Wikționar rowiktionary https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.19 case-sensitive Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikționar Discuție Wikționar Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Apendice Discuție Apendice TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 1065 1014420 963536 2026-09-12T21:14:32Z UbiquitousSwizzy 25943 test galerii (*posibil va fi anulat) 1014420 wikitext text/x-wiki {{vezi|pisica}} =={{limba|ron}}== {|align="right" |- |<gallery> Fișier:Black hills cat-tochichi.jpg|O ''pisică'' Fișier:Cat03.jpg|Femela ''pisicii'' Fișier:Grapple truck.png|O ''pisică'' mecanică </gallery> |} {{Wikipedia}} {{-etimologie-}} Din ''[[pis]]'' (< formație onomatopeică) + sufixul ''[[-ică]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/pi.'si.kə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=pisică |nom-pl=pisici |art-sg=pisica |art-pl=pisicile |dat-sg=pisicii |dat-pl=pisicilor |voc-sg=pisică, pisico |voc-pl=pisicilor }} '''I.''' #(''zool.'') (''Felis domestica'', ''Felis catus'' sau ''Felis silvestris catus'') [[mamifer]] [[domestic]] [[carnivor]] din [[familie|familia]] [[felină|felinelor]], cu [[corp]]ul [[suplu]], [[acoperit]] cu [[blană]] [[des|deasă]] și [[moale]] de [[diferit]]e [[culoare|culori]], cu [[cap]]ul [[rotund]], cu [[bot]]ul [[foarte]] [[scurt]], cu [[maxilar]]ele [[puternic]]e și cu [[gheară|ghearele]] [[retractil]]e și [[ascuțit]]e. #(''spec.'') [[femelă|femela]] acestui [[animal]]. #(''spec.'') [[blană]] de [[#română|pisică]] [[prelucrat]]ă. '''II.''' #(''tehn.'') [[nume]] dat unor [[obiect]]e, [[instrument]]e, [[dispozitiv]]e, [[parte|părți]] ale [[acest]]ora etc., care [[prinde|prind]] sau [[trage|trag]] [[ceva]], se [[înfige|înfig]] în [[ceva]] etc. #:''Piedica de la căruță numită '''pisică'''.'' #(''tehn.'') [[dispozitiv]] de [[agățare]] și de [[desprindere]] a [[berbec]]ului din [[capăt]]ul [[cablu]]lui de [[ridicare]] de la [[sonetă|sonetele]] cu [[cădere]] [[liber]]ă. #(''maș.'') [[cărucior]] [[deplasabil]] pe o [[grindă]] sau pe un [[pod]] [[rulant]], [[prevăzut]] cu un [[mecanism]] de [[ridicare]] a [[sarcină|sarcinilor]]; [[cărucior]] de [[macara]]. #(''tehn.'') [[mănunchi]] de [[sârmă|sârme]] de [[oțel]], [[folosit]] pentru [[curățare]]a de [[noroi]] sau de [[pământ]] a [[utilaj]]elor de [[foraj]]. {{-sin-}} '''I.''' *'''1-2:''' (zool.) (pop.) [[mâță]], (Bucov.) [[cotoroabă]], (înv.) [[cătușă]] '''II.''' *'''1:''' (tehn.) (reg.) [[mâță]] {{-deriv-}} * [[pisic]] * [[pisiceală]] * [[pisicesc]] * [[pisicește]] * [[pisici]] * [[pisicire]] * [[pisici]] * [[pisicos]] * [[pisicuț]], [[pisicuță]] {{-comp-}} {{(|cuvinte compuse}} * [[brâncuță-de-pisică]] * [[labă-de-pisică]] * [[ochi-de-pisică]] * [[pisica lui Geoffrey]] * [[pisica-popii]] * [[pisică andină]] * [[pisică chiliană]] * [[pisică cu picioare negre]] * [[pisică-de-barcană]] * [[pisică-de-deșert]] * [[pisică-de-mare]] * [[pisică-de-pampas]] {{-}} * [[pisică-de-stepă]] * [[pisică domestică]] * [[pisică-leopard]] * [[pisică libiană]] * [[pisică-marmorată]] * [[pisică-pescar]] * [[pisică sălbatică]] * [[pisică siameză]] * [[pisică-tigru]] * [[scară-de-pisică]] * [[talpa-pisicii]] {{)}} {{-apr-}} * [[cătușă]] * [[cotoi]] * [[mâț]], [[mâță]] * [[motan]] * [[pis]] * [[pisoi]] {{-expr-}} *(''fam.'') '''''A avea nouă suflete ca pisica''' = a fi rezistent, a avea o mare vitalitate'' *'''''A avea ochi de pisică''' = '''a''') a avea privire ageră; '''b''') a fi viclean'' *'''''A cumpăra pisica în traistă''' = a se înșela la cumpărături (luând marfa pe nevăzute)'' *'''''A fi''' (sau '''a sta ca o''') '''pisică plouată''' = a fi abătut, descurajat, fără chef; a arăta prost, a avea o ținută necorespunzătoare'' *'''''A se spăla ca pisica''' = se spune despre cei care se spală superficial și, (p.ext.), despre cei neglijenți'' *'''''A trăi''' (sau '''a se înțelege''', '''a se iubi''') '''ca câinele''' (sau '''ca șoarecele''') '''cu pisica''' = a nu se înțelege, a trăi rău cu cineva'' *'''''A umbla cu pisica-n traistă''' = a căuta să înșeli, să păcălești pe cineva'' *'''''Piere''' (sau '''moare''') '''pisica''' = se spune pentru a arăta că se petrece ceva neobișnuit, de importanță deosebită'' *'''''Pisica blândă zgârie rău''' = aparențele înșală; nu tot ce pare blând îți vrea și binele'' *'''''Pisica cu clopoței nu prinde șoareci''' = cel care-și dă în vileag intențiile poate rata scopul urmărit'' ===Vezi și=== * [[caracal]] * [[cuguar]] * [[felidă]] * [[felină]] * [[ghepard]] * [[irbis]] * [[jaguar]] * [[leopard]] * [[leu]] * [[linx]] * [[ocelot]] * [[panteră]] * [[puma]] * [[râs]] * [[tigru]] {{-trans-}} {{(|mamifer}} *{{abk}}: {{trad|ab|ацгә}} (ācgw) *{{ady}}: {{trad|ady|кӏэтыу}} (č̣̍ătəw) *{{afr}}: {{trad|af|kat}} *{{ain}}: {{trad|ain|チャペ}} (cape) *{{aka}}: {{trad|aka|agyinamoa}} {{n}} *{{sqi}}: {{trad|sq|mace}} {{f}} *{{amh}}: {{trad|am|ድመት}} (dəmät) *{{ara}}: {{trad|ar|قط}} (qiṭṭ) {{m}}, {{trad|ar|قطة}} (qiṭṭa) {{f}} *{{arg}}: {{trad|an|gato}} {{m}} *{{arc}}: {{trad|arc|ܫܘܢܪܐ}} (šūnārā’) {{m}}, {{trad|arc|ܫܘܢܪܬܐ}} (šūnārtā’) {{f}} *{{hye}}: {{trad|hy|կատու}} (katu) *{{rup}}: {{trad|rup|cãtushe}} {{f}} *{{asm}}: {{trad|as|মেকুৰী}} (mekuri) *{{ast}}: {{trad|ast|gatu}} {{m}} *{{ava}}: {{trad|av|кету}} (ketu) *{{aze}}: {{trad|az|pişik}} *{{bal}}: {{trad|bal|پشی}} (piší), {{trad|bal|گربگ}} (gurbag) *{{bam}}: {{trad|bm|jakuma}} *{{eus}}: {{trad|eu|katu}} *{{bak}}: {{trad|ba|бесәй}} (besäy) *{{bar}}: {{trad|bar|Katz}} {{f}}, {{trad|bar|Koda}} {{m}} *{{ben}}: {{trad|bn|বেড়াল}} (beṛāl), {{trad|bn|বিলাড়}} (bilāṛ) *{{bel}}: {{trad|be|кошка}} (kóška) {{f}}, {{trad|be|кот}} (kot) {{m}} *{{mya}}: {{trad|my|ကြောင်}} (kraung) *{{bos}}: {{trad|bs|mačka}} {{f}}, {{trad|bs|mačak}} {{m}} *{{bre}}: {{trad|br|kazh}} {{m}}, {{trad|br|kaz}} {{m}} *{{bug}}: {{trad|bug|coki}} *{{bul}}: {{trad|bg|котка}} (kótka) {{f}}, {{trad|bg|котак}} (kótak) {{m}}, {{trad|bg|котарак}} (kotarák) {{m}} *{{bua}}: {{trad|bua|миисгэй}} (miisgej) *{{csb}}: {{trad|csb|kòt}} *{{cat}}: {{trad|ca|gat}} {{m}}, {{trad|ca|gata}} {{f}}, {{trad|ca|mix}} {{m}}, {{trad|ca|mixa}} {{f}}, {{trad|ca|moix}} {{m}}, {{trad|ca|moixa}} {{f}} *{{ceb}}: {{trad|ceb|iring}} *{{che}}: {{trad|ce|цициг}} (cicig) *{{ces}}: {{trad|cs|kočka}} {{f}}, {{trad|cs|kocour}} {{m}} *{{chr}}: {{trad|chr|ᏪᏌ}} (wesa) *{{zho}}: {{trad|zh|貓}}, {{trad|zh|猫}} (māo) *{{chv}}: {{trad|cv|кушак}} (kušak) *{{cop}}: {{trad|cop|ⲉⲙⲟⲩ}} (emou) *{{kor}}: {{trad|ko|고양이}} (goyang-i) *{{cor}}: {{trad|kw|kath}} {{f}} *{{cos}}: {{trad|co|ghjattu}} {{m}}, {{trad|co|gattu}} {{m}} *{{cre}}: {{trad|cr|ᐴᔒ}} (puushii) *{{hrv}}: {{trad|hr|mačka}} {{f}}, {{trad|hr|mačak}} {{m}} *{{dan}}: {{trad|da|kat}} {{c}}, {{trad|da|huskat}} {{c}} *{{dar}}: {{trad|dar|гата}} (gata) *{{div}}: {{trad|dv|ފައި}} (fai), {{trad|dv|ބުޅާ}} (buḷā) *{{dua}}: {{trad|dua|marurrumburr}} *{{heb}}: {{trad|he|חָתוּל}} (khatul) {{m}}, {{trad|he|חתולה}} (khatula) {{f}} *{{eml}}: {{trad|eml|gàt}} {{m}}, {{trad|eml|gat}} {{m}} *{{eng}}: {{trad|en|cat}}, {{trad|en|housecat}}, {{trad|en|puss}} <!-- {{trad|en|pussy}} --> *{{myv}}: {{trad|myv|псака}} (psaka), {{trad|myv|катка}} (katka), {{trad|myv|писай}} (pisaj) *{{epo}}: {{trad|eo|kato}}, {{trad|eo|virkato}}, {{trad|eo|katino}}, {{trad|eo|katido}}, {{trad|eo|katidino}} <!-- {{trad|eo|piĉo}} --> *{{est}}: {{trad|et|kass}} *{{ewe}}: {{trad|ee|dadi}} *{{ext}}: {{trad|ext|gatu}} {{m}}, {{trad|ext|gatu domésticu}} {{m}} *{{fao}}: {{trad|fo|ketta}} {{f}}, {{trad|fo|húsketta}} {{f}}, {{trad|fo|køttur}} {{m}}, {{trad|fo|húskøttur}} {{m}} *{{fin}}: {{trad|fi|kissa}} *{{fra}}: {{trad|fr|chat}} {{m}}, {{trad|fr|chatte}} {{f}} *{{frp}}: {{trad|frp|chat}} {{m}}, {{trad|frp|chatta}} {{f}} *{{fur}}: {{trad|fur|gjat}} {{m}} *{{fry}}: {{trad|fy|kat}} {{c}} *{{cym}}: {{trad|cy|cath}} {{f}} *{{gla}}: {{trad|gd|cat}} {{m}} *{{glg}}: {{trad|gl|gato}} {{m}} *{{kat}}: {{trad|ka|კატა}} (kata) *{{deu}}: {{trad|de|Katze}} {{f}}, {{trad|de|Kater}} {{m}}, {{trad|de|Kätzin}} {{f}}, {{trad|de|Mieze}} {{f}}, {{trad|de|Muschi}} {{f}} *{{gsw}}: {{trad|gsw|Chàtz}} *{{ell}}: {{trad|el|γάτα}} (gáta) {{f}}, {{trad|el|γάτος}} (gátos) {{m}} *{{kal}}: {{trad|kl|qitsuk}} *{{grn}}: {{trad|gn|mbarakaja}} *{{guj}}: {{trad|gu|બિલાડી}} (bilāḍī) {{f}}, {{trad|gu|બિલાડો}} (bilāḍo) {{m}} *{{hau}}: {{trad|ha|kyânwā}} {{f}} *{{haw}}: {{trad|haw|pōpoki}} *{{hin}}: {{trad|hi|बिल्ली}} (billī) {{f}}, {{trad|hi|बिल्ला}} (billā) {{m}} *{{sah}}: {{trad|sah|куоска}} (kuoska) *{{yid}}: {{trad|yi|קאַץ}} (kats) {{f}}, {{trad|yi|קעץ}} (kets) {{p}}, {{trad|yi|קאָטער}} (koter) {{m}}, {{trad|yi|קאָטערס}} (koters) {{mp}} *{{ido}}: {{trad|io|kato}}, {{trad|io|katulo}}, {{trad|io|katino}} *{{ilo}}: {{trad|ilo|pusa}} *{{ind}}: {{trad|id|kucing}} *{{inh}}: {{trad|inh|цициг}} (cicig) *{{ina}}: {{trad|ia|catto}} {{m}}, {{trad|ia|catta}} {{f}} *{{gle}}: {{trad|ga|cat}} {{m}} *{{isl}}: {{trad|is|köttur}} {{m}}, {{trad|is|kisa}} {{f}} *{{ita}}: {{trad|it|gatto}} {{m}}, {{trad|it|gatta}} {{f}}, {{trad|it|micio}} {{m}}, {{trad|it|micia}} {{f}} *{{jpn}}: {{trad|ja|猫}} ([[ねこ]], neko) *{{kan}}: {{trad|kn|ಬೆಕ್ಕು}} (bekku) {{-}} *{{kaz}}: {{trad|kk|мысық}} (mısıq) *{{khm}}: {{trad|km|ឆ្មា}} (chmā) *{{kir}}: {{trad|ky|мышык}} (mışık) *{{gil}}: {{trad|gil|katama}} *{{kur}}: {{trad|ku|pisîk}}, {{trad|ku|pisîng}}, {{trad|ku|kitik}}, {{trad|ku|pisîka malan}} *{{lld}}: {{trad|lld|giat}} {{m}} *{{lao}}: {{trad|lo|ແມວ}} (muǣ) *{{ltg}}: {{trad|ltg|kačs}} {{m}} *{{lat}}: {{trad|la|feles}} {{f}}, {{trad|la|felis}} {{f}}, {{trad|la|cattus}} {{m}} *{{lav}}: {{trad|lv|kaķis}} {{m}}, {{trad|lv|kaķene}} {{f}} *{{lit}}: {{trad|lt|katė}} {{f}}, {{trad|lt|katinas}} {{m}} *{{jbo}}: {{trad|jbo|mlatu}} *{{ltz}}: {{trad|lb|Kaz}} {{f}}, {{trad|lb|Kueder}} {{m}} *{{mkd}}: {{trad|mk|мачка}} (mačka) {{f}}, {{trad|mk|мачор}} (mačor) {{m}} *{{hun}}: {{trad|hu|macska}}, {{trad|hu|kandúr}} {{m}}, {{trad|hu|cica}} *{{msa}}: {{trad|ms|kucing}} *{{mal}}: {{trad|ml|പൂച്ച}} (pūcca) *{{mlt}}: {{trad|mt|qattus}} {{m}}, {{trad|mt|qattusa}} {{f}} *{{mri}}: {{trad|mi|poti}}, {{trad|mi|ngeru}}, {{trad|mi|tori}} *{{mar}}: {{trad|mr|मांजर}} (mānjar) {{f}}, {{trad|mr|बोका}} (bokā) {{m}} *{{mwl}}: {{trad|mwl|gato}} {{m}}, {{trad|mwl|gato caseiro}} {{m}}, {{trad|mwl|gato ourbano}} {{m}}, {{trad|mwl|gato doméstico}} {{m}} *{{mon}}: {{trad|mn|муур}} (muur), {{trad|mn|мий}} (mij) *{{nah}}: {{trad|nah|miztōn}}, {{trad|nah|miztōntli}} *{{nav}}: {{trad|nv|gídí}}, {{trad|nv|mósí}}, {{trad|nv|másí}} *{{nld}}: {{trad|nl|kat}} {{m}}, {{trad|nl|poes}} {{f}}, {{trad|nl|huiskat}} {{m}}, {{trad|nl|kater}} {{m}} *{{nep}}: {{trad|ne|बिरालो}} (birālō) *{{nrf}}: {{trad|nrf|cat}} {{m}} *{{nor}}: {{trad|no|huskatt}} {{m}}, {{trad|no|katt}} {{m}}, {{trad|no|katte}} {{f}} *{{nov}}: {{trad|nov|kate}}, {{trad|nov|kato}}, {{trad|nov|kata}} *{{oci}}: {{trad|oc|gat}} {{m}}, {{trad|oc|cat}} {{m}} *{{oji}}: {{trad|oj|gaazhagens}} *{{ori}}: {{trad|or|ବିଲେଇ}} (bilē'i) *{{oss}}: {{trad|os|гӕды}} (gædy) *{{fas}}: {{trad|fa|گربه}} (gorbe), {{trad|fa|پیشی}} (piši) *{{pms}}: {{trad|pms|gat}} {{m}}, {{trad|pms|ciat}} {{m}} *{{pol}}: {{trad|pl|kot}} {{m}}, {{trad|pl|kotka}} {{f}}, {{trad|pl|kocur}} {{m}}, {{trad|pl|kocica}} {{f}}, {{trad|pl|kotek}} {{m}} *{{por}}: {{trad|pt|gato}} {{m}}, {{trad|pt|gata}} {{f}}, {{trad|pt|gato-doméstico}} {{m}}, {{trad|pt|bichano}} {{m}} *{{pan}}: {{trad|pa|ਬਿੱਲੀ}} (billī) *{{roh}}: {{trad|rm|giat}} {{m}}, {{trad|rm|giatta}} {{f}} *{{rom}}: {{trad|rom|muca}} {{f}} *{{rus}}: {{trad|ru|кошка}} (kóška) {{f}}, {{trad|ru|кот}} (kot) {{m}} *{{smo}}: {{trad|sm|pusi}} *{{san}}: {{trad|sa|मार्जार}} (mārjāra) {{m}}, {{trad|sa|बिडाल}} (biḍāla) {{m}} *{{srd}}: {{trad|sc|gattu}} {{m}} *{{srp}}: {{trad|sr|мачка}} ([[mačka]]) {{f}}, {{trad|sr|мачак}} ([[mačak]]) {{m}} *{{sco}}: {{trad|sco|cat}} *{{sei}}: {{trad|sei|miist}}, {{trad|sei|ziix canaao}}, {{trad|sei|ziix ihamoc ano catax}} *{{scn}}: {{trad|scn|jattu}} {{m}}, {{trad|scn|gattu}} {{m}} *{{snd}}: {{trad|sd|ٻِليِ}} (ḅilī) *{{sin}}: {{trad|si|පූසා}} (pūsā) *{{slk}}: {{trad|sk|mačka}} {{f}}, {{trad|sk|kocúr}} {{m}} *{{slv}}: {{trad|sl|maček}} {{m}}, {{trad|sl|mačka}} {{f}} *{{som}}: {{trad|so|bisad}}, {{trad|so|dinad}} *{{dsb}}: {{trad|dsb|kócka}} {{f}}, {{trad|dsb|kócor}} {{m}}, {{trad|dsb|mačka}} {{f}} *{{hsb}}: {{trad|hsb|kočka}} {{f}} *{{sot}}: {{trad|st|katse}} *{{spa}}: {{trad|es|gato}} {{m}}, {{trad|es|gata}} {{f}} *{{swe}}: {{trad|sv|katt}} {{c}} *{{sun}}: {{trad|su|êméng}} *{{swa}}: {{trad|sw|paka}} *{{tgk}}: {{trad|tg|гурба}} (gurba), {{trad|tg|пишак}} (pišak), {{trad|tg|пушак}} (pušak) *{{tgl}}: {{trad|tl|pusa}} *{{tam}}: {{trad|ta|பூனை}} (pūṉai), {{trad|ta|பூசை}} (pūcai) *{{tat}}: {{trad|tt|мәче}} (mäçe), {{trad|tt|песи}} (pesi) *{{tel}}: {{trad|te|పిల్లి}} (pilli) *{{tha}}: {{trad|th|แมว}} (maew), {{trad|th|วิฬาร์}} (wílaa) *{{bod}}: {{trad|bo|ཞི་མི}} (zhi mi) *{{tir}}: {{trad|ti|ድሙ}} (dəmu) *{{ton}}: {{trad|to|pusi}} *{{tsn}}: {{trad|tn|katse}} *{{tur}}: {{trad|tr|kedi}}, {{trad|tr|pisi}} (''ieșit din uz'') *{{tuk}}: {{trad|tk|pişik}} *{{tyv}}: {{trad|tyv|диис}} (diis), {{trad|tyv|моортай}} (moortaj) *{{ukr}}: {{trad|uk|кіт}} (kit) {{m}}, {{trad|uk|кішка}} (kíška) {{f}} *{{uig}}: {{trad|ug|مۈشۈك}} (müshük) *{{urd}}: {{trad|ur|بلی}} (billī) {{f}} *{{uzb}}: {{trad|uz|mushuk}} *{{wln}}: {{trad|wa|tchet}} {{m}}, {{trad|wa|cate}} {{f}} *{{vec}}: {{trad|vec|gato}} {{m}} *{{vie}}: {{trad|vi|con mèo}}, {{trad|vi|mèo}} *{{vol}}: {{trad|vo|kat}} *{{wol}}: {{trad|wo|muus}}, {{trad|wo|wundu wi}} *{{xho}}: {{trad|xh|ikati}} *{{yor}}: {{trad|yo|ológìnní}}, {{trad|yo|ológbò}} *{{zul}}: {{trad|zu|ikati}}, {{trad|zu|ingobe}} {{)}} ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Mamifere în română]] [[Categorie:Feline în română]] [[Categorie:Femele în română]] [[Categorie:Dispozitive în română]] [[Categorie:Unelte în română]] 8abbtcrhntgza47j3cfosrtpo3m1wz1 0 6372 1014421 865289 2026-09-12T21:14:34Z UbiquitousSwizzy 25943 test galerii (*posibil va fi anulat) 1014421 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {|align=right |- |<gallery> Fișier:ARS cucumber.jpg|''Castravete'' Fișier:Cucumis sativus1.jpg|''Castraveți'' mici </gallery> |} {{Wikipedia}} {{-etimologie-}} Din bulgară ''[[краставица]]'' (krástavica) < slavă (veche) ''[[krastavŭ]]'' („[[râios]]”). {{-pronunție-}} *{{AFI}}: {{AFI|/kas.tra've.te/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=castravete |nom-pl=castraveți |art-sg=castravetele |art-pl=castraveții |dat-sg=castravetelui |dat-pl=castraveților |voc-sg=castravete |voc-pl=castraveților }} #(''bot.'') (''Cucumis sativus'') [[plantă]] [[legumicol]]ă cu [[tulpină|tulpina]] [[agățător|agățătoare]], [[acoperit]]ă cu [[păr|peri]] [[aspru|aspri]], cu [[frunză|frunze]] [[mare|mari]] și cu [[floare|flori]] [[galben]]e. #(''p. restr.'') [[fruct]]ul acestei [[plantă|plante]], de [[formă]] [[alungit]]ă, de [[culoare]] [[verde]], care se [[consuma|consumă]] [[crud]], [[murat]] sau [[gătit]]. {{-sin-}} *'''1-2:''' (bot.) (prin Ban.) [[cucumăr]], (Mold., Bucov. și Transilv.) [[pepene]] {{-deriv-}} * [[castravan]] * [[castravecior]] {{-comp-}} * [[castravete-de-mare]] * [[castravete sălbatic]] {{-expr-}} *'''''A vinde castraveți la grădinar''' = a da explicații într-o problemă cuiva mai bine informat decât cel ce vrea să-l lămurească'' ===Vezi și=== * [[bostan]] * [[cornișon]] * [[dovleac]] * [[dovlecel]] * [[pepene]] {{-trans-}} {{(|plantă; legumă}} *{{sqi}}: {{trad|sq|kastravec}} {{m}} *{{ara}}: {{trad|ar|خِيَار}} (xiyār) {{m}} *{{hye}}: {{trad|hy|վարունգ}} (varung) *{{ast}}: {{trad|ast|pepinu}} {{m}} *{{aze}}: {{trad|az|adi xiyar}} *{{eus}}: {{trad|eu|luzoker}} *{{bel}}: {{trad|be|агурок}} (ahurók) {{m}} *{{bos}}: {{trad|bs|krastavac}} {{m}} *{{bul}}: {{trad|bg|краставица}} (krástavica) {{f}} *{{cat}}: {{trad|ca|cogombre}} {{m}}, {{trad|ca|cogombrera}} {{f}} *{{ces}}: {{trad|cs|okurka}} {{f}} *{{zho}}: {{trad|zh|黃瓜}}, {{trad|zh|黄瓜}} (huángguā), {{trad|zh|青瓜}} (qīngguā) *{{kor}}: {{trad|ko|오이}} (oi) *{{cos}}: {{trad|co|cucumaru}} {{m}}, {{trad|co|cuccumaru}} {{m}} *{{hrv}}: {{trad|hr|krastavac}} {{m}} *{{dan}}: {{trad|da|agurk}} {{c}} *{{heb}}: {{trad|he|מלפפון}} (melafefon) {{m}} *{{eng}}: {{trad|en|cucumber}} *{{epo}}: {{trad|eo|kukumo}} *{{est}}: {{trad|et|kurk}} *{{fao}}: {{trad|fo|agurka}} {{f}}, {{trad|fo|gurka}} {{f}}, {{trad|fo|agurk}} {{f}} *{{fin}}: {{trad|fi|kurkku}} *{{fra}}: {{trad|fr|concombre}} {{m}} *{{cym}}: {{trad|cy|ciwcymbr}} *{{glg}}: {{trad|gl|cogombro}} {{m}} *{{kat}}: {{trad|ka|კიტრი}} (kitri) *{{deu}}: {{trad|de|Gurke}} {{f}} *{{ell}}: {{trad|el|αγγουριά}} (angouriá) {{f}} *{{hin}}: {{trad|hi|खीरा}} (khīrā) {{m}} {{-}} *{{ido}}: {{trad|io|kukombro}} *{{gle}}: {{trad|ga|cúcamar}} *{{ita}}: {{trad|it|cetriolo}} {{m}} *{{jpn}}: {{trad|ja|胡瓜}} ([[きゅうり]], kyūri), {{trad|ja|キュウリ}} (kyūri) *{{lav}}: {{trad|lv|gurķis}} {{m}} *{{lit}}: {{trad|lt|agurkas}} {{m}} *{{mkd}}: {{trad|mk|краставица}} (krastávica) {{f}} *{{hun}}: {{trad|hu|uborka}} *{{mlt}}: {{trad|mt|ħjara}} {{f}} *{{mon}}: {{trad|mn|өргөст хэмх}} *{{nld}}: {{trad|nl|komkommer}} {{m}} *{{nor}}: {{trad|no|agurk}} {{m}} *{{oci}}: {{trad|oc|cogombre}} {{m}} *{{fas}}: {{trad|fa|خیار}} (xiyâr) *{{pol}}: {{trad|pl|ogórek}} {{m}} *{{por}}: {{trad|pt|pepineiro}} {{m}}, {{trad|pt|pepino}} {{m}} *{{rus}}: {{trad|ru|огурец}} (oguréc) {{m}} *{{srp}}: {{trad|sr|краставац}} ([[krastavac]]) {{m}} *{{slk}}: {{trad|sk|uhorka}} {{f}} *{{slv}}: {{trad|sl|kumara}} {{f}} *{{dsb}}: {{trad|dsb|górka}} {{f}} *{{hsb}}: {{trad|hsb|kórka}} {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|pepino}} {{m}} *{{swe}}: {{trad|sv|gurka}} {{c}}, {{trad|sv|slanggurka}} {{c}} *{{tel}}: {{trad|te|దోస}} (dOsa), {{trad|te|దోస కాయ}} (dOsa kaaya) *{{tha}}: {{trad|th|แตงกวา}} (dtaeng-gwaa) *{{tur}}: {{trad|tr|hıyar}}, {{trad|tr|salatalık}} *{{ukr}}: {{trad|uk|огірок}} (ohirók) {{m}} *{{urd}}: {{trad|ur|کھیرا}} (khīrā) {{m}} {{)}} ===Referințe=== *[http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Plante în română]] [[Categorie:Legume în română]] 7zvpt1uif92olralb1ohv3u9scge598 0 89695 1014434 753188 2026-09-13T09:31:07Z Pafsanias 10056 → Wikipedia 1014434 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[diérèse]]'' < latină ''[[diaeresis]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/di.e're.zə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=diereză |nom-pl=diereze |art-sg=diereza |art-pl=dierezele |dat-sg=dierezei |dat-pl=dierezelor |voc-sg=diereză |voc-pl=dierezelor }} #[[disociere]]a în [[pronunțare]] a unui [[diftong]] în [[element]]ele lui [[component]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[ardezie]] * [[ardeia|ardeiez]] * [[deraia|deraiez]] * [[radia|radieze]] * [[rezidi|rezidea]] ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 65ityjvqcigsi354qrcd7q8zb9510af 0 139028 1014435 1009983 2026-09-13T09:39:44Z CommonsDelinker 179 Replacing Coat_of_arms_of_Burkina_Faso.svg with [[File:Coat_of_arms_of_Burkina_Faso_(1984-2025).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]] (harmonizing names of file set) · The 1014435 wikitext text/x-wiki {{vezi|Burkina-Faso|Búrkína Fasó|Burkîna Faso}} {{țară|drapel=Flag of Burkina Faso.svg|stemă=Coat of arms of Burkina Faso (1984-2025).svg|st_lat=122px|localizare=Location Burkina Faso AU Africa.svg|loc_lat=158px}} =={{limba|ron}}== {{-var-}} * (rar) [[Burkina]] {{-etimologie-}} Din limba more ''[[burkina]]'' („[[onest]]”) + limba dyula ''[[faso]]'' („[[casă|casa]] [[tată]]lui”), inventat de către '''[[w:Thomas Sankara|Thomas Sankara]]'''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/burˈki.na ˈfa.so/}} {{-nume propriu-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=Burkina Faso |nom-pl={{inv}} |art-sg= |art-pl={{inv}} |dat-sg= |dat-pl={{inv}} |voc-sg=- |voc-pl={{inv}} }} #(''geogr., defectiv de plural'') [[țară]] în [[Africa]] de [[vest]], [[învecinat]]ă cu [[Mali]] la [[nord]], [[Niger]] la [[est]], [[Benin]] la [[sud-est]], [[Togo]] și [[Ghana]] la [[sud]] și [[Coasta de Fildeș]] la [[sud-vest]]. Nume oficial: '''Burkina Faso'''. Capitală: [[Ouagadougou]]. Limbă oficială: [[franceză]] ([[mòoré]], [[mandinka]], [[bambara]] și [[dioula]] [[fi|sunt]] [[limbă|limbi]] [[regional]]e [[recunoscut]]e). {{-sin-}} * (geogr.) (ist.) [[Volta Superioară]] {{-deriv-}} * [[burkinabez]], [[burkinabeză]] * [[burkinez]], [[burkineză]] ===Vezi și=== * [[Bobo Dioulasso]] * [[Koudougou]] * [[Ouagadougou]] {{-trans-}} {{(|țară}} *{{afr}}: {{trad|af|Burkina Faso}} *{{sqi}}: {{trad|sq|Burkina Faso}} {{f}}, {{trad|sq|Burkina}} {{f}} *{{als}}: {{trad|als|Burkina Faso}} *{{amh}}: {{trad|am|ቡርኪና ፋሶ}} *{{ara}}: {{trad|ar|بوركينا فاسو}} (burkīna fāso) {{f}} *{{arg}}: {{trad|an|Burkina Faso}} {{m}} *{{hye}}: {{trad|hy|Բուրկինա Ֆասո}} (Burkina Faso) *{{ast}}: {{trad|ast|Burkina Faso}} {{m}}, {{trad|ast|Burkina Fasu}} {{m}} *{{aze}}: {{trad|az|Burkina-Faso}} *{{bam}}: {{trad|bm|Burkina Faso}} *{{eus}}: {{trad|eu|Burkina Faso}} *{{bak}}: {{trad|ba|Буркина-Фасо}} (Burkiná-Fasó) *{{ben}}: {{trad|bn|বুর্কিনা ফাসো}} *{{bel}}: {{trad|be|Буркіна-Фасо}} (Burkiná-Fasó) {{n}} *{{mya}}: {{trad|my|ဘာကီးနားဖားဆိုနိုင်ငံ}} *{{bos}}: {{trad|bs|Burkina Faso}} {{f}} *{{bre}}: {{trad|br|Burkina Faso}} *{{bul}}: {{trad|bg|Буркина Фасо}} (Burkina Faso) {{f}} *{{cat}}: {{trad|ca|Burkina Faso}} {{m}} *{{ceb}}: {{trad|ceb|Burkina Faso}} *{{che}}: {{trad|ce|Буркина-Фасо}} (Burkina-Faso) *{{ces}}: {{trad|cs|Burkina Faso}} {{n}} *{{zho}}: {{trad|zh|布基納法索}}, {{trad|zh|布基纳法索}} (Bùjǐnà Fǎsuǒ) *{{chv}}: {{trad|cv|Буркина Фасо}} (Burkina Faso) *{{kor}}: {{trad|ko|부르키나파소}} (Bureukinapaso), {{trad|ko|부르끼나파쏘}} (Bureukkinapasso) (''în Coreea de Nord'') *{{cor}}: {{trad|kw|Burkina Faso}} *{{hat}}: {{trad|ht|Boukinafaso}}, {{trad|ht|Boukina Faso}} *{{hrv}}: {{trad|hr|Burkina Faso}} {{f}} *{{dan}}: {{trad|da|Burkina Faso}} {{n}} *{{div}}: {{trad|dv|ފާސޯ ބުރުކީނާ}} *{{heb}}: {{trad|he|בורקינה פאסו}} *{{eng}}: {{trad|en|Burkina Faso}} *{{epo}}: {{trad|eo|Burkino}} *{{est}}: {{trad|et|Burkina Faso}} *{{ewe}}: {{trad|ee|Burkina Faso}} *{{ext}}: {{trad|ext|Burquina Fasu}} {{f}} *{{fao}}: {{trad|fo|Burkina Faso}} *{{fin}}: {{trad|fi|Burkina Faso}} *{{fra}}: {{trad|fr|Burkina Faso}} {{m}} *{{frp}}: {{trad|frp|Burkina Fasô}} {{m}}, {{trad|frp|Burkina}} {{m}} *{{fry}}: {{trad|fy|Boerkina Faso}} *{{cym}}: {{trad|cy|Bwrcina Ffaso}} *{{glv}}: {{trad|gv|Burkina Faso}} *{{gla}}: {{trad|gd|Buirciona Faso}}, {{trad|gd|Buirciona}} *{{glg}}: {{trad|gl|Burkina Faso}} {{m}}, {{trad|gl|Burquina Faso}} {{m}} *{{gag}}: {{trad|gag|Burkina Faso}} *{{kat}}: {{trad|ka|ბურკინა ფასო}} (burkina p’aso) *{{deu}}: {{trad|de|Burkina Faso}} {{n}} *{{nds}}: {{trad|nds|Burkina Faso}} *{{ell}}: {{trad|el|Μπουρκίνα Φάσο}} (Bourkína Fáso) {{f}} *{{hau}}: {{trad|ha|Burkina faso}} *{{haw}}: {{trad|haw|Burakina Faso}} *{{hin}}: {{trad|hi|बुर्किना फ़ासो}} (burkinā fāsō) *{{sah}}: {{trad|sah|Буркина Фасо}} (Burkina Faso) *{{yid}}: {{trad|yi|פאסא בורקינע}} *{{ido}}: {{trad|io|Burkina Faso}} *{{ibo}}: {{trad|ig|Burkina Faso}} *{{ilo}}: {{trad|ilo|Burkina Faso}}, {{trad|ilo|Burkina}} *{{ind}}: {{trad|id|Burkina Faso}} *{{ina}}: {{trad|ia|Burkina Faso}} *{{gle}}: {{trad|ga|Buircíne Fasó}} {{m}} *{{isl}}: {{trad|is|Búrkína Fasó}} *{{ita}}: {{trad|it|Burkina Faso}} {{m}} *{{jpn}}: {{trad|ja|ブルキナファソ}} (Burukina-faso) *{{jav}}: {{trad|jv|Burkina Faso}} *{{kan}}: {{trad|kn|ಬುರ್ಕೀನ ಫಾಸೊ}} *{{kaa}}: {{trad|kaa|Burkina Faso}} *{{kaz}}: {{trad|kk|Буркина-Фасо}} (Burkina-Faso) *{{khm}}: {{trad|km|បួគីណាហ្វាសូ}} (bour ki na fa so) *{{kik}}: {{trad|ki|Bukinafaso}} *{{kir}}: {{trad|ky|Буркина Фасо}} (Burkiná Fasó) *{{kon}}: {{trad|kg|Burkina Faso}} *{{kur}}: {{trad|ku|Burkîna Faso}} *{{lat}}: {{trad|la|Burkina Faso}} *{{lav}}: {{trad|lv|Burkinafaso}} *{{lij}}: {{trad|lij|Borkinn-a Fäso}} {{m}} {{-}} *{{lim}}: {{trad|li|Burkina Faso}} *{{lin}}: {{trad|ln|Burkina Faso}} *{{lit}}: {{trad|lt|Burkina Fasas}} *{{ltz}}: {{trad|lb|Burkina Faso}} *{{mkd}}: {{trad|mk|Буркина Фасо}} (Burkína Faso) {{f}} *{{hun}}: {{trad|hu|Burkina Faso}} *{{msa}}: {{trad|ms|Burkina Faso}} *{{mal}}: {{trad|ml|ബർക്കിനാ ഫാസോ}} *{{mlg}}: {{trad|mg|Borkina Faso}} *{{mlt}}: il-{{trad|mt|Burkina Faso}} {{m}} *{{mar}}: {{trad|mr|बर्किना फासो}} *{{nah}}: {{trad|nah|Burquina Faso}} *{{nau}}: {{trad|na|Burkinabato}} *{{nld}}: {{trad|nl|Burkina Faso}} {{n}} *{{nep}}: {{trad|ne|बुर्किना फासो}} *{{nor}}: {{trad|no|Burkina Faso}} *{{nov}}: {{trad|nov|Burkina Faso}} *{{oci}}: {{trad|oc|Burkina Faso}} {{m}} *{{ori}}: {{trad|or|ବୁରକିନା ଫାସୋ}} *{{orm}}: {{trad|om|Burkinaa Faasoo}} *{{oss}}: {{trad|os|Буркина Фасо}} (Burkiná Fasó) *{{pam}}: {{trad|pam|Burkina Faso}} *{{pus}}: {{trad|ps|فاسو بورکینا}} *{{fas}}: {{trad|fa|بورکینافاسو}} (Borkinâfâso) *{{pms}}: {{trad|pms|Burkina Faso}} {{m}} *{{pol}}: {{trad|pl|Burkina Faso}} {{f}} *{{por}}: {{trad|pt|Burquina Faso}} {{m}} *{{pan}}: {{trad|pa|ਬੁਰਕੀਨਾ ਫ਼ਾਸੋ}} *{{que}}: {{trad|qu|Burkina Phasu}} *{{roh}}: {{trad|rm|Burkina Faso}} {{m}} *{{rus}}: {{trad|ru|Буркина-Фасо}} (Burkiná-Fasó) {{n}} *{{kin}}: {{trad|rw|Burukina Faso}} *{{sme}}: {{trad|se|Burkina Faso}} *{{bat}}: {{trad|bat-smg|Borkėna Fasos}} *{{san}}: {{trad|sa|बुर्कीना-फासो}} *{{srd}}: {{trad|sc|Burkina Faso}} {{m}} *{{srp}}: {{trad|sr|Буркина Фасо}} ([[#sârboroată|Burkina Faso]]) {{f}} *{{sco}}: {{trad|sco|Burkina Faso}} *{{sna}}: {{trad|sn|Burkina Faso}} *{{scn}}: {{trad|scn|Burchina Fasu}} {{m}} *{{szl}}: {{trad|szl|Burkina Faso}} *{{sin}}: {{trad|si|බර්කිනා ෆාසෝ}} *{{slk}}: {{trad|sk|Burkina Faso}} {{n}}, {{trad|sk|Burkina}} {{n}} *{{slv}}: {{trad|sl|Burkina Faso}} {{f}} *{{som}}: {{trad|so|Burkina Faso}} *{{dsb}}: {{trad|dsb|Burkina Faso}} {{f}} *{{hsb}}: {{trad|hsb|Burkina Faso}} {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|Burkina Faso}} {{m}} *{{swe}}: {{trad|sv|Burkina Faso}} {{n}} *{{sun}}: {{trad|su|Burkina Faso}}, {{trad|su|Burkina}} *{{swa}}: {{trad|sw|Bukinafaso}} *{{tgk}}: {{trad|tg|Буркина Фасо}} (Burkina Faso) *{{tgl}}: {{trad|tl|Burkina Faso}} *{{tam}}: {{trad|ta|புர்க்கினா பாசோ}} *{{tat}}: {{trad|tt|Буркина Фасо}} (Burkiná Fasó) *{{crh}}: {{trad|crh|Burkina Faso}} *{{tel}}: {{trad|te|బర్కీనా ఫాసో}} *{{tha}}: {{trad|th|ประเทศบูร์กินาฟาโซ}} *{{bod}}: {{trad|bo|བུར་ཀི་ན་ཕ་སོ།}} *{{tso}}: {{trad|ts|Burkina Faso}} *{{tur}}: {{trad|tr|Burkina Faso}} *{{tuk}}: {{trad|tk|Burkina-Faso}} *{{ukr}}: {{trad|uk|Буркіна-Фасо}} (Burkiná-Fasó) {{n}} *{{uig}}: {{trad|ug|فاسو بۇركىنا}} *{{urd}}: {{trad|ur|فاسو برکینا}} *{{uzb}}: {{trad|uz|Burkina Faso}} *{{vec}}: {{trad|vec|Burkina Faso}} {{m}} *{{vep}}: {{trad|vep|Burkina Faso}} *{{vie}}: {{trad|vi|Burkina Faso}} *{{vol}}: {{trad|vo|Burkinän}} *{{vro}}: {{trad|fiu-vro|Burkina Faso}} *{{war}}: {{trad|war|Burkina Faso}} *{{wol}}: {{trad|wo|Burkinaa Faaso}} *{{yor}}: {{trad|yo|Bùrkínà Fasò}} *{{zul}}: {{trad|zu|IBukhina Faso}} {{)}} ===Referințe=== * [http://ro.wikipedia.org/wiki/ Wikipedia] [[Categorie:Țări în română]] {{alta}} =={{limba|eng}}== {{cuv|en}} {{-etimologie-}} Din limba more ''[[burkina]]'' („[[onest]]”) + limba dyula ''[[faso]]'' („[[casă|casa]] [[tată]]lui”), inventat de către '''[[w:Thomas Sankara|Thomas Sankara]]'''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/bəː(r)'kːinə 'fɑsoʊ/}} {{-nume propriu-|eng}} '''Burkina Faso''' #(''geogr.'') [[#română|Burkina Faso]] {{-sin-}} * (geogr.) (înv.) [[Upper Volta]] {{-apr-}} * [[Burkinabé]] ===Vezi și=== * [[Ouagadougou]] ===Referințe=== * [http://dictionary.reference.com/ Dictionary.com] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] [[Categorie:Țări în engleză]] sjfktxa6ai1bpd64euj4gi8994lsulp 3 211259 1014408 1014407 2026-09-12T16:37:40Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ răspuns 1014408 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor este o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) 088sktpk4uaq9ka9zl1uvxwzlu9by06 1014409 1014408 2026-09-12T16:50:53Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ cor. 1014409 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) fxuski94b4nhr3e12n5ztq459ezalcw 1014410 1014409 2026-09-12T17:17:46Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014410 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual doar paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) f33kp77q4yp8pwjyuv1bpuc3jbmm5q3 1014411 1014410 2026-09-12T17:20:53Z UbiquitousSwizzy 25943 1014411 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) pm7lp2acyaq799tm8203iiy9s6zcwdw 1014412 1014411 2026-09-12T18:05:51Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ răspuns 1014412 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de Gikü. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) sfl7kxo1ae9e8t31pp7g0irqt4m6f62 1014413 1014412 2026-09-12T18:17:33Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ link 1014413 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) 9otizqnwgkx7h7ckvg9x7y6xk2sc9el 1014414 1014413 2026-09-12T18:44:29Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014414 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) aqwed5sja3215d03xtaq7mvo6w2z4cp 1014415 1014414 2026-09-12T19:02:56Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ ok 1014415 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) 7ssehtya5yzq34urqinkzxou23q34ar 1014416 1014415 2026-09-12T19:22:54Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014416 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) phfb974020sxvh287mudzc8rz4iadan 1014417 1014416 2026-09-12T19:49:38Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ da 1014417 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) d9nfxhk5r91if3xw4a85kvks4oxqc55 1014418 1014417 2026-09-12T20:10:51Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014418 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ebxxrlfp8qci6d3ty56v2yasjaugdp3 1014419 1014418 2026-09-12T20:27:57Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ mai multe teste 1014419 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) n3qzjnq1irfctwv0sfvdvafjbsx1ejk 1014422 1014419 2026-09-12T21:14:57Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014422 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) i90qzqq2ndxfqqc1da2uqv2r1qww6kx 1014423 1014422 2026-09-12T21:19:10Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ mult mai bine 1014423 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) h1yhlzxizv5uj8m03ax7e2ff3ucmvvj 1014424 1014423 2026-09-12T21:26:05Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014424 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) :::::::::::::Sunt de acord! Da, sunt mulțumit. Mă bucur că vă place și dumneavoastră. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:26 (UTC) 4q9dl6kpt4fth9zduanjzxgxp2pe09k 1014425 1014424 2026-09-12T21:35:41Z Pafsanias 10056 /* Alinierea imaginilor multiple */ ok 1014425 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) :::::::::::::Sunt de acord! Da, sunt mulțumit. Mă bucur că vă place și dumneavoastră. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:26 (UTC) ::::::::::::::Atunci suntem de acord, cel puțin noi doi. Vă mulțumesc pentru efortul de identificare a unei soluții acceptabile. Mi-a făcut plăcere dialogul. Cunoștințele și siguranța dumneavoastră îmi amintesc ceva din stilul unui veteran al proiectului, iar acest lucru îmi sporește și mai mult încrederea. Noapte bună! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:35 (UTC) 58xaeehviipknzakomk2lusmvxbp8kw 1014426 1014425 2026-09-12T21:37:34Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ Răspuns 1014426 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) :::::::::::::Sunt de acord! Da, sunt mulțumit. Mă bucur că vă place și dumneavoastră. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:26 (UTC) ::::::::::::::Atunci suntem de acord, cel puțin noi doi. Vă mulțumesc pentru efortul de identificare a unei soluții acceptabile. Mi-a făcut plăcere dialogul. Cunoștințele și siguranța dumneavoastră îmi amintesc ceva din stilul unui veteran al proiectului, iar acest lucru îmi sporește și mai mult încrederea. Noapte bună! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:35 (UTC) :::::::::::::::Cu mare drag! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:37 (UTC) a0qzfd25p3nvcn2rx0vdh8ljoiztyrx 1014427 1014426 2026-09-12T21:37:53Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ 1014427 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) :::::::::::::Sunt de acord! Da, sunt mulțumit. Mă bucur că vă place și dumneavoastră. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:26 (UTC) ::::::::::::::Atunci suntem de acord, cel puțin noi doi. Vă mulțumesc pentru efortul de identificare a unei soluții acceptabile. Mi-a făcut plăcere dialogul. Cunoștințele și siguranța dumneavoastră îmi amintesc ceva din stilul unui veteran al proiectului, iar acest lucru îmi sporește și mai mult încrederea. Noapte bună! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:35 (UTC) :::::::::::::::Cu mare drag! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:37 (UTC) akd3wqky962tbna4bh2bze6ikdn2wdi 1014428 1014427 2026-09-12T21:38:15Z UbiquitousSwizzy 25943 /* Alinierea imaginilor multiple */ 1014428 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) :::::::::::::Sunt de acord! Da, sunt mulțumit. Mă bucur că vă place și dumneavoastră. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:26 (UTC) ::::::::::::::Atunci suntem de acord, cel puțin noi doi. Vă mulțumesc pentru efortul de identificare a unei soluții acceptabile. Mi-a făcut plăcere dialogul. Cunoștințele și siguranța dumneavoastră îmi amintesc ceva din stilul unui veteran al proiectului, iar acest lucru îmi sporește și mai mult încrederea. Noapte bună! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:35 (UTC) :::::::::::::::Cu mare drag! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:37 (UTC) a0qzfd25p3nvcn2rx0vdh8ljoiztyrx 1014429 1014428 2026-09-12T21:39:36Z UbiquitousSwizzy 25943 apăsat enter mult prea repede, ups! 1014429 wikitext text/x-wiki {{bunvenit}}[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 27 mai 2026 18:30 (UTC) == Surse de exemple == Bună ziua! Am propus un exemplu alternativ pentru folosirea substantivală a cuvântului [[acaparant]], care este destul de rară. Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit efortul dumneavoastră de a ilustra cu exemple articolele noi pe care le creați, lucru care nu este întotdeauna ușor, mai ales atunci când dicționarele rămân „tăcute” în această privință. M-am confruntat și eu cu această problemă și știu cât de frustrant este atunci când căutarea în textele clasice sau pe internet nu dă rezultatele satisfăcătoare. Din păcate, exemplele inventate ad-hoc pe baza definițiilor pot deveni uneori destul de stângace. Vă scriu pentru a vă semnala însă existența unor corpusuri de texte interogabile online mai puțin cunoscute care ne pot scoate din încurcătură în unele cazuri, oferindu-ne cel puțin sugestii de folosire, dacă nu chiar exemple reale cu contexte relevante. Pentru mine, cel mai util astfel de corpus și mai ușor de folosit mi se pare CoRoLa, pe care vi-l recomand la această adresă: https://corola.racai.ro/ Din [https://corola.racai.ro/lista.html această listă] puteți verifica și rezultatele interogării pentru substantivul „acaparant”. Nu e perfect, dar e mai bine decât nimic. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 august 2026 10:58 (UTC) :Vă mulțumesc pentru sugestie și pentru recomandare! O să folosesc de acum înainte aceste corpusuri pentru a căuta exemple și, dacă găsesc un exemplu potrivit, îl voi folosi pe Wikționar. :Dacă nu găsesc niciun exemplu atestat, o să las pagina fără exemplu, decât să pun unul inventat și să risc să fie greșit sau nenatural. :Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 30 august 2026 15:52 (UTC) == Alinierea imaginilor multiple == Bună ziua [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]! Am observat anularea modificării mele de la articolul [[Special:Diff/1014402|cuțubatură]]. A fost o simplă propunere de evitare a înșirării orizontale a imaginilor una lângă alta și de aliniere a lor tot la dreapta, una sub alta, pentru a nu ocupa un spațiu prea mare la începutul articolului, în detrimentul textului. Aveți dreptate, însă, că în foarte multe articole este folosită o formă ocolită de aliniere a imaginilor multiple în celulele unui tabel plasat la dreapta. Personal, găsesc supărătoare această aglomerare, mai ales atunci când se acumulează și formatul <nowiki>{{Wikipedia}}</nowiki>, ca la [[pisică]], [[măr]] sau [[castravete]]. Dar poate că propunerea ar trebui discutată într-un cadru mai larg, deoarece implică numeroase articole. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:04 (UTC) :Bună ziua, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]! :Înțeleg că a fost doar o propunere și îmi cer scuze dacă anularea modificării a părut ca și cum aș fi respins-o. Mi se pare o idee bună să discutăm problema mai larg. :Eu aș propune însă ca, în loc să modificăm fiecare articol în parte -- ceea ce ar fi destul de dificil, mai ales că nu știm exact în ce articole este folosită această aliniere și am putea omite cu ușurință câteva -- să ajustăm pur și simplu dimensiunile imaginilor. Astfel, nu ar mai fi nevoie să rescriem sau să înlocuim formatele existente, iar imaginile nu ar mai ocupa atât de mult spațiu în detrimentul textului. :În cazul formatului Wikipedia, s-ar putea folosi și un line break, <nowiki><br></nowiki>, după inserarea formatului, pentru ca acesta să nu rămână pe aceeași linie cu imaginile. :Probabil ar fi în continuare destul de greu să găsim toate articolele în care trebuie făcute modificări, dar cred că această soluție ar face diferența dintre articolele actualizate și cele neactualizate mai puțin sesizabilă. :Dacă aveți și alte propuneri, nu am nicio problemă să le discutăm. Vă mulțumesc pentru mesaj! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 11:51 (UTC) ::Îngrijorările dumneavoastră legate de eventualele dificultăți de a corecta articolele în care este folosit deja acest ''work around'' sunt justificate. Eu m-aș bucura dacă am putea evita măcar pe viitor un layout dezechilibrat al paginilor ca acela de la [[pisică]], în măsura în care nu există constrângeri tehnice care ne obligă să rămânem fideli unei formule nesatisfăcătoare. Adevărul este că redimensonarea imaginilor ar putea fi o soluție, iar la [[știricea]] alăturarea lor nu m-a deranjat. Nu cred că aranjamentul imaginilor trebuie să devină o dogmă și eu unul mă voi strădui să nu forțez lucrurile în niciun sens în articolele nou create. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 16:37 (UTC) :::Sunt de acord că depinde de la caz la caz și că ar trebui să folosim varianta care arată cel mai bine. :::<br>Am observat că există și opțiunea de a insera o galerie, care poate fi aliniată tot prin aceeași metodă, într-un tabel cu <code>align="right"</code>. Puteți șterge tabelul de pe pagina [[știricea]] și să puneți [https://pastebin.com/tGwSBPAz acest cod] în locul lui, ca să vedeți în previzualizare cum ar arăta. Totuși, eu personal nu am văzut galeria folosită în niciun articol de pe Wikționar. :::<br>Dacă am folosi o galerie, ar trebui să alegem una dintre următoarele variante pentru formatul Wikipedia: :::* fie îl lăsăm în partea de sus a paginii, caz în care va apărea pe aceeași linie cu galeria; :::* fie adăugăm trei line break-uri, <nowiki><br><br><br></nowiki>, după format, astfel încât să apară pe alte rânduri, dar să rămână un spațiu liber în partea de sus a paginii; :::** Notă: am observat că în previzualizarea mică, side-by-side, care apare când edităm sursa paginii, acestea sunt afișate pe rânduri diferite. Dacă apăsați însă pe butonul „Previzualizare” de mai jos, lângă butonul de publicare, apar pe aceeași linie. :::* fie punem formatul Wikipedia sub tabelul cu galeria. :::<br>Nu știu ce altă soluție bună ar mai fi după aceste variante. Dintre cele de mai sus, a treia mi se pare cea mai bună, deoarece nu pune formatul și galeria pe aceeași linie și nici nu lasă un spațiu ciudat în partea de sus a paginii. Este posibil să existe o variantă mai bună, dar cel puțin deocamdată nu mi-am dat seama care ar fi. :::<br>Totuși, rămâne problema articolelor existente. Ar fi destul de dificil să le modificăm pe toate manual. Eventual s-ar putea crea o categorie cu ajutorul unui robot, pentru articolele care conțin imagini, ca să le putem identifica mai ușor? Nu știu dacă ar fi posibil și/sau practic. Altfel, am putea modifica manual paginile pe care le întâlnim. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 17:17 (UTC) ::::Pe Wikipedia în limba română există și formatul [[:w:Format:Imagine dublă]] creat de [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Nu-mi dau seama dacă poate fi importat fără vreo adaptare specială aici, dar puteți încerca. Este destul de flexibil și intuitiv, iar parametrii lui sunt ușor de reglat. M-am uitat și la „pisica” din limba engleză ([[:en:cat]]); acolo imaginile sunt una sub alta. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:05 (UTC) :::::Este foarte interesant formatul. Dacă este nevoie, voi încerca să îl implementez și pe Wikționar. Totuși, pare să fie făcut doar pentru două imagini și nu îmi dau seama cum ar putea fi făcut să funcționeze variabil, pentru oricâte imagini. :::::<br>Da, pe Wiktionary, imaginile de la articolul [[en:cat]] sunt puse una sub alta. În cazul respectiv, însă, sunt de acord că este o soluție potrivită. Articolul are mult mai mult text, care ocupă atât spațiu pe orizontală, cât și pe verticală, iar dacă imaginile ar fi una lângă alta, ar ocupa prea mult spațiu. La [[știricea]] situația mi se pare puțin diferită. Imaginile sunt deja destul de mici și există relativ puțin text. În plus, pe Wiktionary nu este folosit un tabel de declinare ca pe Wikționar. :::::<br>Dacă adăugăm cele două imagini la începutul paginii, acestea ar apărea în dreapta, iar dedesubtul lor ar apărea tot în dreapta tabelul de declinare. Lângă acestea ar rămâne însă spațiu gol. Puteți vedea cum ar arăta dacă adăugați la începutul paginii, în loc de tabelul actual: :::::<nowiki>[[Fișier:Pica pica - Compans Caffarelli - 2012-03-16.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' (''Pica pica'')]]</nowiki> <nowiki>[[Fișier:Gemeinschaftsgarten Kőris Straße, Windrad, 2025 Orczynegyed.jpg|thumb|right|157px|O ''știricea'' într-o grădină]]</nowiki> :::::<br>De aceea, eu tot aș înclina fie spre folosirea galeriilor, fie spre păstrarea abordării actuale, cu un tabel aliniat la dreapta, dar cu imaginile micșorate atunci când este necesar. :::::<br>Și, dacă nici aceste variante nu vi se par potrivite, pot încerca să adaptez formatul „Imagine dublă” astfel încât să poată fi folosit variabil, pentru oricâte imagini. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 18:44 (UTC) ::::::OK, nu insist. Din câte înțeleg, problema este generată de folosirea numeroaselor tabele cu paradigme flexionare care fac ca întregul text al formatelor în care sunt incluse să fie deplasat mai jos, sub orice imagine sau tabel anterior, lăsând un spațiu gol între ele. Dacă nu se poate altfel, trebuie acceptate soluțiile propuse de dumneavoastră. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:02 (UTC) :::::::Nu am idee exact de ce se întâmplă, dar am verificat puțin formatele și cred că problema ar putea fi legată de modul în care sunt folosite elementele <code>clear</code> și de alinierea tabelelor și imaginilor. :::::::<br>De exemplu, în <code>Format:substantiv-ron</code> apare <code><nowiki><br clear="all" /></nowiki></code>. Din câte înțeleg, acest <code>clear</code> îi spune browserului ca elementul următor să nu mai fie așezat lângă elementele aliniate în stânga sau în dreapta, ci să înceapă după acestea. În cazul nostru, asta poate face ca tabelul de declinare să fie împins sub imaginile aflate în dreapta, lăsând spațiul gol în stânga de care vorbeam. Și formatul Wikipedia are un <code><nowiki><br style="clear: right"/></nowiki></code>, care face ca elementul următor să înceapă sub elementele aliniate în dreapta. :::::::<br>Nu aș vrea însă să modific aceste lucruri fără să fiu sigur ce efecte ar avea, deoarece formatele sunt folosite în extrem de multe articole și nu aș vrea să stric aspectul altor pagini. :::::::<br>Așa că, dacă nu identificăm sigur o soluție, cred că ar fi mai bine să stabilim una dintre variantele discutate anterior și să continuăm cu ea: folosirea galeriilor, folosirea tabelelor aliniate la dreapta cu imaginile una lângă alta sau una sub alta, în funcție de caz, și redimensionarea imaginilor atunci când este necesar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:22 (UTC) ::::::::Aveți dreptate. Aceasta explică de ce formate ca <nowiki>{{-etimologie-}}</nowiki> sau <nowiki>{{-pronunție-}}</nowiki> nu generează probleme similare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 19:49 (UTC) :::::::::Care modalitate ați dori să folosim în continuare? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:10 (UTC) ::::::::::Cred că formula cu galeria și formatul Wikipedia plasat după aceasta sună cel mai promițător, dar trebuie testată. Puteți exemplifica pe [[pisică]] sau [[castravete]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 20:27 (UTC) :::::::::::Cu siguranță! Le-am modificat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:14 (UTC) ::::::::::::Găsesc că e mult mai bine decât înainte. Dumneavoastră sunteți mulțumit? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:19 (UTC) :::::::::::::Sunt de acord! Da, sunt mulțumit. Mă bucur că vă place și dumneavoastră. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:26 (UTC) ::::::::::::::Atunci suntem de acord, cel puțin noi doi. Vă mulțumesc pentru efortul de identificare a unei soluții acceptabile. Mi-a făcut plăcere dialogul. Cunoștințele și siguranța dumneavoastră îmi amintesc ceva din stilul unui veteran al proiectului, iar acest lucru îmi sporește și mai mult încrederea. Noapte bună! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:35 (UTC) :::::::::::::::Cu mare drag! Și mie mi-a făcut plăcere dialogul, ca și întotdeauna. Vom vedea ce va spune Robbie, dacă va fi și dumnealui de acord. Mă bucur mult să aud asta! Noapte bună și dumneavoastră.[[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 12 septembrie 2026 21:37 (UTC) nph0mwg7iq6glsp5vx0c32ekzy6trc0 102 211388 1014430 1013907 2026-09-13T08:05:31Z Pafsanias 10056 /* E */ +1 1014430 wikitext text/x-wiki Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar. {{Cuprins alfabet}} == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{Cuprins alfabet}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{Cuprins alfabet}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă. * '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''. * '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]]. * '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă. * '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''. * '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i. * '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. * '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. * '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul. * '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e. * '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''. * '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]]. * '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă. * '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''. * '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. * '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora. * '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]]. * '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]]. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]]. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''. * '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]]. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]]. * '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]]; * '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]]. * '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]]. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă. * '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]]. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]]. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]]. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. * '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]]. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său. * '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]]. * '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă. * '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e. * '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]]. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]]. * '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]]. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e. * '''[[contragere]]''' - [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''. * '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]]. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]). * '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]]. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]]. {{Cuprins alfabet}} == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{Cuprins alfabet}} == E == * '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. * '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e). {{Wikipedia|Limba edomită}} * '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr. * '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă. * '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e. * '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]]. * '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]). * '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]]. * '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''. {{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}} * '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]]. {{Wikipedia|Eliziune}} * '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''. * '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]]. * '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''. * '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''. * '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc. * '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]]. {{Wikipedia|Epenteză}} * '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc. * '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]]. * '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e. {{Wikipedia|Ergativitate divizată}} * '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă. {{Wikipedia|Esperanto}} * '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e. * '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor. * '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi. * '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''. {{Wikipedia|Expletiv}} * '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. * '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]]. * '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]]. * '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]]. * '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]]. * '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''. {{Wikipedia|Expresie idiomatică}} * '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''. * '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă. * '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]]. {{Cuprins alfabet}} == F == * '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''. * '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]]. * '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]]; * '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]]. {{Wikipedia|Limba faliscă}} * '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă. * '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]]. * '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]]. {{Wikipedia|Figură etimologică}} * '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]). * '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc. * '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]]. * '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]]. * '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]]. * '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e. {{Wikipedia|Flexiune}} * '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e. * '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]]. {{Wikipedia|Fonem}} * '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt. * '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''. {{Wikipedia|Fonetică}} * '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]]. * '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]]. * '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe. * '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e. * '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''. * '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''. * '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă. * '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''. * '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e. * '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Fonologie}} * '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''. * '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]]. * '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]]. {{Cuprins alfabet}} == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{Cuprins alfabet}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{Cuprins alfabet}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{Cuprins alfabet}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{Cuprins alfabet}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{Cuprins alfabet}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{Cuprins alfabet}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. * '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{Cuprins alfabet}} == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. * '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]]. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{Cuprins alfabet}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{Cuprins alfabet}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{Cuprins alfabet}} == P == * '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii. * '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]]. * '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]]. * '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt. {{Wikipedia|Paronim}} * '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]]. {{Wikipedia|Parte de vorbire}} * '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]]. * '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]]. * '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. * '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]]. * '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia. {{Wikipedia|Persoană (gramatică)}} * '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]]. * '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]]. {{Wikipedia|Pleonasm}} * '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]]. * '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''. {{Wikipedia|Pluralis majestatis}} * '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul. * '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]]. * '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. {{Wikipedia|Poligloție}} * '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''. * '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]]. * '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă. * '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Prezumtiv}} * '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. * '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''. {{Wikipedia|Propoziție gramaticală}} * '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. * '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''. * '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]]. {{Wikipedia|Propoziție atributivă}} * '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă. * '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul. * '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]]. {{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}} * '''[[propoziție circumstanțială]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție. * '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă. {{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}} * '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[propoziție de excepție]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]]. * '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''. {{Wikipedia|Propoziție principală}} * '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]]. * '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''. * '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''. {{Wikipedia|Psiholingvistică}} * '''[[psiholingvistică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc. * '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. * '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]]. * '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''. {{Cuprins alfabet}} == R == {{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}} * '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''. * '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]]. * '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Raport de coordonare}} * '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a. * '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]]. * '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]]. * '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''. * '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e. * '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă. * '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă. {{Wikipedia|Recțiune}} * '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor. * '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]]. {{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}} * '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]]. * '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''. {{Wikipedia|Reduplicare}} * '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă. * '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă. {{Wikipedia|Registru de limbă}} * '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''. * '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc. * '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă. * '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]]. * '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii. {{Wikipedia|Limba rusă}} * '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''. {{Cuprins alfabet}} == S == {{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}} * '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''. * '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''. {{Wikipedia|Limba sârbocroată}} * '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]]. * '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Schimbare fonetică}} * '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]]. * '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]]. * '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]]. * '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]]. {{Wikipedia|Semantică}} * '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''. * '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''. {{Wikipedia|Semiotică}} * '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora. * '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''. {{Wikipedia|Semivocală}} * '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''. * '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]]. * '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc. {{Wikipedia|Semn diacritic}} * '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă. * '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''. * '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia. * '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia. {{Wikipedia|Peiorativ}} * '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]]. * '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului. * '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia. * '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''. * '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]]. * '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]]. * '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''. {{Wikipedia|Sincronic și diacronic}} * '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]]. * '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''. {{Wikipedia|Limba slavonă}} * '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]]. * '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e. * '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă. * '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]]. {{Wikipedia|Standard Average European}} * '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]]. * '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]]. {{Wikipedia|Strat (lingvistică)}} * '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]]. * '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}} * '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv. * '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]]. {{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}} * '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]]. {{Wikipedia|Subiect (gramatică)}} * '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]]. * '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]]. * '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate. * '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele). * '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]]. * '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]]. * '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i. * '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]]. * '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. {{Cuprins alfabet}} == Ș == * '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''. {{Cuprins alfabet}} == T == * '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]]. {{Wikipedia|Tautologie}} * '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție. * '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]]. * '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă. * '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e. * '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e. {{Wikipedia|Teoria relevanței}} * '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]]. * '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e. * '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență. {{Wikipedia|Terminologie}} * '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]]. * '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]]. {{Wikipedia|Timp (gramatică)}} * '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri. * '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]]. {{Wikipedia|Tipologie lingvistică}} * '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă. * '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]]. {{Wikipedia|Topică V1}} * '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului. {{Wikipedia|Traducere}} * '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia. * '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]). * '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]]. {{Wikipedia|Traducere mobilă}} * '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]]. * '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]]. * '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]]. * '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]]. {{Wikipedia|Transliterare}} * '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]]. * '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. * '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]]. {{Cuprins alfabet}} == U == {{Wikipedia|Umlaut}} * '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut. * '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor. * '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''. * '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor. {{Cuprins alfabet}} == V == {{Wikipedia|Valență (lingvistică)}} * '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia. * '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]]. * '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element. * '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”). {{Wikipedia|Verb}} * '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]]. * '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei. {{Wikipedia|Verb auxiliar}} * '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc. * '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''. * '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''. * '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor. * '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor. {{Wikipedia|Virgulă}} * '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]). * '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i. * '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]]. {{Wikipedia|Vocală}} * '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. * '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi. {{Wikipedia|Volapük}} * '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e. * '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''. {{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}} * '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]]. * '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e. * '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]]. * '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă. {{Cuprins alfabet}} == X == * '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e. {{Cuprins alfabet}} [[Categorie:Apendice]] kza315eztx4kpxqjxtkl5c9mb01bzkg 1014431 1014430 2026-09-13T08:18:55Z Pafsanias 10056 /* P */ +1 1014431 wikitext text/x-wiki Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar. {{Cuprins alfabet}} == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{Cuprins alfabet}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{Cuprins alfabet}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă. * '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''. * '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]]. * '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă. * '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''. * '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i. * '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. * '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. * '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul. * '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e. * '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''. * '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]]. * '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă. * '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''. * '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. * '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora. * '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]]. * '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]]. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]]. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''. * '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]]. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]]. * '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]]; * '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]]. * '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]]. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă. * '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]]. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]]. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]]. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. * '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]]. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său. * '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]]. * '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă. * '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e. * '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]]. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]]. * '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]]. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e. * '''[[contragere]]''' - [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''. * '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]]. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]). * '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]]. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]]. {{Cuprins alfabet}} == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{Cuprins alfabet}} == E == * '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. * '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e). {{Wikipedia|Limba edomită}} * '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr. * '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă. * '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e. * '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]]. * '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]). * '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]]. * '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''. {{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}} * '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]]. {{Wikipedia|Eliziune}} * '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''. * '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]]. * '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''. * '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''. * '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc. * '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]]. {{Wikipedia|Epenteză}} * '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc. * '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]]. * '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e. {{Wikipedia|Ergativitate divizată}} * '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă. {{Wikipedia|Esperanto}} * '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e. * '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor. * '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi. * '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''. {{Wikipedia|Expletiv}} * '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. * '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]]. * '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]]. * '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]]. * '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]]. * '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''. {{Wikipedia|Expresie idiomatică}} * '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''. * '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă. * '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]]. {{Cuprins alfabet}} == F == * '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''. * '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]]. * '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]]; * '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]]. {{Wikipedia|Limba faliscă}} * '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă. * '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]]. * '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]]. {{Wikipedia|Figură etimologică}} * '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]). * '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc. * '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]]. * '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]]. * '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]]. * '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e. {{Wikipedia|Flexiune}} * '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e. * '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]]. {{Wikipedia|Fonem}} * '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt. * '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''. {{Wikipedia|Fonetică}} * '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]]. * '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]]. * '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe. * '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e. * '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''. * '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''. * '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă. * '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''. * '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e. * '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Fonologie}} * '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''. * '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]]. * '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]]. {{Cuprins alfabet}} == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{Cuprins alfabet}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{Cuprins alfabet}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{Cuprins alfabet}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{Cuprins alfabet}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{Cuprins alfabet}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{Cuprins alfabet}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. * '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{Cuprins alfabet}} == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. * '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]]. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{Cuprins alfabet}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{Cuprins alfabet}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{Cuprins alfabet}} == P == * '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii. * '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]]. * '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]]. * '''[[paragogă]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[epiteză]]. * '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt. {{Wikipedia|Paronim}} * '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]]. {{Wikipedia|Parte de vorbire}} * '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]]. * '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]]. * '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. * '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]]. * '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia. {{Wikipedia|Persoană (gramatică)}} * '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]]. * '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]]. {{Wikipedia|Pleonasm}} * '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]]. * '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''. {{Wikipedia|Pluralis majestatis}} * '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul. * '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]]. * '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. {{Wikipedia|Poligloție}} * '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''. * '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]]. * '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă. * '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Prezumtiv}} * '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. * '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''. {{Wikipedia|Propoziție gramaticală}} * '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. * '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''. * '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]]. {{Wikipedia|Propoziție atributivă}} * '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă. * '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul. * '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]]. {{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}} * '''[[propoziție circumstanțială]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție. * '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă. {{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}} * '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[propoziție de excepție]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]]. * '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''. {{Wikipedia|Propoziție principală}} * '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]]. * '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''. * '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''. {{Wikipedia|Psiholingvistică}} * '''[[psiholingvistică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc. * '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. * '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]]. * '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''. {{Cuprins alfabet}} == R == {{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}} * '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''. * '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]]. * '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Raport de coordonare}} * '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a. * '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]]. * '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]]. * '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''. * '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e. * '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă. * '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă. {{Wikipedia|Recțiune}} * '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor. * '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]]. {{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}} * '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]]. * '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''. {{Wikipedia|Reduplicare}} * '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă. * '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă. {{Wikipedia|Registru de limbă}} * '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''. * '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc. * '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă. * '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]]. * '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii. {{Wikipedia|Limba rusă}} * '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''. {{Cuprins alfabet}} == S == {{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}} * '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''. * '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''. {{Wikipedia|Limba sârbocroată}} * '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]]. * '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Schimbare fonetică}} * '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]]. * '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]]. * '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]]. * '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]]. {{Wikipedia|Semantică}} * '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''. * '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''. {{Wikipedia|Semiotică}} * '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora. * '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''. {{Wikipedia|Semivocală}} * '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''. * '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]]. * '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc. {{Wikipedia|Semn diacritic}} * '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă. * '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''. * '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia. * '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia. {{Wikipedia|Peiorativ}} * '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]]. * '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului. * '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia. * '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''. * '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]]. * '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]]. * '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''. {{Wikipedia|Sincronic și diacronic}} * '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]]. * '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''. {{Wikipedia|Limba slavonă}} * '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]]. * '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e. * '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă. * '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]]. {{Wikipedia|Standard Average European}} * '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]]. * '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]]. {{Wikipedia|Strat (lingvistică)}} * '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]]. * '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}} * '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv. * '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]]. {{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}} * '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]]. {{Wikipedia|Subiect (gramatică)}} * '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]]. * '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]]. * '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate. * '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele). * '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]]. * '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]]. * '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i. * '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]]. * '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. {{Cuprins alfabet}} == Ș == * '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''. {{Cuprins alfabet}} == T == * '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]]. {{Wikipedia|Tautologie}} * '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție. * '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]]. * '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă. * '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e. * '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e. {{Wikipedia|Teoria relevanței}} * '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]]. * '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e. * '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență. {{Wikipedia|Terminologie}} * '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]]. * '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]]. {{Wikipedia|Timp (gramatică)}} * '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri. * '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]]. {{Wikipedia|Tipologie lingvistică}} * '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă. * '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]]. {{Wikipedia|Topică V1}} * '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului. {{Wikipedia|Traducere}} * '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia. * '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]). * '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]]. {{Wikipedia|Traducere mobilă}} * '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]]. * '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]]. * '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]]. * '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]]. {{Wikipedia|Transliterare}} * '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]]. * '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. * '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]]. {{Cuprins alfabet}} == U == {{Wikipedia|Umlaut}} * '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut. * '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor. * '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''. * '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor. {{Cuprins alfabet}} == V == {{Wikipedia|Valență (lingvistică)}} * '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia. * '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]]. * '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element. * '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”). {{Wikipedia|Verb}} * '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]]. * '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei. {{Wikipedia|Verb auxiliar}} * '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc. * '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''. * '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''. * '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor. * '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor. {{Wikipedia|Virgulă}} * '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]). * '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i. * '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]]. {{Wikipedia|Vocală}} * '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. * '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi. {{Wikipedia|Volapük}} * '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e. * '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''. {{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}} * '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]]. * '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e. * '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]]. * '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă. {{Cuprins alfabet}} == X == * '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e. {{Cuprins alfabet}} [[Categorie:Apendice]] qbnitrmclkpbsfytx5q6diy1ng3p5rd 1014433 1014431 2026-09-13T09:30:29Z Pafsanias 10056 /* D */ +1 1014433 wikitext text/x-wiki Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar. {{Cuprins alfabet}} == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{Cuprins alfabet}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{Cuprins alfabet}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă. * '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''. * '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]]. * '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă. * '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''. * '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i. * '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. * '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. * '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul. * '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e. * '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''. * '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]]. * '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă. * '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''. * '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. * '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora. * '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]]. * '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]]. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]]. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''. * '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]]. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]]. * '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]]; * '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]]. * '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]]. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă. * '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]]. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]]. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]]. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. * '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]]. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său. * '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]]. * '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă. * '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e. * '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]]. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]]. * '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]]. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e. * '''[[contragere]]''' - [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''. * '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]]. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]). * '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]]. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]]. {{Cuprins alfabet}} == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[diereză]]''' - [[disociere]]a în [[pronunțare]] a unui [[diftong]] în [[element]]ele lui [[component]]e. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{Cuprins alfabet}} == E == * '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. * '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e). {{Wikipedia|Limba edomită}} * '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr. * '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă. * '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e. * '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]]. * '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]). * '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]]. * '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''. {{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}} * '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]]. {{Wikipedia|Eliziune}} * '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''. * '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]]. * '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''. * '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''. * '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc. * '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]]. {{Wikipedia|Epenteză}} * '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc. * '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]]. * '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e. {{Wikipedia|Ergativitate divizată}} * '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă. {{Wikipedia|Esperanto}} * '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e. * '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor. * '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi. * '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''. {{Wikipedia|Expletiv}} * '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. * '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]]. * '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]]. * '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]]. * '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]]. * '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''. {{Wikipedia|Expresie idiomatică}} * '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''. * '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă. * '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]]. {{Cuprins alfabet}} == F == * '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''. * '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]]. * '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]]; * '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]]. {{Wikipedia|Limba faliscă}} * '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă. * '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]]. * '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]]. {{Wikipedia|Figură etimologică}} * '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]). * '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc. * '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]]. * '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]]. * '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]]. * '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e. {{Wikipedia|Flexiune}} * '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e. * '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]]. {{Wikipedia|Fonem}} * '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt. * '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''. {{Wikipedia|Fonetică}} * '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]]. * '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]]. * '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe. * '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e. * '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''. * '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''. * '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă. * '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''. * '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e. * '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Fonologie}} * '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''. * '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]]. * '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]]. {{Cuprins alfabet}} == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{Cuprins alfabet}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{Cuprins alfabet}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{Cuprins alfabet}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{Cuprins alfabet}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{Cuprins alfabet}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{Cuprins alfabet}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. * '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{Cuprins alfabet}} == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. * '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]]. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{Cuprins alfabet}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{Cuprins alfabet}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{Cuprins alfabet}} == P == * '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii. * '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]]. * '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]]. * '''[[paragogă]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[epiteză]]. * '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt. {{Wikipedia|Paronim}} * '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]]. {{Wikipedia|Parte de vorbire}} * '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]]. * '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]]. * '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. * '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]]. * '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia. {{Wikipedia|Persoană (gramatică)}} * '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]]. * '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]]. {{Wikipedia|Pleonasm}} * '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]]. * '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''. {{Wikipedia|Pluralis majestatis}} * '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul. * '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]]. * '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. {{Wikipedia|Poligloție}} * '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''. * '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]]. * '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă. * '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Prezumtiv}} * '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. * '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''. {{Wikipedia|Propoziție gramaticală}} * '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. * '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''. * '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]]. {{Wikipedia|Propoziție atributivă}} * '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă. * '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul. * '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]]. {{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}} * '''[[propoziție circumstanțială]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție. * '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă. {{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}} * '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[propoziție de excepție]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]]. * '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''. {{Wikipedia|Propoziție principală}} * '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]]. * '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''. * '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''. {{Wikipedia|Psiholingvistică}} * '''[[psiholingvistică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc. * '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. * '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]]. * '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''. {{Cuprins alfabet}} == R == {{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}} * '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''. * '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]]. * '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Raport de coordonare}} * '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a. * '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]]. * '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]]. * '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''. * '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e. * '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă. * '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă. {{Wikipedia|Recțiune}} * '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor. * '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]]. {{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}} * '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]]. * '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''. {{Wikipedia|Reduplicare}} * '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă. * '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă. {{Wikipedia|Registru de limbă}} * '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''. * '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc. * '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă. * '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]]. * '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii. {{Wikipedia|Limba rusă}} * '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''. {{Cuprins alfabet}} == S == {{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}} * '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''. * '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''. {{Wikipedia|Limba sârbocroată}} * '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]]. * '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Schimbare fonetică}} * '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]]. * '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]]. * '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]]. * '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]]. {{Wikipedia|Semantică}} * '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''. * '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''. {{Wikipedia|Semiotică}} * '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora. * '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''. {{Wikipedia|Semivocală}} * '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''. * '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]]. * '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc. {{Wikipedia|Semn diacritic}} * '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă. * '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''. * '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia. * '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia. {{Wikipedia|Peiorativ}} * '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]]. * '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului. * '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia. * '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''. * '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]]. * '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]]. * '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''. {{Wikipedia|Sincronic și diacronic}} * '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]]. * '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''. {{Wikipedia|Limba slavonă}} * '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]]. * '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e. * '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă. * '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]]. {{Wikipedia|Standard Average European}} * '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]]. * '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]]. {{Wikipedia|Strat (lingvistică)}} * '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]]. * '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}} * '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv. * '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]]. {{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}} * '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]]. {{Wikipedia|Subiect (gramatică)}} * '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]]. * '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]]. * '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate. * '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele). * '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]]. * '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]]. * '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i. * '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]]. * '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. {{Cuprins alfabet}} == Ș == * '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''. {{Cuprins alfabet}} == T == * '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]]. {{Wikipedia|Tautologie}} * '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție. * '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]]. * '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă. * '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e. * '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e. {{Wikipedia|Teoria relevanței}} * '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]]. * '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e. * '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență. {{Wikipedia|Terminologie}} * '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]]. * '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]]. {{Wikipedia|Timp (gramatică)}} * '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri. * '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]]. {{Wikipedia|Tipologie lingvistică}} * '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă. * '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]]. {{Wikipedia|Topică V1}} * '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului. {{Wikipedia|Traducere}} * '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia. * '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]). * '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]]. {{Wikipedia|Traducere mobilă}} * '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]]. * '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]]. * '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]]. * '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]]. {{Wikipedia|Transliterare}} * '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]]. * '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. * '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]]. {{Cuprins alfabet}} == U == {{Wikipedia|Umlaut}} * '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut. * '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor. * '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''. * '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor. {{Cuprins alfabet}} == V == {{Wikipedia|Valență (lingvistică)}} * '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia. * '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]]. * '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element. * '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”). {{Wikipedia|Verb}} * '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]]. * '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei. {{Wikipedia|Verb auxiliar}} * '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc. * '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''. * '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''. * '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor. * '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor. {{Wikipedia|Virgulă}} * '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]). * '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i. * '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]]. {{Wikipedia|Vocală}} * '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. * '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi. {{Wikipedia|Volapük}} * '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e. * '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''. {{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}} * '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]]. * '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e. * '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]]. * '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă. {{Cuprins alfabet}} == X == * '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e. {{Cuprins alfabet}} [[Categorie:Apendice]] f1j7uro1onyo79ihvv5en4vz8rr31u9 0 211903 1014432 2026-09-13T09:04:06Z Pafsanias 10056 Pagină nouă: {{Wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[épithèse]]'' < greacă veche ''[[ἐπίθεσις]]'' (epithesis). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/e.pi'te.zə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=epiteză |nom-pl=[[epiteze]] |art-sg=[[epiteza]] |art-pl=[[epitezele]] |dat-sg=[[epitezei]] |dat-pl=[[epitezelor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la sf... 1014432 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[épithèse]]'' < greacă veche ''[[ἐπίθεσις]]'' (epithesis). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/e.pi'te.zə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=epiteză |nom-pl=[[epiteze]] |art-sg=[[epiteza]] |art-pl=[[epitezele]] |dat-sg=[[epitezei]] |dat-pl=[[epitezelor]] |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; (''rar'') [[paragogă]]. #:''Studiul comparativ al '''epitezelor''' din limbile romanice.'' #(''med.'') [[corecție]] a unei [[articulație|articulații]] [[defectuos|defectuoase]]. #:'''''Epiteză''' gingivală.'' {{-sin-}} * [[paragogă]] ===Vezi și=== * [[epenteză]] * [[proteză]] {{-trans-}} {{(|adaos la sfârșitul unui cuvânt}} *{{eng}}: {{trad|en|epithesis}} *{{fra}}: {{trad|fr|épithèse}} {{f}} {{-}} *{{deu}}: {{trad|de|Epithese}} {{f}} *{{ita}}: {{trad|it|epitesi}} {{f}} {{)}} ===Referințe=== * Academia Română, Institutul de Lingvistică, ''Micul dicționar academic'', ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2010 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Lingvistică în română]] j5y6031e8scteiaiw8n8imexpjgjfc8