Wikționar rowiktionary https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.17 case-sensitive Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikționar Discuție Wikționar Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Apendice Discuție Apendice TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 4 655 1013891 1004703 2026-08-30T18:00:21Z Robbie SWE 192 /* M */ 1013891 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă de [[abreviere|abrevieri]] în Wikționar. __FARACUPRINS__ {| style="margin:0 auto; width:100%" align=center id=toc |align=center style="padding: 1px"|[[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#Î|Î]] [[#J|J]] [[#K|K]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#Ș|Ș]] [[#T|T]] [[#Ț|Ț]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] |} === A === *'''a.''': ante *'''abr.''': abreviat, abreviere *'''absol.''': (tranzitiv) absolut *'''acc.''': accentuat *'''act.''': activ *'''ac.''': acuzativ *'''acu.''': acustică *'''adj.''': adjectiv *'''adj.dem.''': adjectiv demonstrativ *'''adj.interog.-rel.''': adjectiv interogativ-relativ *'''adj.nehot.''': adjectiv nehotărât *'''adj.pos.''': adjectiv posesiv *'''admin.''': administrație *'''adv.''': adverb *'''adv.interog.''': adverb interogativ *'''aeron.''': aeronautică *'''agric.''': agricultură *'''agron.''': agronomie *'''alb.''': limba albaneză *'''alim.''': alimentație *'''anat.''': anatomie *'''anim.''': animație *'''antrop.''': antropologie *'''aor.''': aorist *'''apic.''': apicultură *'''arg.''': argotic *'''arh.''': arhaizant, arhaic *'''arheol.''': arheologie *'''arhit''': arhitectură *'''arom.''': aromână *'''art.''': articol; articulat *'''art.adj.''': articol adjectival *'''art.hot.''': articol hotărât *'''art.nehot.''': articol nehotărât *'''art.pos.''': articol posesiv *'''astrobiol.''': astrobiologie *'''astrofiz.''': astrofizică *'''astron.''': astronomie *'''astronau.''': astronautică *'''audiov.''': audiovizual *'''auto.''': automobilism *'''aux.''': auxiliar *'''avia.''': aviație === B === *'''bg.''': limba bulgară *'''biochim.''': biochimie *'''biol.''': biologie *'''bioteh.''': biotehnică *'''bis.''': termen bisericesc *'''bot.''': botanică === C === *'''c.''': (gen) comun *'''caligr.''': caligrafie *'''card.''': cardiologie *'''cartogr.''': cartografie *'''cat.''': limba catalană *'''ceh.''': limba cehă *'''ceram.''': ceramică *'''cf.''': confer *'''chim.''': chimie *'''chim.organ.''': chimie organică *'''cib.''': cibernetică *'''cin.''': cinema; cinematografie *'''clim.''': climatologie *'''com.''': comerț *'''comunic.''': comunicație *'''concr.''': concretizat *'''conj.''': conjuncție *'''constr.''': construcții *'''cont.''': contabilitate *'''cor.''': coregrafie *'''cosm.''': cosmografie; cosmologie *'''cosmet.''': cosmetologie *'''cr.''': Hristos *'''cristal.''': cristalografie *'''crom.''': cromatică *'''cron.''': cronologie *'''cuv.''': cuvânt *'''cuv. am.''': cuvânt american *'''cuv.autoht.''': cuvânt autohton === D === *'''dact.''': dactilografie *'''dat.''': dativ *'''dem.''': demonstrativ *'''depr.''': depreciativ *'''derm.''': dermatologie *'''dial.''': dialect(al) *'''din.''': dinari *'''diplom.''': diplomație *'''drom.''': dacoroman === E === *'''ebr.''': limba ebraică *'''ec.''': economie *'''ecol.''': ecologie *'''ec.pol.''': economie politică *'''educ.''': educație *'''electron.''': electronică *'''elt.''': electrotehnică *'''engl.''': limba engleză *'''engl.am.''': engleză americană *'''enol.''': enologie *'''entom.''': entomologie *'''erpet.''': erpetologie *'''esper.''': limba esperanto *'''est.''': estoniană *'''et. nec.''': etimologie necunoscută *'''etnogr.''': etnografie *'''etnol.''': etnologie *'''expr.''': expresie *'''etc.''': etcetera ("si celelalte lucruri") *'''etnol.''': etnologie *'''eufem.''': eufemism === F === *'''f.''': feminin *'''fact.''': (tranzitiv) factitiv *'''fam. ''': familiar *'''farm.''': farmacie; farmacologie *'''f.''': feminin *'''fig.''': figurat *'''fil.''': filozofie *'''filol.''': filologie *'''fin.''': finanțe *'''fitogeogr.''': fitogeografie *'''fiz.''': fizică *'''fiziol.''': fiziologie *'''fizioterap.''': fizioterapie *'''fon.''': fonetică; fonologie *'''fot.''': fotografie *'''fr.''': limba franceză *'''Fr.''': Franța === G === *'''gastr.''': gastronomie *'''gen.''': genitiv *'''geneal.''': genealogie *'''geofiz.''': geofizică *'''geogr.''': geografie *'''geol.''': geologie *'''geom.''': geometrie *'''ger.''': gerunziu *'''germ.''': limba germană *'''gin.''': ginecologie *'''gr.''': limba greacă (veche) *'''graf.''': grafie *'''gram.''': gramatică === H === *'''herald.''': heraldică *'''herp.''': herpetologie *'''hidro.''': hidrologie *'''hip.''': hipism *'''hipo.''': hipologie *'''homeo.''': homeopatie *'''hort.''': horticultură === I === *'''iht.''': ihtiologie *'''imper.''': imperativ *'''imperf.''': imperfect *'''impers.''': (verb) impersonal *'''impr.''': impropriu *'''ind.''': industrie *'''indic.''': indicativ *'''inf.''': infinitiv *'''inform.''': informatică *'''infra.''': infrastructură *'''infra.ferov.''': infrastructură feroviară *'''ingin.''': inginerie *'''interj.''': interjecție *'''interog.''': interogativ *'''intl.''': argoul lumii interlope *'''intranz.''': intranzitiv *'''invar.''': invariabil *'''ir.''': ironic *'''isl.''': islam *'''ist.''': istorie *'''it.''': limba italiană *'''iud.''': iudaism === Î === *'''înv.''': învechit === J === *'''jap.''': limba japoneză *'''jur.''': științe juridice === L === *'''lat.''': limba latină *'''lat. lit.''': neologism din limba latină *'''lat.med.''': limba latină medievală *'''lat.pop.''': limba latină populară *'''lex.''': lexicografie *'''lingv.''': lingvistică *'''lit.''': literatură; literar *'''livr.''': livresc *'''loc.''': locuțiune *'''loc.adj.''': locuțiune adjectivală *'''loc.adv.''': locuțiune adverbială *'''loc.conj.''': locuțiune conjuncțională *'''loc.prep.''': locuțiune prepozițională *'''loc.vb.''': locuțiune verbală *'''log.''': logică === M === *'''m.''': masculin *'''magh.''': limba maghiară *'''magn.''': magnetism *'''mar.''': marină *'''mark.''': marketing *'''mat.''': matematică *'''mec.''': mecanică *'''med.''': medicină *'''med.vet.''': medicină veterinară *'''met.''': meteorologie *'''metal.''': metalurgie *'''meton.''': metonimie *'''metro.''': metrologie *'''m.gr.''': limba medie greacă *'''micol.''': micologie *'''microbiol.''': microbiologie *'''mil.''': termen militar *'''min.''': mineralogie; minerit *'''mitol.''': mitologie *'''m.m.ca perf.''': mai mult ca perfectul *'''muz.''': muzică *'''muzeol.''': muzeologie === N === *'''n.''': neutru *'''N.B.''': nota bene *'''neol.''': neologism *'''ngr.''': limba neogreacă *'''nom.''': nominativ *'''num.pr.''': nume predicativ *'''n.pr.''': nume propriu *'''num.''': numeral *'''num.adv.''': numeral adverbial *'''num.card.''': numeral cardinal *'''num.col.''': numeral colectiv *'''numism.''': numismatică *'''num.multipl.''': numeral multiplicativ *'''num.nehot.''': numeral nehotărât *'''num.ord.''': numeral ordinal === O === *'''oceanogr.''': oceanografie *'''oftal.''': oftalmologie *'''opt.''': optică *'''ornit.''': ornitologie *'''orto.''': ortopedie *'''osteo.''': osteologie *'''otol.''': otologie === P === *'''pg. / pag.''': pagină *'''p.''': post *'''p.s.''': post-scriptum *'''p.anal.''': prin analogie *'''p.antifr.''': prin antifrază *'''pal.''': paleontologie *'''part.''': participiu *'''pas.''': pasiv *'''patol.''': patologie *'''peior.''': peiorativ *'''p.elip.''': prin elipsă *'''perf.c.''': perfect compus *'''perf.s.''': perfect simplu *'''pers.''': persoană *'''p.ext.''': prin extensiune *'''p.gener.''': prin generalizare *'''p.meton.''': prin metonimie *'''pict.''': pictură *'''pirotehn.''': pirotehnie *'''pl.''': plural *'''pol.''': limba poloneză *'''pop.''': popular *'''pornogr.''': pornografie *'''port.''': limba portugheză *'''postp.''': postpoziție *'''pp.''': pagina si postpagina / postpaginile *'''pr.''': pronunțat *'''pref.''': prefix *'''prep.''': prepoziție *'''p.restr.''': prin restricție *'''prez.''': prezent *'''prez.conj.''': prezent conjunctiv *'''prez.ind.''': prezent indicativ *'''pron.''': pronume *'''pel.''' ('''pel.-dac.''' / '''pel.thr.'''): pelasg(ă) - pelasgo-dac / pelasgo-thrac *'''pron.dem.''': pronume demonstrativ *'''pron.interog.-rel.''': pronume interogativ-relativ *'''pron.întăr.''': pronume de întărire *'''pron.neg.''': pronume negativ *'''pron.nehot.''': pronume nehotărât *'''pron.per.''': pronume personal *'''pron.pos.''': pronume posesiv *'''pron.refl.''': pronume reflexiv *'''pron.rel.''': pronume relativ *'''prt''': partitiv *'''pseudoșt''': pseudoștiință *'''psih.''': psihologie, psihiatire *'''psihan.''': psihanaliză *'''psihofiz.''': psihofizică *'''publ.''': publicistică; publicitate === R === *'''rad.''': radio; radiofonie *'''radiol.''': radiologie *'''refl.''': reflexiv *'''refl.impers.''': reflexiv impersonal *'''refl.pas.''': reflexiv pasiv *'''refl.recipr.''': reflexiv reciproc *'''refl.unipers.''': reflexiv unipersonal *'''reg.''': regional *'''ret.''': retorică *'''reum.''': reumatologie *'''rom.''': limba română *'''rrom.''': limba rromani *'''rus.''': limba rusă *'''Rom.''': România === S === *'''s.''': substantiv *'''săs.''': dialectul săsesc *'''sb.''': limba sârbă *'''scr.''': (limba) sârbă, croată *'''sec.''': secolul *'''sem.''': semiotică *'''sexol.''': sexologie *'''s.f.''': substantiv feminin *'''sg.''': singular *'''sic.''': dialectul sicilian *'''silv.''': silvicultură *'''sl.''': limba slavă (veche) *'''slov.''': limba slovenă *'''s.m.''': substantiv masculin *'''s.n.''': substantiv neutru *'''soc.''': sociologie *'''sp.''': limba spaniolă *'''spec.''': prin specializare *'''speol.''': speologie *'''srb.''': limba sârbă *'''stenogr.''': stenografie *'''stomatol.''': stomatologie *'''subst.''': substantiv *'''sued.''': limba suedeză *'''suf.''': sufix === Ș === *'''șt.''': știinte *'''șt.nat.''': știintele naturii *'''șt.soc.''': știinte sociale *'''ș.a.''': și altii /altele (numai dupa nume de persoane) *'''ș.a.m.d.''': și așa mai departe === T === *'''tauro.''': tauromahie *'''tax.''': taxidermie *'''tăt.''': limba tătară *'''tc.''': limba turcă *'''tehn.''': tehnică *'''tel.''': televiziune *'''telecom.''': telecomunicație *'''telef.''': telefonie *'''teol.''': teologie *'''terap.''': terapeutică *'''text.''': industrie textilă *'''tipo.''': tipografic(ă) *'''tipogr.''': tipografie *'''top.''': topografie *'''tr.''': trecut *'''trim.''': trimestru *'''transp.''': transport *'''tranz.''': tranzitiv *'''tur.''': turism === Ț === === U === * '''u''': utru *'''ucr.''': limba ucraineană *'''umor.''': umoristic *'''unipers.''': (verb) unipersonal *'''urb.''': urbanistică === V === *'''v.''': vezi *'''v.c.''': vezi cuvintele *'''v. (+ limbă)''': vechi *'''var.''': variantă *'''vb.''': verb *'''vex.''': vexilologie *'''viit.''': viitor *'''viticul.''': viticultură *'''v.intranz.''': verb intranzitiv *'''v.refl.''': verb reflexiv *'''v.tranz.''': verb tranzitiv *'''voc.''': vocativ *'''vulcanol.''': vulcanologie === W === *'''W''' : Watt === X === === Y === === Z === *'''zoo.''': zoologie *'''zootehn.''': zootehnologie [[Categorie:Servicii|Abrevieri]] m7w7r01vt4merminswlyqdlxsj027la 3 6161 1013906 1012275 2026-08-31T10:11:33Z Pafsanias 10056 rugăminte 1013906 wikitext text/x-wiki <div style="float:right"> * [[/Arhivă 2006-2014]] == Feedback == E cam greoi wikționarul ăsta. Nu orice nou-venit s-ar prinde din prima cum să editeze eficient. Și eu, ca wikipedist cu o vastă experiență în spate, tot ezit un pic. Paginile de îndrumare și manualul de stil se pare că nu oferă o prezentare generală cum ar trebui să arate o pagină standard sau ideală și utilizatorii sunt nevoiți să caute un alt articol mai bunicel să-l ia drept model. De ce secțiunile formatelor pentru articole nu sunt editabile foecare în parte? Mie de exemplu nu-mi convine să editez întreaga pagină când mă aflu pe la sfârșitul ei și vreau să adaug informații doar într-o singură secțiune (în particular simplu pentru a adăuga interwiki). N-am vizitat prea multe versiuni lingvistice ale wikționarului, însă după câteva pagini vizitate la ru.wikt observ că aici lipsesc unele formate utile. Fiindcă sunt mai complexe nu le-am creat acuma, dar într-o zi când voi avea timp mai mult poate voi intra să le import. Aveți nevoie și de niște roboți de întreținere: în principal pentru categorisire, apoi poate și pentru adăugare de interwiki, dar și pentru taskuri mai complexe; de asemenea roboți-creatori, care ar importa cuvinte străine din alte wikționare. Referitor la categorisire: faptul că un cuvânt desemnează un mascul - nu exclude faptul că acel cuvânt mai desemnează și o specie de animal. Cred că ar putea fi păstrate ambele asemenea categorii (în cazul dat: [[:Categorie:Canide în rusă]], [[:Categorie:Masculi în rusă‎]]). Prea puțină implicare în proiect. Practic în doi oameni se ține întreg proiectul. Dar dacă voi doi nu ați mai edita - ar fi săptămâni sau luni întregi de secetă pe pagina schimbărilor recente. --[[Utilizator:XXN|XXN]], 26 septembrie 2014 19:56 (UTC) ::Pentru termeni și expresii în limba română, în afară de toponime și denumiri de specii biologice, sunt acceptate și definiții care nu se regăsesc în dicționare? E clar că DEXonline este incomplet, și, probabil doar la o bibliotecă bine dotată ai putea afla cu certitudine dacă un cutare cuvânt este sau nu definit în limba română la nivel științific. Dar și așa, mai sunt destule cuvinte care încă nu au pătruns în dicționarele românești. Deci, cu excepțiile menționate mai sus, pot fi definiți termeni și din alte surse decât dicționare? --[[User:XXN|XXN]], 28 ianuarie 2015 00:44 (UTC) :Cred că mesajul din [[MediaWiki:Sitenotice]] poate fi șters deja, întrucât nici la wikipedia (deja) de câțiva ani nu mai este promovată această inițiativă. --[[User:XXN|XXN]], 28 ianuarie 2015 00:44 (UTC) ::La ce cuvinte vă referiți? Dacă un cuvânt este folosit în limba română – în limbajul cotidian, documente, cărți și alte surse de informație – utilizatorii sunt liberi să-l adaugă dar numai cu surse admisibile, și bineînțeles folosind formatele Wikționarului. Am șters (prea) multe cuvinte care nu au fost destul de documentate – o căutare pe Google cu două sau trei rezultate nu este suficientă. În rolul meu de administrator pentru Wikționarul român nu am nici-o toleranță pentru cuvinte inventate. ::Referitor la [[MediaWiki:Sitenotice]], puteți apăsa pe „ascunde” pe care o găsiți sus în partea dreaptă a paginii. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 28 ianuarie 2015 12:28 (UTC) :::De exemplu, cuvântul [[demonim]], care, se pare că încă nu există în nici un dicționar de română, mult timp a lipsit și pe DEXonline, dar recent [http://dexonline.ro/definitie/demonim/883467 a fost adăugat acolo de utilizatorul raduborza] fără a fi indicată o sursă solidă pentru această definiție. O situație asemănătoare este și cu cuvintele [[mononim]] și opusul său [[polinim]], care, și ele par să lipsească din dicționare, deși pentru unii poate este evident că odată și odată limba română le va asimila și pe ele. Nu că eu aș vrea acum foarte tare să le introduc în wikționar, asta e doar o discuție utilă, clarificatoare, care într-o comunitate mai mare ar fi avut loc cu vreun deceniu mai devreme. De asemenea, nu susțin introducerea aici a unor cuvinte [vizibil] inventate (la general, deși ar putea fi excepții; de la caz la caz). Aceste cuvinte menționate mai sus sunt doar unele cu care m-am întâlnit mai recent. Anterior am dat și peste cazuri mai elocvente, care, la moment mi-au scăpat din memorie, din păcate. Dar sunt și cuvinte (sintagme, expresii) care pot fi definite în alte medii decât cel academic și sunt utilizabile în societate poate chiar la scară largă, dar (încă) lipsesc în dicținare: de exemplu în [http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=312874&lang=1 LEGEA Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova] sunt câteva definiții, care poate au doar un aspect local, printre care se mai pot observa și unele noi, cum ar fi pentru ”sat-reședință” sau ”oraș-reședință”. Sau în ''dicționarul juridic legeaz.net'' [http://legeaz.net/dictionar-juridic/stilou-cu-bila găsim o definiție] (bunicică) pentru [[stilou cu bilă]], care în altă parte nu pare să mai fie întâlnită. --[[User:XXN|XXN]], 28 ianuarie 2015 22:44 (UTC) ::::Ok, vă înțeleg punctul dumneavoastră de vedere. Wikționarul este, și o să fie întotdeauna, receptiv la dezvoltarea limbii române. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 29 ianuarie 2015 11:29 (UTC) :Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră în privința dificultății scrierii și editării paginilor! Dar cel mai mult mă deranjează modul foarte tendențios în care sunt elaborate etimologiile românești pe Wiktionary! Observ acolo o dacofobie mai mult decât evidentă! La aproape toate cuvintele de origine autohtonă (eu îi spun dacică, și am argumente solide pentru asta) recunoscute îndeobște de lingviști, se caută cu tot dinadinsul cele mai fanteziste și forțate origini latine! De exemplu, la „buză”, se pleacă de la un latin vulgar *botum (foarte probabil inexistent), influențat de „bucă” sau prin confuzie cu latin basium „sărutare” (care se spune că e cuvânt celtic). E o etimologie atât de încâlcită și forțată, încât mie mi-e rușine, pur și simplu, că așa ceva există în Wiktionary! Interesant e că etimologii albanezi nu caută, pentru termenul buzë (care e evident înrudit cu buză), astfel de etimologii latine penibile. Din păcate și în Wiktionar, la acest termen, după ce se spune corect „cuvânt autohton”, se continuă fără rost că ar proveni din „bot”, care ar veni de la latinul botum, deși toate dicționarele (DEX, MDA2) și toți lingviștii (Șăineanu, Scriban), cu excepția lui Ciorănescu, care e latinoman, consideră cuvântul bot de origine necunoscută! Și apare acolo o contradicție evidentă: dacă e termen autohton, cum poate proveni din latină? [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 16 iunie 2025 16:58 (UTC) ::Înțeleg punctul dumneavoastră de vedere cu privire la dificultățile legate de scrierea și editarea paginilor, precum și la interpretarea etimologiilor românești pe Wiktionary. Totuși, este important să menținem un echilibru între teoriile etimologice și dovezile istorice existente. În ceea ce privește limba dacică, trebuie să recunoaștem că documentarea acesteia este extrem de limitată, iar multe dintre propunerile de etimologie dacică se bazează pe ipoteze care nu pot fi confirmate cu certitudine. De aceea, tendința comunității de a favoriza explicațiile lingvistice bine atestate, chiar dacă acestea pot părea forțate în anumite cazuri, are ca scop menținerea unui standard academic riguros. Înțeleg frustrarea față de unele etimologii considerate de dumneaviastră ca arbitrare, dar orice contribuție trebuie să respecte metodologia științifică și să se bazeze pe surse recunoscute de specialiști. Propunerile care nu respectă acest criteriu vor fi revenite sau eliminate pentru a asigura coerența și credibilitatea proiectului. Dialogul constructiv și argumentele bine susținute sunt esențiale pentru îmbunătățirea conținutului Wiktionary. Dacă aveți surse solide și dovezi lingvistice relevante, vă încurajăm să le prezentați pentru o discuție mai aprofundată. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 16 iunie 2025 19:25 (UTC) :::Am înțeles cu cine stau de vorbă. Cu o persoană fără cunoștințe de etimologie care, neavând acest minim discernământ lingvistic, acceptă în mod necritic cele mai bizare etimologii ale lingviștilor incompetenți și conservatori academici. Niște lingviști latinomani care consideră, de exemplu, că termenul „pădure” provine din latinescul padule „baltă”, pentru că dacii, când au dat numele acestei forme de vegetație, s-ar uitat de departe la ea, pentru că le era, probabil, lene să se apropie (!), și, având, cum se vede, și probleme de vedere, au confundat trestiile cu copacii! Această enormitate ridicolă o întâlniți în dicționarul lui Densușianu și pe ea se bazează etimologia acestui cuvânt în DEX și în alte dicționare așa-zis academice! Lucrări care conțin sute și sute de astfel de erori etimologice, cărora dumneavoastră, din păcate, în mod conformist, le dați credit! Și chiar agravați lucrurile, acceptând grave erori de logică elementară, acceptând, așa cum v-am arătat, în cazul cuvântului „buză”, că el poate fi și „autohton” (deci dacic, pentru că alți autohtoni nu îmi amintesc să fi avut înainte de romani), dar și latin! Adică și capră și oaie, și alb și negru! Chiar nu vedeți această contradicție ridicolă? Nu țineți la prestigiul acestui Wiktionar? Acesta e motivul pentru care, în urmă cu ceva timp, o persoană (un intelectual riguros) m-a întrebat, într-o discuție, cum de pot avea eu încredere în improvizații de genul Wikipedia și Wiktionar, făcute de amatori (nespecialiști), care nu au discernământul necesar să deosebească sursele credibile de cele necredibile? Eu am apărat atunci aceste site-uri, dar pe viitor nu o voi mai face, după experiența extrem de dezamăgitoare pe care o am aici! V-am spus toate aceste lucruri, pentru că păreți o persoană ceva mai deschisă, cum am mai întâlnit uneori și printre lingviști (din păcate foarte rar!). Cei mai mulți, și mai ales cei în vârstă, sunt de-a dreptul „anchilozați” în teoriile lor depășite, de acum mai bine de 100 de ani! Mă așteptam ca dumneavoastră cei de la Wiktionar, fiind mai tineri, să aduceți un suflu înnoitor, dar văd că, din păcate, adoptați fără nicio ezitare tot soluțiile vechi, total greșite, ale „dinozaurilor” lingvisticii românești. Chiar nu vă gândiți că faceți, în acest fel, din Wiktionar, un proiect eșuat? Sunt aproape sigur că nu voi reuși să vă conving (pentru că sunteți lipsit de curaj), dar voi avea măcar conștiința împăcată că am făcut tot ce am putut eu ca să îndrept lucrurile, care, din păcate, sunt grav deteriorate! Am fost puțin patetic, dar să știți că, în ceea ce privește fondul, nu am exagerat nimic, lucrurile sunt exact așa cum le-am arătat. Veți înțelege asta, dacă nu acum, măcar peste ceva timp. Cel puțin, așa sper! [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 17 iunie 2025 04:17 (UTC) :::Ați înlăturat contribuția mea la „brad” și cea care apare acum este etimologia lui Ciorănescu, cel mai subiectiv și puțin credibil etimolog român, căruia nici Academia nu-i acordă prea mare credit, din moment ce-l adaugă abia la sfârșitul rubricii dedicate acestui cuvânt, în lucrarea „Dicționarul etimologic al limbii române (DELR)”, vol. I (A-B), apărut în 2012, la Editura Academiei Române, de un colectiv coordonat de academicienii Marius Sala și Andrei Avram. Chiar dacă eu am rezerve, în general, și față de acest dicționar, măcar pentru dumneavoastră, el ar trebui să fie lucrarea cea mai credibilă, pentru că e singurul dicționar etimologic propriu-zis al Academiei apărut până în prezent. DEX și MDA2, chiar dacă sunt tot ale Academiei, nu sunt dicționare etimologice propriu-zise. El fac doar specificări sumare etimologice. Iată, așadar, etimologia lui „brad” din acest dicționar, despre care, probabil, nici n-ați auzit! BRAD: „El. de substrat, cf. alb. bredh Hasdeu, IC, 2, 65, Philippide, OR, 2, 701 (foarte probabil), Rosetti, ILR, 246, 581, Russu, ER, 268-269, Ivănescu, ILR, 258, Brâncuș, VA, 43-44 TDRG // „Origine necunoscută. Este vorba probabil de un cuvânt provenit din substratul posibil alpin” CDER 1072; alb. bredh CDED II 714, DA.”. Acesta e citatul din dicționar. CDER e prescurtarea numelui dicționarului lui Ciorănescu, căruia, după cum observați, nici nu i se specifică numele. Acest dicționar, după cum observați, dă cele mai reprezentative etimologii (în concepția autorilor lui), prima fiind considerată cea mai verosimilă. Care aici este „El de substrat”. Iar în Wiktionar apare exact etimologia lui Ciorănescu, total nerelevantă și chiar contraindicată (în cazul oricărui cuvânt) din moment ce el spune clar, fără echivoc, în prefața dicționarului lui: „Pe bună dreptate sau nu, substratul nu există practic în statistica limbii române”. Având această convingere, Ciorănescu nu admite, în dicționarul lui, niciun cuvânt autohton (de substrat). El caută cele mai bizare presupuse etimoane latine, devenind ridicol, numai pentru a nu admite substratul. Iată ce spune la „barză”, admis de toți ca fiind autohton: „Cuvânt obscur, provenind probabil din lat. *gardea, în loc de ardea „bâtlan”. Existența lui g este atestată de it., sp. garza. Este dificil de explicat alterarea inițialei în română”. Culmea e că etimologii spanioli (oameni raționali, care nu acceptă elucubrații, precum Ciorănescu) îl explică pe „garza” prin substratul iberic, nicidecum prin latină! Puteți verifica în Wiktionary! Din păcate, în Wiktionar, la „barză” apare, ce să vezi, tot etimologia acestui lingvist lamentabil care e Ciorănescu! Părerea mea e că trebuie să vă apucați să revizuiți serios acest Wiktionar. Asta dacă vă respectați cititorii! [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 17 iunie 2025 07:06 (UTC) ::::Vreau să clarific câteva aspecte. În primul rând, este important să subliniem că teoria dacă, este de fapt o ipoteză fără atestare directă în surse istorice sau lingvistice solide. Prin urmare, considerăm că abordarea acestei ipoteze, deși poate fi tentantă pentru anumiți autori și contributori, intră pe tărâmul pseudostiinței. Wikționarul se bazează pe standarde elevate privind atestarea lingvistică, ceea ce înseamnă că orice teorie ce contravine consensului necesită dovezi riguroase. În plus, modificările care ar promova o teorie marginală, fără o bază solidă, vor fi revenite nu doar aici, ci și pe alte proiecte Wiktionary, menținând astfel integritatea și calitatea articolelor. Aceasta nu este o chestiune de simpatie personală sau de superioritate intelectuală, ci o imperativă metodologică și științifică pentru a asigura credibilitatea și utilitatea resurselor noastre pentru întreaga comunitate de utilizatori și cercetători. Este esențial să menținem o atitudine deschisă și colaborativă. Criticile constructive sunt întotdeauna binevenite, însă ele trebuie să se fundamenteze pe dovezi clare și pe respectarea principiilor metodologice recunoscute de comunitatea noastră. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 17 iunie 2025 19:26 (UTC) :::::Abordarea teoriei dacice nu este, în niciun caz, în domeniul pseudoștiinței. Iată câteva citate chiar de pe Wikipedia, din care rezultă că lingviști foarte importanți, recunoscuți ca somități în lingvistica mondială, au abordat această teorie, de pe poziții științifice solide. Primul citat: „Tracologul bulgar Vladimir Georgiev a contribuit la dezvoltarea teoriei conform căreia limba română are ca substrat o limbă daco-moesiană, o limbă care avea o serie de trăsături care o deosebeau de limba tracică vorbită mai la sud” („Substratul limbii române”, Wikipedia). Al doilea citat: „Metoda comparativă poate fi extinsă la alte limbi ale familiei indo-europene, inclusiv la cele de la care româna nu ar fi putut împrumuta direct sau indirect, pentru a reconstitui cuvinte din substratul traco-dacic. Această metodă dă rezultate cu diferite grade de probabilitate. Între 80 și 100 de cuvinte aparțin acestei categorii” (Substratul limbii române”, Wikipedia). Al treilea citat: „Toate numele râurilor peste 500 km si jumătate din cele între 200 si 500 km derivă din substratul pre- latin, potrivit lingvistului și filologului Oliviu Felecan. În mod analog, lingvistul Grigore Brâncuș consideră că aproape toată hidronimia majoră a fost transmisă din limba dacă în limba română” (Același articol, Wikipedia). Așadar, se vorbește clar, explicit, de substratul traco-dacic. Reproșurile pe care le aduc unii lingviști folosirii termenilor dacic și traco-dacic sunt neîntemeiate și din alt motiv: toată lumea folosește denumirile slavă veche, proto-celtică, proto-germanică, indo-europeană, deși nu a rămas nici măcar un cuvânt, nici măcar nume proprii, din aceste limbi străvechi. Toți termenii din aceste limbi, cu care se operează, la scară largă, în etimologia europeană, sunt reconstruiți. Din limba dacă tot a rămas, în transcriere greacă sau latină, un număr apreciabil de hidronime și toponime! Iar câteva nume comune pot fi chiar deduse din aceste nume proprii, cum ar fi substantivele „mal” și „râpă”. Toată lumea vorbește de indo-europeană, se reconstruiesc radicale și chiar cuvinte. Ați văzut pe cineva să aibă ceva împotriva acestui lucru? Eu nu. Și, totuși, ce se știe despre indo-europeană! Nimic! Nici măcar numele nu i se cunoaște, cel folosit e inventat! Prin urmare, toate aceste idiosincrazii față de limba dacă și față de moștenirea lingvistică dacică din limba română, care e dincolo de orice îndoială, nu sunt decât niște exagerări ale unor falși lingviști, și mai ales nelingviști! Se găsesc tot felul de false argumente împotriva folosirii acestor cuvinte, argumente care cad la cea mai simplă analiză științifică și logică. Dar și mai grav e faptul că există unii care se opun până și existenței în sine a termenilor de substrat din limba română, căutând cu tot dinadinsul și cu rea-credință tot felul de etimoane fanteziste, adesea de un ridicol rar, numai să nu accepte, în modul cel mai firesc, că acei termeni sunt de fapt, de origine dacică (ori autohtoni, de substrat sau cum vor ei să le mai zică!). Mă opresc aici, dar să știți că pot discuta cu dumneavoastră oricând și cât doriți pe acest subiect și să știți că am argumente la toate obiecțiile. E firesc să discutăm, sunt deschis dialogului, dar voi contesta vehement ștergerea intervențiilor mele fără să aveți argumente, așa cum ați făcut-o deja! Vă recunosc sincer meritele și eforturile pe care le faceți, dar și dumneavoastră trebuie să-mi recunoașteți cunoștințele și competența, pe care cred că le-am probat deja! Nu e vorba de laudă, e o realitate, evidentă pentru oricine. [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 17 iunie 2025 21:18 (UTC) :::::În primul rând, aș vrea să știu și eu cine te-a ales pe tine „mare șef” pe aici, din moment ce nu știi nici limba română corect? Află de la mine că se zice limba dacă, nu „limba dacică”, așa cum ai spus tu într-un comentariu mai sus! De asemenea, există doar substantivul „imperativ” (necesitate categorică și necondiționată)! Forma feminină „imperativă” a acestui substantiv nu există, e invenția ta și sună foarte rău! Aceste greșeli impardonabile arată că nu ești decât un semidoct, deși te crezi cult! Iar termenul „colaborativ”, pe care, de asemenea, îl folosești, nu există în niciun dicționar al limbii române! Nu e nici în Wiktionar, unde îți dai tu importanță! Prin urmare, te sfătuiesc prietenește să-ți cauți altă ocupație, pentru că aici nu faci decât să strici! Nici nu e de mirare că Wiktionar arată în halul în care e el acum, la capitolul etimologie! Și să știi că te scuteam de aceste observații acide, dar absolut reale, întemeiate (pentru că nu-mi place să vânez greșeli), dacă nu erai și meschin și laș! Ai șters etimologiile mele absolut profesioniste, făcute de cineva care chiar se pricepe la etimologie, și ai lăsat acele improvizații ridicole, deși ți-am demonstrat ca unui copil de școală primară că sunt eronate! Prin urmare, poți să rămâi cu etimologiile tale penibile și cu Wiktionarul tău de doi bani, dar să știi că mai bine te-ai apuca de o îndeletnicire utilă, decât să faci ceva ce nu te pricepi, păcălind oamenii simpli, care nefiind inițiați într-un domeniu atât de dificil cum e etimologia, citesc prostiile tale! Mi-e milă de ei, dar nu pot să-i scap de tine! Doar tu poți să-i scapi, luându-ți tălpășița! [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 17 iunie 2025 22:55 (UTC) :::::Aveam de gând să te las în plata Domnului, să nu mai pierd vremea cu tine! Dar am mai citit câteva dintre comentariile tale și mi-am dat seama că nu ești doar semidoct, ci și agramat și aș vrea să te determin să renunți la postura pe care ai ocupat-o prin impostură, aceea de a te ocupa de Wiktionar! Pentru că, repet, faci foarte mult rău celor care-l utilizează! Scrii, la un moment dat: „puteți folosi aceași parametrii dar numai în limba română”. Trec peste „aceași”, unde poate fi vorba numai de omiterea din neatenție a unui „i”, dar scrierea greșită „parametrii”, în loc de „parametri”, cum e corect (substantivul fiind nearticulat) arată că nu stăpânești ortografia elementară! Chiar și un elev de clasa a treia, care scrie corect, evită această greșeală! Trec, de asemenea, peste faptul că înainte de „dar” trebuia o virgulă. E o greșeală mai mică. De asemenea, am găsit scris, la tine: „Mulțumesc pentru că m-ați făcut atent despre această problemă!” și „Mulțumesc că mi-ați atras atenția la acest verdict”. În ambele cazuri, folosirea prepozițiilor „despre” (în primul exemplu) și „la” (în al doilea exemplu) e profund eronată! Sunt exprimări specifice persoanelor agramate! În ambele cazuri, trebuia spus corect: „cu privire la” sau „asupra”: „asupra acestei probleme”, „asupra acestui verdict”. De asemenea, scrii în mod repetat, sistematic, „nici-o”, „nici-un”, în loc de „nicio”, „niciun”! Am mai întâlnit această scriere (destul de rar, totuși), dar numai la agramați „originali” ca tine. Aș accepta scrierea „nici o”, „nici un”, cum era înainte, dar formele cu liniuță sunt bizare. Așa că, amice, ar fi bine să iei niște lecții de gramatică elementară, înainte să-mi explici mie cum e cu „pseudoștiința”! De la semidocți certați cu ortografia nu primesc îndrumări! [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 18 iunie 2025 09:13 (UTC) ::::::Unde să încep să răspund la această diatribă? În primul rând, „imperativă” este, într-adevăr, un substantiv utilizat în contexte specializate (poate nu v-ați familiarizat cu această utilizare?). Chiar și Scriban folosește expresia „limba dacică”, iar conform DEX, „dacic” este echivalent cu „dac” (pur și simplu un sinonim). Fiind administrator și birocrat (imaginați-vă, nu e chiar rău pentru un utilizator „semidoct” și „agramat”) activ încă din 2008, cu peste 110.000 de contribuții doar în acest proiect și aproape 40.000 în proiecte înrudite, nu am nimic de dovedit sau de discutat cu dumneavoastră. Vă reamintesc, în contextul blocării dumneavoastră (da, atitudinea manifestată este de neacceptat), că respectul se câștigă, nu se impune. Fapte diverse, ca tonul dumneavoastră, cuvintele injurioase și atitudinea defăimătoare m-au adus la această decizie. Wikționarul este un proiect colaborativ unde lucrăm împreună și ne tratăm reciproc cu respect și considerație. Comportamentul dumneavoastră este deplorabil și vă pot asigura că nu va funcționa nici aici, nici în orice alt proiect Wiktionary. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 18 iunie 2025 18:58 (UTC) :::::::Domnule Robbie, văd că m-ați blocat, spunând că v-aș fi defăimat! Nu, nu v-am defăimat, ci v-am atras atenția asupra unor greșeli de gramatică și de lexic, pe care chiar le-ați făcut! Nu am folosit cuvinte jignitoare, ci doar virulente, dar perfect întemeiate! Acele greșeli pe care le faceți există în comentariile dumneavoastră, nu le puteți nega! Nu le-aș fi făcut publice, dacă dumneavoastră nu m-ați fi jignit în modul cel mai nemeritat cu putință, spunând că eu fac pseudoștiință susținând originea dacică a multor cuvinte românești! Mari lingviști români și străini ca Hasdeu, Rosetti, Russu, Poghirc, Duridanov, Georgiev, Reichenkrohn ș. a. au studiat influența limbii dace asupra limbii române, mulți dintre ei fără a se feri deloc să folosească termenii dac, geto-dac și traco-dac, pentru că sunt realități istorice și lingvistice incontestabile. Un studiu foarte important al lui Reichenkron se numește „Das Dakische rekonstruiert aus dem Rumanischen (Limba dacă reconstruită din română)”. Numai o persoană de rea-credință poate califica drept pseudoștiință un studiu foarte serios și obiectiv asupra acestor chestiuni de mare importanță lingvistică! E adevărat, există și persoane cu exagerări în acest domeniu, așa-numiții dacomani (majoritatea nefiind lingviști), care susțin teorii neștiințifice! Dar există, la fel de bine, și latinomani, cum au fost și Ciorănescu, Ovid Densușianuu și alții. Văd că dumneavoastră ați căzut în capcana aceasta a dacofobiei, de care trebuie să vă debarasați! Pentru că afectează foarte grav etimologiile de pe Wiktionar, impregnate, din păcate de latinomanie și dacofobie! Ca să nu mai vorbesc de faptul că multe sunt realizate într-un mod foarte neprofesionist, care mie, ca specialist în etimologie, îmi repugnă! Și pentru că tot vorbiți de pseudoștiință, să știți că aceste etimologii forțat-latiniste, copiate cele mai multe din Ciorănescu, se încadrează exact! Până și lingviștii latinomani ai Academiei sunt mai obiectivi! Ei nu consideră cuvinte ca „barză”, „buză”, „brad” ș. a. de origine latină, cum face Wiktionar! Măcar aceste cuvinte, prin tradiție, sunt acceptate ca termeni de substrat! Prin urmare, aici la voi, și laptele e negru! Eu am editat câteva etimologii în manieră profesionistă, iar dumneavoastră le-ați șters fără măcar să discutați, lăsând vechile improvizații, care sunt greșite, și științific, și metodologic! Ați șters-o chiar și pe una în care am căutat să vă menajez idiosincraziile dacofobe, ferindu-mă să folosesc cuvântul „dac”! Asta a arătat, pur și simplu, rea-credință, ceea ce m-a determinat să vă caut și eu greșeli în comentarii! Și le-am găsit, pentru că eu sunt scriitor și lingvist și stăpânesc foarte bine limba română. Nu aveți multe greșeli, în general vă exprimați bine, dar cu ochiul meu expert, le-am găsit, iar câteva, din păcate, sunt cam grave! Am văzut că ați încercat să „o dregeți” cumva, dar fără succes. Acele greșeli sunt, nu le puteți nega! Dar nu ele sunt problema care mă deranjează pe mine, ci concepția fixistă pe care o aveți cu privire la limba dacă și la cuvintele românești de această origine. Dacă vă schimbați această atitudine, ne putem înțelege, pentru că eu sunt o persoană conciliantă. Prin urmare, trebuie să vă mai gândiți și putem colabora. Dacă nu, eu n-o să vă mai deranjez. Puteți rămâne cu toate aceste etimologii sub orice critică, acceptate numai de latinomani și dacofobi! Nici copiii nu le iau în seamă, pentru că ei învață încă din clasa a șaptea că există cel puțin un număr de vreo 200 de cuvinte moștenite de la daci! Iar în ultimul timp, de când a luat amploare curentul dacist, din ce în ce mai mulți profesori se conving că termenii de origine dacică sunt mulți. Eu am găsit aproape două mii. Sunt la fel de mulți ca termenii de origine latină! Iar viitorul îmi va da dreptate! Pentru că am demonstrații foarte solide pentru toate. [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 21 iunie 2025 20:27 (UTC) :::::::Am așteptat un răspuns la ultimul meu mesaj, în care am fost și politicos, v-am adus și foarte multe argumente! De altfel, anterior, eu am fost mai virulent doar ca răspuns la categorisirea cercetărilor mele absolut obiective drept pseudoștiință! Dar văd că dumneavoastră, în toate discuțiile pe care le avem, nu faceți decât niște simple afirmații, fără să aduceți niciun argument. Dar absolut niciunul! Ceea ce vă face total necredibil. Și nu e vorba despre dumneavoastră aici (aveți dreptul să credeți orice fals), ci despre credibilitatea Wiktionar-ului pe care îl administrați. Prin etimologiile aberante care apar în el (extrem de multe) nu faceți decât să induceți în eroare utilizatorii de bună credință, pe cei care mai cred în aceste falsuri notorii, care diferă foarte mult și de punctul de vedere al lingviștilor Academiei Române, mult mai moderat! De exemplu, academicianul Marius Sala (despre care sigur ați auzit) spunea negru pe alb că termenii de substrat din limba română sunt, cu siguranță, cei de origine traco-dacă. Dacă doriți, vă pot da citat dintr-un articol al lui, care există și pe internet! Așadar, dacă ziceți că țineți la credibilitatea a ceea ce faceți aici, vă rog să veniți cu argumentele absolut necesare! Altfel, cred că vă dați seama cam cât valorează toată munca dumneavoastră! [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 28 iunie 2025 15:19 (UTC) :::::::Ai vrut o discuție pe bază de argumente, iar eu ți-am adus foarte multe! Am așteptat să răspunzi, dar văd că nu o faci! Știi cum se numește cel care nu răspunde, pentru că nu are argumente să-și susțină propriile afirmații? Are un nume foarte urât! Dacă nu răspunzi, ți-l asumi. Iar dacă n-ai argumente, recunoaște că am dreptate, pentru că nu e nicio rușine! E mult mai rușinos să ascunzi adevărul! Mai aștept. [[Utilizator:Peterdi55|Peterdi55]] ([[Discuție Utilizator:Peterdi55|discuție]]) 24 iulie 2025 07:49 (UTC) == Names of Wikimedia languages == Dear Robbie SWE, we are initiating a long needed action - we would like to '''translate names of all Wikimedia languages to all Wikimedia languages''' in the next two months. We have noticed that you are very active on Wiktionary and that is the reason why we are taking liberty to contact you. We hope that you would be interesting to help us in our endeavor - To make this action easier we have already prepared the list of all [[:meta:Names of Wikimedia languages|Wikimedia languages]], and for each language we have already prepared the page with existing and missing translations. So when you go to the page for your language you would have two tasks - to check whether existing translations are OK and to fill in the missing one. The more detailed instruction are on the language page. What are the benefits of this work? * We believe it is about time to have all Wikimedia languages translated to all Wikimedia languages :) * Translated languages will be parsed into Wiktionary and the resulting number of Wiktionary entries will be significant for each language. That could significantly increase the number of entries for less developed Wiktionaries, and improve the quality of entries in general. * Wikidata - this would be great contribution to Wikidata. * All other projects could benefit from this list (Wiki Travel :)), as we believe that certain amount of terms has to be properly translated to all languages. We are gathered around the project [[meta:Grants:PEG/Interglider.ORG/Wiktionary_Meets_Matica_Srpska|Wiktionary Meets Matica Srpska]] and we hope that you would be interesting in working with us! If you have any questions you can ask them on the Names of Wikimedia languages [[meta:Talk:Names_of_Wikimedia_languages|discussion page]] or via personal emails. ''Important notice: The data are licensed under CC0, as they should be incorporated into Wikidata at the end of the process.'' If you '''don’t want''' to receive future announcement about the project, please leave a note on [[meta:Talk:Names_of_Wikimedia_languages|discussion page]]. Thank you and looking forward to hear from you! Interglider.org team *[https://en.wikipedia.org/wiki/User:Senka_Latinovi%C4%87 Senka Latinović] *[https://en.wikipedia.org/wiki/User:Godzzzilica Godzzzilica] *[https://en.wikipedia.org/wiki/User:Millosh Millosh] [[Utilizator:Senka Latinović|Senka Latinović]] ([[Discuție Utilizator:Senka Latinović|discuție]]) 24 aprilie 2015 14:48 (UTC) ==Pergunta para Robbie SWE em português no Wikcionário em romeno== Robbie, já que algumas das minhas traduções são incorretas, então me responda: como é azul-escuro em romeno? [[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo José Raimundo]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 6 mai 2015 21:06 (UTC) :É um oxímoro Leonardo José Raimundo – uma cor que já está clara não pode ser classificada como escura. '''[[azuriu|Azuriu]]''' é uma nuance do azul' (em romeno „[[albastru]]”) – por outro lado, „[[albastru]]” (em português azul) é uma cor primária, como „[[roșu]]” (vermelho), „[[verde]]” (verde), „[[galben]]” (amarelo) etc. e portanto pode ser definida como escura o clara. Não se diria „uma Borgonha clara/escura”, um „verde-limão claro/escuro”, né? --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 7 mai 2015 10:18 (UTC) ::Sorry to barge in in your discussion, let me see if my Portuguese is not as rusty as I think it is. Is [[azul-escuro]] in Portuguese something like dark-blue, or [[navy]], in English? In that case, it could very well be [[albastru-închis]] in Romanian, or, just as well, [[bleumarin]], as apparently they are synonyms. — [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<font color="#ff5500">Klaudiu</font><font color="#0055ff">Mihăilă</font>]] ^{[[Discuţie Utilizator:KlaudiuMihaila|Mesaj]]} 7 mai 2015 18:24 (UTC) :::I completely agree Klaudiu. The problem is probably an initial confusion to whether [[azuriu]] in Romanian means blue or if it in fact is a nuance of blue (which you correctly translated - I must have missed it, my bad). I had to delete „azuriu închis” which Leonardo José Raimundo added because it's somewhat of an oxymoron isn't it? To my ears it's just like saying „dark white”. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 7 mai 2015 18:50 (UTC) ::::I agree, a word-for-word translation for ''azuriu închis'' would be ''dark light-blue'' (which could make sense if you are comparing various shades of light blue, but that is definitely not a concept to be placed here). — [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<font color="#ff5500">Klaudiu</font><font color="#0055ff">Mihăilă</font>]] ^{[[Discuţie Utilizator:KlaudiuMihaila|Mesaj]]} 7 mai 2015 19:25 (UTC) == Wikimanuale == Bună ziua. Recent, BAICANXXX a fost blocat și la Wikimanuale, însă a lăsat în urmă un haos. Discuția de la ro.wiki a avut ca efect blocarea sa de către administratorul de-acolo, însă nu și disponibilitatea vreunui utilizator de a-i da o mână de ajutor la curățenie. Ați fi cumva dispus să faceți asta? Mulțumesc. --[[Utilizator:Wintereu|Wintereu]] ([[Discuție Utilizator:Wintereu|discuție]]) 10 iulie 2015 11:18 (UTC) :Salut Wintereu! Am monitorat schimbările lui BaicanXXX și chiar eram pregătit să contactez un administrator pentru a avertiza că contribuțiile utilizatorului sunt discutabile. Am văzut că a început să contribuie și la alte proiecte tot cu același mod haotic de operare. Din păcate suntem actualmente doar doi administratori pe Wikționar și timpul meu limitat îl petrec în totalitate doar cu administrarea Wikționarului, deci regret dar nu cred că am posibilitate să vă ajut la Wikimanuale. Dacă se ivește ceva timp liber în agenda mea de lucru, o să fac ce îmi stă în putință pentru a vă ajuta. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 10 iulie 2015 14:31 (UTC) == Reverturi complet nejustificate == Acum înțeleg de ce nu există contribuitori pe Wikționar, suferiți de sindromul dictatorului irațional (nu e un atac la persoană, e o constatare). Nu există absolut nicio justificare pentru ștergerea categoriei toponimelor (că e inutilă e părerea d-voastră și e una proastă), crearea categoriilor în forma „Cuvinte în limba X” și „Cuvinte în alte limbi” e o prostie enormă, faptul că articolul [[afgan]] mai avea o categorie pe care d-voastră o considerați similară e complet irelevant, mai ales având în vedere mormanul de categorii de la [[Afganistan]], dacă un cuvânt face parte dintr-o categorie atunci trebuie inclus acolo, dar în fine, faceți cum doriți, este evident că Wikționarul e proprietatea d-voastră personală, n-am să vi-l mai stric cu contribuțiile mele inepte. --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] ([[Discuție Utilizator:ANDROBETA|discuție]]) 26 iulie 2015 09:25 (UTC) :Mi se pare superb cum categoriile „Română”, „Substantive în română”, „Naționalități în română” și „Limbi în română” pot coexista, dar nu și „Demonime în română”, nu, asta e prea mult. Pssst! Ultimele două sunt subcategorii ale categoriei „Substantive în română”, iar aceasta e o subcategorie a categoriei „Română”, nu au ce căuta toate în același loc... --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] ([[Discuție Utilizator:ANDROBETA|discuție]]) 26 iulie 2015 09:35 (UTC) ::Androbeta, cum să interpretez comentariul dumneavoastră decât ca pe un atac personal? Evident, atacuri la persoană sunt normale pentru dumneavoastră dacă ținem cont de pagina dumneavoastră de discuții la Wikipedia. Mă cunoașteți cumva personal? Cum puteți să vă adresați mie cu „sufer[iți] de sindromul dictatorului irațional” după câteva discuții banale în cursul de 2 zile active pe Wikționar? Nu mă interesează că sunteți de părerea că forma în care creăm categorii este o prostie – așa se face „more or less” pe toate celelalte Wikționare și dacă nu întelegeți asta vă asigur că contribuțiile dumneavoastră nu se vor simți lipsite. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 26 iulie 2015 11:19 (UTC) == Category/Categorie == [https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=Categorie:Verbe_%C3%AEn_pitjantjatjara&curid=144692&diff=694084&oldid=693743] - my bot will change it when doing interwiki on this page but there is too much categories, tah it now working on M. [[Utilizator:JAn Dudík|JAn Dudík]] ([[Discuție Utilizator:JAn Dudík|discuție]]) 13 septembrie 2015 20:19 (UTC) :Ok, I see. I suspected something like that. Thank you for contacting me. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 13 septembrie 2015 20:29 (UTC) ==Crăciun fericit== Eu doresc a tu și a toți li utilizatori din Wikționar unu Crăciun fericit și unu avută Anul Nou. [[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo Iosif Raimund]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 25 decembrie 2015 11:02 (UTC) :Un Crăciun fericit și pentru dumneavoastră! --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 25 decembrie 2015 20:17 (UTC) == Notificare == Bună seara. Am depus '''[https://meta.wikimedia.org/wiki/User_talk:Syum90#Block_request aici]''' o solicitare privind blocarea lui BAICAN XXX la Wikiștiri. M-am gândit că v-ar putea interesa. Mulțumesc. --<span style="font-family: Verdana">[[Utilizator:Wintereu |<font color="grey">Winter</font>]]''[[Discuție Utilizator:Wintereu|^{<font color="orange">eu</font>}]]''</span> 11 ianuarie 2016 21:06 (UTC) :Am văzut, mulțumesc pentru notificare! O să urmăresc discuțiile. Îmi pare rău că a început să vă ofenseze pe Wikiștiri. Dacă aveți nevoie de ajutorul meu, nu ezitați să mă contactați din nou. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 11 ianuarie 2016 21:11 (UTC) ==Traduceri, <nowiki>„Format:(”</nowiki> și &amp;nbsp; (ce funcție are această combinație de litere?)== Bună seară, please excuse that I'm using English, but my Romanian isn't good enough to discuss technical problems. The reason why I used a protected space character ('''&amp;nbsp;''') is merely an esthetical issue. There is no horizontal padding in the headline, i.e. the first character directly begins at the left margin of the grey background area. This doesn't look good in my opinion, so I tried to fix it by introducing a space at the left margin. For your information I made a magnified screenshot that shows the two different layouts: :[[Fișier:Traduceri.png|400px]] The upper one is the present state without padding, while the lower one has an additional '''&amp;nbsp;''' inserted before the headline text. You might decide yourself if this addition is a reasonable improvement of the layout. It wouldn't be necessary to insert the '''&amp;nbsp;''' when the code of the template could be fixed to provide horizontal padding. I didn't try to do this (experimentally) because the template is protected. Mulțumesc. Best regards, --[[Utilizator:YaganZ|YaganZ]] ([[Discuție Utilizator:YaganZ|discuție]]) 19 ianuarie 2016 20:25 (UTC) :Ahh...I suspected that it had something to do with that. Unfortunately, my screen didn't show me the obvious difference which your screenshot exemplifies. I don't mind you using it and I completely agree with you that it's more pleasing to the eye, so go right ahead and use it. Thanks by the way for your contributions lately – they are greatly appreciated. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 19 ianuarie 2016 20:46 (UTC) == Scuză == Pardonează erorile mei, domnule, sunt nou aici. Voi urma exemplele tăi. Este genul roman. Ave Cezar! --[[utilizator:Romanophile|<span style="color:#000198">'''R'''omanofil</span>]] [[Discuție_Utilizator:Romanophile|♞]] ([[Special:Contribuții/Romanophile|contribuciones]]) 25 februarie 2016 21:34 (UTC) :Nu trebuie să cereți scuze - sunt aici să vă îndrumez :-) (preferați să comunicăm în engleză?) --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 26 februarie 2016 10:52 (UTC) :: Prefer să comunic românește! Dar româna mă nu este excelentă, așa vor fi dificultăți. --[[utilizator:Romanophile|<span style="color:#000198">'''R'''omanofil</span>]] [[Discuție_Utilizator:Romanophile|♞]] ([[Special:Contribuții/Romanophile|contribuciones]]) 26 februarie 2016 12:35 (UTC) [[Wikționar:Manual de stil|Acest]]?<br/>Fac erori serioase? Cari? --[[utilizator:Romanophile|<span style="color:#000198">'''R'''omanofil</span>]] [[Discuție_Utilizator:Romanophile|♞]] ([[Special:Contribuții/Romanophile|contribuciones]]) 27 februarie 2016 16:52 (UTC) :Din păcate, acest manual de stil este cam demodat. Mă gândeam la [[Wikționar:Cuvânt]] - te rog numai să ții cont de ordinea formatelor. Altfel, keep up the great work :-) --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 februarie 2016 17:00 (UTC) :: Mulțumesc! Dar cum se spune „keep up the great work”? --[[utilizator:Romanophile|<span style="color:#000198">'''R'''omanofil</span>]] [[Discuție_Utilizator:Romanophile|♞]] ([[Special:Contribuții/Romanophile|contribuciones]]) 27 februarie 2016 17:22 (UTC) :::„ține-o așa” --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 februarie 2016 17:32 (UTC) == traduceri == Cum se spune „[[quirófano]]”? --[[utilizator:Romanophile|<span style="color:#000198">'''R'''omanofil</span>]] [[Discuție_Utilizator:Romanophile|♞]] ([[Special:Contribuții/Romanophile|contribuciones]]) 9 martie 2016 02:23 (UTC) :Salut Romanophile! În limba română se spune „sală de operație”. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 9 martie 2016 12:54 (UTC) ==Paști fericit== Eu doresc a tu și a toți li utilizatori din Wikționar ună Paști fericit. [[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo Iosif Raimund]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 28 martie 2016 01:36 (UTC) :Muito obrigado! Para você também! --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 28 martie 2016 10:22 (UTC) == Wikimedia CEE Meeting 2016 == Buna ziua. M-am gandit ca poate v-ar interesa sa participati. Aveti [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2016 aici] mai multe detalii. Toate cele bune. --<span style="font-family: Verdana">[[Utilizator:Wintereu |<font color="grey">Winter</font>]]''[[Discuție Utilizator:Wintereu|^{<font color="orange">eu</font>}]]''</span> 20 mai 2016 09:25 (UTC) == MediaWiki:Sitenotice == Cred că [[MediaWiki:Sitenotice]] poate fi golit, nu mai este de actualitate.[[Utilizator:Ionutzmovie|Ionutzmovie]] ([[Discuție Utilizator:Ionutzmovie|discuție]]) 24 iulie 2016 18:11 (UTC) == Rugăminte == Bună seara, Robbie! Am creat primele mele articole la [[bioinginerie]] și [[biomatematică]] și aș fi recunoscător pentru verificarea lor. Orice corecții, observații sau sugestii de ameliorare sunt binevenite și voi ține cont de ele pe viitor. În particular, nu sunt foarte lămurit cu privire la două chestiuni: #Trebuie specificate formele de vocativ pentru astfel de substantive care desemnează noțiuni abstracte? #Trebuie introdusă o secțiune separată la [[biomatematică]], în care cuvântul să fie tratat și ca adjectiv (forma de feminin singular pentru [[biomatematic]])? Mulțumesc, --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 octombrie 2016 12:24 (UTC) :Felicitări pentru două articole exemplare! Am făcut doar câteva schimbări minore. Referitor la întrebările dumneavoastră: :#Vocativul se adaugă numai dacă este corect gramatical și folosit în limbajul curent. :#Am introdus o secțiune separată pentru ''[[biomatematică]]'', unde termenul este tratat ca formă flexionară a adjectivului ''[[biomatematic]]''. :Spor la treabă! Nu ezitați să mă contactați dacă aveți nelămuriri. Vă doresc o seară plăcută, --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 25 octombrie 2016 18:13 (UTC) == Întrebare == Nu sunt prea sigur dacă am plasat [[Wikționar:Birou de informații#Pronunție și silabație|această întrebare]] la locul potrivit. Rog eventuala ei mutare, dacă este nevoie. Mulțumesc, --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 1 noiembrie 2016 12:22 (UTC) == Întrebare din partea lui Grintescu == Domnule Robbie SWE, încântat de invitație, dar sunt deja înscris pe Wiktionary, cum fac? Numai bine. --[[Utilizator:Grintescu|Grintescu]] ([[Discuție Utilizator:Grintescu|discuție]]) 12 noiembrie 2016 21:20 (UTC) :Bună seara {{ping|Grintescu}}! Vă asigur că sunteți deja înscris și de acea nu trebuie să faceți nimic în plus. Salutări, --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 13 noiembrie 2016 17:35 (UTC) == Transwiki == Bună ziua. Credeți că v-ar ajuta cu ceva conținutul articolelor de la Wikipedia [[:w:Categorie:Copiază_la_Wikționar|marcate pentru mutare la Wicționar]]? Dacă da, se pot muta cu [[Special:Import]], dacă nu, cred că trebuie șterse de acolo.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|discuție]]) 12 decembrie 2016 22:18 (UTC) :Bună seara Strainu! Mulțumesc pentru mesajul dumneavoastră. Din păcate nu cred că conținutul în această categorie este de mare folos pentru noi. Ar fi mai bine dacă le ștergeți. Toate cele bune, --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 13 decembrie 2016 19:52 (UTC) ==Crăciun fericit== Eu doresc a tu și a toți li utilizatori din Wikționar unu Crăciun fericit și unu avută Anul Nou. [[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo Iosif Raimund]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 25 decembrie 2016 23:04 (UTC) :Obrigado! Para você também! --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 26 decembrie 2016 12:44 (UTC) == werk == Hello, I was trying to bring back "werk" as a colloquial Pacific English expression for information work. Unfortunately the algorithm flagged my novice attempt as "vandalism". Essentially I want to add the flavour of "wa"(は) rather than "ga"(が) as in kore wa shigoto (これ わ しごと) {this'll work} rather than kore ga shigoto (これ が しごと) {this is your work}. The subtlety is perhaps a bit too vague for unilingual English speakers to appreciate. I realise that in my small town my intricate thinking comes across as convoluted. I am hoping after you do some research you can appreciate what I am trying to establish as a refinement of collaboration from command. Here is a decent reference from a Japanese scholar more developed than I. http://nihonshock.com/2010/02/particles-the-difference-between-wa-and-ga/ == Geneza == Robbie, por que você apagou a página [[Geneza]]? Na Romênia é proibido entrar evangélico? A maioria é muçulmana? Se você não sabe, livros da Bíblia sempre se escrevem com iniciais maiúsculas, exatamente como está no Dicionário Glosbe ([http://www.glosbe.com/pt/ro/Gênesis Geneza]). Se for proibido entrar evangélico, eu perguntarei a [[pt:Usuário:ValJor|Valdir Jorge]] se posso continuar a [[pt:Predefinição:bíblia/ro|Predefinição:bíblia/ro]]. [[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo Iosif Raimund]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 14 aprilie 2017 20:57 (UTC) :For the sake of clarity {{ping|Leonardo José Raimundo}}, I'm going to take this in English. To answer your questions, "no" it is not forbidden to add evangelical words in the Romanian Wiktionary. "No" the majority is not Muslim, and that has nothing to do with me deleting your entry. The definition you provided – unfortunately, in quite badly written Romanian – was also found under ''[[geneză]]''. We want to avoid doublets as much as possible, and that's my reason for deleting your contribution. I urge you to please pay more attention to your edits and please avoid writing articles in Romanian if you don't have any knowledge of the language. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 15 aprilie 2017 18:03 (UTC) ::Robbie, posso até não ter conhecimento básico de romeno, mas estou aprendendo este idioma, e por isso estou criando verbetes com livros da Bíblia em romeno no Wikcionário em romeno. Por favor, me deixe continuar criando verbetes com livros da Bíblia nesse idioma até o fim, porque eu criei a predefinição da Bíblia em romeno no Wikcionário em português. ::[[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo Iosif Raimund]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 15 aprilie 2017 18:58 (UTC) ==Páginas [[Proverbe]] e [[Cântarea Cântărilor]]== Robbie, por que você apagou as páginas [[Proverbe]] e [[Cântarea Cântărilor]]? Eu pesquisei esses livros da Bíblia em romeno no site [http://www.wordproject.org/bibles/ro/index.htm Word Project], que contém 39 livros do Antigo Testamento e 27 do Novo em romeno. Por favor, restaure as páginas que eu criei no Wikcionário em romeno ([[Geneza]], [[Proverbe]] e [[Cântarea Cântărilor]]), senão eu pararei de criar verbetes com livros da Bíblia em romeno no Wikcionário em romeno. [[Utilizator:Leonardo José Raimundo|Leonardo Iosif Raimund]] ([[Discuție Utilizator:Leonardo José Raimundo|discuție]]) 17 aprilie 2017 20:13 (UTC) :{{ping|Leonardo José Raimundo}} Me desculpa se isso parece bronco, mas a qualidade dos seus artigos não é bom. Omites templates necessários, escreves gramaticalmente incorreto e adicionas informações de caráter enciclopédico. Senão faz um esforço, tenho medo que vou excluir as suas contribuições de novo e te asseguro que não tem nada que ver com a sua escolha de tópico. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 18 aprilie 2017 19:05 (UTC) == Wikționarul nu folosește redirecționări în acest scop == Salut, nu prea înțeleg ce se întâmplă. Motivul inițial al ștergerii era "Redirecționare nefuncțională". Acum când redirecționarea funcționează, este folosit alt motiv pentru a șterge pagina. Așa nu ajungem nicăieri. Pentr un acces rapid la pagina "Wikționar:Listă de arhaisme românești" doresc să existe posibilitatea ca introducând în căsuța de căutare: * Listă de arhaisme românești, sau * Lista de arhaisme romanesti, sau * Listă de arhaisme, sau * Lista de arhaisme să se poată ajunge la acea pagina. Cum se poate face asta fără a folosi redirectări? Redirectările sunt un lucru comun pe Wikipedia. -- [[Utilizator:Saturnian|Saturnian]] ([[Discuție Utilizator:Saturnian|discuție]]) 19 aprilie 2017 19:05 (UTC) :Bună seara {{ping|Saturnian}}! Wikționarul românesc folosește aceleași standarde ca Wikționarul englezesc. Ei nu redirecționează la apendicele lor, prin urmare, nici noi. Wikționarul nu este Wikipedia. Îmi cer scuze pentru utilizarea unui motiv necorespunzător pentru ștergerea redirecționării dumneavoastră. Nu vă opun să editați lista cu arhaisme românești, dar vă rog să nu adăugați redirecționări care trimit spre pagini de proiect. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 19 aprilie 2017 19:38 (UTC) ::Bună ziua, Robbie și Saturnian! Dacă-mi permiteți o părere (și mă iertați că mă amestec în discuția dumneavoastră de ordin tehnic și administrativ), personal mă opun ideii unei [[Wikționar:Listă de arhaisme românești|liste de arhaisme românești]] alcătuite prin colecționarea ocazională a unor forme întâlnite în lecturile proprii de către unul sau doi (?) utilizatori. Există dicționare specializate în acest domeniu, care conțin câteva mii de intrări. Lexicografia nu este nici o știință nouă, nici un teren viran, pe care îl prospectăm în calitate de amatori. Mult mai utilă mi s-ar părea o categorie care să regrupeze lemele corespunzătoare, pe baza încadrării lor în dicționarele deja disponibile. Cu respect, --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 aprilie 2017 13:24 (UTC) :::Salut {{ping|Pafsanias}}! Vă asigur că sunteți mai mult decât binevenit să participați la orice discuție și punctul dumneavoastră de vedere este întotdeauna valoros. Sunt de acord cu dumneavoastră – sunt categoric împotriva apendicelor (vedeți această [https://ro.wiktionary.org/wiki/Wik%C8%9Bionar:Cafenea#List.C4.83_de_demonime discuție]), pentru că ele sunt relicve create într-un timp când Wikționarul încă era tânăr și limitat. Aș prefera să avem aceste cuvinte integrate pe Wikționar și incadrate într-o categorie așa cum dumneavoastră sugerați. Dar până când avem aceste leme, mi-e teamă că va trebui să tolerăm apendicele încă o perioadă de timp. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 20 aprilie 2017 18:54 (UTC) ::::Mulțumesc pentru răspuns și explicații. Am observat, într-adevăr, discuția de la Cafenea, dar mă tem că e prea târziu ca să mai intervin acolo. ::::S-ar putea ca păstrarea în expectativă a listei să fie o soluție provizorie înțeleaptă, în sensul celor argumentate de Robbie mai sus. Ceea ce mă îngrijorează, însă, este doza mare de arbitrar implicată în redactarea ei. Care sunt sursele lexicologice sau lexicografice ce încadrează printre arhaisme următoarele cuvinte: [[adăpa]], [[barem]], [[blid]], (a vă) [[deda]] [sic!], [[destoinic]], [[făgădui]], [[întru]], [[muiere]], [[pironi]]? Am citat doar câteva exemple, dintre cele pentru care ''avem'' articole documentate. Cred că o asemenea listă (sau categoria corespunzătoare) nu se poate baza doar pe colectarea din surse primare a unor forme resimțite ca neobișnuite după criterii discutabile și aș îndrăzni să recomand verificarea ei riguroasă prin confruntarea cu lucrările de specialitate (cum este, de pildă, [https://dexonline.ro/definitie-dar/* ''Dicționarul de arhaisme și regionalisme'' din 2002]). --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 aprilie 2017 22:12 (UTC) :::::Bună seara, înțeleg constângerile Wikționarului și de asemenea înțeleg motivele lui Pafsanias. Într-adevăr această listă are elemente de "cercetare originală" ce ar fi în contradicție cu principiile Wikipediei. Dorința mea e să avem un Dicționar de arhaisme digital plus un set de descrieri ale transformărilor din arhaisme în cuvinte curente astfel încât să putem reproduce limba română vorbită acum 500 - 1000 ani. Da, știu că sunt "modest" :) dar am rămas suprins de diferențele între limba vorbită acum 200 de ani și limba curentă. Oare chiar există studii care să descrie transformarea spre exemplu lui "pre" în "pe"? În opinia mea limba este un echivalent al ADN-ului înregistrând evoluția unui popor. Pe baza unor studii aprofundate a evoluției limbii s-ar putea elimina multe lacune din istoria românilor. Lista aceasta de arhaisme e un mic pas dar totuși cred că e mai bine decât nimic. Cred în principiul dezvoltării continue a calității și a cantității cunoștintelor din wiki-uri, astfel încât prefer ca o noțiune să existe chiar și amatoric prezentată decât ea să apară într-o stare perfectă peste 20 de ani. Cum credeți că s-ar putea dezvolta mai ușor un asemnea proiect? Ar fi Wikidata o soluție? [[Utilizator:Saturnian|Saturnian]] ([[Discuție Utilizator:Saturnian|discuție]]) 25 aprilie 2017 18:01 (UTC) ::::::Stimate [[Utilizator:Saturnian|Saturnian]]: Vă mărturisesc că e departe de mine dorința de a vă descuraja în ambițiosul dumneavoastră proiect personal dedicat limbii române vechi, doar că mă îndoiesc sincer că Wikționarul este locul cel mai potrivit pentru a vă fructifica rezultatele, iar conformarea la constrângerile formale ale acestuia s-ar putea dovedi destul de frustrantă în raport cu obiectivele pe care vi le-ați propus. Una din regulile de bază pe care le urmăm aici este că încercăm să utilizăm exclusiv afirmațiile explicite din sursele de specialitate deja publicate. ::::::Cazul concret menționat de dumneavoastră, al prepoziției ''pre'', face parte dintre exemplele „clasice” de arhaism fonetic și el este menționat ca atare de cele mai multe lucrări din domeniul lexicologiei sau dicționarele cu autoritate. Întâmplător sau nu, avem și noi un [[pre|articol consacrat]], care merită să fie dezvoltat și categorisit în mod adecvat. ::::::Desigur că există studii care descriu transformarea formei din vechea dacoromână ''(pre)'' în dacoromână ''(pe)''. O contribuție ceva mai veche, dar citată adesea, este cea publicată de Ion Coteanu în ''Studii și cercetări lingvistice'' (''V.Dr.pre> Dr.pe'', în SCL, XXIV, nr. 5, 1973). Din păcate, nu cred că este accesibilă pe Internet. În schimb, dacă sunteți interesat în general de prepoziția ''pe'' și evoluția sa istorică, puteți consulta [http://bibliotecascolara.ro/Adina_Maghiar/Monografia_prepozitiei_PE-Adina_Maghiar.pdf monografia din 2010 a Adinei Maghiar], iar dacă vă pasionează problematica prepozițiilor în textele vechi românești din secolul al XVI-lea, s-ar putea să vă fie de folos [http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A5399/pdf articolul din 2006 al Adinei Matrozi Marin]. Veți găsi acolo și alte trimiteri bibliografice mai consistente. Mi-e greu să văd, însă, cum ar putea fi valorificate aceste studii într-o listă ca cea pe care v-ați propus să o construiți sau cum anume ar putea aceasta din urmă să le suplinească. ::::::Dimpotrivă, dacă doriți să contribuiți la Wikționar în domeniul istorico-lingvistic care vă preocupă, cred că pot fi identificate alte modalități mult mai eficiente și care vor fi apreciate cu siguranță. O cale deja bătătorită și ferită de riscuri ar fi să culegeți, cu aceeași răbdare și perseverență pe care le-ați dovedit în investigarea surselor primare, articolele despre arhaisme care ne lipsesc deocamdată, folosind ''Dicționarul de arhaisme și regionalisme'' la care m-am referit mai sus (este prelucrat în proporție de peste două treimi și disponibil pe ''DEX online''). O altă cale, mai anevoioasă, ar fi să căutați abrevierea ''(înv.)'' care declară de obicei formele arhaice în dicționarele generale, inclusiv pe proiectul nostru; ea v-ar putea ajuta să adăugați noi articole sau să le încadrați pe cele existente într-o categorie corespunzătoare – atenție, însă, la distincția importantă dintre arhaismele lexicale, cele fonetice, cele morfologice și cele sintactice! ::::::Nu știu dacă eu sunt cel mai în măsură să vă ofer sugestii în această privință. Cred că alți colegi, cu mai multă vechime și experiență aici, ar putea veni cu alte idei utile. Îi mulțumesc amfitrionului acestei pagini de discuții pentru găzduirea schimbului nostru de opinii și îi cer scuze încă o data dacă am abuzat de ospitalitatea sa. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 aprilie 2017 11:22 (UTC) Vreau să vă mulțumesc pe voi amândoi pentru o conversație civilă și intelectuală. Vă încurajez să continuați să contribuiți la Wikționar oricum doriți (cu condiția să respectați regulile noastre) – dacă aveți vreodată nevoie de ajutor, nu ezitați să mă întrebați. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 26 aprilie 2017 18:44 (UTC) == Salut == Am postat la Cafeneaua de la ro.wikipedia [[:ro:w:Wikipedia:Cafenea:Wikipedia, condamnată în Suedia|un mesaj]] care v-ar putea interesa, fie și doar informativ. Toate cele bune, <span style="font-family:Forte">[[Utilizator:Wintereu |<font color="#0080ff"><big>Winter</big></font>]]''[[Discuție Utilizator:Wintereu|^{<font color="#0080ff"><big>eu</big></font>}]]''</span> 3 mai 2017 19:20 (UTC) :{{ping|Wintereu}} Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția la acest verdict. Este o zi tristă pentru noi toți. Dacă sunt sincer, nu am auzit nimic despre procesul juridic. Mass-media suedeză nu a scris nici-un cuvânt. Voi citi link-urile pe care le-ați adăugat la cafenea. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 3 mai 2017 19:41 (UTC) == Ordinea implicită a ordinii literelor == Salut, Robbie! Nu știu dacă ai citit conversația de la Wikipedia ([[w:Wikipedia:Cafenea#Sortare_implicită_pentru_litere_cu_diacritice_românești]]), unde se propune modificarea ordinii implicite a literelor pe proiectele limbii române astfel încât să fie conformă alfabetului românesc (sștț în loc de st..yzâîșț). După cum am menționat acolo, această ordonare va ajuta în principal la categorii care listează titluri românești, dar va cauza probleme pentru orice altă limbă care, deși împarte alfabetul, are o altă ordine a literelor. Dacă ai vreo opinie, sunt curios care este. — [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<font color="#ff5500">Klaudiu</font><font color="#0055ff">Mihăilă</font>]] ^{[[Discuţie Utilizator:KlaudiuMihaila|Mesaj]]} 23 iunie 2017 09:33 (UTC) :Salut Claudiu! Am urmat discuția, dar deocamdată nu am concluzionat. Personal, aș prefera o ordine în conformitate cu alfabetul românesc, dar asta ar însemna un coșmar pentru noi la Wikționar. Am văzut o soluție la Wiktionary englezesc (cred că este [https://en.wiktionary.org/wiki/Template:cat-and-sort aici]), dar nu sunt sigur dacă ageiași soluție se poate aplica la noi. Voi analiza problema astăzi și voi comenta la Cafenea mâine. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 23 iunie 2017 17:57 (UTC) == Caucă, Scaucă == Firstly, pretty please, check my words thoroughly. I am sure you did not put in the work, no offence. I don't want to do this bookish and time consuming work and get shut down every time. I hope it's obvious I don't do this for some personal recognition and I will merely point out that our language is richer than we (and others) thought. For me is clear it needs the bigger picture (a complete family tree) in order to understand each entry. Case in point: 'scaucă', 'caucă' and their derivatives and cognates. Never got to list the homonims (cauc, -ă, prost, năuc) and other cognates or subsequent attestations. I am sure I only scratched the surface with those. Secondly, I don't get how you came up with these 'nationalistic undertone' issue. Kind not to name me worse, I guess. :) I would greatly appreciate a heads up first when you talk about me or my posts (if there is room for them in the future). Usually, I do not follow these talking forums and I'm still learning the ropes here; don't know how to insert hyperlinks and the rest is at basic levels. I posted only three words by now, of which only for one (scălan) I have not finished giving the bibliography, so you might delete it as well (I would), but none of that information is fabricated. I put up the references so every Romanian can check the facts and the matter can be settled. For Saramandu and E.Mann there are links on-line, but for Loșonți, Hașdeu and various atlases I mentioned might not be. Shocker for some, but the wide web is not that big or accommodating ...for nerds. Anyhow, these are reputable man of letters, not some crackpot nationalistic idealists, 'cause if there is some undertones, I got it from their works. http://www.humboldt-club.infim.ro/public_html/MEMBERS/PAGES/saramandu.htm http://www.worldcat.org/identities/lccn-no93-29079/ http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A15275/pdf https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf For Loșonți I can mail you some photos with his analysis about 'caucă' and 'scaucă'(as well as those derivatives) and why their etymologies are disputed. Anyway, my best references are from books and publications that are not listed on-line, as far as I know. My goal is to bring regional and obsolete words back to light (dacice și romanice), to form a complete picture of our vocabulary. The work that those linguists have done are jaw dropping, in my view, and I want others to know them. I don't care about politics, only for others to acknowledge their work and maybe, in time, correct a few silly and incorrect etymologies in DER and other works, that are still quoting out-dated views. From what I saw here, on Wiktionary, people come because they love words and their stories, the history, the links that are made across different languages. If the focus would be on basic vocabulary, it would be a very, very short list. Romanian is clearly underrepresented on numerous pages and compared to it's English counterparts needs substantial improvements, which, admittedly, I can't give (yet). Numai bine! Keep a stiff upper lip! :) [[Utilizator:Sorin5780|Sorin5780]] ([[Discuție Utilizator:Sorin5780|discuție]]) 30 noiembrie 2017 18:56 (UTC) :I assure you {{ping|Sorin5780}} that I'm not accusing you of manifesting these nationalistic undertones and I truly hope you weren't offended by any of my comments – that was not my intent. However, it never fails to awaken my suspicion when an author "finds" (or more correctly, "creates") connections to Dacian – a language we know very little about, which makes it a perfect candidate for pseudo-linguistics. It's in our best interest to be wary of linguists and authors whose opinions drastically deviate from a common consensus on the development of languages. Don't get me wrong, some of their findings are interesting and I do enjoy reading their publications, but there's a giant leap from bringing forth a theory or claiming it to be true (alternatively, disproving a current theory). With that said, I'll address the individual words you've added and some of my issues with them: :*'''caucă''' = most dictionaries (DEX '98/'09, DLRLC 1955-1957, DLRM 1958, DER 1958-1966, NODEX 2002, DAR 2002, Șăineanu, ed. VI 1929, Scriban 1939, DRAM 2015, DRAM 2011) list it as a regional variant of ''[[cauc]]'', with several varying meanings. Nowhere is the sense of "skull" mentioned and definitely not as the main sense. As I said before, its use as a toponym might be analogous and the only reoccurring source (''[…]este atestată cu sensul de ţeastă' ('''Câmp BH: NALR-Criş. 1 h 7/134''')'') doesn't meet our criteria for inclusion. Saramandu's synthesis doesn't do anything to sway my opinion, considering that he himself writes that it is a variant of ''[[cauc]]''. :*'''scaucă''' = 0 mentions in any official dictionary. Dubious claims that it was contaminated with ''[[caucă]]'' and that it's used as a synonym for ''[[scoică]]''. Where are the citations? Any durable sources testifying that this term is used? Neither my Romanian-speaking colleagues nor I have been able to find evidence to support keeping it around. :*'''scălan''' = attested in DAR (2002), but with the meaning of "cluster, bunch of grapes". No sourced etymology, therefore the current information has to be viewed as original research. I encourage you to keep your curiosity alive and to participate wherever you see fit, but please avoid unsourced etymologies and senses, and please stay clear of forums and authors with presumably hidden agendas. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 30 noiembrie 2017 19:05 (UTC) Search this link for scălan: http://www.banaterra.eu/romana/files/20_dictionar_de_cuvinte_in_grai_banatean.pdf It's not the only entry I found over the years under 'scălan', with this specific meaning; that's why I left it unfinished and probably would've taken some time to amount the references needed. It would've made a lot of sense put into context and if the proper cognates are mentioned: # 'căluș, grămăjoară de alune' from an articol about regional lexicon from Oltenia. # 'căluș - 5. buștean tăiat în scânduri (Oltenia); un căluș de scânduri;' Șăineanu, ed. VI (1929) # Simion Florea Marian: 'un pumn de alune se numeşte, în româna veche, „căluşer” ' Before you ask, these terms have nothing to do with 'Căluș' or 'călușarii' (if you hold true to *collusium) and their spread is wide, from Timoc to Bucovina. Of course, keeping in mind they are found in pockets now. I think the sack of healing plants on top of the căluș is also called ..căluș. This is a quote from the link bellow: # CĂLĂRU Ş s. m. pl. călâruşi. (întrebuinţat mai cu deosebire la Aromânii din nord) Ciorchină. Măncai un călăruş de auă (mâncaiu o ciorchină de strugure). page.524: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1921-1922_002.pdf They might be (or not) cognates of alb.kallumë (big pile) and (gheg albanian) 'kolikë (small pile; hillock): https://en.wiktionary.org/wiki/kallumë https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf Caucă has the meaning of 'skull' and I gave you the reference: Noul Atlas Lingvistic Român pe regiuni, Crișana, jud.Bihor, satul Câmp, pag.134. Same region where căuș means 'ladle, scoop' and 'skull' (see Saramandu). Are those the same as lat.caucus (IE *kauk'-a k. of vessel)? Maybe, but it does not explain those other meanings, corresponding with alb.kafkë and lit.kaukole. My, not so expert, opinion is that they are not. You can name a skull from a ladle or pot, we have other examples (scafă, scăfârlie, oală; some less known: castă, cremine), but conch and shell is quite something else. I suspect it comes from the root *kauk- 'to bend, to crook'. http://www.librarie.net/p/200127/noul-atlas-lingvistic-roman-crisana-ii- See also this link: (Proto-Baltic: *kaûš-a-: skull, vessel) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fbaltet&text_number=++1199&root=config Funny thing how căuș evolved to those exact meanings. Dumitru Loșonți makes two references in two of his books, claiming that it must come from a latin *kauka, which gave the rest of those forms and derivatives: gaucă, găucă, ghioc, zgăucă, descauca, dezgăuca, dezghioca. Ofcourse he defaults to an imagined form derived from lat.cavus, to cover all those meanings I gave you. Scaucă does mean 'scoică' and comes from Ineu, 48 km from Câmp. The reference is again, Atlasul Linguistic Român, volume II. Is it still a live word? I don't know, might be. Some of those words he picked up himself, others, older entries are from Hașdeu, Pușcariu and newer works. About the references, if I find more I will surely add them on the page, others can too, but if it's not up to the standards delete, delete, delete. I'm confident many more words will be added in the dictionaries, eventualy. For goodness' sake, it's more than one hundred years that we try to finish that great Etymological Dictionary and we don't quite finish. What's another 50 years. :) [[Utilizator:Sorin5780|Sorin5780]] ([[Discuție Utilizator:Sorin5780|discuție]]) 30 noiembrie 2017 22:15 (UTC) :Thank you for your comments! Just a heads-up, I'll take a look at your contributions this weekend. When it comes to formatting there's still a lot to be desired, but don't beat yourself up about it – I'm here to help and guide newbs. However, I'm not excluding that some terms will have to be deleted because they do not meet our standards when it comes to attestation. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 1 decembrie 2017 20:13 (UTC) == Anulare modificare == Salut. Am vazut ca mi-ai anulat o modificare privind definita cuvantului squab. Pot sa stiu de ce? Mersi. {{Nesemnat|Burnfire69}} :Deoarece schimbările dumneavoastră erau pur și simplu contraproductive. Ați șters formate fără nici-un motiv și ați adăugat informații false. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 15 septembrie 2018 18:04 (UTC) == TRUT == Salut, de ce ai schimbat definitia la trut? The Century Dictionary and Cyclopedia are explicatie ca trut este " An interjection of contempt." De asemenea nu este un cuvand foarte popular, dar este recunosc de unii oameni in sistemul juritic american. Acest cuvant nu este imprumat din dutch, si avand in vedere ce "explicatie ii da", sigur ca este rezultatul unui troll. Omenirea are destule cuvinte ofensive and injuraturi, nu trebuie sa imprumutam si inventam mai multe. {{Nesemnat|75.172.46.68}} : (1) you deleted a valid etymology, (2) you deleted valid definitions belonging to said etymology, (3) you copy-pasted a definition from the Dutch section and changed the language code to English, (4) you listed Urban Dictionary as a source which is not considered a trusted source – these are all markings of a vandal and apparently I wasn't the only one who thought so. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 octombrie 2018 06:48 (UTC) == Unnecessarily obscene examples == Dear Robbie, I hope this finds you well. You recently reverted an edit I made on the English Wiktionary for the Spanish word "verga." I had deleted an example because it was both unnecessary to understand the word and was very obscene. Frankly, it sounded like something a horny teenager just put on there to see if he could get away with it. I understand that examples should not be discounted simply because they are vulgar; however, I think that we should be purposeful in what examples we use. As I said, an example in this instance was not necessary to understand the usage of the word. It is a common noun with no special rules for usage, nor was a special circumstance presented in the example. Furthermore, it was the '''only''' example listed under the Spanish definitions of the word and one of the few listed on the page. It seems very peculiar that the only example listed was an obscene sentence about a guy getting a hand job. I don't want to be the morality police, but kids '''do''' have access to this page, and there are ways to have examples of vulgar words that aren't outright pornographic. I have updated the page with a less-vulgar example of how to use the word since you seem to think it is necessary to have an example listed. Again, I don't see why one is even needed, but alas, I concede. Best wishes, Ethan :{{ping|Ethanccarpenter}} Thank you for contacting me! When it comes to usage examples I – and many of my fellow admins – do not censor or pacify material perceived to be vulgar. Wiktionary is a free dictionary and we do not have to adhere to stringent morals, regardless if they are imposed by culture or religion. Pornographic, biased, violent or libellous content is however not permitted. On a personal note, the usage example at '''verga''' was indeed crass, but I didn't believe it needed changing. Mentioning that it was obscene and that kids could find it doesn't really help your case – believe me, kids out there know all the dirty words in the book and I don't understand how seeing the usage example could corrupt them more than what they already read and see on a daily basis on social media. With that said, I have no issue with your new usage example, but I advise you not to make purging your sole purpose on Wiktionary. Why? If I were completely honest, it would probably have to be a fulltime job. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 26 octombrie 2018 19:19 (UTC) == cimbru == Robbie, can we have a discussion about the wrong definition for "cimbru"? I am of Romanian origin, living in usa for many years, i am also a cook familiar with traditional Romanian cuisine. Probably 99% when a Romanian (especially living outside Romania and missing the traditional Rom dishes) looks up after translating cimbru, he/she is looking for the spice to use in "sarmale", "mititei/mici" and many more, and not for the plant to grow in the garden for "horticulture" purpose or admire on fields. I m saying this because it happened to me years back when trying to find the similar plant/spice (cimbru) in USA for cooking. Only after i got fed up with 3-5 different wrong translations, i started from the botanical name in Latin and concluded that it is Summer Savory. Then over the years i found many other Romanians in the same situation, looking for cimbru and ending up using thyme, oregano etc because the wrong info on the net. That is why I consider that you should clarify and add probably two translations (as you can see from your colleagues in the wiki, they got it right), one for the spice (savory) and other for the plant from a botanical point of view, which can have "zillions" of different plants. Thanks Vera {{Nesemnat|24.188.159.138}} PS: and why your colleague jumped to block me without trying to discuss my offer to correct the wrong listing? :I don't even know where to begin. You were blocked because you went on a rant and completely massacred the entry. You disregarded templates and had no intention on following Wiktionary layout guidelines to improve the entry. I would have blocked you too, SemperBlotto just beat me to it. Regarding ''[[cimbru]]'', please give it a rest. Our own entry here provides comprehensive information about both plants/herbs, mirroring [https://dexonline.ro/definitie/cimbru DEX] which also says that the short form is used for summer savory and thyme – end of discussion. [https://www.google.ro/search?q=Cimbru+(Thymus)&stick=H4sIAAAAAAAAAONgecQYyC3w8sc9YSmPSWtOXmN04uIKzsgvd80rySypFNLgYoOy5Lj4pLj0c_UNTNLMjY3LNRikeLiQ-EpcTftWHGJj4WAUYOABAJh9BaBWAAAA&sa=X&ved=2ahUKEwie9f6KhcPeAhUDDSwKHaNzDWoQ6RMwIHoECAYQBg&biw=1696&bih=808&dpr=1.13 Even this Google search says the same thing] and as a native Romanian speaker I also assure you that the term is used interchangeably. I improved the English Wiktionary entry, but I'm not going to do anything else cause there simply is no reason to do so. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 7 noiembrie 2018 19:56 (UTC) Thank you Robbie for showing the truth. Unfortunately after 5 or 7 years not being involved with Wiki whatever, i see that you guys didn't educate yourself, still the same dictatorial, arrogant approach, cutting, deleting, blocking, jumping to frivolous conclusion (i did not massacre the original, simplistic, uneducated definition), i just added links from other sources (wiki others, Romanian sources) so instead that idiot to say, oh thank you for enlightening me, but you should put it this way, you just go to blocking. Ha ha, that's why i don't with any wiki for years because probably 30% your info are wrong, but va tineti asa cu nasu pe sus de va credeti zei; take a while guess, you are not {{Nesemnat|24.188.159.138}} :If you've participated in a Wikipedia project in the last few years, you should already know basic layout rules and how to follow protocol (more specifically, how the different discussion rooms work). You have absolutely no excuse for the way you edited the English Wiktionary entry [https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=cimbru&type=revision&diff=50642598&oldid=50638878 cimbru] – I initially thought you were a first-timer so I granted you the benefit of the doubt. My bad…There is no place for users unwilling to participate in the spirit of collegiality – if you don't take the time to discuss conflicting issues in a civilised manner, you're simply not going to fare well on any Wiki project. Name-calling and denigrating the project just because we don't accept the way you present your point of view is unacceptable. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 noiembrie 2018 08:02 (UTC) ==Interface administrator== As you are a bureaucrat you can simply add yourself to [[m:interface administrators|interface administrator]] group. [[Utilizator:Ruslik0|Ruslik0]] ([[Discuție Utilizator:Ruslik0|discuție]]) 11 noiembrie 2018 07:51 (UTC) == Speedy deletion backlog == Hello, Do you have any plans to go through [[:Categorie:Articole de șters]]? It looks like most of them are pages that were automatically imported from a database of Nahuatl words, but were tagged by [[User:Marrovi]] because they are incorrectly spelled. [[Utilizator:PiRSquared17|PiRSquared17]] ([[Discuție Utilizator:PiRSquared17|discuție]]) 28 februarie 2019 17:43 (UTC) :Sorry about that. I've had a lot to do lately, but I'll get to it this weekend. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 28 februarie 2019 18:29 (UTC) == Format AFI == Have you ever considered giving the template for IPA a module makeover into Lua? I ask that, because I wish it could show the editor suggestions for proper IPA characters, [https://en.wiktionary.org/wiki/Module:IPA/data/symbols just like the English Wiktionary does with its IPA template.] --[[Utilizator:Lo Ximiendo|Lo Ximiendo]] ([[Discuție Utilizator:Lo Ximiendo|discuție]]) 14 iunie 2019 01:13 (UTC) :I have and I would love that, but I'm not tech-savvy enough to do it on my own. Would you mind lending me a helping hand or point me in the right direction? I greatly appreciate all your contributions on here by the way. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 14 iunie 2019 10:05 (UTC) == Raton == Bună ziua! De ce mi-ați anulat modificarea de la pagina „[[raton]]”? Fișierul pe care l-am șters reprezenta șobolani, nu un raton sau mai mulți ratoni. În plus, fișierul se numește „Fișier:Rats young.jpg”, iar „rats” în limba engleză înseamnă „șobolani”. Mulțumesc! --[[Utilizator:NGC 54|FonAfon]] ([[Discuție Utilizator:NGC 54|discuție]]) 4 august 2019 23:46 (UTC) :Prima definție este cea de [https://dexonline.ro/definitie/raton șobolan (mic)]. Deci o imagine cu șobolani nu este o eroare. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 5 august 2019 20:19 (UTC) ::Am înțeles. Mulțumesc! --[[Utilizator:NGC 54|FonAfon]] ([[Discuție Utilizator:NGC 54|discuție]]) 6 august 2019 10:55 (UTC) == Blocking /coko == Hi Robbie, Maybe I didn't make it clear in my post but we are a non profit providing free health record software to developing countries. I'd appreciate if if you would unblock the page {{Nesemnat|‎Fiirstpc0}} :Not going to happen. This is a dictionary for Pete's sake – start a blog about it or a Facebook page, heck, tweet up a storm if you will just don't advertise here. Any mention of your organisation is considered spamming. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 4 februarie 2020 11:16 (UTC) == PWN == Hello Robbie, I see that you removed another definition of PWN that I added on 2/19/20. Please help me to understand the reason for the removal. The term PWN is used by over 200,000 people in the United States. Using the term PWN to describe ourselves helps to bring awareness to the importance of undisturbed sleep - not just for those with narcolepsy. We have been using this self-descriptor since about 1988. Thank you. <small> &larr; ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:Shooze79|Shooze79]] ([[Discuţie Utilizator:Shooze79|discuție]]&nbsp;&bull;&nbsp;[[Special:Contributions/Shooze79|contribuții]]). ''</small> :First of all, Wiktionary is case-sensitive which means that ''[https://en.wiktionary.org/wiki/pwn pwn]'' is completely different from '''PWN'''. Also we require attestation from at least three separate and durably archived sources – please read our [https://en.wiktionary.org/wiki/Wiktionary:Criteria_for_inclusion guidelines] before you start adding entries. Feel free to ask for help in the [https://en.wiktionary.org/wiki/Wiktionary:Information_desk Information desk] if you need guidance. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 20 februarie 2020 19:43 (UTC) == Ajutor == Mă simt bine aici,dar putin confuză,e ceva normal.Multe nu cunosc dar vreau să învăț îți multumesc pentru atenție,nu stiu dacă voi trimite corect mesajul la tine,dar incerc. [[Utilizator:Victoria Power|Victoria Power]] ([[Discuție Utilizator:Victoria Power|discuție]]) 15 martie 2020 19:37 (UTC) == Nu cunosc regulile aico == Vreau sa aflu informații utile si sa îmi expun si eu parerea...daca am greşit cu ceva imi cer scuze nu am facut-o intentionat.Poti sa imi explici cum şi ce fac,sau pentru ce? [[Utilizator:Victoria Power|Victoria Power]] ([[Discuție Utilizator:Victoria Power|discuție]]) 15 martie 2020 20:00 (UTC) :Puteți citi mai mult '''[[Wikționar:Bun venit|aici]]'''. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 15 martie 2020 20:04 (UTC) == rechin == Hi, why did you cancell my input in [[rechin]]? --[[Utilizator:Visem|Visem]] ([[Discuție Utilizator:Visem|discuție]]) 11 aprilie 2020 19:30 (UTC) :Erzya uses the Cyrillic script - you added a translation using a romanised script which AFAIK isn't officially recognised. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 11 aprilie 2020 19:34 (UTC) :: There are cyrillic and latin script for Erzya language, unforunately Wikipedia is only in cyrillic now. --[[Utilizator:Visem|Visem]] ([[Discuție Utilizator:Visem|discuție]]) 11 aprilie 2020 21:01 (UTC) == punga == e vreun motiv serios pt care ai reversat discutia la "punga"? ce am pus e din DEx online. poti sa verifici. si nu e politicos sa nu contactezi autorul. <small> &larr; ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:LicaVlahul|LicaVlahul]] ([[Discuţie Utilizator:LicaVlahul|discuție]]&nbsp;&bull;&nbsp;[[Special:Contributions/LicaVlahul|contribuții]]). ''</small> :Nu ați făcut niciun efort să utilizați formatare corectă și, în plus, nu ați adăugat sursele folosite. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 20 aprilie 2020 19:12 (UTC) == Parametru blocare == De ce ați bolcat utilizatorul [[Special:Contribuții/Neeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee|Neeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee]] cu parametrul „fără drept de a crea conturi”? Ar trebui să aibă dreptul de a crea un cont nou pe ro.wt cu nume regulamentar. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #43b0ef;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">contribuții</span><sub>]]) 15 mai 2020 06:47 (UTC) :Parametrii erau deja alesi ca standard. Am schimbat termenul de blocare. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 15 mai 2020 08:29 (UTC) == Format:Proiecteinrudite == [[Format:Proiecteinrudite]] încă conține logoul vechi Wikipedia iar logoul Meta-Wiki este greșit. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #43b0ef;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">contribuții</span><sub>]]) 26 iunie 2020 17:07 (UTC) :De asemenea, ar putea fi adăugate și proiectele care lipsesc la ro.wt și care există la [[ro:w:Format:Proiecteinrudite|ro.wp]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #43b0ef;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">contribuții</span><sub>]]) 26 iunie 2020 17:09 (UTC) Mulțumesc pentru că m-ați făcut atent despre această problemă! O să rezolv problema când voi avea mai mult timp la dispoziție. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 26 iunie 2020 17:21 (UTC) {{ping|NGC 54}}, am făcut schimbările necesare. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 7 iulie 2020 12:25 (UTC) == Format pentru citări? == Servus, Robbie. Ce faci? Ce pot folosi aici pentru citări? Am creat un format, dar a fost șters. Dacă vrei, pot traduce formatul în limba română. -- [[Utilizator:Dentonius|Dentonius]] ([[Discuție Utilizator:Dentonius|discuție]]) 23 octombrie 2020 23:16 (UTC) :Dacă necesitați un asemenea format, atunci vă rog să traduceți conținutul și numele formatului în limba română. Vei verifica mâine dacă totul este în regulă. --[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 23 octombrie 2020 23:30 (UTC) ::Bine, dar n-am salvat fisierul. Puteti sa-mi trimiti iar continutul? (Pot sa scriu iar codul, dar ar fi mai usor daca imi trimiteti originalul) In acest mod, pot sa fac traducere pentru un format asemanator. Imi puteti sa recomandati un nume pentru formatul? -- [[Utilizator:Dentonius|Dentonius]] ([[Discuție Utilizator:Dentonius|discuție]]) 23 octombrie 2020 23:42 (UTC) Din păcate nu pot vedea informația necesară în întregime. Dacă ați preluat formatul din Wikționarul englezesc, puteți folosi aceași parametrii dar numai în limba română. Sugestia mea este să numiți formatul '''Format:citat-simplu'''. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 24 octombrie 2020 09:15 (UTC) ::Multumesc mult. N-am copiat formatul din engleza. Am scris ceva simplu. Sper ca este in regula. Un pic mai tarziu o sa scriu ceva in limba romana folosind numele sugerit din partea Dvs. Va notific cand l-am terminat. -- [[Utilizator:Dentonius|Dentonius]] ([[Discuție Utilizator:Dentonius|discuție]]) 24 octombrie 2020 10:16 (UTC) == Usor penarc == a fost interesat de numele Datura stramonium care apare pe un timbru poștal ilustrând un articol în engleză mai multe date vezi linkul la internet https://enwiki.miraheze.org/wiki/Datura --[[Utilizator:Penarc|Penarc]] ([[Discuție Utilizator:Penarc|discuție]]) 25 februarie 2021 20:35 (UTC) :Ok, what is your question exactly and how can I help you? -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 februarie 2021 18:03 (UTC) == Iulie 2021 == Foarte interesante explicatiile! De unde iti iei informatia? Sau mai bine zis, de unde pot lua eu informatia? Imi poti lasa o adresa de email sa iti scriu? Cu multumiri, George Bogdan :Toate articolele sunt publicate cu referințe și disponibile pentru a fi utilizate. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 29 iulie 2021 11:51 (UTC) == How we will see unregistered users == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin=content/> Hi! You get this message because you are an admin on a Wikimedia wiki. When someone edits a Wikimedia wiki without being logged in today, we show their IP address. As you may already know, we will not be able to do this in the future. This is a decision by the Wikimedia Foundation Legal department, because norms and regulations for privacy online have changed. Instead of the IP we will show a masked identity. You as an admin '''will still be able to access the IP'''. There will also be a new user right for those who need to see the full IPs of unregistered users to fight vandalism, harassment and spam without being admins. Patrollers will also see part of the IP even without this user right. We are also working on [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation/Improving tools|better tools]] to help. If you have not seen it before, you can [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|read more on Meta]]. If you want to make sure you don’t miss technical changes on the Wikimedia wikis, you can [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|subscribe]] to [[m:Tech/News|the weekly technical newsletter]]. We have [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation#IP Masking Implementation Approaches (FAQ)|two suggested ways]] this identity could work. '''We would appreciate your feedback''' on which way you think would work best for you and your wiki, now and in the future. You can [[m:Talk:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|let us know on the talk page]]. You can write in your language. The suggestions were posted in October and we will decide after 17 January. Thank you. /[[m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]<section end=content/> </div> 4 ianuarie 2022 18:19 (UTC) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Johan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Admins2022(6)&oldid=22532666 --> == Deletion request == Hi, could you please delete this page? [https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=Utilizator:Wutsje&action=history] --'''[[User:Rschen7754|Rs]][[User talk:Rschen7754|chen]][[Special:Contributions/Rschen7754|7754]]''' 1 octombrie 2022 03:54 (UTC) :Request granted. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 1 octombrie 2022 17:35 (UTC) == Constantine Cristin == Salut. Am la VRT un email de la acest utilizator care se plânge că a fost blocat. Ai putea să-mi povestești un pic care e situația, pentru a ști ce pot să-i raspund? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|discuție]]) 29 decembrie 2022 15:35 (UTC) :Salut Straniu! Acest utilizator este un naționalist care crede că practic fiecare cuvânt de origine incertă, provine de fapt din dacă. Limba dacă este foarte disputată în domeniul academic, așa că chiar și sugerarea unor astfel de soluție necesită surse viabile. Acest utilizator ignoră regulile de formatare de bază, respinge consensul academic și nu cunoaște nici măcar elementele de bază ale lingvisticii. De asemenea, bănuiesc că acest utilizator are mai multe sockpuppets care promovează idei nebune aici și pe Wikționarul englezesc. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 29 decembrie 2022 19:49 (UTC) == Etimologie == Salutare! Credeți că se mai poate îmbunătăți textul de la [[Bacău]]? La [[:ro:w:Etimologia numelui Bacăului]] am strâns toate informațiile pe care le-am putut găsi despre originea cuvântului și nu am găsit cea cu „bâcul”. În [[commons:File:Discutii asupra schimbarii numelui orasului Bacau, 1943.jpg|acest articol]] se menționează de un anume prof. C. Sturzu de faptul că a venit cu acea teorie și a fost „primită” de Nicolae Iorga (cel mai probabil i-a fost publicată interpretarea în ''Revista Istorică'', dar nu înseamnă obligatoriu că Iorga era de acord cu ea, încă nu am găsit numărul revistei...). De altfel, înafară de discuția aceea de la primăria Bacău dintr-un moment critic (WWII; ordinul lui Antonescu de a se schimba numele; starea de spirit în acea perioadă unde tot ce era considerat „alogen” trebuia să dispară, iar unii făceau eforturi să confere o identitate românească pe moment ca în acest caz) am mai găsit informația reluată [https://www.google.ro/books/edition/Municipiul_Bac%C4%83u/fKK3AAAAIAAJ?hl=ro&gbpv=1&bsq=b%C3%AEc&dq=b%C3%AEc+bac%C4%83u&printsec=frontcover într-o monografie mai puțin cunoscută a Bacăului] din 1971 și editată de PCR Bacău, dar tot nu este convingător. Pare ceva obscur precum etimologia din Bacchus.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 12 iunie 2023 12:33 (UTC) :Absolut! Nu ezitați să îmbunătățiți etimologia și să prezentați diferitele teorii și cât de plauzibile sunt acestea. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 12 iunie 2023 17:19 (UTC) ::Mulțumesc! Încerc să mă familiarizez cu manualul de stil de aici mai întâi.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 13 iunie 2023 16:11 (UTC) ::Rezolvat.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 13 iunie 2023 16:25 (UTC) :::Mersi! [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 13 iunie 2023 18:04 (UTC) == 2A02:2F0F:8200:E200:2404:6460:C34C:C9CF == [[Special:Contribuții/2A02:2F0F:8200:E200:2404:6460:C34C:C9CF|2A02:2F0F:8200:E200:2404:6460:C34C:C9CF]] – Trebuie blocat. Este un vandal recidivist care „activează” și la ro.wp: [[:ro:w:Special:Contribuții/2A02:2F0F:8200:E200:2404:6460:C34C:C9CF]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #43b0ef;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">contribuții</span><sub>]]) 11 septembrie 2023 15:45 (UTC) :Salut! Am blocat IP-ul. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 11 septembrie 2023 18:09 (UTC) == Axion76 == [[Special:Contribuții/Axion76]] – Alt vandal vechi de la ro.wikipedia.org. Trebuie blocat pe termen nelimitat, precum și conturile pe care le-a creat. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #43b0ef;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #7cb8f4;">contribuții</span><sub>]]) 18 septembrie 2023 13:48 (UTC) :{{gata}} [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 18 septembrie 2023 17:53 (UTC) == Hello 👋 == Assalamualaikum, please unblock me. Why you blocked me? [[Utilizator:TuLsiPata|TuLsiPata]] ([[Discuție Utilizator:TuLsiPata|discuție]]) 3 noiembrie 2023 17:19 (UTC) :Because you vandalised a page. You're gonna get blocked here as well. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 3 noiembrie 2023 17:25 (UTC) == Please help me == Assalamualaikum, I have a organisation named [https://ierta.org ierta] , so I want to create a Wikipedia page with the name of ierta so that people can find this easily but this named already exists in Wikipedia as https://en.m.wiktionary.org/wiki/ierta . Now I want edit this page with my organisation details, it will be a best pity if you give me this permission. Please help me. Okay. Love from Bangladesh. [[Utilizator:TuLsiPata|TuLsiPata]] ([[Discuție Utilizator:TuLsiPata|discuție]]) 5 noiembrie 2023 13:22 (UTC) :Wikipedia is not your personal Facebook Marketplace or LinkedIn page. There is no chance that Wiktionary is the right site for such a page and neither is Wikipedia. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 5 noiembrie 2023 16:59 (UTC) == În prezent == ŝarko, pl.(?) ŝarkoj émeraude f., émeraudes pl.(??) [[Utilizator:Balamax|Balamax]] ([[Discuție Utilizator:Balamax|discuție]]) 10 noiembrie 2023 18:51 (UTC) :French has gender for its nouns, Esperanto doesn't. Compare English entries (e.g. ''[[babysitter]]''). Visually, it just looks cleaner. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 10 noiembrie 2023 18:55 (UTC) :: Esperanto are nominativ și acuzativ [https://eo.wiktionary.org/wiki/%C5%9Darko] [[Utilizator:Balamax|Balamax]] ([[Discuție Utilizator:Balamax|discuție]]) 10 noiembrie 2023 19:20 (UTC) :::In that case we need a decelension table, which I don't think we have. Let me have a look. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 10 noiembrie 2023 19:21 (UTC) :::I stand corrected - we do have a template! I just added it to ''[[ŝarko]]''. Looks ok? [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 10 noiembrie 2023 19:25 (UTC) :::Perfect, Mulțumesc [[Utilizator:Balamax|Balamax]] ([[Discuție Utilizator:Balamax|discuție]]) 10 noiembrie 2023 19:31 (UTC) == Drept de modificare pentru pagina de pornire == Salut, ai putea să-mi acorzi dreptul de-a edita puțin pagina de pornire ("Pagina principală") a dicționarului? Vreau să adaug niște precizări. Multumesc! [[Utilizator:Dextercioby|Dextercioby]] ([[Discuție Utilizator:Dextercioby|discuție]]) 7 aprilie 2024 16:45 (UTC) :Salut! Depinde ce doriți să faceți. Aș aprecia niște clarificări. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 aprilie 2024 18:06 (UTC) ::Nu vreau să fie stufos, doar niște lucruri despre ceea ce este așteptat să găsească cititorii înăuntru, plus precizări despre pronunție, ortografie, delimitări de alte dicționare etc. [[Utilizator:Dextercioby|Dextercioby]] ([[Discuție Utilizator:Dextercioby|discuție]]) 8 aprilie 2024 18:09 (UTC) :::Dreptul de a edita pagina principală nu poate fi acordat unui utilizator individual. Dacă deschid pagina, o fac pentru toți utilizatorii. Sunt totuși curios ce doriți să adăugați, așa că dacă nu vă deranjează, vă rog să-mi faceți un scurt rezumat. Dacă este în beneficiul comunității, îți voi acorda privilegii de editare începând de mâine seară, timp de 24 de ore. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 9 aprilie 2024 17:58 (UTC) ::::Mulțumesc de precizare. Fix textul ăsta voiam să-l adaug pe prima pagină a al treilea paragraf: Precizări metodologice: acest dicționar este eminamente explicativ și oferă cititorilor definițiile cuvintelor (inclusiv variante, forme flexionare, cuvinte compuse/sintagme) precum și pronunția standard (redată pentru limba română doar fonemic, vezi [[Wikționar:Alfabetul Fonetic Internațional|https://ro.wiktionary.org/wiki/Wik%C8%9Bionar:Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional]] ) a unor vorbitori nativi și culți. Nu este un dicționar normativ de scriere (pentru aceasta recomandăm https://doom.lingv.ro/ ), dar dorim să constituie un dicționar de pronunțare a limbii române. [[Utilizator:Dextercioby|Dextercioby]] ([[Discuție Utilizator:Dextercioby|discuție]]) 9 aprilie 2024 18:15 (UTC) :::::Mersi că v-ați clarificat intențiile. Cu toate acestea, formularea dumneavoastră este prea complicată și riscă să deruteze utilizatorii mai mult decât să-i ajute. Apreciez ceea ce încercaiți să faceți, dar, din păcate, nu voi deschide pagina principală pentru editare. De asemenea, redirecționarea utilizatorilor de pe acest site către un alt dicționar, nu este ceva ce vrem să facem. Scopul nostru este ca utilizatorii să rămână pe acest site, nu să-i îndreptăm altundeva. Sper că întelegeți punctul meu de vedere. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 10 aprilie 2024 19:12 (UTC) == ISO 639 M și R == mrj = mari occidentală? mhr = mari orientală? rue = ruteană carpatică? rsk = ruteană panoniană? -- [[Utilizator:Apisite|Apisite]] ([[Discuție Utilizator:Apisite|discuție]]) 8 aprilie 2026 23:25 (UTC) :Par a fi corecte, dar ar fi bine să verificăm denumirile românești pentru aceste limbi, ca să fim siguri că folosim terminologia oficială. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 9 aprilie 2026 18:20 (UTC) == Limba istroromână == Să folosim alfabetul profesoarei Vrzić, pe cel al profesorului Kovačec sau pe amândouă pentru limba istroromână? Fiind cinstit, istroromânii înșiși doar folosesc primul și cel al lui Kovačec pare mai degrabă ca un fel de IPA cu influențe dacoromâne. [[Utilizator:HeliosX|HeliosX]] ([[Discuție Utilizator:HeliosX|discuție]]) 7 iulie 2026 18:42 (UTC) :Nu sunt foarte bine familiarizat cu domeniul ortografiilor pentru istroromână, astfel că nu pot formula o poziție fermă între alfabetul profesoarei Vrzić și cel al profesorului Kovačec. În activitatea mea de pe Wikționarul românesc, de regulă mă aliniez deciziilor deja stabilite în Wikționarul englezesc și folosesc acele ca punct de referință în ediția românească. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 iulie 2026 18:10 (UTC) == Malapropism == La articolul [[malapropism]] pe care l-am creat astăzi, aș fi vrut să adăug o secțiune pentru limba engleză, dar mi-am dat seama că nu știu care dintre elementele de la [[:wikt:malapropism]] pot fi preluate ca atare și traduse și/sau adaptate în pagina de aici. Aș aprecia o mână de ajutor, sub forma unui model pe care să-l pot folosi în viitor în astfel de cazuri. Mulțumesc anticipat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 31 august 2026 10:10 (UTC) bcomj3efx5tb1v1vmu1cy1hxjivvdav 0 11480 1013886 1013852 2026-08-30T17:35:05Z Robbie SWE 192 1013886 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Kalabrien Ricadi Sandwellen 2129.jpg|thumb|''Arină'']] =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din latină ''[[arena|arēna]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/a'ri.nə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=arină |nom-pl=arine |art-sg=arina |art-pl=arinele |dat-sg=arinei |dat-pl=arinelor |voc-sg= |voc-pl= }} #(''înv. și reg.'') [[rocă]] [[sedimentar]]ă [[silicios|silicioasă]], [[provenit]]ă din [[sfărâmare]]a unor [[mineral]]e, [[rocă|roci]], [[rest]]uri [[organic]]e, care se prezintă sub [[formă]] de [[granulă|granule]] [[fin]]e, având [[diferit]]e [[întrebuințare|întrebuințări]]. {{-sin-}} * [[nisip]] {{-ant-}} * [[piatră]] {{-deriv-}} * [[arina]] * [[ariniș]] * [[arinos]] {{-trans-}} {{(|nisip}} *{{sqi}}: {{trad|sq|rërë}} {{f}} *{{ara}}: {{trad|ar|رمل}} (rámil) {{m}} *{{rup}}: {{trad|rup|arinã}} *{{cat}}: {{trad|ca|sorra}} {{f}} *{{ces}}: {{trad|cs|písek}} {{m}} *{{zho}}: {{trad|zh|沙}} (shā) *{{kor}}: {{trad|ko|모래}} (morae) *{{hrv}}: {{trad|hr|pijesak}} {{m}} *{{dan}}: {{trad|da|sand}} *{{eng}}: {{trad|en|sand}} *{{epo}}: {{trad|eo|sablo}} *{{fin}}: {{trad|fi|hiekka}} *{{fra}}: {{trad|fr|sable}} {{m}} *{{fry}}: {{trad|fy|sân}} *{{deu}}: {{trad|de|Sand}} {{m}} *{{ind}}: {{trad|id|pasir}} {{-}} *{{ita}}: {{trad|it|sabbia}} {{f}} *{{jpn}}: {{trad|ja|砂}} (すな, suna) *{{lav}}: {{trad|lv|smiltis}} {{f}}{{p}} *{{lit}}: {{trad|lt|smėlis}} {{f}} *{{hun}}: {{trad|hu|homok}} *{{nld}}: {{trad|nl|zand}} {{n}}, {{trad|nl|zavel}} {{m}} *{{nor}}: {{trad|no|sand}} *{{pol}}: {{trad|pl|piasek}} {{m}} *{{por}}: {{trad|pt|areia}} {{f}} *{{rus}}: {{trad|ru|песок}} (pesók) {{m}} *{{srd}}: {{trad|sc|arena}} {{f}} *{{slv}}: {{trad|sl|pesek}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|arena}} {{f}} *{{swe}}: {{trad|sv|sand}} *{{tur}}: {{trad|tr|kum}} {{)}} ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Natura în română]] [[Categorie:Cuvinte românești moștenite din latină]] i6ps0kipp5ab0i8vew9b85dlc7zsp6r 0 15228 1013887 1013860 2026-08-30T17:36:00Z Robbie SWE 192 Revenire de la ultima modificare de către [[Special:Contributions/VladDraculaVoda1478|VladDraculaVoda1478]] ([[User talk:VladDraculaVoda1478|discuție]]) la ultima versiune de către [[User:Robbie SWE|Robbie SWE]] 965102 wikitext text/x-wiki {{vezi|Pica|PICA|picá|pića|piča|píča|piça|pică|picā}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[pic]]'' < formație onomatopeică. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/piˈka/}} {{-verb-|ron}} {{verb-ron |inf=(se) pica |ind=(mă) pic |conj=(se) pice |part=picat |cj=I }} #(''v.intranz.'') (''înv. și pop.'') a [[cădea]] de la o [[oarecare]] [[înălțime]]. #a se [[desprinde]], a se [[desface]] dintr-un [[tot]], dintr-un [[ansamblu]] ([[cădea|căzând]], [[pierde|pierzându]]-se etc.). #(''fam.; despre îmbrăcăminte'') a [[nu]] se [[mai]] [[ține]] (pe [[corp]]) (din [[cauză|cauza]] [[dimensiune|dimensiunilor]] [[exagerat]]e); (''p.ext.'') a [[fi]] [[numai]] [[zdreanță|zdrențe]]. #(''despre ființe'') a-și [[pierde]] [[poziție|poziția]] [[vertical]]ă ([[cădea|căzând]] la [[pământ]]); a se [[prăbuși]], a se [[răsturna]], a se [[prăvăli]]. #:''A '''pica''' grămadă.'' #(''despre clădiri'') a se [[dărâma]], a se [[surpa]], a se [[nărui]]. #(''fig.'') a [[muri]] (în [[luptă]]). #(''v.tranz.'') (''fig.'') (''fam.'') a [[nu]] [[reuși]] la un [[examen]], la un [[concurs]] etc. #:''Profesorul l-a '''picat''' la examen.'' #(''v.tranz.'') (''înv. și pop.'') a [[face]] să [[cădea|cadă]] în [[picătură|picături]] (un [[lichid]], o [[materie]] [[topit]]ă). #(''v.intranz.'') a [[cădea]] în [[picătură|picături]]; (''spec.'') (''impers.'') (''sens curent'') a [[ploua]] [[ușor]], cu [[strop]]i [[rar]]i. #:''A '''pica''' bruma peste câmpii.'' #(''v.refl., intranz. și tranz.'') a (se) [[păta]], a (se) [[murdări]] cu [[ceva]]. #(''v.intranz.'') (''fam.'') a [[intra]] în [[posesie|posesia]] unui [[lucru]], a [[dobândi]] [[ceva]] în [[mod]] [[întâmplător]]; a [[câștiga]] [[ceva]] (în [[mod]] [[ocazional]] sau [[ilicit]]). #(''v.intranz.'') (''fam.'') a [[sosi]] pe [[neașteptat]]e; a se [[ivi]], a [[apărea]]. #(''v.intranz.'') (''înv. și pop.'') a [[cădea]] [[în]]..., a [[da]] [[în]]..., a [[fi]] [[cuprins]] [[de]]... #(''pop.; despre zile, evenimente, etc.'') a se [[nimeri]] la o [[anumit]]ă [[dată]]; a [[cădea]], a [[fi]]. #(''v.tranz.'') (''pop.'') a [[lovi]], a [[atinge]] pe [[cineva]] ([[ține|țintindu]]-l cu [[ceva]]). {{-sin-}} *'''1:''' [[cădea]] *'''2:''' se [[desprinde]] *'''4:''' se [[prăbuși]], se [[prăvăli]], se [[răsturna]], (rar) se [[poticni]] *'''5:''' se [[dărâma]], se [[surpa]] *'''7:''' [[cădea]], [[eșua]] *'''9:''' se [[așeza]], se [[așterne]], [[cădea]], se [[depune]], se [[lăsa]], [[picura]] *'''10:''' (se) [[păta]], (se) [[murdări]] *'''12:''' [[apărea]], se [[ivi]], [[sosi]] {{-ant-}} * [[ridica]] {{-deriv-}} * [[picare]] * [[picat]] * [[picătoare]] {{-apr-}} * [[pic]] * [[picător]] * [[picătură]] {{-expr-}} *(''fam.'') '''''A pica''' (sau '''a fi picat''') ('''ca''') '''din cer''' (sau '''din lună''', '''din nori''', '''din stele''') = '''a''') a veni pe neașteptate; '''b''') a fi dezorientat, a nu ști ce să facă'' *'''''A pica cerul pe cineva''' = '''a''') a se simți foarte rușinat; '''b''') a rămâne uimit, a fi surprins de ceva'' *'''''A pica de somn''' (sau '''de oboseală''') = a fi foarte obosit'' *'''''A pica în genunchi''' (înaintea cuiva) = a cădea în genunchi (pentru a ruga, a implora, a solicita etc.)'' *'''''Frumos''' (sau '''frumușel''') '''de pică''' = foarte frumos, neînchipuit de frumos'' *'''''Să-l''' (sau '''să mă''', '''să ne''', etc.) '''pici cu ceară''' (sau '''cu lumânarea''') = orice ai face, pentru nimic în lume, cu niciun preț, nicidecum'' *'''''A pica în mâna''' (sau '''în palma''', '''în mâinile''') '''cuiva''' = a ajunge în puterea, la discreția cuiva'' {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-verb-|ron}} {{verb-ron |inf=pica |ind=(pers. 3) pichează |conj=picheze |part=picat |cj=I }} #(''v.intranz.'') (''despre avioane'') a [[coborî]] în [[picaj]]. {{-apr-}} * [[picaj]] * [[picare]] {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-etimologie-}} Din franceză ''[[#franceză|pica]]'' < latină ''[[#latină|pīca]]'' („[[coțofană]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈpi.ka/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=pica |nom-pl={{inv}} |art-sg=pica |art-pl={{inv}} |dat-sg=picăi |dat-pl={{inv}} |voc-sg=- |voc-pl={{inv}} }} #(''med.'') [[pervertire]] a [[poftă|poftei]] de [[mâncare]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-etimologie-}} Din ''pica''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/piˈka/}} {{-verb-}} #''forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru'' '''[[#Verb|pica]]'''. ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Patologie în română]] [[Categorie:{{flex. verb}} {{ron}}]] {{alta}} =={{limba|lat}}== {{cuv|la}} {{-etimologie-}} {{-etim-lipsă-|lat}} {{-pronunție-}} {{-pron-lipsă-|lat}} {{-substantiv-|lat}} {{substantiv-lat |gen= |nom-sg=pica |nom-pl= |gen-sg= |gen-pl= |dat-sg= |dat-pl= |akk-sg= |akk-pl= |abl-sg= |abl-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} # [[coțofană]] c0696rcw2d3azk62ip5zr492tkio2bx 0 34218 1013889 1013859 2026-08-30T17:36:42Z Robbie SWE 192 1013889 wikitext text/x-wiki {{vezi|PIC|pić|píč|piç|pìc}} {{Ajutor|+ Termen în română}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''pica''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/pik/}} {{-verb-}} #''forma de persoana a I-a singular la prezent pentru'' '''[[pica]]'''. #''forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru'' '''[[pica]]'''. [[Categorie:{{flex. verb}} {{ron}}]] {{alta}} =={{limba|fra}}== {{cuv|fr}} {{-etimologie-}} Din latină ''[[picus]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/pik/}} {{-substantiv-|fra}} '''pic''' {{m}}, '''[[pics]]''' {{p}} #[[ciocănitoare]] #[[târnăcop]] #(''geogr.'') [[creastă]], [[culme]], [[coamă]], [[vârf]] #(''p. ext.'') [[maximum]], [[maxim]] {{-sin-}} *'''1:''' [[pivert]], (înv.) [[pic-vert]], [[picvert]], [[pic vert]] *'''2:''' [[pioche]] *'''3:''' [[aiguille]], [[cime]], [[sommet]] *'''4:''' [[maximum]] {{-deriv-}} * [[picot]] * [[picotage]] * [[picoter]] {{-comp-}} * [[pic à dos blanc]] * [[pic à glace]] * [[pic cendré]] * [[pic de sorcière]] * [[pic de veuve]] * [[pic épeiche]] * [[pic épeichette]] * [[pic mar]] * [[pic noir]] * [[pic syriaque]] * [[pic tridactyle]] * [[pic vert]] {{-apr-}} * [[piciformes]] * [[picorer]] * [[picotement]] {{-loc-}} * [[à pic]] {{-expr-}} * [[couler à pic]] * [[tomber à pic]] [[Categorie:Păsări în franceză]] [[Categorie:Unelte în franceză]] [[Categorie:Geografie în franceză]] {{alta}} =={{limba|fur}}== {{cuv|fur}} {{-etimologie-}} {{-etim-lipsă-|fur}} {{-pronunție-}} {{-pron-lipsă-|fur}} {{-substantiv-|fur}} '''pic''' # [[ciocănitoare]] tm7g8gaqcoxcvw43nshbmdi2mynk7u0 0 38919 1013899 856511 2026-08-31T05:53:06Z Pafsanias 10056 + anagrame 1013899 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din [[franceză]] ''acrimonie''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/a.kri.mo'ni.e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=acrimonie |nom-pl={{inv}} |art-sg=acrimonia |art-pl={{inv}} |dat-sg=acrimoniei |dat-pl={{inv}} |voc-sg= |voc-pl={{inv}} }} # [[atitudine]] [[plin]]ă de [[ironie]] [[sarcastic]]ă. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[acronimie]] * [[armonicei]] ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] q6h5icjmvog9fk8jmqloxyvukknkj98 1013900 1013899 2026-08-31T06:04:20Z Pafsanias 10056 + exemplu 1013900 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din [[franceză]] ''acrimonie''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/a.kri.mo'ni.e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=acrimonie |nom-pl={{inv}} |art-sg=acrimonia |art-pl={{inv}} |dat-sg=acrimoniei |dat-pl={{inv}} |voc-sg= |voc-pl={{inv}} }} # [[atitudine]] [[plin]]ă de [[ironie]] [[sarcastic]]ă. #:''Aluziile erau lipsite de '''acrimonie''' și ranchiună.'' {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[acronimie]] * [[armonicei]] ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] fj9tegqkjyip3wgiqshw1tyfhll5bcj 1013901 1013900 2026-08-31T06:41:21Z Pafsanias 10056 + traduceri 1013901 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din [[franceză]] ''acrimonie''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/a.kri.mo'ni.e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=acrimonie |nom-pl={{inv}} |art-sg=acrimonia |art-pl={{inv}} |dat-sg=acrimoniei |dat-pl={{inv}} |voc-sg= |voc-pl={{inv}} }} # [[atitudine]] [[plin]]ă de [[ironie]] [[sarcastic]]ă. #:''Aluziile erau lipsite de '''acrimonie''' și ranchiună.'' {{-sin-}} * [[sarcasm]] {{-trans-}} {{(|sarcasm}} *{{cat}}: {{trad|ca|acrimònia}} {{f}} *{{ces}}: {{trad|cs|rozhořčenost}} {{f}}, {{trad|cs|strohost}} {{f}} *{{eng}}: {{trad|en|acrimony}} *{{fin}}: {{trad|fi|katkeruus}} *{{fra}}: {{trad|fr|acrimonie}} {{f}}, {{trad|fr|âcreté}} {{f}} *{{glg}}: {{trad|gl|acritude}} {{f}}, {{trad|gl|acrimonia}} {{f}} {{-}} *{{deu}}: {{trad|de|Verbitterung}} {{f}}, {{trad|de|bitterer Hass}} {{m}} *{{lat}}: {{trad|la|acrimonia}} {{f}} *{{por}}: {{trad|pt|acrimónia}} {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|acrimonia}} {{f}} *{{tur}}: {{trad|tr|dargınlık}}, {{trad|tr|burukluk}} {{)}} {{-anagr-}} * [[acronimie]] * [[armonicei]] ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] c42equyxn1vfnamgsv4g3f09bygmjix 0 62935 1013893 856487 2026-08-30T18:24:46Z Robbie SWE 192 1013893 wikitext text/x-wiki =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * (reg.) [[acquazzo]] * (înv. și reg.) [[acquagione]], (înv. și livr.) [[acquazione]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[aquationem|aquātiōnem]]'' < din ''[[aqua|ăqua]]'' („[[apă]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwatˈʦone/}} {{-substantiv-|ita}} '''acquazzone''' {{m}}, '''[[acquazzoni]]''' {{p}} #(''met.'') [[aversă]], [[ploaie]] [[abundent]]ă, [[ploaie]] [[torențial]]ă {{-sin-}} * (met.) [[acquata]], [[bufera]], [[diluvio]], [[nubifragio]], [[pioggia]], [[rovescio di pioggia]], [[scroscio di pioggia]], [[tempesta]], [[temporale]] {{-apr-}} * [[acqua]] ===Vezi și=== * [[goccia]] * [[nuvola]] * [[piovasco]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario] [[Categorie:Natura în italiană]] [[Categorie:Meteorologie în italiană]] opn00py7ol9vbpua5d772zqi8fi99mz 0 112941 1013888 1013861 2026-08-30T17:36:15Z Robbie SWE 192 1013888 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din latină ''[[hostis]]'', ''[[hostem]]'' („[[dușman]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈo̯as.te/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=oaste |nom-pl=oști |art-sg=oastea |art-pl=oștile |dat-sg=oștii |dat-pl=oștilor |voc-sg=oaste |voc-pl=oștilor }} #(''înv. și pop.'') [[armată]]. #[[serviciu]] [[militar]]. #(''rar'') [[oștean|oșteni]], [[soldat|soldați]]. #(''fig.'') [[mulțime]]. #(''înv.'') [[război]]; [[luptă]], [[bătălie]]. {{-deriv-}} * [[ostaș]] * [[oștean]] * [[oști]] * [[oștime]] {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[oști|oștea]] ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Cuvinte românești moștenite din latină]] 3zp5f78madlxn9z6jtkq0jxpy7wqwm6 2 211258 1013897 1013679 2026-08-30T20:11:44Z UbiquitousSwizzy 25943 resurse 1013897 wikitext text/x-wiki {{Babel-6|România|â|ro|en-4|de-2|fr-1}} = Altele = * [https://ro.wiktionary.org/wiki/Utilizator:UbiquitousSwizzy/AFI Notițe pentru AFI] == Resurse pentru crearea paginilor == * [https://app.sketchengine.eu/ Sketch Engine, corpus lingvistic] * [https://corola.racai.ro/ CoRoLa, alt corpus lingvistic specific limbii române] * [https://tatoeba.org/ro/ Tatoeba, traduceri și propoziții] * [https://dexonline.ro/ DEXOnline, dicționarele limbii române] * [https://doom.lingv.ro/ DOOM3, dicționarul ortografic] * [https://ipa.typeit.org/full/ TypeIt, tastatură pentru AFI] = Despre mine = Salut! Sunt Swizzy. M-am alăturat Wikționarului pentru a contribui la îmbunătățirea lui în orice mod pot, pentru a învăța mai multe despre proiect și pentru a îmi dezvolta diverse abilități prin contribuțiile mele. În prezent mă ocup atât de crearea și dezvoltarea articolelor, cât și de adăugarea [[Wikționar:Alfabetul Fonetic Internațional|AFI]]-ului la articolele care nu au încă o pronunție indicată. Îmi doresc să îmi îmbunătățesc în continuare atât cunoștințele de [[Wikționar:Alfabetul Fonetic Internațional|AFI]], cât și modul în care creez și dezvolt articole. Orice corectură, atenționare sau sugestie este binevenită și apreciată. Feedbackul mă ajută să învăț, să îmi corectez greșelile și să devin un contributor mai bun. ===Domenii de interes=== * [[muzică]] * [[programare]] (dream job! 🤞) * [[artă]] * [[compoziție]] * [[limbă|limbile]] străine ===Aprecieri colegiale=== [[File:Linguistic-Barnstar.png|left]] '''Pronunciation barnstar''' Pentru miile de contribuții la completarea pronunției lipsă a cuvintelor din limba română. Multe mulțumiri și încurajări pentru continuarea activității valoroase! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 august 2026 11:20 (UTC) bdu5n04xtgo4r1t5cv6vhzpjtqsboj5 3 211259 1013881 1013880 2026-08-30T15:52:59Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Surse de exemple */ Răspuns 1013881 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am popus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) 5quhvjaeppfmrtlcw8ywk93zpb7b0vk 1013882 1013881 2026-08-30T16:52:41Z Pafsanias 10056 /* Surse de exemple */ typo 1013882 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) g31omfryhnlyi93vjkee5vquuzx6sbw 102 211388 1013902 1013769 2026-08-31T07:13:48Z Pafsanias 10056 /* M */ + 1 1013902 wikitext text/x-wiki Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar. {{Cuprins alfabet}} == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{Cuprins alfabet}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{Cuprins alfabet}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă. * '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''. * '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]]. * '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă. * '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''. * '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i. * '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. * '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. * '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul. * '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e. * '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''. * '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]]. * '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă. * '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''. * '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. * '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora. * '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]]. * '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]]. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]]. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''. * '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]]. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]]. * '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]]; * '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]]. * '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]]. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă. * '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]]. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]]. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]]. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. * '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]]. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său. * '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]]. * '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă. * '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e. * '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]]. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]]. * '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]]. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e. * '''[[contragere]]''' - [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''. * '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]]. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]). * '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]]. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]]. {{Cuprins alfabet}} == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{Cuprins alfabet}} == E == * '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. * '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e). {{Wikipedia|Limba edomită}} * '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr. * '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă. * '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e. * '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]]. * '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]). * '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]]. * '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''. {{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}} * '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]]. {{Wikipedia|Eliziune}} * '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''. * '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]]. * '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''. * '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''. * '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc. * '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]]. {{Wikipedia|Epenteză}} * '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc. * '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e. {{Wikipedia|Ergativitate divizată}} * '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă. {{Wikipedia|Esperanto}} * '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e. * '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor. * '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi. * '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''. {{Wikipedia|Expletiv}} * '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. * '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]]. * '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]]. * '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]]. * '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]]. * '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''. {{Wikipedia|Expresie idiomatică}} * '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''. * '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă. * '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]]. {{Cuprins alfabet}} == F == * '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''. * '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]]. * '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]]; * '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]]. {{Wikipedia|Limba faliscă}} * '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă. * '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]]. * '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]]. {{Wikipedia|Figură etimologică}} * '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]). * '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc. * '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]]. * '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]]. * '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]]. * '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e. {{Wikipedia|Flexiune}} * '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e. * '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]]. {{Wikipedia|Fonem}} * '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt. * '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''. {{Wikipedia|Fonetică}} * '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]]. * '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]]. * '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe. * '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e. * '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''. * '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''. * '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă. * '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''. * '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e. * '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Fonologie}} * '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''. * '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]]. * '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]]. {{Cuprins alfabet}} == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{Cuprins alfabet}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{Cuprins alfabet}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{Cuprins alfabet}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{Cuprins alfabet}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{Cuprins alfabet}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{Cuprins alfabet}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. * '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{Cuprins alfabet}} == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. * '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]]. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{Cuprins alfabet}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{Cuprins alfabet}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{Cuprins alfabet}} == P == * '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii. * '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]]. * '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]]. * '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt. {{Wikipedia|Paronim}} * '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]]. {{Wikipedia|Parte de vorbire}} * '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]]. * '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]]. * '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. * '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]]. * '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia. {{Wikipedia|Persoană (gramatică)}} * '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]]. * '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]]. {{Wikipedia|Pleonasm}} * '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]]. * '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''. {{Wikipedia|Pluralis majestatis}} * '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul. * '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]]. * '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. {{Wikipedia|Poligloție}} * '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''. * '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]]. * '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă. * '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Prezumtiv}} * '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. * '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''. {{Wikipedia|Propoziție gramaticală}} * '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. * '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''. * '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]]. {{Wikipedia|Propoziție atributivă}} * '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă. * '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul. * '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]]. {{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}} * '''[[propoziție circumstanțială]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție. * '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă. {{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}} * '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[propoziție de excepție]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]]. * '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''. {{Wikipedia|Propoziție principală}} * '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]]. * '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''. * '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''. {{Wikipedia|Psiholingvistică}} * '''[[psiholingvistică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc. * '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. * '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]]. * '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''. {{Cuprins alfabet}} == R == {{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}} * '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''. * '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]]. * '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Raport de coordonare}} * '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a. * '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]]. * '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]]. * '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''. * '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e. * '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă. * '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă. {{Wikipedia|Recțiune}} * '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor. * '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]]. {{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}} * '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]]. * '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''. {{Wikipedia|Reduplicare}} * '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă. * '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă. {{Wikipedia|Registru de limbă}} * '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''. * '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc. * '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă. * '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]]. * '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii. {{Wikipedia|Limba rusă}} * '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''. {{Cuprins alfabet}} == S == {{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}} * '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''. * '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''. {{Wikipedia|Limba sârbocroată}} * '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]]. * '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Schimbare fonetică}} * '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]]. * '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]]. * '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]]. * '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]]. {{Wikipedia|Semantică}} * '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''. * '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''. {{Wikipedia|Semiotică}} * '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora. * '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''. {{Wikipedia|Semivocală}} * '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''. * '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]]. * '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc. {{Wikipedia|Semn diacritic}} * '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă. * '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''. * '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia. * '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia. {{Wikipedia|Peiorativ}} * '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]]. * '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului. * '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia. * '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''. * '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]]. * '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]]. * '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''. {{Wikipedia|Sincronic și diacronic}} * '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]]. * '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''. {{Wikipedia|Limba slavonă}} * '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]]. * '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e. * '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]]. {{Wikipedia|Standard Average European}} * '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]]. * '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]]. {{Wikipedia|Strat (lingvistică)}} * '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]]. * '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}} * '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv. * '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]]. {{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}} * '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]]. {{Wikipedia|Subiect (gramatică)}} * '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]]. * '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]]. * '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate. * '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele). * '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]]. * '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]]. * '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i. * '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]]. * '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. {{Cuprins alfabet}} == Ș == * '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''. {{Cuprins alfabet}} == T == * '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]]. {{Wikipedia|Tautologie}} * '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție. * '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]]. * '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă. * '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e. * '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e. {{Wikipedia|Teoria relevanței}} * '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]]. * '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e. * '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență. {{Wikipedia|Terminologie}} * '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]]. * '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]]. {{Wikipedia|Timp (gramatică)}} * '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri. * '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]]. {{Wikipedia|Tipologie lingvistică}} * '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă. * '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]]. {{Wikipedia|Topică V1}} * '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului. {{Wikipedia|Traducere}} * '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia. * '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]). * '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]]. {{Wikipedia|Traducere mobilă}} * '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]]. * '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]]. * '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]]. * '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]]. {{Wikipedia|Transliterare}} * '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]]. * '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. * '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]]. {{Cuprins alfabet}} == U == {{Wikipedia|Umlaut}} * '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut. * '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor. * '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''. * '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor. {{Cuprins alfabet}} == V == {{Wikipedia|Valență (lingvistică)}} * '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia. * '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]]. * '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element. * '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”). {{Wikipedia|Verb}} * '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]]. * '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei. {{Wikipedia|Verb auxiliar}} * '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc. * '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''. * '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''. * '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor. * '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor. {{Wikipedia|Virgulă}} * '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]). * '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i. * '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]]. {{Wikipedia|Vocală}} * '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. * '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi. {{Wikipedia|Volapük}} * '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e. * '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''. {{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}} * '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]]. * '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e. * '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]]. * '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă. {{Cuprins alfabet}} == X == * '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e. {{Cuprins alfabet}} [[Categorie:Apendice]] fnuoi7vthinysbzhdmlmtpreclii4mj 1013907 1013902 2026-08-31T10:20:32Z Pafsanias 10056 /* S */ + 1 1013907 wikitext text/x-wiki Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar. {{Cuprins alfabet}} == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{Cuprins alfabet}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{Cuprins alfabet}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă. * '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''. * '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]]. * '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă. * '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''. * '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i. * '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. * '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. * '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul. * '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e. * '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''. * '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]]. * '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă. * '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''. * '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. * '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora. * '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]]. * '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]]. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]]. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''. * '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]]. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]]. * '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]]; * '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]]. * '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]]. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă. * '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]]. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]]. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]]. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. * '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]]. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său. * '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]]. * '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă. * '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e. * '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]]. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]]. * '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]]. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e. * '''[[contragere]]''' - [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''. * '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]]. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]). * '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]]. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]]. {{Cuprins alfabet}} == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{Cuprins alfabet}} == E == * '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. * '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e). {{Wikipedia|Limba edomită}} * '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr. * '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă. * '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e. * '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]]. * '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]). * '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]]. * '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''. {{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}} * '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]]. {{Wikipedia|Eliziune}} * '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''. * '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]]. * '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''. * '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''. * '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc. * '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]]. {{Wikipedia|Epenteză}} * '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc. * '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e. {{Wikipedia|Ergativitate divizată}} * '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă. {{Wikipedia|Esperanto}} * '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e. * '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor. * '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi. * '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''. {{Wikipedia|Expletiv}} * '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. * '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]]. * '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]]. * '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]]. * '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]]. * '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''. {{Wikipedia|Expresie idiomatică}} * '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''. * '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă. * '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]]. {{Cuprins alfabet}} == F == * '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''. * '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]]. * '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]]; * '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]]. {{Wikipedia|Limba faliscă}} * '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă. * '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]]. * '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]]. {{Wikipedia|Figură etimologică}} * '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]). * '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc. * '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]]. * '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]]. * '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]]. * '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e. {{Wikipedia|Flexiune}} * '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e. * '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]]. {{Wikipedia|Fonem}} * '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt. * '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''. {{Wikipedia|Fonetică}} * '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]]. * '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]]. * '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe. * '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e. * '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''. * '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''. * '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă. * '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''. * '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e. * '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Fonologie}} * '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''. * '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]]. * '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]]. {{Cuprins alfabet}} == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{Cuprins alfabet}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{Cuprins alfabet}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{Cuprins alfabet}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{Cuprins alfabet}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{Cuprins alfabet}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{Cuprins alfabet}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. * '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{Cuprins alfabet}} == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. * '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]]. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{Cuprins alfabet}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{Cuprins alfabet}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{Cuprins alfabet}} == P == * '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii. * '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]]. * '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]]. * '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt. {{Wikipedia|Paronim}} * '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]]. {{Wikipedia|Parte de vorbire}} * '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]]. * '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]]. * '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. * '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]]. * '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia. {{Wikipedia|Persoană (gramatică)}} * '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]]. * '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]]. {{Wikipedia|Pleonasm}} * '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]]. * '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''. {{Wikipedia|Pluralis majestatis}} * '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul. * '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]]. * '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. {{Wikipedia|Poligloție}} * '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''. * '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]]. * '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă. * '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Prezumtiv}} * '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. * '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''. {{Wikipedia|Propoziție gramaticală}} * '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. * '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''. * '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]]. {{Wikipedia|Propoziție atributivă}} * '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă. * '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul. * '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]]. {{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}} * '''[[propoziție circumstanțială]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție. * '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă. {{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}} * '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[propoziție de excepție]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]]. * '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''. {{Wikipedia|Propoziție principală}} * '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]]. * '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''. * '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''. {{Wikipedia|Psiholingvistică}} * '''[[psiholingvistică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc. * '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. * '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]]. * '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''. {{Cuprins alfabet}} == R == {{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}} * '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''. * '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]]. * '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Raport de coordonare}} * '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a. * '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]]. * '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]]. * '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''. * '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e. * '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă. * '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă. {{Wikipedia|Recțiune}} * '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor. * '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]]. {{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}} * '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]]. * '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''. {{Wikipedia|Reduplicare}} * '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă. * '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă. {{Wikipedia|Registru de limbă}} * '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''. * '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc. * '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă. * '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]]. * '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii. {{Wikipedia|Limba rusă}} * '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''. {{Cuprins alfabet}} == S == {{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}} * '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''. * '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''. {{Wikipedia|Limba sârbocroată}} * '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]]. * '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Schimbare fonetică}} * '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]]. * '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]]. * '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]]. * '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]]. {{Wikipedia|Semantică}} * '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''. * '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''. {{Wikipedia|Semiotică}} * '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora. * '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''. {{Wikipedia|Semivocală}} * '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''. * '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]]. * '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc. {{Wikipedia|Semn diacritic}} * '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă. * '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''. * '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia. * '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia. {{Wikipedia|Peiorativ}} * '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]]. * '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului. * '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia. * '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''. * '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]]. * '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]]. * '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''. {{Wikipedia|Sincronic și diacronic}} * '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]]. * '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''. {{Wikipedia|Limba slavonă}} * '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]]. * '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e. * '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă. * '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]]. {{Wikipedia|Standard Average European}} * '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]]. * '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]]. {{Wikipedia|Strat (lingvistică)}} * '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]]. * '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}} * '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv. * '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]]. {{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}} * '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]]. {{Wikipedia|Subiect (gramatică)}} * '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]]. * '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]]. * '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate. * '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele). * '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]]. * '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]]. * '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i. * '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]]. * '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. {{Cuprins alfabet}} == Ș == * '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''. {{Cuprins alfabet}} == T == * '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]]. {{Wikipedia|Tautologie}} * '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție. * '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]]. * '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă. * '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e. * '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e. {{Wikipedia|Teoria relevanței}} * '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]]. * '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e. * '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență. {{Wikipedia|Terminologie}} * '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]]. * '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]]. {{Wikipedia|Timp (gramatică)}} * '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri. * '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]]. {{Wikipedia|Tipologie lingvistică}} * '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă. * '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]]. {{Wikipedia|Topică V1}} * '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului. {{Wikipedia|Traducere}} * '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia. * '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]). * '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]]. {{Wikipedia|Traducere mobilă}} * '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]]. * '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]]. * '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]]. * '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]]. {{Wikipedia|Transliterare}} * '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]]. * '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. * '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]]. {{Cuprins alfabet}} == U == {{Wikipedia|Umlaut}} * '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut. * '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor. * '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''. * '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor. {{Cuprins alfabet}} == V == {{Wikipedia|Valență (lingvistică)}} * '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia. * '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]]. * '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element. * '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”). {{Wikipedia|Verb}} * '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]]. * '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei. {{Wikipedia|Verb auxiliar}} * '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc. * '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''. * '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''. * '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor. * '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor. {{Wikipedia|Virgulă}} * '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]). * '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i. * '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]]. {{Wikipedia|Vocală}} * '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. * '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi. {{Wikipedia|Volapük}} * '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e. * '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''. {{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}} * '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]]. * '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e. * '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]]. * '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă. {{Cuprins alfabet}} == X == * '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e. {{Cuprins alfabet}} [[Categorie:Apendice]] f6f8wh4vwlo7jz3p0asjtzy42zueoo8 0 211552 1013898 1013462 2026-08-31T05:49:03Z Pafsanias 10056 + anagrame 1013898 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[acronymie]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/a.kro.ni'mi.e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=acronimie |nom-pl=[[acronimii]] |art-sg=[[acronimia]] |art-pl=[[acronimiile]] |dat-sg=[[acronimiei]] |dat-pl=[[acronimiilor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #[[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[abreviere|abrevieri]]. #:'''''Acronimia''' este înrudită cu siglarea.'' {{-apr-}} * [[acronim]] {{-trans-}} {{(|procedeu de formare a cuvintelor}} *{{cat}}: {{trad|ca|acronimia}} {{f}} *{{eng}}: {{trad|en|acronymy}} {{-}} *{{fra}}: {{trad|fr|acronymie}} {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|acronimia}} {{f}} {{)}} {{-anagr-}} * [[acrimonie]] * [[armonicei]] ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] fiit1cergb90xoxy6lr4tf54lnbzhrl 0 211727 1013883 1013848 2026-08-30T17:29:39Z Robbie SWE 192 vă rog din nou, să respectați formatele noastre 1013883 wikitext text/x-wiki {{vezi|ileană}} =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[Elena]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[Helena]]'' < greacă antică ''[[Ἑλένη]]'' (Helénē, „cea [[solar]]ă, cea [[strălucit]]ă, cea [[luminos|luminoasă]] de la [[Helios]]”). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/iˈle̯a.na/}} * {{audio|LL-Q7913 (ron)-KlaudiuMihaila-Ileana.wav|Audio}} {{-nume propriu-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=Ileana |nom-pl={{inv}} |art-sg=Ileana |art-pl={{inv}} |dat-sg=[[Ileanei]], [[Ilenei]] |dat-pl={{inv}} |voc-sg=Ileana, [[Ileano]] |voc-pl={{inv}} }} #[[prenume]] [[feminin]]. #(''geogr.'') [[comună]] în [[județ]]ul [[Călărași]]. {{-comp-}} * [[Ileana Cosânzeana]] {{-trans-}} {{(|prenume feminin}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Prenume feminine în română]] [[Categorie:Comune din România în română]] [[Categorie:Cuvinte românești moștenite din latină]] frhcq5yigh70gfnmtzjtj1ngz6c2czc 0 211746 1013884 1013837 2026-08-30T17:30:04Z Robbie SWE 192 1013884 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[acanthome]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/a.kanˈtom/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=acantom |nom-pl=[[acantoame]] |art-sg=[[acantomul]] |art-pl=[[acantoamele]] |dat-sg=[[acantomului]] |dat-pl=[[acantoamelor]] |voc-sg=[[acantomule]] |voc-pl=[[acantoamelor]] }} #[[tumoare]] [[benign]]ă a [[epiteliu malpighian|epiteliului malpighian]]. #:''Examinarea histopatologică a confirmat că formațiunea era un '''acantom''' benign.'' {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} *[[mancotă]] *[[motâncă]] *[[mânățoc]] ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] n78nheaj4866ltatkh2zhttxjkdnha7 14 211748 1013885 1013873 2026-08-30T17:34:09Z Robbie SWE 192 vă rog să nu copiați și să nu preluați formatare sau informații din alte proiecte 1013885 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Lingvistică]] q7jy7k4ftetme8er686yrktb15vxmcw 0 211752 1013890 1013864 2026-08-30T17:43:51Z Robbie SWE 192 este ultima dată când vă cer să respectați formatele, contribuțiile care nu le respectă vor fi șterse. 1013890 wikitext text/x-wiki =={{limba|lat}}== {{cuv|la}} {{-etimologie-}} Din ''mōns''. {{-pronunție-}} *(''Latină clasică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈmɔn.tẽː/}} *(''Latină ecleziastică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈmɔn.tem/}} {{-substantiv-}} #''forma de acuzativ singular pentru'' '''[[mons|mōns]]'''. [[Categorie:{{flex. subst}} {{lat}}]] qb52i5nkedd9p105m6gtceh1gstrsqh 0 211754 1013892 1013867 2026-08-30T18:15:51Z Robbie SWE 192 Redirecționarea spre [[mōns]] a fost ștearsă 1013892 wikitext text/x-wiki {{vezi|Mons|MONs|MONS|Mons.|'mons|môns|Môns|möns}} {{Ajutor|Dezvoltare în alte limbi}} =={{limba|lat}}== {{cuv|la}} {{-etimologie-}} Din proto-italică ''*[[monts]]'' < protoindo-europeană ''*[[món-tis]]'', din rădăcina ''*[[men-]]'' („a se [[remarca]], a se [[ridica]] [[deasupra]]”). {{-pronunție-}} *(''Latină clasică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈmõːs/}} *(''Latină ecleziastică'') {{AFI}}: {{AFI|/ˈmɔns/}} {{-substantiv-|lat}} {{substantiv-lat |gen={{m}} |nom-sg=mōns |nom-pl=montēs |gen-sg=montis |gen-pl=montium |dat-sg=montī |dat-pl=montibus |akk-sg=montem |akk-pl=montēs |abl-sg=monte |abl-pl=montibus |voc-sg=mōns |voc-pl=montēs }} #(''geogr.'') [[munte]] #(''geogr.'') [[deal]], [[colină]] #(''meton.'') [[grămadă]] ([[de]]), [[morman]] ([[de]]) #(''meton., poetic'') [[piatră]] #(''meton., poetic, în latină târzie'') [[fiară|fiare]] de [[munte]] #(''meton., p.ext.'') (''despre ceea ce se obține din munți'') [[marmură]] {{-deriv-}} * [[montana|montāna]] * [[montanus|montānus]] * [[monticellus]] * [[monticola]] * [[monticulus]] * [[Montinus|Montīnus]] * [[montivagus]] * [[montuosus|montuōsus]] {{-comp-}} * [[Mons Casinus|Mōns Casīnus]] {{-desc-}} {{(|descendenți}} * aromână: [[munti]], [[munte]] * asturiană: [[monte]] * corsicană: [[monte]] * istroromână: [[munte]] * catalană: [[munt]] * dalmată: [[muant]] * franceză: [[mont]] * friulană: [[mont]] * galiciană: [[monte]] * istriotă: [[monto]] {{-}} * italiană: [[monte]] * ladină: [[mont]] * meglenoromână: [[munti]] * occitană: [[mont]] * portugheză: monte * română: [[munte]] * sardă: [[monte]] * siciliană: [[munti]] * spaniolă: [[monte]] * venețiană: [[mónte]] {{)}} {{-expr-}} * [[montes auri polliceri|montēs aurī pollicērī]] * [[parturiunt montes, nascetur ridiculus mus|parturiunt montēs, nāscētur rīdiculus mūs]] ===Referințe=== * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] [[Categorie:Relieful în latină]] [[Categorie:Natura în latină]] 1a39mpzs5kzq72tjn47dnjdiwm3bevl 0 211758 1013894 2026-08-30T18:29:28Z Robbie SWE 192 Pagină nouă: =={{limba|cos}}== {{cuv|co}} {{-etimologie-}} Din ''acqua''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈakːʷe/}} {{-substantiv-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acqua]]'''. [[Categorie:{{flex. subst}} {{cos}}]] {{alta}} =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * [[aque]] {{-etimologie-}} Din ''acqua''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈakkwe/}} {{-substantiv-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acqua]]'''. {{-deriv-}} * [[spartiacque]] {{-expr-}} * [[acque territoriali]] * ... 1013894 wikitext text/x-wiki =={{limba|cos}}== {{cuv|co}} {{-etimologie-}} Din ''acqua''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈakːʷe/}} {{-substantiv-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acqua]]'''. [[Categorie:{{flex. subst}} {{cos}}]] {{alta}} =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-var-}} * [[aque]] {{-etimologie-}} Din ''acqua''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈakkwe/}} {{-substantiv-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acqua]]'''. {{-deriv-}} * [[spartiacque]] {{-expr-}} * [[acque territoriali]] * [[passare le acque']] * [[trovarsi in cattive acque]] [[Categorie:{{flex. subst}} {{ita}}]] {{alta}} =={{limba|nap}}== {{cuv|nap}} {{-etimologie-}} Din ''acqua''. {{-pronunție-}} {{-pron-lipsă-|nap}} {{-substantiv-}} #''forma de plural pentru'' '''[[acqua]]'''. [[Categorie:{{flex. subst}} {{nap}}]] fo38xcemaq66xnv5u0jib0yhqmqhr33 14 211759 1013895 2026-08-30T18:29:58Z Robbie SWE 192 Pagină nouă: [[Categorie:Substantive în corsicană]] [[Categorie:Flexiuni ale substantivelor în alte limbi|Corsicană]] 1013895 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Substantive în corsicană]] [[Categorie:Flexiuni ale substantivelor în alte limbi|Corsicană]] 2o1d9iui3u74wo5v1teeqj04z83izn5 0 211760 1013896 2026-08-30T18:31:48Z Robbie SWE 192 Pagină nouă: =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''acquedottistico''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwedotˈtistika/}} {{-adjectiv-}} #''forma de feminin singular pentru'' '''[[acquedottistico]]'''. [[Categorie:{{flex. adj}} {{ita}}]] 1013896 wikitext text/x-wiki =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din ''acquedottistico''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/akkwedotˈtistika/}} {{-adjectiv-}} #''forma de feminin singular pentru'' '''[[acquedottistico]]'''. [[Categorie:{{flex. adj}} {{ita}}]] jh2ao385z8z21430jbrs03828nwwfb2 0 211761 1013903 2026-08-31T07:42:12Z Pafsanias 10056 Pagină nouă: =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|malapropism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ma.la.pro'pism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=malapropism |nom-pl=[[malapropisme]] |art-sg=[[malapropismul]] |art-pl=[[malapropismele]] |dat-sg=[[malapropismului]] |dat-pl=[[malapropismelor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #[[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]]. #:''Efectul umoristic provocat de '''malapropismele''' frec... 1013903 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|malapropism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ma.la.pro'pism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=malapropism |nom-pl=[[malapropisme]] |art-sg=[[malapropismul]] |art-pl=[[malapropismele]] |dat-sg=[[malapropismului]] |dat-pl=[[malapropismelor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #[[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]]. #:''Efectul umoristic provocat de '''malapropismele''' frecvente ale personajului''. {{-trans-}} {{(|folosire eronată a unui cuvânt}} *{{eng}}: {{trad|en|malapropism}} *{{fra}}: {{trad|fr|malapropisme}} {{m}} {{-}} *{{pol}}: {{trad|pl|malapropizm}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|malapropismo}} {{m}} {{)}} ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 6wf30fbs5bds8pfqcp6aofj0ppag96t 1013904 1013903 2026-08-31T09:29:19Z Pafsanias 10056 + traduceri 1013904 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|malapropism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ma.la.pro'pism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=malapropism |nom-pl=[[malapropisme]] |art-sg=[[malapropismul]] |art-pl=[[malapropismele]] |dat-sg=[[malapropismului]] |dat-pl=[[malapropismelor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #[[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]]. #:''Efectul umoristic provocat de '''malapropismele''' frecvente ale personajului''. {{-trans-}} {{(|folosire eronată a unui cuvânt}} *{{eng}}: {{trad|en|malapropism}} *{{fra}}: {{trad|fr|malapropisme}} {{m}} *{{deu}}: {{trad|de|Malapropismus}} {{m}} {{-}} *{{ita}}: {{trad|it|malapropismo}} {{m}} *{{pol}}: {{trad|pl|malapropizm}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|malapropismo}} {{m}} {{)}} ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] ivwv4tyr9ff0x2yu0ur537svbxxqlef 1013905 1013904 2026-08-31T09:30:57Z Pafsanias 10056 → Wikipedia 1013905 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia|malapropism}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|malapropism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ma.la.pro'pism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=malapropism |nom-pl=[[malapropisme]] |art-sg=[[malapropismul]] |art-pl=[[malapropismele]] |dat-sg=[[malapropismului]] |dat-pl=[[malapropismelor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #[[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]]. #:''Efectul umoristic provocat de '''malapropismele''' frecvente ale personajului''. {{-trans-}} {{(|folosire eronată a unui cuvânt}} *{{eng}}: {{trad|en|malapropism}} *{{fra}}: {{trad|fr|malapropisme}} {{m}} *{{deu}}: {{trad|de|Malapropismus}} {{m}} {{-}} *{{ita}}: {{trad|it|malapropismo}} {{m}} *{{pol}}: {{trad|pl|malapropizm}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|malapropismo}} {{m}} {{)}} ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] m2w3v3gmlvoehn3ap2fxfy7yytqx3xj