Wikționar rowiktionary https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.21 case-sensitive Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikționar Discuție Wikționar Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Apendice Discuție Apendice TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 7249 1014604 299555 2026-09-23T15:21:39Z Pafsanias 10056 pron. 1014604 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''Teleorman'' + ''an''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.or.məˈne̯an/}} {{-adjectiv-|ron}} {{adjectiv-ron |m-sg=teleormănean |m-pl=teleormăneni |f-sg=teleormăneană |f-pl=teleormănene }} # care este [[originar]] din [[județ]]ul Teleorman. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=teleormănean |nom-pl=teleormăneni |art-sg=teleormăneanul |art-pl=teleormănenii |dat-sg=teleormăneanului |dat-pl=teleormănenilor |voc-sg=teleormăneanule |voc-pl=teleormănenilor }} # [[persoană]] care este [[originar]]ă din [[județ]]ul Teleorman. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} 7fi224ovxssh91dr4ugi8zhg1ki0kgr 0 7306 1014605 299556 2026-09-23T15:21:53Z Pafsanias 10056 pron. 1014605 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''teleormănean'' + ''că''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.or.məˈne̯an.kə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=teleormăneancă |nom-pl=teleormănence |art-sg=teleormăneanca |art-pl=teleormănencele |dat-sg=teleormănencei |dat-pl=teleormănencelor |voc-sg=teleormăneanco |voc-pl=teleormănencelor }} # [[femeie]] care este [[originar]]ă din [[județ]]ul Teleorman. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} jb6bao574nwu7jrwysb71f21ztneq7d 0 39595 1014607 906720 2026-09-23T15:22:22Z Pafsanias 10056 pron. 1014607 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din [[engleză]] ''telerecording''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.reˈkor.ding/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=telerecording |nom-pl= |art-sg=telerecordingul |art-pl= |dat-sg=telerecordingului |dat-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} # operație de înre-gistrare pe peliculă cinematografică a emisiunilor televizate prin filmarea directă a ecranului. # instalație cu ajutorul căreia se realizează asemenea înregistrări. # peliculă pe care s-a făcut o asemenea înregistrare. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} eczs44vnu24pn7j85s0enk5207o2ff7 0 39597 1014608 507494 2026-09-23T15:22:36Z Pafsanias 10056 pron. 1014608 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[téléreporter]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.reˈpor.ter/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=telereporter |nom-pl=telereporteri |art-sg=telereporterul |art-pl=telereporterii |dat-sg=telereporterului |dat-pl=telereporterilor |voc-sg=telereporterule |voc-pl=telereporterilor }} #[[reporter]] al [[televiziune|televiziunii]]. {{-deriv-}} * [[telereporteră]] {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 65lknu1nsscljy3i2ma328an3djo1s0 0 48137 1014602 299553 2026-09-23T15:21:10Z Pafsanias 10056 pron. 1014602 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[teleobserva]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.ob.serˈva.re/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=teleobservare |nom-pl=teleobservări |art-sg=teleobservarea |art-pl=teleobservările |dat-sg=teleobservării |dat-pl=teleobservărilor |voc-sg= |voc-pl= }} # [[acțiune]]a de a [[teleobserva]] și [[rezultat]]ul ei. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} nxlrm1ruqipj5noq6w6hvyihsw3a9e0 0 69833 1014618 906799 2026-09-23T16:16:54Z Pafsanias 10056 pron. 1014618 wikitext text/x-wiki {{Ajutor|Dezvoltare}} {{vezi|Tempo}} {{Wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din italiană ''[[#italiană|tempo]]'' sau franceză ''[[#franceză|tempo]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈtem.po/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=tempo |nom-pl=tempouri |art-sg=tempoul |art-pl=tempourile |dat-sg=tempoului |dat-pl=tempourilor |voc-sg= |voc-pl= }} #[[viteză]], [[iuțeală]] cu care se [[executa|execută]] o [[piesă]] [[muzical]]ă, [[conform]] [[conținut]]ului și [[caracter]]ului [[ei]]. #[[ritm]], [[cadență]]. #(''lingv.'') [[viteză]] de [[succesiune]] a [[silabă|silabelor]] [[cuvânt|cuvintelor]] în [[curs]]ul [[vorbire|vorbirii]]; [[ritm]] al [[vorbire|vorbirii]]. {{-sin-}} *'''1:''' [[viteză]] *'''2:''' [[ritm]] {{-apr-}} * [[tempofon]] * [[temporalitate]] * [[temporar]] * [[temporaritate]] * [[temporiza]] * [[temporizare]] * [[temporizat]] * [[temporizator]] * [[tempus]] {{-loc-}} * [[a tempo]] ===Vezi și=== * [[timp]] {{-trans-}} {{(|viteză de executare a unei lucrări}} *{{eng}}: {{trad|en|tempo}} *{{fra}}: {{trad|fr|tempo}} {{m}} *{{deu}}: {{trad|de|Tempo}} {{n}} *{{ell}}: {{trad|el|ρυθμός}} (rithmós) {{m}} {{-}} *{{ita}}: {{trad|it|tempo}} {{m}} *{{nld}}: {{trad|nl|tempo}} {{n}} *{{pol}}: {{trad|pl|tempo}} {{n}} *{{swe}}: {{trad|sv|tempo}} {{n}} {{)}} ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Muzică în română]] [[Categorie:Lingvistică în română]] {{alta}} =={{limba|fra}}== {{cuv|fr}} {{-etimologie-}} Din italiană ''[[#italiană|tempo]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/tɛm.po/}} {{-substantiv-|fra}} '''tempo''' {{m}}, '''[[tempos]]''' sau '''[[tempi]]''' {{p}} #(''muz.'') [[#română|tempo]] #:''Il utilisait le '''tempo''' de la valse.'' #(''p. ext.'') [[ritm]] {{-sin-}} *'''1:''' [[vitesse]] *'''2:''' [[rythme]] {{-etimologie-}} Formă apocopă pentru ''[[temporisation]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/tɑ̃.po/}} {{-substantiv-|fra}} '''tempo''' {{m}}, '''[[tempos]]''' {{p}} #(''tehn.'') [[temporizare]] {{-sin-}} * [[temporisation]] {{-apr-}} * [[temporiser]] ===Referințe=== * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://fr.wiktionary.org/wiki/ Wiktionnaire] [[Categorie:Muzică în franceză]] [[Categorie:Tehnologie în franceză]] {{alta}} =={{limba|ita}}== {{cuv|it}} {{-etimologie-}} Din latină ''[[tempus|tĕmpus]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/'tempo/}} {{-substantiv-|ita}} '''tempo''' {{m}}, '''[[tempi]]''' {{p}} #(''gener.'') [[timp]] #(''spec.'') [[timp]], [[perioadă]], [[epocă]], [[ev]], [[eră]] #:''A quel '''tempo''' le cose andavano meglio.'' #(''spec.'') [[etate]], [[vârstă]] #(''despre filme, emisiuni etc.'') [[act]], [[parte]] (dintr-un [[film]], o [[emisiune]] etc.) #(''met.'') [[timp]], [[vreme]] #:'''''Tempo''' da lupi.'' #(''muz.'') [[#română|tempo]] #(''gram.'') [[timp]] (al [[verb]]elor) {{-sin-}} *'''2-3:''' [[periodo]], [[epoca]], [[età]], [[evo]], [[era]] *'''4:''' [[atto]], [[parte]] *'''5:''' (met.) [[clima]] *'''6:''' (muz.) [[ritmo]], [[cadenza]], [[movimento]] {{-deriv-}} * [[anzitempo]] * [[contempo]] * [[contemporaneo]] * [[contrattempo]] * [[estemporaneo]] * [[maltempo]] * [[nottetempo]] * [[tempaccio]] * [[tempesta]] * [[tempismo]] * [[tempistica]] * [[temporale]] * [[temporaneo]] * [[temporeggiare]] * [[temporizzare]] {{-loc-}} * [[allo stesso tempo]] * [[al tempo stesso]] * [[a tempo]] * [[a tempo perso]] * [[in tempo]] * [[nello stesso tempo]] * [[per tempo]] * [[un tempo]] ===Vezi și=== * [[crono-]] ===Referințe=== * [http://www.treccani.it/Portale/homePage.html/ Treccani.it] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://it.wiktionary.org/wiki/ Wikizionario] [[Categorie:Timpul în italiană|*]] [[Categorie:Meteorologie în italiană]] [[Categorie:Muzică în italiană]] [[Categorie:Gramatică în italiană]] {{alta}} =={{limba|por}}== {{cuv|pt}} {{-etimologie-}} Din latină ''[[tempus|tĕmpus]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/'tẽ.pu/}} (''Portugalia'') * {{AFI}}: {{AFI|/'tẽ.po/}} (''Brazilia de sud'') {{-substantiv-|por}} '''tempo''' {{m}}, '''[[tempos]]''' {{p}} #(''gener.'') [[timp]] #:''Não há '''tempo''' para explicar, entra no carro!'' #(''spec.'') [[durată]] (de [[timp]]), [[perioadă]], [[interval]] #:''Ficara muito '''tempo''' na cadeia.'' #(''spec.'') [[timp]], [[epocă]], [[ev]], [[eră]] #:''O '''tempo''' dos dinossauros.'' #(''met.'') [[timp]], [[vreme]] #(''spec.'') [[sezon]], [[timp]], [[anotimp]] #:''É '''tempo''' de colheita.'' #(''muz.'') [[#română|tempo]] #(''gram.'') [[timp]] (al [[verb]]elor) {{-sin-}} *'''3:''' [[época]], [[era]] *'''5:''' [[época]], [[temporada]] {{-deriv-}} * [[atempar]] * [[temperatura]] * [[tempestade]] * [[temporal]] * [[temporalidade]] * [[temporalização]] * [[temporalizar]] * [[temporâneo]] * [[temporário]] * [[temporizar]] {{-loc-}} * [[a tempo]] * [[a todo tempo]] * [[tudo a seu tempo]] * [[dar um tempo]] * [[de tempos em tempos]] * [[fechar o tempo]] * [[ganhar temp]]o * [[lutar contra o tempo]] * [[matar tempo]] * [[meio-tempo]] * [[passar tempo]] * [[perder tempo]] * [[tempo absoluto]] * [[tempo astronómico]] * [[tempo de vacas gordas]] * [[tempo de vacas magras]] * [[tempo integral]] * [[tempo real]] * [[tempo relativo]] * [[tempo solar]] ===Referințe=== * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] * [http://pt.wiktionary.org/wiki/ Wikcionário] [[Categorie:Timpul în portugheză|*]] [[Categorie:Meteorologie în portugheză]] [[Categorie:Muzică în portugheză]] [[Categorie:Gramatică în portugheză]] l1v00ruawz2846rmuvmx46clmm5q4qw 0 128741 1014599 583977 2026-09-23T15:20:33Z Pafsanias 10056 pron. 1014599 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[telal]]'' + sufixul ''[[-oaică]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.leˈlo̯aj.kə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=teleloaică |nom-pl=teleloaice |art-sg=teleloaica |art-pl=teleloaicele |dat-sg=teleloaicei |dat-pl=teleloaicelor |voc-sg=teleloaică |voc-pl=teleloaicelor }} #(''înv.'') [[soție|soția]] [[telal]]ului; [[vânzătoare]] [[ambulant]]ă (de [[haină|haine]] [[vechi]]). {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] rk1d1w338hbgn4re04uk0u9h18qfb7p 0 128750 1014600 583986 2026-09-23T15:20:46Z Pafsanias 10056 pron. 1014600 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[téléobjectif]]'', germană ''[[Teleobjektiv]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.o.bjekˈtiv/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=teleobiectiv |nom-pl=teleobiective |art-sg=teleobiectivul |art-pl=teleobiectivele |dat-sg=teleobiectivului |dat-pl=teleobiectivelor |voc-sg=teleobiectivule |voc-pl=teleobiectivelor }} #[[obiectiv]] [[fotografic]] [[asemănător]] cu o [[lunetă]], care se [[atașa|atașează]] [[cameră|camerelor]] de [[luat]] [[vedere|vederi]] sau [[aparat]]elor de [[fotografiat]], [[folosit]] la [[fotografiere]]a [[obiectiv]]elor [[situat]]e la [[depărtare|depărtări]] [[mare|mari]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] gjjpa9i9s6ab2ewluk8683z1ouuv3f8 0 128751 1014601 583987 2026-09-23T15:20:57Z Pafsanias 10056 pron. 1014601 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[tele-]]'' + ''a [[observa]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.ob.serˈva/}} {{-verb-|ron}} {{verb-ron |inf=teleobserva |ind=teleobserv |conj=teleobserve |part=teleobservat |cj=I }} #(''v.tranz.'') a [[observa]] de la [[distanță]] cu [[mijloc|mijloace]] [[special]]e. {{-deriv-}} * [[teleobservare]] * [[teleobservator]] {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] mq7rdu0fzvqzxmsg89cdt8ov99ed8v8 0 128754 1014603 906711 2026-09-23T15:21:24Z Pafsanias 10056 pron. 1014603 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[téléonomie]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.o.noˈmi.e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=teleonomie |nom-pl={{inv}} |art-sg=teleonomia |art-pl={{inv}} |dat-sg=teleonomiei |dat-pl={{inv}} |voc-sg=teleonomie |voc-pl={{inv}} }} #(''fil.'') [[teleologie]]. #(''biol.'') [[determinare]] [[obiectiv]]ă a [[mecanism]]elor de [[reglare]] [[celular]]ă. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Filozofie în română]] [[Categorie:Biologie în română]] leek9mw64wegkuqf44ngjppztvlz74s 0 128756 1014606 906713 2026-09-23T15:22:08Z Pafsanias 10056 pron. 1014606 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[téléostéen]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.os.teˈan/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=teleostean |nom-pl=teleosteeni |art-sg=teleosteanul |art-pl=teleosteenii |dat-sg=teleosteanului |dat-pl=teleosteenilor |voc-sg=teleosteanule |voc-pl=teleosteenilor }} #(''la pl.'') [[grup]] de [[pește|pești]] [[caracterizat|caracterizați]] prin [[coloană|coloana]] [[vertebral]]ă și [[craniu]]l [[complet]] [[osos|osoase]], [[corp]]ul [[acoperit]] cu [[solz]]i [[osos|osoși]] și [[coadă|coada]] [[împărțit]]ă în două [[parte|părți]] [[egal]]e; (și la ''sg.'') [[pește]] care [[face]] [[parte]] din acest [[grup]]. #(''adjectival'') #:''Pește '''teleostean''''' {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] g2cqet69jmroleukpbynpohip6n4abe 0 128764 1014609 584000 2026-09-23T16:14:31Z Pafsanias 10056 pron. 1014609 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[telereporter]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.reˈpor.te.rə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=telereporteră |nom-pl=telereportere |art-sg=telereportera |art-pl=telereporterele |dat-sg=telereporterei |dat-pl=telereporterelor |voc-sg=telereportero |voc-pl=telereporterelor }} #[[reporteră]] a [[televiziune|televiziunii]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 1hb0mive6cvqqnthxn4db3oq30cx3hu 0 128765 1014610 584001 2026-09-23T16:14:49Z Pafsanias 10056 pron. 1014610 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[tele-]]'' + ''[[scaun]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.lesˈka.un/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=telescaun |nom-pl=telescaune |art-sg=telescaunul |art-pl=telescaunele |dat-sg=telescaunului |dat-pl=telescaunelor |voc-sg=telescaunule |voc-pl=telescaunelor }} #[[teleferic]] [[amenajat]] cu un [[fel]] de [[scaun]]e pentru [[transport]]ul [[persoană|persoanelor]]. #[[scaun]] [[suspendat]] prin [[bară|bare]] [[fixat]]e pe [[cablu]] la [[interval]]e [[egal]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[năluci|nălucește]] ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] c9in2926d7vca8sqtmntv1il8d91qf2 0 128766 1014611 584002 2026-09-23T16:15:04Z Pafsanias 10056 pron. 1014611 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[téléski]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.lesˈki/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=teleschi |nom-pl=teleschiuri |art-sg=teleschiul |art-pl=teleschiurile |dat-sg=teleschiului |dat-pl=teleschiurilor |voc-sg=teleschiule |voc-pl=teleschiurilor }} #[[instalație]] de [[teleferic]] în care [[cablu]]l [[poartă]] la [[urcuș]] [[persoană|persoanele]] pe [[schi]]uri. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[chișcă|chiștele]] * [[cheli|chelești]] ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] d1p325n8d1c0tub40eblvr38gs0sg7d 0 128771 1014612 584007 2026-09-23T16:15:18Z Pafsanias 10056 pron. 1014612 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[teleșpicher]] {{-etimologie-}} Din ''[[tele-]]'' + ''[[spicher]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.lesˈpi.ker/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=telespicher |nom-pl=telespicheri |art-sg=telespicherul |art-pl=telespicherii |dat-sg=telespicherului |dat-pl=telespicherilor |voc-sg=telespicherule |voc-pl=telespicherilor }} #[[crainic]] de [[televiziune]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=telespicher |nom-pl=telespichere |art-sg=telespicherul |art-pl=telespicherele |dat-sg=telespicherului |dat-pl=telespicherelor |voc-sg=telespicherule |voc-pl=telespicherelor }} #[[aparat]] pentru [[comunicație|comunicații]] [[bilateral]]e la [[distanță|distanțe]] [[relativ]] [[mic]]i. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 7hbln8bw4lzlibhx5lgcyw3agiq9zq8 0 128773 1014613 584009 2026-09-23T16:15:32Z Pafsanias 10056 pron. 1014613 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[télésteréographe]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.les.te.re.oˈgraf/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=telestereograf |nom-pl=telestereografe |art-sg=telestereograful |art-pl=telestereografele |dat-sg=telestereografului |dat-pl=telestereografelor |voc-sg=telestereografule |voc-pl=telestereografelor }} #[[aparat]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[putea|pot]] [[transmite]] la [[distanță]] [[fotografie|fotografii]], [[desen]]e, [[text]]e etc., [[imprimat]]e în [[prealabil]] pe un [[film]] [[special]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] brt7aephgdrp77i68rpfjycj3w8uroj 0 128775 1014614 1006432 2026-09-23T16:15:46Z Pafsanias 10056 pron. 1014614 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer ''[[telespicher]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.leˈʃpi.ker/}} {{-substantiv-}} #''formă alternativă pentru'' '''[[telespicher]]'''. ===Referințe=== * DEX '98 via [https://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]] ca2b8gcs0n9f1uhr6ekn2sybo3u82me 0 128786 1014615 584020 2026-09-23T16:16:02Z Pafsanias 10056 pron. 1014615 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[télévisuel]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.le.vi.zuˈal/}} {{-adjectiv-|ron}} {{adjectiv-ron |m-sg=televizual |m-pl=[[televizuali]] |f-sg=[[televizuală]] |f-pl=[[televizuale]] }} #[[referitor]] la [[emisiune|emisiuni]] de [[televiziune]]; de [[televiziune]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 0ro1732cvd5kbjxrm7yomduwgt9mpqb 0 128813 1014616 584044 2026-09-23T16:16:15Z Pafsanias 10056 pron. 1014616 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din turcă ''[[temennah|temenna (h)]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/te.meˈne̯a/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=temenea |nom-pl=temenele |art-sg=temeneaua |art-pl=temenelele |dat-sg=temenelei |dat-pl=temenelelor |voc-sg=temenea |voc-pl=temenelelor }} #[[salut]] [[făcut]] după [[obicei]]ul [[musulman]], printr-o [[plecăciune]]; [[ploconeală]], [[închinăciune]]. {{-deriv-}} * [[temeni]] {{-expr-}} *'''''A face temenele''' = a fi exagerat de politicos, a fi slugarnic, a se ploconi'' {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[nemeți|nemețea]] ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 8qssroaiubw36h6a8ihlfg10g3d48ab 0 128831 1014617 584062 2026-09-23T16:16:37Z Pafsanias 10056 pron. 1014617 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din latină ''[[tempestuosus]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/tem.pes.tuˈos/}} {{-adjectiv-|ron}} {{adjectiv-ron |m-sg=tempestuos |m-pl=[[tempestuoși]] |f-sg=[[tempestuoasă]] |f-pl=[[tempestuoase]] }} #(''livr.; înv.'') [[furtunos]], [[vijelios]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] ac7ml4lyvw37e0nfytnotilk2202lrd 102 211388 1014620 1014577 2026-09-24T07:23:51Z Pafsanias 10056 /* B */ typo 1014620 wikitext text/x-wiki Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar. {{Cuprins alfabet}} == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[absolutiv]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[morfologic]] [[specific]] unor [[limbi indo-europene|limbi neindo-europene]] de [[tip]] [[ergativ]], [[aflat]] în [[opoziție]] cu ergativul. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. * '''[[anaforă]]''' - [[fenomen]] [[sintactic]]o-[[semantic]] [[consta|constând]] în [[reluare]]a printr-un [[substitut]] a unui [[termen]] [[plin]] [[referențial]], [[exprimat]] [[anterior]]. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[animat]], [[gen]]ul ~''' - [[clasă]] [[lexical]]ă de [[substantiv]]e [[denumi]]nd [[ființă|ființe]] [[însuflețit]]e, [[persoană|persoane]] și [[animal]]e. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestare]]''' - [[prezență]] a unui [[cuvânt]] într-un [[text]] [[scris]], [[mărturie]] a [[existență|existenței]] sale în [[limbă]]. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{Cuprins alfabet}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /v/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{Cuprins alfabet}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă. * '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''. * '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]]. * '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă. * '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''. * '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i. * '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. * '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. * '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul. * '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e. * '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''. * '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]]. * '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă. * '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''. * '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. * '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora. * '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]]. * '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]]. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]]. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''. * '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]]. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]]. * '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]]; * '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]]. * '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]]. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă. * '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]]. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]]. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]]. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. * '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]]. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său. * '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]]. * '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă. * '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e. * '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]]. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]]. * '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]]. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e. * '''[[contragere]]''' - [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''. * '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]]. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]). * '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]]. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]]. {{Cuprins alfabet}} == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[diereză]]''' - [[disociere]]a în [[pronunțare]] a unui [[diftong]] în [[element]]ele lui [[component]]e. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{Cuprins alfabet}} == E == * '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. * '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e). {{Wikipedia|Limba edomită}} * '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr. * '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă. * '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e. * '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]]. * '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]). * '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]]. * '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''. {{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}} * '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]]. {{Wikipedia|Eliziune}} * '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''. * '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]]. * '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''. * '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''. * '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc. * '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]]. {{Wikipedia|Epenteză}} * '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc. * '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]]. * '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e. {{Wikipedia|Ergativitate divizată}} * '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă. {{Wikipedia|Esperanto}} * '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e. * '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor. * '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi. * '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''. {{Wikipedia|Expletiv}} * '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. * '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]]. * '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]]. * '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]]. * '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]]. * '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''. {{Wikipedia|Expresie idiomatică}} * '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''. * '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă. * '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]]. {{Cuprins alfabet}} == F == * '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''. * '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]]. * '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]]; * '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]]; * '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]]. {{Wikipedia|Limba faliscă}} * '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă. * '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]]. * '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]]. {{Wikipedia|Figură etimologică}} * '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]). * '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc. * '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]]. * '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]]. * '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]]. * '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e. {{Wikipedia|Flexiune}} * '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e. * '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]]. {{Wikipedia|Fonem}} * '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt. * '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''. {{Wikipedia|Fonetică}} * '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]]. * '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]]. * '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe. * '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e. * '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''. * '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''. * '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''. * '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă. * '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''. * '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e. * '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''. * '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Fonologie}} * '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''. * '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]]. * '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă. * '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]]. {{Cuprins alfabet}} == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{Cuprins alfabet}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{Cuprins alfabet}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{Cuprins alfabet}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{Cuprins alfabet}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{Cuprins alfabet}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{Cuprins alfabet}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. * '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{Cuprins alfabet}} == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. * '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]]. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{Cuprins alfabet}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{Cuprins alfabet}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{Cuprins alfabet}} == P == * '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii. * '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]]. * '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]]. * '''[[paragogă]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[epiteză]]. * '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt. {{Wikipedia|Paronim}} * '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]]. {{Wikipedia|Parte de vorbire}} * '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]]. * '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]]. * '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. * '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]]. * '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia. {{Wikipedia|Persoană (gramatică)}} * '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]]. * '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]]. * '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]]. {{Wikipedia|Pleonasm}} * '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]]. * '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''. {{Wikipedia|Pluralis majestatis}} * '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul. * '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]]. * '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. {{Wikipedia|Poligloție}} * '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''. * '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]]. * '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă. * '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Prezumtiv}} * '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. * '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''. {{Wikipedia|Propoziție gramaticală}} * '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. * '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''. * '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]]. {{Wikipedia|Propoziție atributivă}} * '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă. * '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul. * '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]]. {{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}} * '''[[propoziție circumstanțială]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție. * '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă. {{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}} * '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]]. * '''[[propoziție de excepție]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]]. * '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''. {{Wikipedia|Propoziție principală}} * '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]]. * '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''. * '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''. {{Wikipedia|Psiholingvistică}} * '''[[psiholingvistică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc. * '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. * '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]]. * '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''. {{Cuprins alfabet}} == R == {{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}} * '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''. * '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]]. * '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Raport de coordonare}} * '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a. * '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]]. * '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]]. * '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''. * '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e. * '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă. * '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă. {{Wikipedia|Recțiune}} * '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor. * '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]]. {{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}} * '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]]. * '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''. {{Wikipedia|Reduplicare}} * '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă. * '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă. {{Wikipedia|Registru de limbă}} * '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''. * '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc. * '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă. * '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]]. * '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii. {{Wikipedia|Limba rusă}} * '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''. {{Cuprins alfabet}} == S == {{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}} * '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''. * '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''. {{Wikipedia|Limba sârbocroată}} * '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]]. * '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]]. {{Wikipedia|Schimbare fonetică}} * '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]]. * '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]]. * '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]]. * '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]]. {{Wikipedia|Semantică}} * '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''. * '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''. {{Wikipedia|Semiotică}} * '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora. * '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''. {{Wikipedia|Semivocală}} * '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''. * '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]]. * '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc. {{Wikipedia|Semn diacritic}} * '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă. * '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''. * '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia. * '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia. {{Wikipedia|Peiorativ}} * '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]]. * '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului. * '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia. * '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''. * '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]]. * '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]]. * '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''. {{Wikipedia|Sincronic și diacronic}} * '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]]. * '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''. {{Wikipedia|Limba slavonă}} * '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]]. * '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e. * '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă. * '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]]. {{Wikipedia|Standard Average European}} * '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]]. * '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]]. {{Wikipedia|Strat (lingvistică)}} * '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]]. * '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}} * '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv. * '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]]. {{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}} * '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]]. {{Wikipedia|Subiect (gramatică)}} * '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]]. * '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]]. * '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate. * '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele). * '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]]. * '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]]. * '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i. * '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e). * '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]]. * '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. {{Cuprins alfabet}} == Ș == * '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''. {{Cuprins alfabet}} == T == * '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]]. {{Wikipedia|Tautologie}} * '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție. * '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]]. * '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă. * '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e. * '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e. {{Wikipedia|Teoria relevanței}} * '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]]. * '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e. * '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență. {{Wikipedia|Terminologie}} * '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]]. * '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]]. {{Wikipedia|Timp (gramatică)}} * '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri. * '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]]. {{Wikipedia|Tipologie lingvistică}} * '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă. * '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]]. {{Wikipedia|Topică V1}} * '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului. {{Wikipedia|Traducere}} * '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia. * '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]). * '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]]. {{Wikipedia|Traducere mobilă}} * '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]]. * '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]]. * '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]]. * '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]]. {{Wikipedia|Transliterare}} * '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]]. * '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. * '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]]. {{Cuprins alfabet}} == U == {{Wikipedia|Umlaut}} * '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut. * '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor. * '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''. * '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor. {{Cuprins alfabet}} == V == {{Wikipedia|Valență (lingvistică)}} * '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia. * '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]]. * '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element. * '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”). {{Wikipedia|Verb}} * '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]]. * '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei. {{Wikipedia|Verb auxiliar}} * '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc. * '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''. * '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''. * '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor. * '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor. {{Wikipedia|Virgulă}} * '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]). * '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i. * '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]]. {{Wikipedia|Vocală}} * '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. * '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi. {{Wikipedia|Volapük}} * '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e. * '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''. {{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}} * '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]]. * '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e. * '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]]. * '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă. {{Cuprins alfabet}} == X == * '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e. {{Cuprins alfabet}} [[Categorie:Apendice]] mhj5b2osft2grw0gg1db9xaz3md57xt 0 211948 1014619 2026-09-24T07:21:56Z Pafsanias 10056 Pagină nouă: =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|betacism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/be.ta'ʧism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=betacism |nom-pl= |art-sg=[[betacismul]] |art-pl= |dat-sg=[[betacismului]] |dat-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] ''b'' și ''v'', [[confuzie|confuzia]] dintre ele. #:'''''Betacismul''' este caracteristic doar anumitor variante dialec... 1014619 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|betacism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/be.ta'ʧism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=betacism |nom-pl= |art-sg=[[betacismul]] |art-pl= |dat-sg=[[betacismului]] |dat-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] ''b'' și ''v'', [[confuzie|confuzia]] dintre ele. #:'''''Betacismul''' este caracteristic doar anumitor variante dialectale.'' {{-trans-}} {{(|confuzia consoanelor b și v}} *{{eng}}: {{trad|en|betacism}} *{{fra}}: {{trad|fr|bêtacisme}} {{m}} *{{deu}}: {{trad|de|Betazismus}} {{m}} {{-}} *{{ell}}: {{trad|el|βητακισμός}} {{m}} (vitakismós) *{{ita}}: {{trad|it|betacismo}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|betacismo}} {{m}} {{)}} ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] * Angela Bidu-Vrănceanu, Gabriela Pană-Dindelegan, ''Dicționar general de științe. Științe ale limbii'', Editura Științifică, 1997, p. 83. [[Categorie:Lingvistică în română]] 4c0p6hihpz4r0jqrhw0k5pw733xnq7b 1014621 1014619 2026-09-24T07:57:58Z Pafsanias 10056 + engleză 1014621 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din engleză ''[[#engleză|betacism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/be.ta'ʧism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=betacism |nom-pl= |art-sg=[[betacismul]] |art-pl= |dat-sg=[[betacismului]] |dat-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] ''b'' și ''v'', [[confuzie|confuzia]] dintre ele. #:'''''Betacismul''' este caracteristic doar anumitor variante dialectale.'' {{-trans-}} {{(|confuzia consoanelor b și v}} *{{eng}}: {{trad|en|betacism}} *{{fra}}: {{trad|fr|bêtacisme}} {{m}} *{{deu}}: {{trad|de|Betazismus}} {{m}} {{-}} *{{ell}}: {{trad|el|βητακισμός}} {{m}} (vitakismós) *{{ita}}: {{trad|it|betacismo}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|betacismo}} {{m}} {{)}} ===Referințe=== * Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online] * Angela Bidu-Vrănceanu, Gabriela Pană-Dindelegan, ''Dicționar general de științe. Științe ale limbii'', Editura Științifică, 1997, p. 83. [[Categorie:Lingvistică în română]] {{alta}} =={{limba|eng}}== {{cuv|en}} {{-etimologie-}} Din ''[[beta]]'' + ''[[-cism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈbiːtəˌsɪzəm/}} {{AFI|/ˈbeɪtəˌsɪzəm/}} {{-substantiv-|eng}} '''betacism''', (''uzual [[nenumărabil]]''; {{p}} '''[[betacisms]]''') #(''fon.'') [[#română|betacism]] #:'''''Betacism''' is a fairly common phenomenon: it has taken place in Greek, Hebrew, Spanish, and some Portuguese dialects, among others.'' #[[tulburare]] de [[vorbire]] [[consta|constând]] în [[folosire]]a [[excesiv]]ă a [[sunet]]ului /b/ sau [[înlocuire]]a [[alt]]or sunete cu [[acest]]a. cfx20lnclfebygjx1652xewi28tzcq9