) din franceza quebecoeză.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ta.baʁ.nak/}} (Québec)
* {{audio|FR-tabarnak.ogg|Audio (Québec, Côte-Nord)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-DenisdeShawi-tabarnak.wav|Audio (Canada, Shawinigan)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-LoquaxFR-tabarnak.wav|Audio (Franța, Vosges)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-Jérémy-Günther-Heinz Jähnick-tabarnak.wav|Audio (Franța, Somain)}}
{{-interjecție-|fra}}
'''tabarnak'''!
#(''în Québec, argou, vulgar, blasfemator'') [[futu-i]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[morții mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]! [[biserica mă-sii]]! ('''exclamație care exprimă furie, indignare, surpriză sau uimire; poate funcționa și ca intensificator''')
#:'''''Tabarnak''' ! Ce gars-là, c'est un chien sale.''
#::'''''Futu-i'''! Ăla e un nenorocit.''
#:''Roman Reigns, écoute-moi bien : demain soir, t'es chez moi, '''tabarnak''' !''
#::''Roman Reigns, ascultă-mă bine: mâine seară ești la mine acasă, '''în Paștele mă-tii'''!''
#:''Je suis '''en tabarnak''' contre lui !''
#::''Sunt '''al dracului de''' nervos pe el!''
{{-sin-}}
* [[câlisse]], [[crisse]], [[ostie]]
{{-expr-}}
* [[en tabarnak]]
* [[ostie de tabarnak]]
{{-substantiv-|fra}}
'''tabarnak''' {{m}}, '''[[tabarnaks]]''' {{p}}
#(''în Québec, vulgar'') [[pișat]], [[bulangiu]], [[handicapat]], [[bou]], [[muist]]
#:''Jean est un gros '''tabarnak''' de voleur.''
#::''Jean e un '''pișat''' de hoț.''
#:''Tu crèveras pas toi aussi, mon tabarnak !''
#::''N-o să mori și tu, '''handicapatule'''!''
{{-sin-}}
* [[con]], [[connard]], [[salaud]]
{{-deriv-}}
* [[tabarnacos]]
* [[tabarnacquer]]
* [[tabarnaker]]
* [[tabarnaquement]]
* [[tabarnaquer]]
===Referințe===
* [http://www.cnrtl.fr/portail// CNRTL.fr]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://fr.wiktionary.org/wiki/ Wiktionnaire]
[[Categorie:Înjurături în franceză]]</text>
      <sha1>ju8bke0jmc0vwxssevhralf9vn9h7ee</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012837</id>
      <parentid>1012836</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:29:12Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012837</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2204" sha1="ploz10jvran7oug43jjrprgi1yvun0d" xml:space="preserve">=={{limba|fra}}==
{{cuv|fr}}
{{-etimologie-}}
Din franceză din Québec ''[[tabernacle]]'', prin modificarea populară a pronunției și ortografiei.

Inițial desemna [[tabernacul]]ul din biserică, devenind ulterior unul dintre cele mai puternice sacre (înjurături blasfematoare) din franceza quebecoeză.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ta.baʁ.nak/}} (Québec)
* {{audio|FR-tabarnak.ogg|Audio (Québec, Côte-Nord)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-DenisdeShawi-tabarnak.wav|Audio (Canada, Shawinigan)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-LoquaxFR-tabarnak.wav|Audio (Franța, Vosges)}}
* {{audio|LL-Q150 (fra)-Jérémy-Günther-Heinz Jähnick-tabarnak.wav|Audio (Franța, Somain)}}
{{-interjecție-|fra}}
'''tabarnak'''!
#(''în Québec, argou, vulgar, blasfemator'') [[futu-i]]!, [[dumnezeii mă-sii]]!, [[anafura mă-sii]]!, [[grijania mă-sii]]!, [[morții mă-sii]]!, [[Paștele mă-sii]]!, [[pizda mă-sii]]! [[biserica mă-sii]]! (''exclamație care exprimă furie, indignare, surpriză sau uimire; poate funcționa și ca intensificator'')
#:'''''Tabarnak''' ! Ce gars-là, c'est un chien sale.''
#::'''''Futu-i'''! Ăla e un nenorocit.''
#:''Roman Reigns, écoute-moi bien : demain soir, t'es chez moi, '''tabarnak''' !''
#::''Roman Reigns, ascultă-mă bine: mâine seară ești la mine acasă, '''în Paștele mă-tii'''!''
#:''Je suis '''en tabarnak''' contre lui !''
#::''Sunt '''al dracului de''' nervos pe el!''
{{-sin-}}
* [[câlisse]], [[crisse]], [[ostie]]
{{-expr-}}
* [[en tabarnak]]
* [[ostie de tabarnak]]
{{-substantiv-|fra}}
'''tabarnak''' {{m}}, '''[[tabarnaks]]''' {{p}}
#(''în Québec, vulgar'') [[pișat]], [[bulangiu]], [[handicapat]], [[bou]], [[muist]]
#:''Jean est un gros '''tabarnak''' de voleur.''
#::''Jean e un '''pișat''' de hoț.''
#:''Tu crèveras pas toi aussi, mon tabarnak !''
#::''N-o să mori și tu, '''handicapatule'''!''
{{-sin-}}
* [[con]], [[connard]], [[salaud]]
{{-deriv-}}
* [[tabarnacos]]
* [[tabarnacquer]]
* [[tabarnaker]]
* [[tabarnaquement]]
* [[tabarnaquer]]
===Referințe===
* [http://www.cnrtl.fr/portail// CNRTL.fr]
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://fr.wiktionary.org/wiki/ Wiktionnaire]
[[Categorie:Înjurături în franceză]]</text>
      <sha1>ploz10jvran7oug43jjrprgi1yvun0d</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>ебать</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211462</id>
    <revision>
      <id>1012795</id>
      <timestamp>2026-08-06T20:40:25Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ru}}== {{cuv|ru}} {{-etimologie-}} Moștenit din slavona comună *''jebati'', din proto-indo-europeanul *''h₃yébʰeti'', înrudit cu polonezul [[jebać]], cehul [[jebat]], slovacul [[jebať]], ucraineanul [[їбати]] și sârbo-croatul [[јебати]]. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/jɪˈbatʲ/}} * {{audio|Ru-Yebat.ogg|Audio}} * {{audio|Ru-еба́ть.ogg|Audio}} * {{audio|LL-Q7737 (rus)-Jordónus-ебать.wav|Audio (Moscova)}} {{-verb-|ru}} # (''tranz...</comment>
      <origin>1012795</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2632" sha1="hzpq39xt181zbinxqjdvae0qam2f4xv" xml:space="preserve">=={{limba|ru}}==
{{cuv|ru}}
{{-etimologie-}}
Moștenit din slavona comună *''jebati'', din proto-indo-europeanul *''h₃yébʰeti'', înrudit cu polonezul [[jebać]], cehul [[jebat]], slovacul [[jebať]], ucraineanul [[їбати]] și sârbo-croatul [[јебати]].
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/jɪˈbatʲ/}}
* {{audio|Ru-Yebat.ogg|Audio}}
* {{audio|Ru-еба́ть.ogg|Audio}}
* {{audio|LL-Q7737 (rus)-Jordónus-ебать.wav|Audio (Moscova)}}
{{-verb-|ru}}
# (''tranzitiv'', ''obscen'') A [[fute]].
#: ''Твоего будущего мужа сейчас где-то '''ебут'''.''
#:: ''Viitorul tău soț se '''fute''' undeva chiar acum.''
# (''figurat'', ''obscen'', ''cu'' [[мозг]]) A [[bate la cap]], a [[fute la cap]], a [[stresa]], a [[enerva]].
#: ''Опять ты ебёшь мне мозг по пустякам!''
#:: ''Iar mă '''fuți la cap''' pentru nimic!''
# (''figurat'', ''obscen'', ''interogativ'' sau ''negativ'') A [[interesa]], a [[păsa]].
#: ''А это тебя '''ебёт'''?''
#:: ''Și pe tine te '''fute grija''' de asta?''
# (''figurat'', ''obscen'') A [[disprețui]], a nu [[păsa]].
#: ''Меня это не '''ебёт'''.''
#:: ''Pe mine mă doare în '''cur''' de asta.''
# (''obscen'', ''argou'') A [[rupe]], a fi foarte bun.
#: ''Эта группа '''ебёт'''.''
#:: ''Trupa asta '''rupe'''.''
# (''obscen'', ''interogativ'' sau ''negativ'') A [[ști]].
#: ''Я '''ебать''' не ебу кто ты такой.''
#:: ''Nu am nici cea mai vagă idee cine '''sloboz''' ești.''
#: ''Я ебу кто он?''
#:: ''De unde '''căcat''' să știu cine e?''
#: ''Я в душе не '''ебу''' зачем это нужно.''
#:: ''N-am nicio idee de ce '''morții mă-sii''' e nevoie de asta.''
{{-sin-}}
* [[поиметь]]
* [[трахать]]
* [[трахаться]]
{{-expr-}}
* [[в душе не ебу]]
* [[ебать-копать]]
{{-interjecție-|ru}}
# (''obscen'') [[să-mi fut una]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[vai de pula mea]]!, [[vai de morții mei]]!, [[vai de pizda mă-sii]]!
#: '''''Ебать ты'''!''
#:: '''''Să-mi bag pula'''!''
# (''obscen'') [[să te fut]]!, [[du-te dracului]]!, [[du-te în pula mea]]!
#: '''''Ебать''', коней, '''ебать'''!''
#:: '''''Să vă fut'''! '''Să vă fut'''!''
{{-expr-}}
* [[ебать-копать]]
* [[ебать-колотить]]
{{-adverb-|ru}}
# (''argou'', ''obscen'') [[foarte]], [[futere de]], [[ca pula de]], [[până în futere]], [[extrem de]], [[al dracului de]], [[o grămadă]].
#: ''Их было '''ебать''' как много!''
#:: ''Erau '''futere de''' mulți!''</text>
      <sha1>hzpq39xt181zbinxqjdvae0qam2f4xv</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012832</id>
      <parentid>1012795</parentid>
      <timestamp>2026-08-06T21:07:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <origin>1012832</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2638" sha1="49w0mew8o3v4dkqut2eahhtqzfjfpy4" xml:space="preserve">=={{limba|ru}}==
{{cuv|ru}}
{{-etimologie-}}
Moștenit din slavona comună *''jebati'', din proto-indo-europeanul *''h₃yébʰeti'', înrudit cu polonezul [[jebać]], cehul [[jebat]], slovacul [[jebať]], ucraineanul [[їбати]] și sârbo-croatul [[јебати]].
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/jɪˈbatʲ/}}
* {{audio|Ru-Yebat.ogg|Audio}}
* {{audio|Ru-еба́ть.ogg|Audio}}
* {{audio|LL-Q7737 (rus)-Jordónus-ебать.wav|Audio (Moscova)}}
{{-verb-|ru}}
# (''tranzitiv'', ''obscen'') A [[fute]].
#: ''Твоего будущего мужа сейчас где-то '''ебут'''.''
#:: ''Viitorul tău soț se '''fute''' undeva chiar acum.''
# (''figurat'', ''obscen'', ''cu'' [[мозг]]) A [[bate la cap]], a [[fute la cap]], a [[stresa]], a [[enerva]].
#: ''Опять ты '''ебёшь''' мне мозг по пустякам!''
#:: ''Iar mă '''fuți la cap''' pentru nimic!''
# (''figurat'', ''obscen'', ''interogativ'' sau ''negativ'') A [[interesa]], a [[păsa]].
#: ''А это тебя '''ебёт'''?''
#:: ''Și pe tine te '''fute grija''' de asta?''
# (''figurat'', ''obscen'') A [[disprețui]], a nu [[păsa]].
#: ''Меня это не '''ебёт'''.''
#:: ''Pe mine mă doare în '''cur''' de asta.''
# (''obscen'', ''argou'') A [[rupe]], a fi foarte bun.
#: ''Эта группа '''ебёт'''.''
#:: ''Trupa asta '''rupe'''.''
# (''obscen'', ''interogativ'' sau ''negativ'') A [[ști]].
#: ''Я '''ебать''' не ебу кто ты такой.''
#:: ''Nu am nici cea mai vagă idee cine '''sloboz''' ești.''
#: ''Я ебу кто он?''
#:: ''De unde '''căcat''' să știu cine e?''
#: ''Я в душе не '''ебу''' зачем это нужно.''
#:: ''N-am nicio idee de ce '''morții mă-sii''' e nevoie de asta.''
{{-sin-}}
* [[поиметь]]
* [[трахать]]
* [[трахаться]]
{{-expr-}}
* [[в душе не ебу]]
* [[ебать-копать]]
{{-interjecție-|ru}}
# (''obscen'') [[să-mi fut una]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[vai de pula mea]]!, [[vai de morții mei]]!, [[vai de pizda mă-sii]]!
#: '''''Ебать ты'''!''
#:: '''''Să-mi bag pula'''!''
# (''obscen'') [[să te fut]]!, [[du-te dracului]]!, [[du-te în pula mea]]!
#: '''''Ебать''', коней, '''ебать'''!''
#:: '''''Să vă fut'''! '''Să vă fut'''!''
{{-expr-}}
* [[ебать-копать]]
* [[ебать-колотить]]
{{-adverb-|ru}}
# (''argou'', ''obscen'') [[foarte]], [[futere de]], [[ca pula de]], [[până în futere]], [[extrem de]], [[al dracului de]], [[o grămadă]].
#: ''Их было '''ебать''' как много!''
#:: ''Erau '''futere de''' mulți!''</text>
      <sha1>49w0mew8o3v4dkqut2eahhtqzfjfpy4</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012840</id>
      <parentid>1012832</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T09:36:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <origin>1012840</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2799" sha1="r8nnlv1at872rryblv9m8yh585sbyei" xml:space="preserve">=={{limba|rus}}==
{{cuv|ru}}
{{-etimologie-}}
Din slavonă comună ''*[[jebati]]'', din proto-indo-europeanul ''*[[h₃yébʰeti]]'', înrudit cu poloneză ''[[jebać]]'', cehă ''[[jebat]]'', slovacă ''[[jebať]]'', ucraineană ''[[їбати]]'' și sârbo-croată ''[[јебати]]'' (''[[jebati]]'').
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/jɪˈbatʲ/}}
* {{audio|Ru-Yebat.ogg|Audio}}
* {{audio|Ru-еба́ть.ogg|Audio}}
* {{audio|LL-Q7737 (rus)-Jordónus-ебать.wav|Audio (Moscova)}}
{{-verb-|rus}}
#(''v.tranz., obscen'') a [[fute]]
#:''Твоего будущего мужа сейчас где-то '''ебут'''.''
#::''Viitorul tău soț se '''fute''' undeva chiar acum.''
#(''fig., obscen'', ''cu'' '''[[мозг]]''') a [[bate la cap]], a [[fute la cap]], a [[stresa]], a [[enerva]]
#:''Опять ты '''ебёшь''' мне мозг по пустякам!''
#::''Iar mă '''fuți la cap''' pentru nimic!''
#(''fig., obscen, interogativ sau negativ'') a [[interesa]], a [[păsa]]
#:''А это тебя '''ебёт'''?''
#::''Și pe tine te '''fute grija''' de asta?''
#(''fig., obscen'') a [[disprețui]], a nu [[păsa]]
#:''Меня это не '''ебёт'''.''
#::''Pe mine mă doare în '''cur''' de asta.''
#(''obscen, argou'') a [[rupe]], a [[fi]] [[foarte]] [[bun]]
#:''Эта группа '''ебёт'''.''
#::''Trupa asta '''rupe'''.''
#(''obscen, interogativ sau negativ'') a [[ști]]
#:''Я '''ебать''' не ебу кто ты такой.''
#::''Nu am nici cea mai vagă idee cine '''sloboz''' ești.''
#:''Я ебу кто он?''
#::''De unde '''căcat''' să știu cine e?''
#:''Я в душе не '''ебу''' зачем это нужно.''
#::''N-am nicio idee de ce '''morții mă-sii''' e nevoie de asta.''
{{-sin-}}
* [[поиметь]], [[трахать]], [[трахаться]]
{{-expr-}}
* [[в душе не ебу]]
* [[ебать-копать]]
{{-interjecție-|rus}}
'''ебать'''!
#(''obscen'') [[să-mi fut una]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[vai de pula mea]]!, [[vai de morții mei]]!, [[vai de pizda mă-sii]]!
#:'''''Ебать ты'''!''
#::'''''Să-mi bag pula'''!''
#(''obscen'') [[să te fut]]!, [[du-te dracului]]!, [[du-te în pula mea]]!
#:'''''Ебать''', коней, '''ебать'''!''
#::'''''Să vă fut'''! '''Să vă fut'''!''
{{-expr-}}
* [[ебать-копать]]
* [[ебать-колотить]]
{{-adverb-|rus}}
'''ебать'''
#(''argou, obscen'') [[foarte]], [[futere de]], [[ca pula de]], [[până în futere]], [[extrem de]], [[al dracului de]], [[o grămadă]]
#:''Их было '''ебать''' как много!''
#::''Erau '''futere de''' mulți!''
===Referințe===
* [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary]
* [http://ru.wiktionary.org/wiki/ Викисловарь]
[[Categorie:Înjurături în rusă]]</text>
      <sha1>r8nnlv1at872rryblv9m8yh585sbyei</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Categorie:Înjurături în rusă</title>
    <ns>14</ns>
    <id>211463</id>
    <revision>
      <id>1012841</id>
      <timestamp>2026-08-07T09:36:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: [[Categorie:Lingvistică în rusă]] [[Categorie:Înjurături în alte limbi|Rusă]]</comment>
      <origin>1012841</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="84" sha1="5lilqcy6ycw43ijnoon7dc5y2geu2gf" xml:space="preserve">[[Categorie:Lingvistică în rusă]]
[[Categorie:Înjurături în alte limbi|Rusă]]</text>
      <sha1>5lilqcy6ycw43ijnoon7dc5y2geu2gf</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>cazzo</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211464</id>
    <revision>
      <id>1012843</id>
      <timestamp>2026-08-07T10:23:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Etimologie nesigură. Probabil din italiana veche ''cazza'', din latina târzie ''cattia'' („polonic”), posibil printr-o evoluție metaforică. Au fost propuse și alte origini. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈkattso/}} * {{audio|LL-Q652 (ita)-Crunchy Cloaky Crackdown-cazzo.wav|Audio}} {{-substantiv-}} '''cazzo''', {{p}} '''cazzi''' # (''vulgar'') [[pulă]], [[carici]], [[penis]] #: ''Mi sono fatto male al '''cazzo'''.''...</comment>
      <origin>1012843</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2633" sha1="mkajd9xifdat80gn4otuqt3i51bu3x2" xml:space="preserve">=={{limba|ita}}==
{{cuv|it}}
{{-etimologie-}}
Etimologie nesigură. Probabil din italiana veche ''cazza'', din latina târzie ''cattia'' („polonic”), posibil printr-o evoluție metaforică. Au fost propuse și alte origini.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ˈkattso/}}
* {{audio|LL-Q652 (ita)-Crunchy Cloaky Crackdown-cazzo.wav|Audio}}
{{-substantiv-}}
'''cazzo''', {{p}} '''cazzi'''
# (''vulgar'') [[pulă]], [[carici]], [[penis]]
#: ''Mi sono fatto male al '''cazzo'''.''
#:: M-am lovit la '''pulă'''.
# (''vulgar'', în propoziții negative) [[nimic]], [[un căcat]], [[o pulă]]
#: ''Non capisce un '''cazzo'''.''
#:: Nu înțelege '''o pulă'''.
#: ''Non vedo un '''cazzo'''.''
#:: Nu văd '''nimic'''.
# (''vulgar'', mai ales la plural) [[treabă]], [[problemă]], [[afacere]]
#: ''Fatti i '''cazzi''' tuoi.''
#:: Vezi-ți de '''treaba''' ta.
#: ''Avevo i '''cazzi''' miei.''
#:: Aveam '''problemele''' mele.
{{-sin-}}
* '''1:''' [[pene]], [[uccello]], [[pisello]], [[minchia]]
* '''2:''' [[niente]], [[nulla]]
* '''3:''' [[affari]], [[cacchi]], [[cavoli]]
{{-interjecție-}}
'''cazzo!'''
# (''vulgar'') [[futu-i]]!, [[să-mi bag pula]]!, [[bag pula]]!, [[băga-mi-aș pula]]!, [[pula mea]]!, [[fute-m-aș]]!, [[la dracu]]!, [[drace]]!
#: '''''Cazzo'''! Ho dimenticato il portafoglio.''
#:: '''Bag pula'''! Mi-am uitat portofelul.
#: '''''Cazzo'''! È troppo tardi.''
#:: '''Futu-i'''! E prea târziu.
# (''vulgar'', ca intensificator) [[pula mea]], [[căcat]], [[sloboz]], [[futere]], [[anafura mă-sii]], [[morții mă-sii]], [[dumnezeii mă-sii]], [[Paștele mă-tii]], [[grijania mă-sii]]
#: ''Che '''cazzo''' vuoi?''
#:: Ce '''căcat''' vrei?
#: ''Chi '''cazzo''' sei?''
#:: Cine '''pula mea''' ești?
#: ''Dove '''cazzo''' vai?''
#:: Unde '''morții mă-tii''' mergi?
# (''vulgar'') [[pe dracu']]!, [[nici vorbă]]!, [[ete pula!]]
#: ''Buongiorno un '''cazzo'''!''
#:: '''Pe dracu'''' bună dimineața!
{{-sin-}}
* '''1:''' [[cacchio]], [[cavolo]], [[accidenti]], [[merda]]
{{-deriv-}}
* [[cagacazzo]]
* [[cacacazzo]]
* [[cazzata]]
* [[cazzaro]]
* [[cazzeggiare]]
* [[cazzetto]]
* [[cazzettino]]
* [[cazzone]]
* [[cazzuto]]
* [[cazzo di]]
* [[del cazzo]]
* [[essere cazzi]]
* [[grazie al cazzo]]
* [[incazzarsi]]
* [[rompicazzo]]
* [[scassacazzo]]
* [[scazzare]]
* [[stare sul cazzo]]
* [[sticazzi]]
* [[stocazzo]]
* [[testa di cazzo]]
* [[un cazzo]]
{{-verb-}}
# ''forma de persoana I singular la subjonctiv prezent pentru'' '''[[cazzare]]'''.
# ''forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru'' '''[[cazzare]]'''.
# ''forma de persoana a III-a singular la imperativ pentru'' '''[[cazzare]]'''.</text>
      <sha1>mkajd9xifdat80gn4otuqt3i51bu3x2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>look forward to</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211465</id>
    <revision>
      <id>1012847</id>
      <timestamp>2026-08-07T11:39:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|eng}}== {{-pronunție-}} * {{audio|En-au-look forward to.ogg|Audio (Australia)}} {{-locuțiune verbală-|eng}} # a [[aștepta]] [[cu]] [[nerăbdare]]; [[abia]] [[aștepta]]; a [[anticipa]] cu [[plăcere]] un eveniment viitor. #:''I'm '''looking forward to''' seeing you again.'' #::'''''Abia aștept''' să te văd din nou.'' #: ''We look forward to your reply.'' #::'''''Așteptăm cu nerăbdare''' răspunsul dumneavoastră.'' #: ''She isn't looking forward to the exa...</comment>
      <origin>1012847</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="562" sha1="d0lyfuuiw5ynsejgjitywm99og2t6k9" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{-pronunție-}}
* {{audio|En-au-look forward to.ogg|Audio (Australia)}}
{{-locuțiune verbală-|eng}}
# a [[aștepta]] [[cu]] [[nerăbdare]]; [[abia]] [[aștepta]]; a [[anticipa]] cu [[plăcere]] un eveniment viitor.
#:''I'm '''looking forward to''' seeing you again.''
#::'''''Abia aștept''' să te văd din nou.''
#: ''We look forward to your reply.''
#::'''''Așteptăm cu nerăbdare''' răspunsul dumneavoastră.''
#: ''She isn't looking forward to the exam.''
#::''Nu '''așteaptă cu nerăbdare''' examenul.''
{{-sin-}}
* [[can't wait]]</text>
      <sha1>d0lyfuuiw5ynsejgjitywm99og2t6k9</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1012848</id>
      <parentid>1012847</parentid>
      <timestamp>2026-08-07T11:40:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Sniptopsail</username>
        <id>20388</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1012848</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="574" sha1="i4oni5pf1ub9eml17sh6l8otfrvh6gt" xml:space="preserve">=={{limba|eng}}==
{{-pronunție-}}
* {{audio|En-au-look forward to.ogg|Audio (Australia)}}
{{-locuțiune verbală-|eng}}
# a [[aștepta]] [[cu]] [[nerăbdare]]; [[abia]] [[aștepta]]; a [[anticipa]] cu [[plăcere]] un eveniment viitor.
#:''I'm '''looking forward to''' seeing you again.''
#::'''''Abia aștept''' să te văd din nou.''
#: ''We '''look forward to''' your reply.''
#::'''''Așteptăm cu nerăbdare''' răspunsul dumneavoastră.''
#: ''She isn't '''looking forward to''' the exam.''
#::''Nu '''așteaptă cu nerăbdare''' examenul.''
{{-sin-}}
* [[can't wait]]</text>
      <sha1>i4oni5pf1ub9eml17sh6l8otfrvh6gt</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>