Wikționar:Cafenea

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="ro">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikționar</sitename>
    <dbname>rowiktionary</dbname>
    <base>https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83</base>
    <generator>MediaWiki 1.47.0-wmf.21</generator>
    <case>case-sensitive</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="case-sensitive">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="case-sensitive" />
      <namespace key="1" case="case-sensitive">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="case-sensitive">Wikționar</namespace>
      <namespace key="5" case="case-sensitive">Discuție Wikționar</namespace>
      <namespace key="6" case="case-sensitive">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="case-sensitive">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="case-sensitive">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="case-sensitive">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="case-sensitive">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="case-sensitive">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="case-sensitive">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="case-sensitive">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="100" case="case-sensitive">Portal</namespace>
      <namespace key="101" case="case-sensitive">Discuție Portal</namespace>
      <namespace key="102" case="case-sensitive">Apendice</namespace>
      <namespace key="103" case="case-sensitive">Discuție Apendice</namespace>
      <namespace key="710" case="case-sensitive">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="case-sensitive">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="case-sensitive">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="case-sensitive">Discuție Modul</namespace>
      <namespace key="1728" case="case-sensitive">Event</namespace>
      <namespace key="1729" case="case-sensitive">Event talk</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wikționar:Cafenea</title>
    <ns>4</ns>
    <id>2745</id>
    <revision>
      <id>1014629</id>
      <parentid>1014570</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T12:48:38Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>MediaWiki message delivery</username>
        <id>8583</id>
      </contributor>
      <comment>/* Your feedback wanted: Remove (Language link added:) and similar edits from Special:RecentChanges */ secțiune nouă</comment>
      <origin>1014629</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="35694" sha1="f2wwk5fyznsq3cboivsiusk32t1lmle" xml:space="preserve">&lt;div style=&quot;float:right&quot;&gt;
* [[/Arhivă Cafenea 2006-2014]]
* [[/Arhivă Cafenea 2015-2017]]
* [[/Arhivă Cafenea 2018-2021]]
* [[/Arhivă Cafenea 2022-2023]]
* [[/Arhivă Cafenea 2024-2025]]
&lt;/div&gt;
[[Image:Cup of Coffee with Spices.jpg|thumb]]
&lt;small&gt;'''[http://ro.wiktionary.org/w/wiki.phtml?title=Wikționar:Cafenea&amp;action=edit&amp;section=new Trimiteți o întrebare nouă]''' dacă nu vreți să așteptați să se încarce toată pagina. Dar luați în considerare să vă uitați dacă întrebarea a fost deja pusă. În plus, '''nu apăsați''' butonul „salvează pagina” de mai multe ori când trimiteți în acest fel! Serverul este suprasolicitat, însă de obicei va răspunde în final și vă va adăuga întrebarea de mai multe ori pe pagină!
&lt;br&gt;'''În cazul în care editați apăsând pe butonul „modifică pagina”, vă rugăm să dați un titlu întrebării dumneavoastră, pe care să-l introduceți astfel: &lt;br&gt;==Titlu==; la sfârșitul întrebării vă rugăm să introduceți pe un rând nou 4 cratime (----)!''' (vedeți [[Wikționar:Manual de stil|Manualul de stil]])
&lt;/small&gt;&lt;br&gt;

----

== Thank You for Last Year – Join Wiki Loves Ramadan 2026 ==

Dear Wikimedia communities,

We hope you are doing well, and we wish you a happy New Year.

''Last year, we captured light. This year, we’ll capture legacy.''

In 2025, communities around the world shared the glow of Ramadan nights and the warmth of collective iftars. In 2026, ''Wiki Loves Ramadan'' is expanding, bringing more stories, more cultures, and deeper global connections across Wikimedia projects.

We invite you to explore the ''Wiki Loves Ramadan 2026'' [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026|Meta page]] to learn how you can participate and [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026/Participating communities|sign up]] your community.

📷 ''Photo campaign on '' [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan 2026|Wikimedia Commons]]

If you have questions about the project, please refer to the FAQs:  
* [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan/FAQ/|Meta-Wiki]]
* [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan/FAQ|Wikimedia Commons]]

''Early registration for updates is now open via the '''[[m:Special:RegisterForEvent/2710|Event page]]'''''

''Stay connected and receive updates:''  
* [https://t.me/WikiLovesRamadan Telegram channel]  
* [https://lists.wikimedia.org/postorius/lists/wikilovesramadan.lists.wikimedia.org/ Mailing list]

We look forward to collaborating with you and your community.


'''The Wiki Loves Ramadan 2026 Organizing Team''' 16 ianuarie 2026 19:45 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29879549 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Annual review of the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 9 February 2026. This is the first step of several to be taken for the annual review. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2026|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]])&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

19 ianuarie 2026 21:02 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=29905753 --&gt;

== Action Required: Update templates/modules for electoral maps (Migrating from P1846 to P14226) ==

Hello everyone,

This is a notice regarding an ongoing data migration on Wikidata that may affect your election-related templates and Lua modules (such as &lt;code&gt;Module:Itemgroup/list&lt;/code&gt;).

'''The Change:'''&lt;br /&gt;
Currently, many templates pull electoral maps from Wikidata using the property [[:d:Property:P1846|P1846]], combined with the qualifier [[:d:Property:P180|P180]]: [[:d:Q19571328|Q19571328]]. 

We are migrating this data (across roughly 4,000 items) to a newly created, dedicated property: '''[[:d:Property:P14226|P14226]]'''.

'''What You Need To Do:'''&lt;br /&gt;
To ensure your templates and infoboxes do not break or lose their maps, please update your local code to fetch data from [[:d:Property:P14226|P14226]] instead of the old [[:d:Property:P1846|P1846]] + [[:d:Property:P180|P180]] structure. A [[m:Wikidata/Property Migration: P1846 to P14226/List|list of pages]] was generated using Wikimedia Global Search.

'''Deadline:'''&lt;br /&gt;
We are temporarily retaining the old data on [[:d:Property:P1846|P1846]] to allow for a smooth transition. However, to complete the data cleanup on Wikidata, the old [[:d:Property:P1846|P1846]] statements will be removed after '''May 1, 2026'''. Please update your modules and templates before this date to prevent any disruption to your wiki's election articles.

Let us know if you have any questions or need assistance with the query logic. Thank you for your help! [[User:ZI Jony|ZI Jony]] using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 3 aprilie 2026 17:11 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=29941252 --&gt;

== Bot Flag Request for [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]] ==
Appologies for posting in English. Also, I could not locate a dedicated page for bot request in {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}, so I am posting here. Please direct me to the correct page if one exists. Thank you.

* '''Bot name''': [[{{ns:User}}:SchlurcherBot]]
* '''Bot operator''': [[commons:User:Schlurcher]]
* '''Bot task''': Automatically convert links from &lt;code&gt;http://&lt;/code&gt; to &lt;code&gt;https://&lt;/code&gt; (secure protocol migration)
* '''Technical details''': Please see [[meta:User:SchlurcherBot]] for full details, including the expected number of affected URLs on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}}.
* '''Bot flags on other projects''': [[meta:Steward_requests/Bot_status/2025-12#Global_bot_status_for_User:SchlurcherBot|Global bot status granted]]. Also flagged on [[w:en:Wikipedia:Bots/Requests for approval/SchlurcherBot|English Wikipedia]], [[w:de:Wikipedia:Bots/Anträge_auf_Botflag/Archiv/2025#2025-02-14_–_SchlurcherBot|German Wikipedia]], [[w:fr:Wikipédia:Bot/Statut/Archive_12#(Traité)_SchlurcherBot|French Wikipedia]], [[w:it:Wikipedia:Bot/Autorizzazioni/Archivio/2025#SchlurcherBot|Italian Wikipedia]], [[w:pl:Wikipedia:Boty/Zgłoszenia/2025#Wikipedysta:SchlurcherBot|Polish Wikipedia]], [[w:pt:Wikipédia:Robôs/Pedidos_de_aprovação/Arquivo/2025#SchlurcherBot|Portuguese Wikipedia]], and [[commons:Commons:Bots/Requests/SchlurcherBot2|Commons]]. For a full list, see: [[sulutil:SchlurcherBot]]
* '''Comment''': The bot is globally approved and active on the top 10 Wikipedia projects. As this wiki has opted out of the global bot policy, I am requesting permission to perform these link updates on {{#language:{{CONTENTLANGUAGE}}}} {{SITENAME}} as well. Please let me know if a local bot flag can be granted or if you have any questions. Thank you. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 7 aprilie 2026 07:57 (UTC)
: {{gata}}, Your request has been approved and a three‑month trial period has been set. If there's anything else you need, just let me know. -- [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 8 aprilie 2026 18:28 (UTC)

:@[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]]: I'm finished. 3'370 edits were performed. You can remove the flag if need be, or let it run out. --[[Utilizator:Schlurcher|Schlurcher]] ([[Discuție Utilizator:Schlurcher|discuție]]) 17 aprilie 2026 12:18 (UTC)

== Request for comment (global AI policy) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies for writing in English. {{int:Please-translate}}
A [[:m:Requests for comment/Artificial intelligence policy|request for comment]] is currently being held to decide on a global AI policy. {{int:Feedback-thanks-title}}
[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 26 aprilie 2026 00:58 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30424282 --&gt;

== Cinci burse pentru vorbitorii de limbă română sunt deschise la CEE Meeting 2026 în Cluj-Napoca ==

Bună seara!

Din numele echipei de organizare a [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026|Wikimedia CEE Meeting 2026]], anunț comunitatea Wikționar în limba română că sunt alocate cinci burse vorbitorilor de limbă română pentru a sprijini participarea la CEE Meeting 2026, care va avea loc la &lt;u&gt;Cluj-Napoca, România&lt;/u&gt;, în perioada &lt;u&gt;18-20 septembrie 2026&lt;/u&gt;.

Aceste burse își propun să permită participarea persoanelor vorbitoare de limba română care sunt implicate activ în ecosistemul cunoașterii deschise și care pot contribui în mod semnificativ la eveniment și la comunitățile lor. Bursele includ acoperirea costurilor de transport, cazare, mese și participarea la cele 3 zile de conferință.

Sunt încurajate să aplice persoanele care pot demonstra clar impactul participării lor la conferință asupra lor personal și/sau asupra comunității Wikimedia, care vor pune în aplicare cunoștințele acumulate în comunitatea lor și/sau în activitatea lor și care cunosc limba engleză la un nivel satisfăcător.
De asemenea, sunt încurajate aplicațiile din partea femeilor, tinerilor, persoanelor care aparțin minorităților și altor grupuri subreprezentate în mișcarea Wikimedia și în ecosistemul cunoașterii deschise.

Aflați detalii despre criteriile de selecție la [[:m:Wikimedia CEE Meeting 2026/Burse limba română|pagina dedicată de la meta]].

Formularul se găsește '''[https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeYEru590fH-K1wINPkLXDfb1_GdW81ygcmZY8HUHR8NrEuhg/viewform AICI]'''

'''Data-limită de depunere a cererilor este 30 mai 2026, ora 23:59 (ora București)'''.

Ne puteți contacta la '''wmceem2026[[File:At sign.svg|17px|link=| at ]]icf-fri.org''' pentru a ne adresa întrebări sau nelămuriri.

Numai bine! [[Utilizator:Gikü|Gikü]] ([[Discuție Utilizator:Gikü|discuție]]) 18 mai 2026 18:48 (UTC)

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Vote now in the 2026 U4C election&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Eligible voters are asked to participate in the 2026 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|2026 Election information page]]. The vote closes on 2 June 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1780358400 00:00 UTC].

Please vote if your account is eligible. Results will be available by 14 June 2026. -- In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 27 mai 2026 17:15 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== RFC about AI-generated content in Wikimedia Commons ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Apologies for writing in English, please help translate this message to your language. You are invited to participate in a [[c:Commons:Requests for comment/Policy update for AI content|request for comment on Wikimedia Commons about a policy update for AI content]]. This may affect files that are uploaded to Wikimedia Commons for use on this project. Thank you. [[m:User:Codename Noreste|Codename Noreste]] ([[m:User talk:Codename Noreste|discuție]])&lt;/bdi&gt; 23 iunie 2026 17:12 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Codename Noreste@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Legătură pentru implementarea Contactelor juridice și de siguranță în subsolul wiki-ului dvs. ==

&lt;section begin=&quot;Message&quot;/&gt;
'''Contacte juridice și de siguranță'''

Salutare comunitate, Wikimedia Foundation a pus la dispoziție o [[wmf:Special:MyLanguage/Legal:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contact Information|pagină unică de contact pentru probleme juridice și de siguranță]], care poate fi legată în subsolul wiki-ului dvs., pentru a asigura accesul la informații juridice corecte. Aceasta este o cerință de reglementare. Am implementat deja legăturile la wiki-urile în engleză, germană, italiană, spaniolă și alte limbi, legături pe care le vom implementa în curând și pe wiki-ul dvs. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Legal_and_Safety_Contacts_FAQ|Vă rugăm să citiți mai multe în pagina proiectului]] și să faceți comentarii în acest subiect de discuții sau pe [[m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Legal and Safety Contacts FAQ|pagina de discuții]].

&lt;section end=&quot;Message&quot;/&gt;

-- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 25 iunie 2026 13:31 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&amp;oldid=30731267 --&gt;

== Request for comment (the future of Abstract Wikipedia) ==

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
Apologies if this has not yet been translated into your wiki's language. {{int:Please-translate}}
You are invited to voice your opinions in a [[:m:Requests for comment/The future of Abstract Wikipedia|request for comment about the future of Abstract Wikipedia]]. {{Int:Feedback-thanks-title}}
[[:m:User:Kowal2701|Kowal2701]] ([[:m:User talk:Kowal2701|talk]])  24 iulie 2026 12:25 (UTC)
&lt;/bdi&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:DreamRimmer@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=30513860 --&gt;

== Propunere pentru Glosar ==
Bună ziua! Supun atenției comunității propunerea de a crea pe Wikționarul în limba română un glosar terminologic de specialitate similar celor existente pe variantele în limba [[:en:Appendix:Glossary|engleză]], [[:fr:Annexe:Glossaire grammatical|franceză]] și numeroase alte limbi. Acesta ar putea veni în ajutorul utilizatorilor care nu sunt suficient de familiarizați cu vocabularul științific utilizat în domeniul lexicografic, lexicologic, gramatical etc. și pentru care definițiile generale ale cuvintelor respective deja prezentate în Wikționar nu redau în totalitate sensurile tehnice speciale avute în vedere aici. 

În acest scop, am importat de pe Wikipedia în limba română [[:ro:w:Glosar de lingvistică|Glosarul de lingvistică]], redactându-l cu mici modificări în subpagina din spațiul meu de utilizator [[Utilizator:Pafsanias/Glosar-A]]. În forma actuală, el conține 780 de intrări și 190 de trimiteri către articole explicative mai detaliate din Wikipedia. După părerea mea, poate reprezenta o bună bază de plecare pentru nevoile proiectului nostru.

Dacă ideea este acceptată, doresc să solicit mutarea acelui conținut într-o pagină de tip [[Apendice:Glosar]] pentru a putea fi corectat și completat de către toți cei interesați. Orice sugestii de ameliorare sau propuneri alternative sunt binevenite. Mulțumesc, --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 august 2026 13:26 (UTC)
:Revin cu rugămintea mea referitoare la evaluarea propunerii de Glosar. Dacă nu există obiecții de fond, intenționez redenumirea paginii de lucru din spațiul de utilizator pentru a permite discutarea și ameliorarea ei ca Apendice al proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 august 2026 16:33 (UTC)
:Din partea mea, aveți toată susținerea pentru inițiativă. Având în vedere numărul redus de utilizatori activi în acest proiect, consider că este pe deplin rezonabil să continuați cu [[Apendice:Glosar]], astfel încât să poată fi îmbunătățit colaborativ. Ideea unui glosar terminologic este binevenită și cred că poate aduce un plus real proiectului, mai ales pentru utilizatorii care nu sunt familiarizați cu vocabularul de specialitate. Dacă aveți nevoie de orice fel de sprijin, verificări sau sugestii, vă rog să mă contactați. Voi încerca să ajut cât pot. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 28 august 2026 17:53 (UTC)
::Mulțumesc pentru feedback. Am mutat conținutul prin redenumire sub titlul [[Apendice:Glosar]], unde este deschis tuturor pentru verificare, corectare și completări. Rog ca eventualele observații și sugestii de ameliorare să fie adresate în continuare direct pe pagina aferentă [[Discuție Apendice:Glosar]]. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 29 august 2026 06:03 (UTC)

== Întrebări despre categorii și anagrame ==

Bună seara! Am câteva întrebări scurte:

#Dacă un substantiv este o formă alternativă a altui substantiv, precum [[acațău]], mai este acesta încadrat și în categorii precum „Arbori”, sau este trecut doar la categoria „Forme alternative”? De exemplu, dacă un substantiv tehnic poate fi încadrat într-o categorie (arbori, flori etc.), dar este o formă alternativă, se mai adaugă și categoria respectivă?
#În cazul anagramelor, se includ și formele declinate ale substantivelor? Dacă da, se păstrează legătura către forma declinată sau se recomandă o trimitere la forma de bază, de exemplu &lt;nowiki&gt;[[delfinul|delfin]]&lt;/nowiki&gt; sau &lt;nowiki&gt;[[banana|banană]]&lt;/nowiki&gt;?

Mulțumesc în avans! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 4 septembrie 2026 16:11 (UTC)

:În cazul formelor alternative, acestea nu se includ în categoriile precum „Arbori”, „Flori” etc. Doar forma principală, cea mai folosită, este încadrată în categoria respectivă. Formele alternative merg exclusiv la categoria „Forme alternative”.
:Foarte bună întrebarea despre anagrame. Ar fi util să vedem cum procedează proiectul în limba engleză. Intuiția mea este că formele declinate ale substantivelor nu ar trebui incluse, pentru că ar încărca inutil secțiunea și ar face-o greu de manevrat. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 4 septembrie 2026 19:04 (UTC)
::Mulțumesc pentru răspuns! Sunt de acord că ar încărca inutil secțiunea. Am întrebat deoarece am observat că pe unele pagini sunt incluse și astfel de anagrame, uneori cu hyperlink către forma de bază, alteori doar ca formă declinată, fără redirecționare.
::&lt;br&gt;Voi include doar formele de bază în paginile pe care le voi crea, așa cum procedez deja. Dacă întâlnesc pagini care au astfel de anagrame declinate, sugerați să le elimin din secțiunea respectivă? [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 4 septembrie 2026 19:12 (UTC)
:::Adaug și eu două întrebări punctuale referitoare la anagrame la cele formulate mai sus de [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]:
::::3. Litera '''â''' se consideră o variantă a lui '''a''' la fel ca și '''ă'''? (ex: [[sticlă]] ↔ [[stâlci]])
::::4. Formele flexionare personale din conjugarea verbelor se includ printre anagrame? (ex: [[câine]] → [[icnea]] &lt; [[icni]])
:::Poate ar fi bine să redactăm o scurtă pagină cu instrucțiuni referitoare la anagrame. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 septembrie 2026 10:31 (UTC)
::::Sunt de acord. Am observat și eu lucrurile punctate mai sus de Pafsanias pe alte pagini. Eu personal folosesc â ca și variantă, deoarece am văzut că așa se procedează pe cele mai multe pagini pe care le-am consultat. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 5 septembrie 2026 13:34 (UTC)
:::::Din păcate, anagramele nu sunt punctul meu forte, așa că vă las pe voi să ajungeți la un acord privind modul în care mergem mai departe. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 5 septembrie 2026 19:07 (UTC)
::::::Eu aș propune să includem doar formele de bază ale cuvintelor, ca să nu încărcăm prea mult secțiunea. Altfel, am ajunge să avem și cazuri precum „banană” și „banana”, ceea ce nu mi se pare necesar. Și, dacă am face o excepție doar pentru acest caz, nu cred că ar avea prea mult sens. În consecință, nici formele flexionare ale verbelor nu s-ar mai include în această secțiune.
::::::&lt;br&gt;În ceea ce privește „â” ca variantă pentru „a” și „ă”, sunt de acord cu oricare variantă. Totuși, am observat că, pe cele mai multe articole pe care le-am consultat, „â” este considerat variantă atât pentru „a”, cât și pentru „ă”, așa că aș înclina să păstrăm această regulă. Același principiu pare să fie folosit și pentru perechi precum „s”/„ș”, „t”/„ț” și „i”/„î”.
::::::&lt;br&gt;Mai rămâne și întrebarea dacă includem substantivele proprii. De exemplu, pentru [[câine]] există și anagrame precum [https://dexonline.ro/definitie/Cinea/definitii Cinea], [https://dexonline.ro/definitie/neic%C4%83/paradigma Neică] și [https://dexonline.ro/definitie/Nicea/definitii Nicea]. Nici nu sunt sigur dacă acestea ar necesita articole pe Wikționar. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 5 septembrie 2026 19:37 (UTC)
:::::::Sunt de acord cu observațiile și propunerile lui [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]]. În legătură cu variantele cu diacritice, cred că pot fi admise cele care trimit la aceeași aceeași formă ''grafică'' ('''a'''↔'''ă'''↔'''â''', '''i'''↔'''î'''), dar nu și ''sonoră'' ('''â''' și '''î''' nu sunt interschimbabile). Dintre formele flexionare, în literatura rebusistică sunt în general acceptate formele de nominativ, masculin și feminin, singular și plural, nearticulate - acolo unde se aplică aceste categorii gramaticale (flexiunea de tip nominal). Pentru verbe, sunt acceptate doar infinitivul (fără particula „a”) și participiul. (Vedeți, de exemplu, Octavian Laiu-Despău, ''Curiozități și amuzamente ale limbii române. Introducere în ludolingvistică'', Brumar, 2012).
:::::::Dacă doriți, pot încerca să redactez o listă de reguli, pe baza practicii de până acum din Wikționar, într-o pagină distinctă. Cazurile mai speciale întâlnite și abaterile ar putea fi dezbătute pe pagina de discuție asociată. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 septembrie 2026 05:49 (UTC)
::::::::Sună bine! Sunt de acord cu observațiile dumneavoastră și cu redactarea unei liste de reguli pentru anagrame. Dacă este nevoie, pot contribui și eu la această pagină, pe cât posibil. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 6 septembrie 2026 11:58 (UTC)
:::::::::Perfect. Unde credeți că ar putea fi plasată această pagină? Pe proiectul în limba engleză, instrucțiunile (destul de sumare) se găsesc la [[:en:Wiktionary:Anagrams]], iar în limba franceză, mai detaliate, la [[:fr:Aide:Anagrammes]]. {{ping|Robbie SWE}} Care ar fi numele cel mai potrivit în limba română? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 septembrie 2026 15:54 (UTC)
::::::::::Cred că [[Ajutor:Anagrame]] este numele cel mai potrivit. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 7 septembrie 2026 18:38 (UTC)
:::::::::::Mulțumesc. Am publicat o primă schiță supusă dezbaterii și completării. În pagina de discuție voi analiza câteva cazuri mai speciale pe care le-am întâlnit în practica de până acum. Toate observațiile sunt binevenite. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 septembrie 2026 11:09 (UTC)

== Formatul pentru audio ==
Bună seara! Am observat că, pe Wikționar, fișierele audio introduse prin formatul pentru audio nu apar ca un buton de redare pe care să putem apăsa pentru a asculta direct în articol. În schimb, apare „Audio” ca hyperlink, urmat de „fișier” în superscript, după cum se poate vedea în articolul [[România]].

Pe alte proiecte, precum Wiktionary (exemplu: [[:en:cat#Pronunciation]]), Wiktionnaire (exemplu: [[:fr:chat#Prononciation]]) sau Wikizionario (exemplu: [[:it:gatto#Pronuncia]]), audio-ul poate fi redat direct din articol.

Mi se pare puțin incomod să trebuiască să accesăm un hyperlink care ne duce la un alt site doar pentru a asculta fișierul audio. Aș vrea să știu dacă ar fi posibil ca audio-ul să fie afișat și pe Wikționar sub forma unui buton de redare, astfel încât să poată fi ascultat direct din articol.

Mulțumesc! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 13 septembrie 2026 18:06 (UTC)
:Dacă fișierul de sunet este inclus ca atare în articol, el este executabil direct printr-un simplu clic pe bara afșată, ca mai jos:
::[[Fișier:Ro-România.ogg|150px]]
:Cred că el ar putea fi „acomodat” într-un format pentru a fi afișat oarecum asemănător cu exemplele date din Wiktionary și Wiktionnaire. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 14 septembrie 2026 06:55 (UTC)
:Mi se pare că [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] a testat în acest sens formatul {{[[:Format:audio|audio]]}} la [[Special:Diff/958007|20 octombrie 2020]], dar nu a fost mulțumit de rezultat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 14 septembrie 2026 07:17 (UTC)
::Aș dori pur și simplu să apară în forma pe care ați arătat-o dumneavoastră și să scrie „Audio” lângă fișierul de sunet, împreună cu reședința sau graiul pronunțătorului (de exemplu, Brașov, Ardelenesc) sau, eventual, doar reședința. Acest lucru ar fi opțional; dacă nu este specificată reședința sau graiul, s-ar folosi implicit ''[http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83 Standard]''. Dacă este nevoie, m-aș putea interesa și aș putea încerca să îl modific eu, dar aș vrea să mă asigur că este de acord și [[Utilizator:Robbie_SWE|Robbie SWE]].
::&lt;br&gt;Ar arăta cam așa:
::* Audio (''[[Brașov]]'') [[Fișier:Ro-România.ogg|150px]]
::* Audio (''[https://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_ardelenesc Ardelenesc]'') [[Fișier:Ro-România.ogg|150px]]
::* Audio (''[http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83 Standard]'') [[Fișier:Ro-România.ogg|150px]]
::&lt;br&gt;Va trebui să văd și cum aș putea modifica poziționarea elementului audio, deoarece în momentul de față pare puțin stângaci, și eventual să fac să nu mai apară acele săgeți în căsuță.
::&lt;br&gt;P.S. Nu sunt sigur dacă linkul folosit pentru „Română standard” este cel mai potrivit și nici cu ce altceva l-aș putea înlocui, dacă există o pagină mai potrivită. Dacă aveți alte idei, le-aș aprecia. [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 14 septembrie 2026 12:23 (UTC)
:::'''''Be bold!''''' Eu aș zice să creați un format alternativ (de exemplu &lt;nowiki&gt;{{audio2}}&lt;/nowiki&gt;), pe care să-l putem testa comparativ cu cel existent în mai multe articole, pentru a-i vedea avantajele și a-l putea ameliora dacă va fi nevoie, până la implementarea definitivă. Sunt sigur că [[Utilizator:Robbie_SWE|Robbie SWE]] nu va avea obiecții să-l examineze. Dacă nu satisface așteptările, va putea fi șters. În schimb, dacă se comportă asemănător cu exemplele date din franceză și engleză, va putea să înlocuiască actualul format. (Pe variantele din acele proiecte, formatul se bazează pe module LUA ceva mai complexe, dar nu e neapărat necesară adoptarea lor). --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 14 septembrie 2026 12:49 (UTC)
::::OK, sună bine! O să mă interesez când am mai mult timp la îndemână, posibil weekendul acesta. Vă mulțumesc pentru părerea dumneavoastră! [[Utilizator:UbiquitousSwizzy|UbiquitousSwizzy]] ([[Discuție Utilizator:UbiquitousSwizzy|discuție]]) 14 septembrie 2026 13:04 (UTC)

== Schimbare de server - Wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp ==
&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;

[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] vai testa intre centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Traficul va comuta la  '''{{#time:j xg|2026-09-23|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2026-09-23T14:00|en}} {{#time:H:i e|2026-09-23T14:00}}]''' (17:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. 
Puteți contribui la [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&amp;group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&amp;task=view&amp;language=&amp;filter=&amp;action=translate traducerea sau corectura] a acestui text banner.

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.'''

* Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2026-09-23|ro}}.
* Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

* Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior.
* Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fii disponibil pentru vreo 90 de minute.

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. 

'''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

[[m:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] 15 septembrie 2026 12:58 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=30513874 --&gt;

== Transcludere sau includere ==
Am mai deschis o discuție relevanta pentru Wikționar: [[:w:ro:Wikipedia:Cafenea#Transcludere,_includere_sau_apelare]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|discuție]]) 22 septembrie 2026 09:11 (UTC)

== Your feedback wanted: Remove ''(Language link added:) and similar'' edits from Special:RecentChanges ==
''(Apologies for posting in English. You can help by translating it)''

Hello, I’m Danny from [[:en:w:Wikimedia_Deutschland|Wikimedia Deutschland’s]] [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects|Wikidata For Wikimedia Projects]] team.&lt;br/&gt;
We have been investigating and examining how Wikidata’s use in the [[Special:RecentChanges]] and [[Special:Watchlist]] pages can be made to be more useful, or less ‘noisy’ (fewer edits that have little value to the reader).

We are currently exploring to make a change in the volume and the type of Wikidata edits that appear in these pages, and '''we need your feedback''' to help us ensure this is a positive change for the Wikis and won’t disrupt your workflows.&lt;br/&gt;
Language links are also known as sitelinks or interlanguage links and describe when a Wikidata item is connected to a Wiki, adding it to the language dropdown tool for other connected Wikis.
[[File:Types of Lang Link changes.png|x350px|frame|A variety of &quot;Language Link&quot; edits as seen in the Recent Changes feed]]

The request for feedback is whether you support the removal of these language link edits from the Recent Changes and Watchlist feed, or would you oppose such a change and if so, why?
Please share you thoughts on the dedicated '''[[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|metawiki Talk page]]'''. 

Further information about this change: [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Hide_Language_Link_edits]]

Thank you for any participation or feedback you give, -- [[m:User:Danny_Benjafield_(WMDE)|User:Danny Benjafield (WMDE)]] 25 septembrie 2026 12:48 (UTC)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_test_list&amp;oldid=31081007 --&gt;</text>
      <sha1>f2wwk5fyznsq3cboivsiusk32t1lmle</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>bun</title>
    <ns>0</ns>
    <id>4118</id>
    <revision>
      <id>1014634</id>
      <parentid>986919</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:10:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <origin>1014634</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10167" sha1="exotxcn53zqxhsgyiyoik4ydey31bmq" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[bonus]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bun/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=bun
|f-sg=[[bună]]
|m-pl=[[buni]]
|f-pl=[[bune]]
}}
#care are [[calitate|calități]].
#care [[face]] în [[mod]] [[obișnuit]] [[bine]] [[altora]], care se [[purta|poartă]] [[bine]] cu [[alt|alții]]; [[binevoitor]].
#care se [[achita|achită]] de [[obligație|obligațiile]] [[moral]]e și [[social]]e; [[corect]], [[cuviincios]]; [[frumos]], [[milos]].
#(''despre copii'') [[cuminte]], [[ascultător]], [[îndatoritor]]; care are [[grijă]] de [[părinte|părinți]].
#[[caracteristic]] [[om]]ului [[mulțumit]], [[vesel]], [[bine]] [[dispus]].
#care [[face]] sau [[prinde]] [[bine]]; [[plăcut]], [[satisfăcător]], [[agreabil]].
#(''despre mâncăruri și băuturi'') [[gustos]], [[apetisant]], [[ales]].
#[[bogat]], [[abundent]], [[îmbelșugat]].
#(''despre miros'') [[frumos]], [[plăcut]], [[agreabil]]. 
#[[liniștit]], [[tihnit]], fără griji; [[fericit]].
#:''Viață '''bună'''.''
#[[potrivit]], [[apt]] pentru un [[anumit]] [[scop]]; ''p. ext.'' care-și [[îndeplini|îndeplinește]] [[bine]] [[menire]]a.
#(''despre organele corpului sau despre funcțiunile lor'') care [[funcționa|funcționează]] [[bine]].
#(''despre îmbrăcăminte și încălțăminte'') care nu este [[uzat]]; ''p. ext.'' [[nou]], de [[sărbătoare]].
#de [[calitate]] superioară; ''p. ext.'' de [[preț]], [[scump]], [[nou]]; [[veritabil]], [[autentic]]; [[pur]].
#(''despre bani'') care are [[putere]] de [[circulație]].
#[[înzestrat]], [[talentat]], [[priceput]]; ''p. ext.'' [[dibaci]], [[abil]], [[iscusit]].
#[[folositor]], [[util]]; [[avantajos]], [[rentabil]].
#(''în basme și superstiții'') [[prevestitor]] de [[bine]].
#[[zdravăn]], [[puternic]], [[strașnic]]; [[considerabil]], [[mare]].
#[[întreg]], [[plin]]; [[deplin]]; ''p. ext.'' [[mai]] [[mult]] [[decât]]..., și [[mai]] [[bine]]. 
#(''despre legături de rudenie'') de [[sânge]], [[adevărat]].
#:''Tată '''bun'''.''
#(''despre prieteni, vecini etc.'') [[apropiat]]; [[devotat]].
#[[nobil]], [[ales]].
{{-deriv-}}
{{(|cuvinte derivate}}
* [[bunel]]
* [[bunețe]]
* [[bunic]]
* [[bunicel]]
* [[bunișor]]
{{-}}
* [[bunuț]]
* [[nebun]]
* [[preabun]]
* [[răzbuna]]
* [[străbun]]
* [[îmbuna]]
{{)}}
{{-comp-}}
* [[bun-simț]]
* [[bună purtare]]
* [[certificat de bună-purtare]]
* [[bună-cuviință]]
* [[bun-gust]]
* [[bună-dimineața]]
* [[bună-credință]]
* [[văr bun]], [[vară bună]]
{{-expr-}}
*'''''Bun la inimă''' = milostiv''
*'''''Bun, rău''' = oricum ar fi''
*'''''Fii bun!''' = te rog! ai bunătatea!''
*'''''Cu buna''' = cu vorbe bune; de bunăvoie''
*'''''Sfat bun''' = îndemn înțelept, util, folositor''
*'''''A fi''' (sau '''a ajunge''', '''a încăpea''' etc.) '''în''' (sau '''pe''') '''mâini bune''' = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere''
*'''''A pune o vorbă''' (sau '''un cuvânt''') '''bun(ă) pentru cineva''' = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva''
*'''''A fi în toane bune''' = a fi vesel, bine dispus''
*'''''A i-o face bună''' sau '''a-i face (cuiva) una bună''' = a-i provoca cuiva o supărare''
*'''''Una bună''' = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă''
*'''''A o păți bună''' = a avea necaz''
*(''ir.'') '''''Bună treabă!''' = frumos! halal! n-am ce zice!''
*'''''Na-ți-o bună!''' = asta-mi mai lipsea! asta-i acum!''
*'''''Na-ți-o bună că ți-am dres-o''' (sau '''frânt-o''')= ''se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună''
*'''''Poamă bună'''''='' se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală.''
*'''''Bun de tipar''' (sau '''de imprimat''') = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului''
*'''''Bun pentru...''' = valabil pentru...''
*'''''Bun de gură''' = limbut''
*'''''Bun de mână''' = îndemânatic, abil''
*'''''A o lua de bună''' = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios''
*'''''A o ține (una și) bună''' = a susține un lucru cu încăpățânare'' 
*'''''A ști una și bună''' = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere''
*'''''La ce bun?''' = la ce folosește?''
*'''''A nu-i fi (de-)a buna cuiva''' = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău''
*'''''În bună parte''' = în măsură importantă''
*'''''O bună bucată''' sau '''o bucată bună''' ('''de timp''', '''de loc''' etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.)''
*'''''Într-o bună zi''' (sau '''dimineață''') = cândva, odată; pe neașteptate''
{{-trans-}}
{{(|de calitate superioară}}
*{{afr}}: {{trad|af|goed}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|mirë}}
*{{ara}}: {{trad|ar|جيّد}} (dschéyyid), {{trad|ar|طيّب}} (ṭáyyib), {{trad|ar|حسن}} (‎ḥásan)
*{{hye}}: {{trad|hy|լավ}} (lav)
*{{bre}}: {{trad|br|mat}}
*{{bul}}: {{trad|bg|добър}} (dobăr)
*{{cat}}: {{trad|ca|bo}}
*{{ces}}: {{trad|cs|dobrý}} {{m}}
*{{zho}}: {{trad|zh|好}} (hǎo)
*{{kor}}: {{trad|ko|좋다}} (zota)
*{{hrv}}: {{trad|hr|dobar}}
*{{dan}}: {{trad|da|god}} {{m}}, {{trad|da|godt}} {{n}}
*{{heb}}: {{trad|he|טוב}} (tóv) {{m}}, {{trad|he|טובה}} (tová) {{f}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
*{{epo}}: {{trad|eo|bona}}
*{{est}}: {{trad|et|hea}}
*{{fao}}: {{trad|fo|góður}}
*{{fin}}: {{trad|fi|hyvä}}
*{{fra}}: {{trad|fr|bon}} {{m}}, {{trad|fr|bonne}} {{f}}
*{{fur}}: {{trad|fur|bon}}
*{{fry}}: {{trad|fy|goed}}
*{{deu}}: {{trad|de|gut}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλός}} (kalós), {{trad|el|αγαθός}} (agathós)
*{{hin}}: {{trad|hi|अच्छा}}
*{{yid}}: {{trad|yi|גוט}} (gut)
{{-}}
*{{isl}}: {{trad|is|góður}} {{m}}, {{trad|is|góð}} {{f}}, {{trad|is|gott}} {{n}}
*{{ita}}: {{trad|it|buono}} {{m}}, {{trad|it|buona}} {{f}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|良い}} ([[よい]], yoi), {{trad|ja|善意の}} ([[ぜんいの]], zen'i no)
*{{lat}}: {{trad|la|bonus}} {{m}}, {{trad|la|bona}} {{f}}, {{trad|la|bonum}} {{n}}
*{{lav}}: {{trad|lv|labs}} {{m}}
*{{lit}}: {{trad|lt|geras}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|добар}} (dobar)
*{{hun}}: {{trad|hu|jó}}
*{{nor}}: {{trad|no|god}}, {{trad|no|godt}}
*{{nld}}: {{trad|nl|goed}}
*{{oci}}: {{trad|oc|bon}}
*{{pap}}: {{trad|pap|bon}}
*{{pol}}: {{trad|pl|dobry}} {{m}}, {{trad|pl|dobra}} {{f}}, {{trad|pl|dobre}} {{n}}
*{{por}}: {{trad|pt|bom}} {{m}}, {{trad|pt|boa}} {{f}}
*{{rus}}: {{trad|ru|хороший}} (χoróšij), {{trad|ru|добрый}} (dóbryj) 
*{{srp}}: {{trad|sr|добар}} (dobar)
*{{slk}}: {{trad|sk|dobrý}}
*{{slv}}: {{trad|sl|dober}} {{m}}, {{trad|sl|dobra}} {{f}}, {{trad|sl|dobro}} {{n}}
*{{spa}}: {{trad|es|bueno}} {{m}}, {{trad|es|buena}} {{f}}
*{{swe}}: {{trad|sv|god}} {{c}}, {{trad|sv|gott}} {{n}}
*{{tel}}: {{trad|te|నీతి}} (nIti)
*{{tha}}: {{trad|th|เจตนาดี}} (jètdtànaa dee)
*{{tur}}: {{trad|tr|iyi}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|добрий}}
*{{vie}}: {{trad|vi|tốt}}, {{trad|vi|hay}}, {{trad|vi|tuyệt}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunuri
|art-sg=bunul
|art-pl=bunurile
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunurilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunurilor
}}
#ceea ce este [[util]] sau [[necesar]] [[societate|societății]] sau [[individ]]ului pentru a-i [[asigura]] [[existență|existența]], [[bunăstare]]a.
#(''mai ales la pl.'') [[tot]] ce [[poseda|posedă]] [[cineva]]; [[avut]], [[proprietate]], [[avere]]; [[bogăție]], [[avuție]].
#[[element]] al [[patrimoniu]]lui unei [[persoană|persoane]], care [[putea|poate]] [[consta]] dintr-un [[lucru]] (bun [[corporal]]) sau dintr-un [[drept]] (bun [[incorporal]]).
#[[calitate]], [[virtute]].
#(''rar'') [[rezultat]], [[rod]], [[folos]].
{{-comp-}}
* [[bunuri de consum]]
* [[bune oficii]]
{{-trans-}}
{{(|proprietate}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλό}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=buni
|art-sg=bunul
|art-pl=bunii
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunilor
}}
#(''înv. și pop.'') [[bunic]].
{{-deriv-}}
* [[bună]]
{{-trans-}}
{{(|bunic}}
*{{eng}}: {{trad|en|grandpa}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|παππούς}}
{{)}}

{{-adverb-|ron}}
# (''exprimă o aprobare'') [[bine]], [[da]], [[așa]], [[de acord]].
===Referințe===

* [http://dexonline.ro/ DEX online]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|eng}}
{{-pronunție-}}
*{{AFI}}: {{AFI|/bʌn/}}
{{-substantiv-|eng}}
'''bun''', {{p}} '''[[buns]]'''
# [[bulcă]]
# [[coc]]
{{-expr-}}
* '''''have a bun in the oven''''' = a fi [[însărcinată]]
* '''''made with butter and egg''''' = a fi făcut [[cu ou și oțet]]

{{alta}}

=={{limba|gla}}==
{{cuv|gd}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gla}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gla}}
{{-substantiv-|gla}}
'''bun''' {{m}}, {{p}} '''[[bunan]]'''
# [[bază]], [[fundație]]

{{alta}}

=={{limba|gle}}==
{{cuv|ga}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gle}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gle}}
{{-substantiv-|gle}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunanna
|akk-sg=-
|akk-pl=-
|dat-sg=bun
|dat-pl=bunanna
|gen-sg=buin
|gen-pl=bunanna
}}
'''bun''' {{m}}
# [[bază]]

{{alta}}

=={{limba|jpn}}==
{{cuv|ja}}
&lt;br&gt;Transcriere romaji al [[ぶん]]
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|bɯ̟̃ɴ}}

[[Categorie:Lingvistică în japoneză]]
{{alta}}

=={{limba|roh}}==
{{cuv|rm}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|roh}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|roh}}
{{-adjectiv-|roh}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|som}}==
{{cuv|so}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|som}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|som}}
{{-substantiv-|som}}
'''bun'''
# [[cafea]]
[[Categorie:Băuturi în somaleză]]

{{alta}}

=={{limba|srn}}==
{{cuv|srn}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|srn}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|srn}}
{{-adjectiv-|srn}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|vol}}==
{{cuv|vo}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|vol}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|vol}}
{{-substantiv-|vol}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=buns
|akk-sg=buni
|akk-pl=bunis
|dat-sg=bune
|dat-pl=bunes
|gen-sg=buna
|gen-pl=bunas
}}
'''bun'''</text>
      <sha1>exotxcn53zqxhsgyiyoik4ydey31bmq</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014635</id>
      <parentid>1014634</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:12:59Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <origin>1014635</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10169" sha1="hqbaok6l0yex0dio4ta2nhm8ovpmo2o" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[bonus]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bun/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=bun
|f-sg=[[bună]]
|m-pl=[[buni]]
|f-pl=[[bune]]
}}
#care are [[calitate|calități]].
#care [[face]] în [[mod]] [[obișnuit]] [[bine]] [[altora]], care se [[purta|poartă]] [[bine]] cu [[alt|alții]]; [[binevoitor]].
#care se [[achita|achită]] de [[obligație|obligațiile]] [[moral]]e și [[social]]e; [[corect]], [[cuviincios]]; [[frumos]], [[milos]].
#(''despre copii'') [[cuminte]], [[ascultător]], [[îndatoritor]]; care are [[grijă]] de [[părinte|părinți]].
#[[caracteristic]] [[om]]ului [[mulțumit]], [[vesel]], [[bine]] [[dispus]].
#care [[face]] sau [[prinde]] [[bine]]; [[plăcut]], [[satisfăcător]], [[agreabil]].
#(''despre mâncăruri și băuturi'') [[gustos]], [[apetisant]], [[ales]].
#[[bogat]], [[abundent]], [[îmbelșugat]].
#(''despre miros'') [[frumos]], [[plăcut]], [[agreabil]]. 
#[[liniștit]], [[tihnit]], fără griji; [[fericit]].
#:''Viață '''bună'''.''
#[[potrivit]], [[apt]] pentru un [[anumit]] [[scop]]; ''p. ext.'' care-și [[îndeplini|îndeplinește]] [[bine]] [[menire]]a.
#(''despre organele corpului sau despre funcțiunile lor'') care [[funcționa|funcționează]] [[bine]].
#(''despre îmbrăcăminte și încălțăminte'') care nu este [[uzat]]; ''p. ext.'' [[nou]], de [[sărbătoare]].
#de [[calitate]] superioară; ''p. ext.'' de [[preț]], [[scump]], [[nou]]; [[veritabil]], [[autentic]]; [[pur]].
#(''despre bani'') care are [[putere]] de [[circulație]].
#[[înzestrat]], [[talentat]], [[priceput]]; ''p. ext.'' [[dibaci]], [[abil]], [[iscusit]].
#[[folositor]], [[util]]; [[avantajos]], [[rentabil]].
#(''în basme și superstiții'') [[prevestitor]] de [[bine]].
#[[zdravăn]], [[puternic]], [[strașnic]]; [[considerabil]], [[mare]].
#[[întreg]], [[plin]]; [[deplin]]; ''p. ext.'' [[mai]] [[mult]] [[decât]]..., și [[mai]] [[bine]]. 
#(''despre legături de rudenie'') de [[sânge]], [[adevărat]].
#:''Tată '''bun'''.''
#(''despre prieteni, vecini etc.'') [[apropiat]]; [[devotat]].
#[[nobil]], [[ales]].
{{-deriv-}}
{{(|cuvinte derivate}}
* [[bunel]]
* [[bunețe]]
* [[bunic]]
* [[bunicel]]
* [[bunișor]]
{{-}}
* [[bunuț]]
* [[nebun]]
* [[preabun]]
* [[răzbuna]]
* [[străbun]]
* [[îmbuna]]
{{)}}
{{-comp-}}
* [[bun-simț]]
* [[bună purtare]]
* [[certificat de bună-purtare]]
* [[bună-cuviință]]
* [[bun-gust]]
* [[bună-dimineața]]
* [[bună-credință]]
* [[văr bun]], [[vară bună]]
{{-expr-}}
*'''''Bun la inimă''' = milostiv''
*'''''Bun, rău''' = oricum ar fi''
*'''''Fii bun!''' = te rog! ai bunătatea!''
*'''''Cu buna''' = cu vorbe bune; de bunăvoie''
*'''''Sfat bun''' = îndemn înțelept, util, folositor''
*'''''A fi''' (sau '''a ajunge''', '''a încăpea''' etc.) '''în''' (sau '''pe''') '''mâini bune''' = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere''
*'''''A pune o vorbă''' (sau '''un cuvânt''') '''bun(ă) pentru cineva''' = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva''
*'''''A fi în toane bune''' = a fi vesel, bine dispus''
*'''''A i-o face bună''' sau '''a-i face (cuiva) una bună''' = a-i provoca cuiva o supărare''
*'''''Una bună''' = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă''
*'''''A o păți bună''' = a avea necaz''
*(''ir.'') '''''Bună treabă!''' = frumos! halal! n-am ce zice!''
*'''''Na-ți-o bună!''' = asta-mi mai lipsea! asta-i acum!''
*'''''Na-ți-o bună că ți-am dres-o''' (sau '''frânt-o''')= ''se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună''
*'''''Poamă bună'''''='' se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală.''
*'''''Bun de tipar''' (sau '''de imprimat''') = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului''
*'''''Bun pentru...''' = valabil pentru...''
*'''''Bun de gură''' = limbut''
*'''''Bun de mână''' = îndemânatic, abil''
*'''''A o lua de bună''' = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios''
*'''''A o ține (una și) bună''' = a susține un lucru cu încăpățânare'' 
*'''''A ști una și bună''' = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere''
*'''''La ce bun?''' = la ce folosește?''
*'''''A nu-i fi (de-)a buna cuiva''' = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău''
*'''''În bună parte''' = în măsură importantă''
*'''''O bună bucată''' sau '''o bucată bună''' ('''de timp''', '''de loc''' etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.)''
*'''''Într-o bună zi''' (sau '''dimineață''') = cândva, odată; pe neașteptate''
{{-trans-}}
{{(|de calitate superioară}}
*{{afr}}: {{trad|af|goed}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|mirë}}
*{{ara}}: {{trad|ar|جيّد}} (dschéyyid), {{trad|ar|طيّب}} (ṭáyyib), {{trad|ar|حسن}} (‎ḥásan)
*{{hye}}: {{trad|hy|լավ}} (lav)
*{{bre}}: {{trad|br|mat}}
*{{bul}}: {{trad|bg|добър}} (dobăr)
*{{cat}}: {{trad|ca|bo}}
*{{ces}}: {{trad|cs|dobrý}} {{m}}
*{{zho}}: {{trad|zh|好}} (hǎo)
*{{kor}}: {{trad|ko|좋다}} (zota)
*{{hrv}}: {{trad|hr|dobar}}
*{{dan}}: {{trad|da|god}} {{m}}, {{trad|da|godt}} {{n}}
*{{heb}}: {{trad|he|טוב}} (tóv) {{m}}, {{trad|he|טובה}} (tová) {{f}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
*{{epo}}: {{trad|eo|bona}}
*{{est}}: {{trad|et|hea}}
*{{fao}}: {{trad|fo|góður}}
*{{fin}}: {{trad|fi|hyvä}}
*{{fra}}: {{trad|fr|bon}} {{m}}, {{trad|fr|bonne}} {{f}}
*{{fur}}: {{trad|fur|bon}}
*{{fry}}: {{trad|fy|goed}}
*{{deu}}: {{trad|de|gut}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλός}} (kalós), {{trad|el|αγαθός}} (agathós)
*{{hin}}: {{trad|hi|अच्छा}}
*{{yid}}: {{trad|yi|גוט}} (gut)
{{-}}
*{{isl}}: {{trad|is|góður}} {{m}}, {{trad|is|góð}} {{f}}, {{trad|is|gott}} {{n}}
*{{ita}}: {{trad|it|buono}} {{m}}, {{trad|it|buona}} {{f}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|良い}} ([[よい]], yoi), {{trad|ja|善意の}} ([[ぜんいの]], zen'i no)
*{{lat}}: {{trad|la|bonus}} {{m}}, {{trad|la|bona}} {{f}}, {{trad|la|bonum}} {{n}}
*{{lav}}: {{trad|lv|labs}} {{m}}
*{{lit}}: {{trad|lt|geras}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|добар}} (dobar)
*{{hun}}: {{trad|hu|jó}}
*{{nor}}: {{trad|no|god}}, {{trad|no|godt}}
*{{nld}}: {{trad|nl|goed}}
*{{oci}}: {{trad|oc|bon}}
*{{pap}}: {{trad|pap|bon}}
*{{pol}}: {{trad|pl|dobry}} {{m}}, {{trad|pl|dobra}} {{f}}, {{trad|pl|dobre}} {{n}}
*{{por}}: {{trad|pt|bom}} {{m}}, {{trad|pt|boa}} {{f}}
*{{rus}}: {{trad|ru|хороший}} (χoróšij), {{trad|ru|добрый}} (dóbryj) 
*{{srp}}: {{trad|sr|добар}} (dobar)
*{{slk}}: {{trad|sk|dobrý}}
*{{slv}}: {{trad|sl|dober}} {{m}}, {{trad|sl|dobra}} {{f}}, {{trad|sl|dobro}} {{n}}
*{{spa}}: {{trad|es|bueno}} {{m}}, {{trad|es|buena}} {{f}}
*{{swe}}: {{trad|sv|god}} {{c}}, {{trad|sv|gott}} {{n}}
*{{tel}}: {{trad|te|నీతి}} (nIti)
*{{tha}}: {{trad|th|เจตนาดี}} (jètdtànaa dee)
*{{tur}}: {{trad|tr|iyi}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|добрий}}
*{{vie}}: {{trad|vi|tốt}}, {{trad|vi|hay}}, {{trad|vi|tuyệt}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunuri
|art-sg=bunul
|art-pl=bunurile
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunurilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunurilor
}}
#ceea ce este [[util]] sau [[necesar]] [[societate|societății]] sau [[individ]]ului pentru a-i [[asigura]] [[existență|existența]], [[bunăstare]]a.
#(''mai ales la pl.'') [[tot]] ce [[poseda|posedă]] [[cineva]]; [[avut]], [[proprietate]], [[avere]]; [[bogăție]], [[avuție]].
#[[element]] al [[patrimoniu]]lui unei [[persoană|persoane]], care [[putea|poate]] [[consta]] dintr-un [[lucru]] (bun [[corporal]]) sau dintr-un [[drept]] (bun [[incorporal]]).
#[[calitate]], [[virtute]].
#(''rar'') [[rezultat]], [[rod]], [[folos]].
{{-comp-}}
* [[bunuri de consum]]
* [[bune oficii]]
{{-trans-}}
{{(|proprietate}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλό}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=buni
|art-sg=bunul
|art-pl=bunii
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunilor
}}
#(''înv. și pop.'') [[bunic]].
{{-deriv-}}
* [[bună]]
{{-trans-}}
{{(|bunic}}
*{{eng}}: {{trad|en|grandpa}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|παππούς}}
{{)}}

{{-adverb-|ron}}
# (''exprimă o aprobare'') [[bine]], [[da]], [[așa]], [[de acord]].
===Referințe===

* [http://dexonline.ro/ DEX online]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|eng}}
{{-pronunție-}}
*{{AFI}}: {{AFI|/bʌn/}}
{{-substantiv-|eng}}
'''bun''', {{p}} '''[[buns]]'''
# [[bulcă]]
# [[coc]]
{{-expr-}}
* '''''have a bun in the oven''''' = a fi [[însărcinată]]
* '''''made with butter and egg''''' = a fi făcut [[cu ou și oțet]]

{{alta}}

=={{limba|gla}}==
{{cuv|gd}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gla}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gla}}
{{-substantiv-|gla}}
'''bun''' {{m}}, {{p}} '''[[bunan]]'''
# [[bază]], [[fundație]]

{{alta}}

=={{limba|gle}}==
{{cuv|ga}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gle}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gle}}
{{-substantiv-|gle}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunanna
|akk-sg=-
|akk-pl=-
|dat-sg=bun
|dat-pl=bunanna
|gen-sg=buin
|gen-pl=bunanna
}}
'''bun''' {{m}}
# [[bază]]

{{alta}}

=={{limba|jpn}}==
{{cuv|ja}}
&lt;br&gt;Transcriere romaji al [[ぶん]]
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}

[[Categorie:Lingvistică în japoneză]]
{{alta}}

=={{limba|roh}}==
{{cuv|rm}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|roh}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|roh}}
{{-adjectiv-|roh}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|som}}==
{{cuv|so}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|som}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|som}}
{{-substantiv-|som}}
'''bun'''
# [[cafea]]
[[Categorie:Băuturi în somaleză]]

{{alta}}

=={{limba|srn}}==
{{cuv|srn}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|srn}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|srn}}
{{-adjectiv-|srn}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|vol}}==
{{cuv|vo}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|vol}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|vol}}
{{-substantiv-|vol}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=buns
|akk-sg=buni
|akk-pl=bunis
|dat-sg=bune
|dat-pl=bunes
|gen-sg=buna
|gen-pl=bunas
}}
'''bun'''</text>
      <sha1>hqbaok6l0yex0dio4ta2nhm8ovpmo2o</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014640</id>
      <parentid>1014635</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:30:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>Revenire de la ultima modificare de către [[Special:Contributions/Melonoone|Melonoone]] ([[User talk:Melonoone|discuție]]) la ultima versiune de către [[User:Robbie SWE|Robbie SWE]]</comment>
      <origin>986906</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10421" sha1="fbrhimciuvg79trsiikwg9nwi6vcl9i" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[bonus]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bun/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=bun
|f-sg=[[bună]]
|m-pl=[[buni]]
|f-pl=[[bune]]
}}
#care are [[calitate|calități]].
#care [[face]] în [[mod]] [[obișnuit]] [[bine]] [[altora]], care se [[purta|poartă]] [[bine]] cu [[alt|alții]]; [[binevoitor]].
#care se [[achita|achită]] de [[obligație|obligațiile]] [[moral]]e și [[social]]e; [[corect]], [[cuviincios]]; [[frumos]], [[milos]].
#(''despre copii'') [[cuminte]], [[ascultător]], [[îndatoritor]]; care are [[grijă]] de [[părinte|părinți]].
#[[caracteristic]] [[om]]ului [[mulțumit]], [[vesel]], [[bine]] [[dispus]].
#care [[face]] sau [[prinde]] [[bine]]; [[plăcut]], [[satisfăcător]], [[agreabil]].
#(''despre mâncăruri și băuturi'') [[gustos]], [[apetisant]], [[ales]].
#[[bogat]], [[abundent]], [[îmbelșugat]].
#(''despre miros'') [[frumos]], [[plăcut]], [[agreabil]]. 
#[[liniștit]], [[tihnit]], fără griji; [[fericit]].
#:''Viață '''bună'''.''
#[[potrivit]], [[apt]] pentru un [[anumit]] [[scop]]; ''p. ext.'' care-și [[îndeplini|îndeplinește]] [[bine]] [[menire]]a.
#(''despre organele corpului sau despre funcțiunile lor'') care [[funcționa|funcționează]] [[bine]].
#(''despre îmbrăcăminte și încălțăminte'') care nu este [[uzat]]; ''p. ext.'' [[nou]], de [[sărbătoare]].
#de [[calitate]] superioară; ''p. ext.'' de [[preț]], [[scump]], [[nou]]; [[veritabil]], [[autentic]]; [[pur]].
#(''despre bani'') care are [[putere]] de [[circulație]].
#[[înzestrat]], [[talentat]], [[priceput]]; ''p. ext.'' [[dibaci]], [[abil]], [[iscusit]].
#[[folositor]], [[util]]; [[avantajos]], [[rentabil]].
#(''în basme și superstiții'') [[prevestitor]] de [[bine]].
#[[zdravăn]], [[puternic]], [[strașnic]]; [[considerabil]], [[mare]].
#[[întreg]], [[plin]]; [[deplin]]; ''p. ext.'' [[mai]] [[mult]] [[decât]]..., și [[mai]] [[bine]]. 
#(''despre legături de rudenie'') de [[sânge]], [[adevărat]].
#:''Tată '''bun'''.''
#(''despre prieteni, vecini etc.'') [[apropiat]]; [[devotat]].
#[[nobil]], [[ales]].
{{-deriv-}}
{{(|cuvinte derivate}}
* [[bunel]]
* [[bunețe]]
* [[bunic]]
* [[bunicel]]
* [[bunișor]]
{{-}}
* [[bunuț]]
* [[nebun]]
* [[preabun]]
* [[răzbuna]]
* [[străbun]]
* [[îmbuna]]
{{)}}
{{-comp-}}
* [[bun-simț]]
* [[bună purtare]]
* [[certificat de bună-purtare]]
* [[bună-cuviință]]
* [[bun-gust]]
* [[bună-dimineața]]
* [[bună-credință]]
* [[văr bun]], [[vară bună]]
{{-expr-}}
*'''''Bun la inimă''' = milostiv''
*'''''Bun, rău''' = oricum ar fi''
*'''''Fii bun!''' = te rog! ai bunătatea!''
*'''''Cu buna''' = cu vorbe bune; de bunăvoie''
*'''''Sfat bun''' = îndemn înțelept, util, folositor''
*'''''A fi''' (sau '''a ajunge''', '''a încăpea''' etc.) '''în''' (sau '''pe''') '''mâini bune''' = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere''
*'''''A pune o vorbă''' (sau '''un cuvânt''') '''bun(ă) pentru cineva''' = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva''
*'''''A fi în toane bune''' = a fi vesel, bine dispus''
*'''''A i-o face bună''' sau '''a-i face (cuiva) una bună''' = a-i provoca cuiva o supărare''
*'''''Una bună''' = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă''
*'''''A o păți bună''' = a avea necaz''
*(''ir.'') '''''Bună treabă!''' = frumos! halal! n-am ce zice!''
*'''''Na-ți-o bună!''' = asta-mi mai lipsea! asta-i acum!''
*'''''Na-ți-o bună că ți-am dres-o''' (sau '''frânt-o''')= ''se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună''
*'''''Poamă bună'''''='' se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală.''
*'''''Bun de tipar''' (sau '''de imprimat''') = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului''
*'''''Bun pentru...''' = valabil pentru...''
*'''''Bun de gură''' = limbut''
*'''''Bun de mână''' = îndemânatic, abil''
*'''''A o lua de bună''' = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios''
*'''''A o ține (una și) bună''' = a susține un lucru cu încăpățânare'' 
*'''''A ști una și bună''' = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere''
*'''''La ce bun?''' = la ce folosește?''
*'''''A nu-i fi (de-)a buna cuiva''' = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău''
*'''''În bună parte''' = în măsură importantă''
*'''''O bună bucată''' sau '''o bucată bună''' ('''de timp''', '''de loc''' etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.)''
*'''''Într-o bună zi''' (sau '''dimineață''') = cândva, odată; pe neașteptate''
{{-trans-}}
{{(|de calitate superioară}}
*{{afr}}: {{trad|af|goed}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|mirë}}
*{{ara}}: {{trad|ar|جيّد}} (dschéyyid), {{trad|ar|طيّب}} (ṭáyyib), {{trad|ar|حسن}} (‎ḥásan)
*{{hye}}: {{trad|hy|լավ}} (lav)
*{{bre}}: {{trad|br|mat}}
*{{bul}}: {{trad|bg|добър}} (dobăr)
*{{cat}}: {{trad|ca|bo}}
*{{ces}}: {{trad|cs|dobrý}} {{m}}
*{{zho}}: {{trad|zh|好}} (hǎo)
*{{kor}}: {{trad|ko|좋다}} (zota)
*{{hrv}}: {{trad|hr|dobar}}
*{{dan}}: {{trad|da|god}} {{m}}, {{trad|da|godt}} {{n}}
*{{heb}}: {{trad|he|טוב}} (tóv) {{m}}, {{trad|he|טובה}} (tová) {{f}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
*{{epo}}: {{trad|eo|bona}}
*{{est}}: {{trad|et|hea}}
*{{fao}}: {{trad|fo|góður}}
*{{fin}}: {{trad|fi|hyvä}}
*{{fra}}: {{trad|fr|bon}} {{m}}, {{trad|fr|bonne}} {{f}}
*{{fur}}: {{trad|fur|bon}}
*{{fry}}: {{trad|fy|goed}}
*{{deu}}: {{trad|de|gut}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλός}} (kalós), {{trad|el|αγαθός}} (agathós)
*{{hin}}: {{trad|hi|अच्छा}}
*{{yid}}: {{trad|yi|גוט}} (gut)
{{-}}
*{{isl}}: {{trad|is|góður}} {{m}}, {{trad|is|góð}} {{f}}, {{trad|is|gott}} {{n}}
*{{ita}}: {{trad|it|buono}} {{m}}, {{trad|it|buona}} {{f}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|良い}} ([[よい]], yoi), {{trad|ja|善意の}} ([[ぜんいの]], zen'i no)
*{{lat}}: {{trad|la|bonus}} {{m}}, {{trad|la|bona}} {{f}}, {{trad|la|bonum}} {{n}}
*{{lav}}: {{trad|lv|labs}} {{m}}
*{{lit}}: {{trad|lt|geras}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|добар}} (dobar)
*{{hun}}: {{trad|hu|jó}}
*{{nor}}: {{trad|no|god}}, {{trad|no|godt}}
*{{nld}}: {{trad|nl|goed}}
*{{oci}}: {{trad|oc|bon}}
*{{pap}}: {{trad|pap|bon}}
*{{pol}}: {{trad|pl|dobry}} {{m}}, {{trad|pl|dobra}} {{f}}, {{trad|pl|dobre}} {{n}}
*{{por}}: {{trad|pt|bom}} {{m}}, {{trad|pt|boa}} {{f}}
*{{rus}}: {{trad|ru|хороший}} (χoróšij), {{trad|ru|добрый}} (dóbryj) 
*{{srp}}: {{trad|sr|добар}} (dobar)
*{{slk}}: {{trad|sk|dobrý}}
*{{slv}}: {{trad|sl|dober}} {{m}}, {{trad|sl|dobra}} {{f}}, {{trad|sl|dobro}} {{n}}
*{{spa}}: {{trad|es|bueno}} {{m}}, {{trad|es|buena}} {{f}}
*{{swe}}: {{trad|sv|god}} {{c}}, {{trad|sv|gott}} {{n}}
*{{tel}}: {{trad|te|నీతి}} (nIti)
*{{tha}}: {{trad|th|เจตนาดี}} (jètdtànaa dee)
*{{tur}}: {{trad|tr|iyi}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|добрий}}
*{{vie}}: {{trad|vi|tốt}}, {{trad|vi|hay}}, {{trad|vi|tuyệt}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunuri
|art-sg=bunul
|art-pl=bunurile
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunurilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunurilor
}}
#ceea ce este [[util]] sau [[necesar]] [[societate|societății]] sau [[individ]]ului pentru a-i [[asigura]] [[existență|existența]], [[bunăstare]]a.
#(''mai ales la pl.'') [[tot]] ce [[poseda|posedă]] [[cineva]]; [[avut]], [[proprietate]], [[avere]]; [[bogăție]], [[avuție]].
#[[element]] al [[patrimoniu]]lui unei [[persoană|persoane]], care [[putea|poate]] [[consta]] dintr-un [[lucru]] (bun [[corporal]]) sau dintr-un [[drept]] (bun [[incorporal]]).
#[[calitate]], [[virtute]].
#(''rar'') [[rezultat]], [[rod]], [[folos]].
{{-comp-}}
* [[bunuri de consum]]
* [[bune oficii]]
{{-trans-}}
{{(|proprietate}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλό}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=buni
|art-sg=bunul
|art-pl=bunii
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunilor
}}
#(''înv. și pop.'') [[bunic]].
{{-deriv-}}
* [[bună]]
{{-trans-}}
{{(|bunic}}
*{{eng}}: {{trad|en|grandpa}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|παππούς}}
{{)}}

{{-adverb-|ron}}
# (''exprimă o aprobare'') [[bine]], [[da]], [[așa]], [[de acord]].
===Referințe===

* [http://dexonline.ro/ DEX online]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|eng}}
{{-pronunție-}}
*{{AFI}}: {{AFI|/bʌn/}}
{{-substantiv-|eng}}
'''bun''', {{p}} '''[[buns]]'''
# [[bulcă]]
# [[coc]]
{{-expr-}}
* '''''have a bun in the oven''''' = a fi [[însărcinată]]
* '''''made with butter and egg''''' = a fi făcut [[cu ou și oțet]]

{{alta}}

=={{limba|gla}}==
{{cuv|gd}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gla}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gla}}
{{-substantiv-|gla}}
'''bun''' {{m}}, {{p}} '''[[bunan]]'''
# [[bază]], [[fundație]]

{{alta}}

=={{limba|gle}}==
{{cuv|ga}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gle}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gle}}
{{-substantiv-|gle}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunanna
|akk-sg=-
|akk-pl=-
|dat-sg=bun
|dat-pl=bunanna
|gen-sg=buin
|gen-pl=bunanna
}}
'''bun''' {{m}}
# [[bază]]

{{alta}}

=={{limba|jpn}}==
{{cuv|ja}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|jpn}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|jpn}}
{{-substantiv-|jpn}}
'''bun''' (''hiragana'' &lt;big&gt;'''[[ぶん]]'''&lt;/big&gt;, ''katakana'' &lt;big&gt;'''[[分]]'''&lt;/big&gt;)
# [[parte]], [[drept]]
'''bun''' (''hiragana'' &lt;big&gt;'''[[ぶん]]'''&lt;/big&gt;, ''katakana'' &lt;big&gt;'''[[文]]'''&lt;/big&gt;)
# [[propoziție]], [[scrieri]]

[[Categorie:Lingvistică în japoneză]]
{{alta}}

=={{limba|roh}}==
{{cuv|rm}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|roh}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|roh}}
{{-adjectiv-|roh}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|som}}==
{{cuv|so}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|som}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|som}}
{{-substantiv-|som}}
'''bun'''
# [[cafea]]
[[Categorie:Băuturi în somaleză]]

{{alta}}

=={{limba|srn}}==
{{cuv|srn}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|srn}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|srn}}
{{-adjectiv-|srn}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|vol}}==
{{cuv|vo}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|vol}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|vol}}
{{-substantiv-|vol}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=buns
|akk-sg=buni
|akk-pl=bunis
|dat-sg=bune
|dat-pl=bunes
|gen-sg=buna
|gen-pl=bunas
}}
'''bun'''</text>
      <sha1>fbrhimciuvg79trsiikwg9nwi6vcl9i</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014641</id>
      <parentid>1014640</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:31:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1014641</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10430" sha1="spnhaqjvywuvyol78pew5reg5ijx67f" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din latină ''[[bonus]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bun/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=bun
|f-sg=[[bună]]
|m-pl=[[buni]]
|f-pl=[[bune]]
}}
#care are [[calitate|calități]].
#care [[face]] în [[mod]] [[obișnuit]] [[bine]] [[altora]], care se [[purta|poartă]] [[bine]] cu [[alt|alții]]; [[binevoitor]].
#care se [[achita|achită]] de [[obligație|obligațiile]] [[moral]]e și [[social]]e; [[corect]], [[cuviincios]]; [[frumos]], [[milos]].
#(''despre copii'') [[cuminte]], [[ascultător]], [[îndatoritor]]; care are [[grijă]] de [[părinte|părinți]].
#[[caracteristic]] [[om]]ului [[mulțumit]], [[vesel]], [[bine]] [[dispus]].
#care [[face]] sau [[prinde]] [[bine]]; [[plăcut]], [[satisfăcător]], [[agreabil]].
#(''despre mâncăruri și băuturi'') [[gustos]], [[apetisant]], [[ales]].
#[[bogat]], [[abundent]], [[îmbelșugat]].
#(''despre miros'') [[frumos]], [[plăcut]], [[agreabil]]. 
#[[liniștit]], [[tihnit]], fără griji; [[fericit]].
#:''Viață '''bună'''.''
#[[potrivit]], [[apt]] pentru un [[anumit]] [[scop]]; ''p. ext.'' care-și [[îndeplini|îndeplinește]] [[bine]] [[menire]]a.
#(''despre organele corpului sau despre funcțiunile lor'') care [[funcționa|funcționează]] [[bine]].
#(''despre îmbrăcăminte și încălțăminte'') care nu este [[uzat]]; ''p. ext.'' [[nou]], de [[sărbătoare]].
#de [[calitate]] superioară; ''p. ext.'' de [[preț]], [[scump]], [[nou]]; [[veritabil]], [[autentic]]; [[pur]].
#(''despre bani'') care are [[putere]] de [[circulație]].
#[[înzestrat]], [[talentat]], [[priceput]]; ''p. ext.'' [[dibaci]], [[abil]], [[iscusit]].
#[[folositor]], [[util]]; [[avantajos]], [[rentabil]].
#(''în basme și superstiții'') [[prevestitor]] de [[bine]].
#[[zdravăn]], [[puternic]], [[strașnic]]; [[considerabil]], [[mare]].
#[[întreg]], [[plin]]; [[deplin]]; ''p. ext.'' [[mai]] [[mult]] [[decât]]..., și [[mai]] [[bine]]. 
#(''despre legături de rudenie'') de [[sânge]], [[adevărat]].
#:''Tată '''bun'''.''
#(''despre prieteni, vecini etc.'') [[apropiat]]; [[devotat]].
#[[nobil]], [[ales]].
{{-deriv-}}
{{(|cuvinte derivate}}
* [[bunel]]
* [[bunețe]]
* [[bunic]]
* [[bunicel]]
* [[bunișor]]
{{-}}
* [[bunuț]]
* [[nebun]]
* [[preabun]]
* [[răzbuna]]
* [[străbun]]
* [[îmbuna]]
{{)}}
{{-comp-}}
* [[bun-simț]]
* [[bună purtare]]
* [[certificat de bună-purtare]]
* [[bună-cuviință]]
* [[bun-gust]]
* [[bună-dimineața]]
* [[bună-credință]]
* [[văr bun]], [[vară bună]]
{{-expr-}}
*'''''Bun la inimă''' = milostiv''
*'''''Bun, rău''' = oricum ar fi''
*'''''Fii bun!''' = te rog! ai bunătatea!''
*'''''Cu buna''' = cu vorbe bune; de bunăvoie''
*'''''Sfat bun''' = îndemn înțelept, util, folositor''
*'''''A fi''' (sau '''a ajunge''', '''a încăpea''' etc.) '''în''' (sau '''pe''') '''mâini bune''' = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere''
*'''''A pune o vorbă''' (sau '''un cuvânt''') '''bun(ă) pentru cineva''' = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva''
*'''''A fi în toane bune''' = a fi vesel, bine dispus''
*'''''A i-o face bună''' sau '''a-i face (cuiva) una bună''' = a-i provoca cuiva o supărare''
*'''''Una bună''' = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă''
*'''''A o păți bună''' = a avea necaz''
*(''ir.'') '''''Bună treabă!''' = frumos! halal! n-am ce zice!''
*'''''Na-ți-o bună!''' = asta-mi mai lipsea! asta-i acum!''
*'''''Na-ți-o bună că ți-am dres-o''' (sau '''frânt-o''')= ''se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună''
*'''''Poamă bună'''''='' se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală.''
*'''''Bun de tipar''' (sau '''de imprimat''') = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului''
*'''''Bun pentru...''' = valabil pentru...''
*'''''Bun de gură''' = limbut''
*'''''Bun de mână''' = îndemânatic, abil''
*'''''A o lua de bună''' = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios''
*'''''A o ține (una și) bună''' = a susține un lucru cu încăpățânare'' 
*'''''A ști una și bună''' = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere''
*'''''La ce bun?''' = la ce folosește?''
*'''''A nu-i fi (de-)a buna cuiva''' = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău''
*'''''În bună parte''' = în măsură importantă''
*'''''O bună bucată''' sau '''o bucată bună''' ('''de timp''', '''de loc''' etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.)''
*'''''Într-o bună zi''' (sau '''dimineață''') = cândva, odată; pe neașteptate''
{{-trans-}}
{{(|de calitate superioară}}
*{{afr}}: {{trad|af|goed}}
*{{sqi}}: {{trad|sq|mirë}}
*{{ara}}: {{trad|ar|جيّد}} (dschéyyid), {{trad|ar|طيّب}} (ṭáyyib), {{trad|ar|حسن}} (‎ḥásan)
*{{hye}}: {{trad|hy|լավ}} (lav)
*{{bre}}: {{trad|br|mat}}
*{{bul}}: {{trad|bg|добър}} (dobăr)
*{{cat}}: {{trad|ca|bo}}
*{{ces}}: {{trad|cs|dobrý}} {{m}}
*{{zho}}: {{trad|zh|好}} (hǎo)
*{{kor}}: {{trad|ko|좋다}} (zota)
*{{hrv}}: {{trad|hr|dobar}}
*{{dan}}: {{trad|da|god}} {{m}}, {{trad|da|godt}} {{n}}
*{{heb}}: {{trad|he|טוב}} (tóv) {{m}}, {{trad|he|טובה}} (tová) {{f}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
*{{epo}}: {{trad|eo|bona}}
*{{est}}: {{trad|et|hea}}
*{{fao}}: {{trad|fo|góður}}
*{{fin}}: {{trad|fi|hyvä}}
*{{fra}}: {{trad|fr|bon}} {{m}}, {{trad|fr|bonne}} {{f}}
*{{fur}}: {{trad|fur|bon}}
*{{fry}}: {{trad|fy|goed}}
*{{deu}}: {{trad|de|gut}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλός}} (kalós), {{trad|el|αγαθός}} (agathós)
*{{hin}}: {{trad|hi|अच्छा}}
*{{yid}}: {{trad|yi|גוט}} (gut)
{{-}}
*{{isl}}: {{trad|is|góður}} {{m}}, {{trad|is|góð}} {{f}}, {{trad|is|gott}} {{n}}
*{{ita}}: {{trad|it|buono}} {{m}}, {{trad|it|buona}} {{f}}
*{{jpn}}: {{trad|ja|良い}} ([[よい]], yoi), {{trad|ja|善意の}} ([[ぜんいの]], zen'i no)
*{{lat}}: {{trad|la|bonus}} {{m}}, {{trad|la|bona}} {{f}}, {{trad|la|bonum}} {{n}}
*{{lav}}: {{trad|lv|labs}} {{m}}
*{{lit}}: {{trad|lt|geras}}
*{{mkd}}: {{trad|mk|добар}} (dobar)
*{{hun}}: {{trad|hu|jó}}
*{{nor}}: {{trad|no|god}}, {{trad|no|godt}}
*{{nld}}: {{trad|nl|goed}}
*{{oci}}: {{trad|oc|bon}}
*{{pap}}: {{trad|pap|bon}}
*{{pol}}: {{trad|pl|dobry}} {{m}}, {{trad|pl|dobra}} {{f}}, {{trad|pl|dobre}} {{n}}
*{{por}}: {{trad|pt|bom}} {{m}}, {{trad|pt|boa}} {{f}}
*{{rus}}: {{trad|ru|хороший}} (χoróšij), {{trad|ru|добрый}} (dóbryj) 
*{{srp}}: {{trad|sr|добар}} (dobar)
*{{slk}}: {{trad|sk|dobrý}}
*{{slv}}: {{trad|sl|dober}} {{m}}, {{trad|sl|dobra}} {{f}}, {{trad|sl|dobro}} {{n}}
*{{spa}}: {{trad|es|bueno}} {{m}}, {{trad|es|buena}} {{f}}
*{{swe}}: {{trad|sv|god}} {{c}}, {{trad|sv|gott}} {{n}}
*{{tel}}: {{trad|te|నీతి}} (nIti)
*{{tha}}: {{trad|th|เจตนาดี}} (jètdtànaa dee)
*{{tur}}: {{trad|tr|iyi}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|добрий}}
*{{vie}}: {{trad|vi|tốt}}, {{trad|vi|hay}}, {{trad|vi|tuyệt}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunuri
|art-sg=bunul
|art-pl=bunurile
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunurilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunurilor
}}
#ceea ce este [[util]] sau [[necesar]] [[societate|societății]] sau [[individ]]ului pentru a-i [[asigura]] [[existență|existența]], [[bunăstare]]a.
#(''mai ales la pl.'') [[tot]] ce [[poseda|posedă]] [[cineva]]; [[avut]], [[proprietate]], [[avere]]; [[bogăție]], [[avuție]].
#[[element]] al [[patrimoniu]]lui unei [[persoană|persoane]], care [[putea|poate]] [[consta]] dintr-un [[lucru]] (bun [[corporal]]) sau dintr-un [[drept]] (bun [[incorporal]]).
#[[calitate]], [[virtute]].
#(''rar'') [[rezultat]], [[rod]], [[folos]].
{{-comp-}}
* [[bunuri de consum]]
* [[bune oficii]]
{{-trans-}}
{{(|proprietate}}
*{{eng}}: {{trad|en|good}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|καλό}}
{{)}}

{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{m}}
|nom-sg=bun
|nom-pl=buni
|art-sg=bunul
|art-pl=bunii
|dat-sg=bunului
|dat-pl=bunilor
|voc-sg=bunule
|voc-pl=bunilor
}}
#(''înv. și pop.'') [[bunic]].
{{-deriv-}}
* [[bună]]
{{-trans-}}
{{(|bunic}}
*{{eng}}: {{trad|en|grandpa}}
{{-}}
*{{ell}}: {{trad|el|παππούς}}
{{)}}

{{-adverb-|ron}}
# (''exprimă o aprobare'') [[bine]], [[da]], [[așa]], [[de acord]].
===Referințe===

* [http://dexonline.ro/ DEX online]

{{alta}}

=={{limba|eng}}==
{{cuv|en}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|eng}}
{{-pronunție-}}
*{{AFI}}: {{AFI|/bʌn/}}
{{-substantiv-|eng}}
'''bun''', {{p}} '''[[buns]]'''
# [[bulcă]]
# [[coc]]
{{-expr-}}
* '''''have a bun in the oven''''' = a fi [[însărcinată]]
* '''''made with butter and egg''''' = a fi făcut [[cu ou și oțet]]

{{alta}}

=={{limba|gla}}==
{{cuv|gd}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gla}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gla}}
{{-substantiv-|gla}}
'''bun''' {{m}}, {{p}} '''[[bunan]]'''
# [[bază]], [[fundație]]

{{alta}}

=={{limba|gle}}==
{{cuv|ga}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|gle}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|gle}}
{{-substantiv-|gle}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=bunanna
|akk-sg=-
|akk-pl=-
|dat-sg=bun
|dat-pl=bunanna
|gen-sg=buin
|gen-pl=bunanna
}}
'''bun''' {{m}}
# [[bază]]

{{alta}}

=={{limba|jpn}}==
{{cuv|ja}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|jpn}}
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}
{{-substantiv-|jpn}}
'''bun''' (''hiragana'' &lt;big&gt;'''[[ぶん]]'''&lt;/big&gt;, ''katakana'' &lt;big&gt;'''[[分]]'''&lt;/big&gt;)
# [[parte]], [[drept]]
'''bun''' (''hiragana'' &lt;big&gt;'''[[ぶん]]'''&lt;/big&gt;, ''katakana'' &lt;big&gt;'''[[文]]'''&lt;/big&gt;)
# [[propoziție]], [[scrieri]]

[[Categorie:Lingvistică în japoneză]]
{{alta}}

=={{limba|roh}}==
{{cuv|rm}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|roh}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|roh}}
{{-adjectiv-|roh}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|som}}==
{{cuv|so}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|som}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|som}}
{{-substantiv-|som}}
'''bun'''
# [[cafea]]
[[Categorie:Băuturi în somaleză]]

{{alta}}

=={{limba|srn}}==
{{cuv|srn}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|srn}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|srn}}
{{-adjectiv-|srn}}
'''bun'''
# [[#română|bun]]

{{alta}}

=={{limba|vol}}==
{{cuv|vo}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|vol}}
{{-pronunție-}}
{{-pron-lipsă-|vol}}
{{-substantiv-|vol}}
{{substantiv-deu
|gen=
|nom-sg=bun
|nom-pl=buns
|akk-sg=buni
|akk-pl=bunis
|dat-sg=bune
|dat-pl=bunes
|gen-sg=buna
|gen-pl=bunas
}}
'''bun'''</text>
      <sha1>spnhaqjvywuvyol78pew5reg5ijx67f</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>bisilabic</title>
    <ns>0</ns>
    <id>75102</id>
    <revision>
      <id>1014631</id>
      <parentid>735710</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T13:21:36Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>+ sinonime</comment>
      <origin>1014631</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="456" sha1="481qnc8w2wn88v698mwtqcn5lf9dqr8" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[bi-]]'' + ''[[silabic]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bi.si'la.bik/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=bisilabic
|m-pl=[[bisilabici]]
|f-sg=[[bisilabică]]
|f-pl=[[bisilabice]]
}}
#[[format]] din două [[silabă|silabe]].
{{-sin-}}
* [[bisilab]]
* [[desilav]]
* [[disilab]]
* [[disilabic]]
* [[disilav]]
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>481qnc8w2wn88v698mwtqcn5lf9dqr8</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014639</id>
      <parentid>1014631</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:28:22Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>1014639</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="452" sha1="no7ehtnhiq3tc8joz316hf9fyl9slrb" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''[[bi-]]'' + ''[[silabic]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bi.si'la.bik/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=bisilabic
|m-pl=[[bisilabici]]
|f-sg=[[bisilabică]]
|f-pl=[[bisilabice]]
}}
#[[format]] din două [[silabă|silabe]].
{{-sin-}}
* [[bisilab]], [[desilav]], [[disilab]], [[disilabic]], [[disilav]]
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>no7ehtnhiq3tc8joz316hf9fyl9slrb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>mariaj</title>
    <ns>0</ns>
    <id>108187</id>
    <revision>
      <id>1014633</id>
      <parentid>887383</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T17:39:32Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Ioan-Cristian</username>
        <id>18345</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>Adăugat traduceri.</comment>
      <origin>1014633</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="583" sha1="f8v7jfchmyddwqptqry2si14pfj4t2b" xml:space="preserve">{{wikipedia}}
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[mariage]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ma.ri'aʒ/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=mariaj
|nom-pl=mariaje
|art-sg=mariajul
|art-pl=mariajele
|dat-sg=mariajului
|dat-pl=mariajelor
|voc-sg=mariajule
|voc-pl=mariajelor
}}
#(''livr.'') [[căsătorie]], [[căsnicie]].
{{-trans-}}
{{(}}
* {{eng}}: {{trad|en|marriage}}
* {{fra}}: {{trad|fr|mariage}}
{{-}}
* {{deu}}: {{trad|de|Vermählung}}
{{)}}
{{-anagr-}}
* [[arimaj]]
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>f8v7jfchmyddwqptqry2si14pfj4t2b</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Apendice:Glosar</title>
    <ns>102</ns>
    <id>211388</id>
    <revision>
      <id>1014632</id>
      <parentid>1014620</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T15:00:01Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* B */ + 1</comment>
      <origin>1014632</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="166577" sha1="swreib7h2xb8idrxfva3wl4cfe40wc4" xml:space="preserve">Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar.

{{Cuprins alfabet}}

== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[absolutiv]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[morfologic]] [[specific]] unor [[limbi indo-europene|limbi neindo-europene]] de [[tip]] [[ergativ]], [[aflat]] în [[opoziție]] cu ergativul.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
* '''[[anaforă]]''' - [[fenomen]] [[sintactic]]o-[[semantic]] [[consta|constând]] în [[reluare]]a printr-un [[substitut]] a unui [[termen]] [[plin]] [[referențial]], [[exprimat]] [[anterior]].
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[animat]], [[gen]]ul ~''' - [[clasă]] [[lexical]]ă de [[substantiv]]e [[denumi]]nd [[ființă|ființe]] [[însuflețit]]e, [[persoană|persoane]] și [[animal]]e.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul.
* '''[[atestare]]''' - [[prezență]] a unui [[cuvânt]] într-un [[text]] [[scris]], [[mărturie]] a [[existență|existenței]] sale în [[limbă]]. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /v/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[bowdlerizare]]''' - [[eliminare]] dintr-un [[text]] a [[pasaj]]elor [[considerat]]e [[ofensator|ofensatoare]] sau [[vulgar]]e; [[sinonim]]: ''[[expurgare]]''.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /c/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].


{{Cuprins alfabet}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[diereză]]''' - [[disociere]]a în [[pronunțare]] a unui [[diftong]] în [[element]]ele lui [[component]]e.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].


{{Cuprins alfabet}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]].
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].


{{Cuprins alfabet}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].


{{Cuprins alfabet}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.


{{Cuprins alfabet}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 


{{Cuprins alfabet}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].


{{Cuprins alfabet}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').


{{Cuprins alfabet}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.


{{Cuprins alfabet}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].


{{Cuprins alfabet}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.


{{Cuprins alfabet}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
* '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]].
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].


{{Cuprins alfabet}}

== P ==
* '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii.
* '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]].
* '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]].
* '''[[paragogă]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[epiteză]].
* '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt.
{{Wikipedia|Paronim}}
* '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]].
{{Wikipedia|Parte de vorbire}}
* '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]].
* '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]].
* '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. 
* '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]].
* '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia.
{{Wikipedia|Persoană (gramatică)}}
* '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]].
* '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]].
{{Wikipedia|Pleonasm}}
* '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]].
* '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''.
{{Wikipedia|Pluralis majestatis}}
* '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul.
* '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]].
* '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. 
{{Wikipedia|Poligloție}}
* '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''.
* '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]].
* '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă.
* '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Prezumtiv}}
* '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. 
* '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''.
{{Wikipedia|Propoziție gramaticală}}
* '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. 
* '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''.
* '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]].
{{Wikipedia|Propoziție atributivă}}
* '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă.
* '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul.
* '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]].
{{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}}
* '''[[propoziție circumstanțială]]''' -  [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție.
* '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă.
{{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}}
* '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[propoziție de excepție]]''' -  [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]].
* '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''.
{{Wikipedia|Propoziție principală}}
* '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]].
* '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''.
* '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''.
{{Wikipedia|Psiholingvistică}}
* '''[[psiholingvistică]]'''  - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc.
* '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. 
* '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' -  [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]].
* '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== R ==
{{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}}
* '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''.
* '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]].
* '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Raport de coordonare}} 
* '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a.
* '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]].
* '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]].
* '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''.
* '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e.
* '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă.
* '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă.
{{Wikipedia|Recțiune}}
* '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor.
* '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]].
{{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}}
* '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]].
* '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''.
{{Wikipedia|Reduplicare}}
* '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă.
* '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă.
{{Wikipedia|Registru de limbă}}
* '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''.
* '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc.
* '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă.
* '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]].
* '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii.
{{Wikipedia|Limba rusă}}
* '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''.


{{Cuprins alfabet}}

== S ==
{{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}}
* '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''.
* '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''.
{{Wikipedia|Limba sârbocroată}}
* '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]].
* '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Schimbare fonetică}}
* '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]].
* '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]].
* '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]].
* '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]].
{{Wikipedia|Semantică}}
* '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''.
* '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''.
{{Wikipedia|Semiotică}}
* '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora.
* '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''.
{{Wikipedia|Semivocală}}
* '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''.
* '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]].
* '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc.
{{Wikipedia|Semn diacritic}}
* '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă.
* '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''.
* '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia.
* '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia.
{{Wikipedia|Peiorativ}}
* '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]].
* '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului.
* '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia.
* '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''.
* '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]].
* '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]].
* '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''.
{{Wikipedia|Sincronic și diacronic}}
* '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]].
* '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''.
{{Wikipedia|Limba slavonă}}
* '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]].
* '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e.
* '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă.
* '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]].
{{Wikipedia|Standard Average European}}
* '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]].
* '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]].
{{Wikipedia|Strat (lingvistică)}}
* '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]].
* '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}}
* '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv.
* '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]].
{{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}}
* '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]].
{{Wikipedia|Subiect (gramatică)}}
* '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]].
* '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]].
* '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate.
* '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele).
* '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]].
* '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]].
* '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i.
* '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]].
* '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== Ș ==
* '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== T ==
* '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]].
{{Wikipedia|Tautologie}}
* '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție.
* '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]].
* '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă.
* '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e.
* '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e.
{{Wikipedia|Teoria relevanței}}
* '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]].
* '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e.
* '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență.
{{Wikipedia|Terminologie}}
* '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]].
* '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]].
{{Wikipedia|Timp (gramatică)}}
* '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri.
* '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]].
{{Wikipedia|Tipologie lingvistică}}
* '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă.
* '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]].
{{Wikipedia|Topică V1}}
* '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului.
{{Wikipedia|Traducere}}
* '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia.
* '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]).
* '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]].
{{Wikipedia|Traducere mobilă}}
* '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]].
* '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]].
* '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]].
* '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]].
{{Wikipedia|Transliterare}}
* '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]].
* '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. 
* '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]].


{{Cuprins alfabet}}

== U ==
{{Wikipedia|Umlaut}}
* '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut.
* '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor.
* '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''.
* '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor.


{{Cuprins alfabet}}

== V ==
{{Wikipedia|Valență (lingvistică)}}
* '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia.
* '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]].
* '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element.
* '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”).
{{Wikipedia|Verb}}
* '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]].
* '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei.
{{Wikipedia|Verb auxiliar}}
* '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc.
* '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''.
* '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''.
* '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor.
* '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor.
{{Wikipedia|Virgulă}}
* '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]).
* '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i.
* '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]].
{{Wikipedia|Vocală}}
* '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. 
* '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi.
{{Wikipedia|Volapük}}
* '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e.
* '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''.
{{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}}
* '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]].
* '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e.
* '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]].
* '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă.


{{Cuprins alfabet}}

== X ==
* '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e.

{{Cuprins alfabet}}

[[Categorie:Apendice]]</text>
      <sha1>swreib7h2xb8idrxfva3wl4cfe40wc4</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014664</id>
      <parentid>1014632</parentid>
      <timestamp>2026-09-26T05:35:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>/* C */ typo</comment>
      <origin>1014664</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="166577" sha1="ihfxc3t0e7edv9eu14a49shnk9hbwgr" xml:space="preserve">Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar.

{{Cuprins alfabet}}

== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[absolutiv]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[morfologic]] [[specific]] unor [[limbi indo-europene|limbi neindo-europene]] de [[tip]] [[ergativ]], [[aflat]] în [[opoziție]] cu ergativul.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
* '''[[anaforă]]''' - [[fenomen]] [[sintactic]]o-[[semantic]] [[consta|constând]] în [[reluare]]a printr-un [[substitut]] a unui [[termen]] [[plin]] [[referențial]], [[exprimat]] [[anterior]].
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[animat]], [[gen]]ul ~''' - [[clasă]] [[lexical]]ă de [[substantiv]]e [[denumi]]nd [[ființă|ființe]] [[însuflețit]]e, [[persoană|persoane]] și [[animal]]e.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul.
* '''[[atestare]]''' - [[prezență]] a unui [[cuvânt]] într-un [[text]] [[scris]], [[mărturie]] a [[existență|existenței]] sale în [[limbă]]. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /v/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[bowdlerizare]]''' - [[eliminare]] dintr-un [[text]] a [[pasaj]]elor [[considerat]]e [[ofensator|ofensatoare]] sau [[vulgar]]e; [[sinonim]]: ''[[expurgare]]''.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /k/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].


{{Cuprins alfabet}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[diereză]]''' - [[disociere]]a în [[pronunțare]] a unui [[diftong]] în [[element]]ele lui [[component]]e.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].


{{Cuprins alfabet}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]].
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].


{{Cuprins alfabet}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].


{{Cuprins alfabet}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.


{{Cuprins alfabet}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 


{{Cuprins alfabet}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].


{{Cuprins alfabet}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').


{{Cuprins alfabet}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.


{{Cuprins alfabet}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].


{{Cuprins alfabet}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.


{{Cuprins alfabet}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
* '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]].
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].


{{Cuprins alfabet}}

== P ==
* '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii.
* '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]].
* '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]].
* '''[[paragogă]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[epiteză]].
* '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt.
{{Wikipedia|Paronim}}
* '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]].
{{Wikipedia|Parte de vorbire}}
* '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]].
* '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]].
* '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. 
* '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]].
* '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia.
{{Wikipedia|Persoană (gramatică)}}
* '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]].
* '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]].
{{Wikipedia|Pleonasm}}
* '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]].
* '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''.
{{Wikipedia|Pluralis majestatis}}
* '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul.
* '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]].
* '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. 
{{Wikipedia|Poligloție}}
* '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''.
* '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]].
* '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă.
* '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Prezumtiv}}
* '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. 
* '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''.
{{Wikipedia|Propoziție gramaticală}}
* '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. 
* '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''.
* '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]].
{{Wikipedia|Propoziție atributivă}}
* '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă.
* '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul.
* '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]].
{{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}}
* '''[[propoziție circumstanțială]]''' -  [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție.
* '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă.
{{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}}
* '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[propoziție de excepție]]''' -  [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]].
* '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''.
{{Wikipedia|Propoziție principală}}
* '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]].
* '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''.
* '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''.
{{Wikipedia|Psiholingvistică}}
* '''[[psiholingvistică]]'''  - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc.
* '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. 
* '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' -  [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]].
* '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== R ==
{{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}}
* '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''.
* '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]].
* '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Raport de coordonare}} 
* '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a.
* '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]].
* '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]].
* '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''.
* '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e.
* '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă.
* '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă.
{{Wikipedia|Recțiune}}
* '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor.
* '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]].
{{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}}
* '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]].
* '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''.
{{Wikipedia|Reduplicare}}
* '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă.
* '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă.
{{Wikipedia|Registru de limbă}}
* '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''.
* '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc.
* '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă.
* '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]].
* '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii.
{{Wikipedia|Limba rusă}}
* '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''.


{{Cuprins alfabet}}

== S ==
{{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}}
* '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''.
* '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''.
{{Wikipedia|Limba sârbocroată}}
* '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]].
* '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Schimbare fonetică}}
* '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]].
* '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]].
* '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]].
* '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]].
{{Wikipedia|Semantică}}
* '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''.
* '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''.
{{Wikipedia|Semiotică}}
* '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora.
* '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''.
{{Wikipedia|Semivocală}}
* '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''.
* '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]].
* '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc.
{{Wikipedia|Semn diacritic}}
* '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă.
* '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''.
* '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia.
* '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia.
{{Wikipedia|Peiorativ}}
* '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]].
* '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului.
* '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia.
* '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''.
* '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]].
* '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]].
* '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''.
{{Wikipedia|Sincronic și diacronic}}
* '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]].
* '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''.
{{Wikipedia|Limba slavonă}}
* '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]].
* '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e.
* '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă.
* '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]].
{{Wikipedia|Standard Average European}}
* '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]].
* '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]].
{{Wikipedia|Strat (lingvistică)}}
* '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]].
* '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}}
* '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv.
* '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]].
{{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}}
* '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]].
{{Wikipedia|Subiect (gramatică)}}
* '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]].
* '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]].
* '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate.
* '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele).
* '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]].
* '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]].
* '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i.
* '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]].
* '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== Ș ==
* '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== T ==
* '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]].
{{Wikipedia|Tautologie}}
* '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție.
* '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]].
* '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă.
* '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e.
* '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e.
{{Wikipedia|Teoria relevanței}}
* '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]].
* '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e.
* '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență.
{{Wikipedia|Terminologie}}
* '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]].
* '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]].
{{Wikipedia|Timp (gramatică)}}
* '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri.
* '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]].
{{Wikipedia|Tipologie lingvistică}}
* '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă.
* '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]].
{{Wikipedia|Topică V1}}
* '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului.
{{Wikipedia|Traducere}}
* '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia.
* '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]).
* '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]].
{{Wikipedia|Traducere mobilă}}
* '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]].
* '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]].
* '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]].
* '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]].
{{Wikipedia|Transliterare}}
* '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]].
* '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. 
* '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]].


{{Cuprins alfabet}}

== U ==
{{Wikipedia|Umlaut}}
* '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut.
* '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor.
* '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''.
* '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor.


{{Cuprins alfabet}}

== V ==
{{Wikipedia|Valență (lingvistică)}}
* '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia.
* '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]].
* '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element.
* '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”).
{{Wikipedia|Verb}}
* '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]].
* '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei.
{{Wikipedia|Verb auxiliar}}
* '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc.
* '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''.
* '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''.
* '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor.
* '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor.
{{Wikipedia|Virgulă}}
* '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]).
* '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i.
* '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]].
{{Wikipedia|Vocală}}
* '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. 
* '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi.
{{Wikipedia|Volapük}}
* '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e.
* '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''.
{{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}}
* '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]].
* '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e.
* '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]].
* '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă.


{{Cuprins alfabet}}

== X ==
* '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e.

{{Cuprins alfabet}}

[[Categorie:Apendice]]</text>
      <sha1>ihfxc3t0e7edv9eu14a49shnk9hbwgr</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014666</id>
      <parentid>1014664</parentid>
      <timestamp>2026-09-26T06:55:28Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>/* G */ + 1</comment>
      <origin>1014666</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="166661" sha1="pa78yu95tnipigu14qkp4ohzr0o1wql" xml:space="preserve">Acest glosar cuprinde o listă alfabetică de termeni lingvistici și lexicografici relevanți pentru înțelegerea definițiilor și explicațiilor din dicționar.

{{Cuprins alfabet}}

== A ==
{{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}}
* '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]].
* '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]].
* '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]].
* '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''.
{{Wikipedia|Abreviere}}
* '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere.
* '''[[absolutiv]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[morfologic]] [[specific]] unor [[limbi indo-europene|limbi neindo-europene]] de [[tip]] [[ergativ]], [[aflat]] în [[opoziție]] cu ergativul.
* '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]].
* '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. 
* '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]].
{{Wikipedia|Accent}}
* '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. 
* '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]].
* '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]].
* '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent.
* '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''.
* '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. 
* '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]].
* '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]].
* '''[[acceptabilitate]]''' -  [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i.
* '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc.
* '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc.
* '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]].
{{Wikipedia|Acord (gramatică)}}
* '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.).
* '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă.
* '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]].
* '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]].
{{Wikipedia|Acronim}}
* '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte.
* '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. 
* '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc.
* '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]).
* '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]].
* '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt.
* '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile.
{{Wikipedia|Cazul acuzativ}}
* '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]].
* '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]].
* '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor.
* '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]].
{{Wikipedia|Adjectiv}}
* '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]].
* '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc.
{{Wikipedia|Adjectiv pronominal}}
* '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]].
* '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]].
* '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]].
* '''[[adnominal]]''' -  (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''.
* '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. 
* '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui.
{{Wikipedia|Adverb}}
* '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]].
* '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]].
{{Wikipedia|Afereză}}
* '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele.
* '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva.
* '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc.
{{Wikipedia|Afix}}
* '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă.
* '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]].
* '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''.
* '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă.
* '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''.
* '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]].
{{Wikipedia|Consoană africată}} 
* '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''.
* '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e.
* '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă.
* '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''.
{{Wikipedia|Limbă aglutinantă}}
* '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]].
* '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''.
* '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e.
* '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e.
* '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]].
{{Wikipedia|Alfabet}}
* '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]].
* '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''.
* '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]].
* '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''.
{{Wikipedia|Alofon}}
* '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]].
* '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat.
{{Wikipedia|Alomorf}}
* '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]].
* '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]].
* '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet.
{{Wikipedia|Alternanță foneică}}
* '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''.
* '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]].
* '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]).
* '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]].
* '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''.
* '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]).
{{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}}
* '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''.
* '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''.
* '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]].
* '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]].
{{Wikipedia|Anacolut}}
* '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]].
* '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''.
* '''[[anaforă]]''' - [[fenomen]] [[sintactic]]o-[[semantic]] [[consta|constând]] în [[reluare]]a printr-un [[substitut]] a unui [[termen]] [[plin]] [[referențial]], [[exprimat]] [[anterior]].
{{Wikipedia|Anagramă}}
* '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt.
* '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''.
* '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]].
* '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. 
* '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea.
* '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]].
* '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]].
* '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora.
* '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e.
{{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}}
* '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt.
* '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e.
* '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]].
* '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. 
* '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Anglicism}}
* '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''.
* '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză.
* '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]].
* '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]].
* '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''.
* '''[[animat]], [[gen]]ul ~''' - [[clasă]] [[lexical]]ă de [[substantiv]]e [[denumi]]nd [[ființă|ființe]] [[însuflețit]]e, [[persoană|persoane]] și [[animal]]e.
* '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e.
* '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''.
* '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''.
* '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. 
{{Wikipedia|Antonim}}
* '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]].
* '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă.
* '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''.
{{Wikipedia|Antroponimie}}
* '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]].
* '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''.
{{Wikipedia|Aorist}}
* '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e.
* '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]].
* '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]].
* '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor.
* '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i.
* '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Apocopă}}
* '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale.
* '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''.
* '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
{{Wikipedia|Apoziție}}
* '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]).
* '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]].
{{Wikipedia|Limba aramaică}}
* '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i).
* '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el).
* '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]].
* '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]].
{{Wikipedia|Argou}}
* '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.)
{{Wikipedia|Arhaism}}
* '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă.
* '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e.
* '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Limba armeană}}
* '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e.
* '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''.
{{Wikipedia|Limba aromână}}
* '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]].
* '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. 
{{Wikipedia|Articol (gramatică)}}
* '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e.
* '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]].
* '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]].
* '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]].
* '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]].
{{Wikipedia|Asibilație}}
* '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]].
{{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}}
* '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia.
* '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]].
* '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă.
* '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]].
* '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]].
{{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}}
* '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]].
* '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al.
* '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]].
* '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e.
* '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]].
{{Wikipedia|Asterisc}}
* '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]].
* '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''.
* '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]].
* '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică.
* '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul.
* '''[[atestare]]''' - [[prezență]] a unui [[cuvânt]] într-un [[text]] [[scris]], [[mărturie]] a [[existență|existenței]] sale în [[limbă]]. 
* '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]].
* '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]).
* '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''.
* '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]].
* '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte.
* '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]].
{{Wikipedia|Atribut}}
* '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia.
* '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului.
{{Wikipedia|Augmentativ}}
* '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix.
* '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]].
{{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}}
* '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est.
* '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]].
* '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. 
* '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]'').
{{Wikipedia|Limba avară}}
* '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]].
* '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru.
{{Wikipedia|Limba azeră}}
* '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]].
* '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== B ==
* '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]].
{{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}}
* '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului.
* '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e.
* '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e.
* '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]].
* '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e.
{{Wikipedia|Barbarism}}
* '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]].
* '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i.
* '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă.
* '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]].
{{Wikipedia|Limba bașchiră}}
* '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i.
* '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect.
* '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]].
{{Wikipedia|Limba belarusă}}
* '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]].
* '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]].
{{Wikipedia|Limbi berbere}}
* '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i.
* '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /v/. 
* '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/).
* '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi.
* '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă.
{{Wikipedia|Bilingvism}}
* '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e.
* '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e.
* '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i.
* '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''.
* '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]].
* '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e.
* '''[[bowdlerizare]]''' - [[eliminare]] dintr-un [[text]] a [[pasaj]]elor [[considerat]]e [[ofensator|ofensatoare]] sau [[vulgar]]e; [[sinonim]]: ''[[expurgare]]''.
* '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]].
* '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i.
* '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă.
{{Wikipedia|Limba bulgară}}
* '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e.
* '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga.
{{Wikipedia|Buzzword}}
* '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== C ==
{{Wikipedia|Cacofonie}}
* '''[[cacofonie]]''' - [[asociație]] de [[sunet]]e [[neplăcut]]e [[auz]]ului, care [[trebui]]e [[evita]]te.
* '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re [[greșit]]ă.
* '''[[cacologie]]''' - [[construcție]] [[gramatical]]ă, [[locuțiune]] sau [[expresie]] [[greșit]]ă.
{{Wikipedia|Calc (lingvistică)}}
* '''[[calc]]''' - [[traducere]]a din [[alt]]ă [[limbă]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[adăugare]]a la un cuvânt a unui [[sens]] [[nou]] după [[model]]ul unui cuvânt [[străin]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[împrumut]] [[semantic]]''.
* '''[[calc lexical]]''' - [[aspect]] al [[împrumut]]ului [[lexic]]al, care [[consta|constă]] în [[atribuire]]a de [[sens]]uri [[nou|noi]], după [[model]] [[străin]], unor [[cuvânt|cuvinte]] [[existent]]e în [[limbă]].
* '''[[calc gramatical]]''' - [[copiere]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă a unui [[procedeu]] [[morfologic]] sau [[sintactic]].
* '''[[calc frazeologic]]''' - [[copiere]] a [[structură|structurii]] unui [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] un [[conținut]] [[unic]] și [[forma|formează]] o [[unitate]] [[frazeologic]]ă.
* '''[[calchiere]]''' - [[formare]]a de [[cuvânt|cuvinte]] sau [[expresie|expresii]] [[noi|noi]] sau [[îmbogățire]]a unui [[cuvânt]] sau unei expresie cu un [[sens]] nou cu [[ajutor]]ul unui [[calc]].
* '''[[calitate]]''' - vezi ''[[timbru]]''.
* '''[[calmucă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[limbi mongolice|mongolă]], [[vorbit]]ă de [[calmuc]]i.
* '''[[canal fonator]]''' - [[spațiu]]l dintre [[organ]]ele [[vorbire|vorbirii]] prin care [[trece]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] și a cărui [[formă]] [[determina|determină]] [[caracteristică|caracteristicile]] [[sunet]]elor. 
* '''[[cantitate]]''' - [[durată]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[capacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /k/. 
* '''[[catalană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[romanic]]ă [[vorbit]]ă în [[Catalonia]] și în [[regiune|regiunile]] [[învecinat]]e.
{{Wikipedia|Categorie gramaticală}}
* '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologic]]ă [[fundamental]]ă care [[caracteriza|caracterizează]] [[anumit]]e [[parte de vorbire|părți de vorbire]] ([[flexibil]]e) și care este [[exprimat]]ă [[gramatical]] prin [[schimbare]]a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin [[îmbinare|îmbinări]] de cuvinte; [[exemple]]: [[gen]]ul, [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[persoană|persoana]], [[timp]]ul, [[mod]]ul.
* '''[[caucazian|caucaziene]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Caucaz]], din care [[face|fac]] [[parte]] [[georgiană|georgiana]], [[cecen]]a etc.
* '''[[cauzativ]]''' - vezi ''[[factitiv]]''.
{{Wikipedia|Caz (gramatică)}}
* '''[[caz]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[substantiv]]ului, prin care se [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[logic]]e dintre [[acest]]a și [[alt]]e [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; [[fiecare]] dintre [[formă|formele]] [[flexionar]]e ale substantivului, prin care se exprimă [[funcție|funcțiile]] sale [[sintactic]]e.
* '''[[caz oblic]]''' - [[nume]] [[dat]] [[uneori]] în [[gramatică|gramatica]] [[română]] [[caz]]urilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica [[alt]]or [[limbă|limbi]], în [[mod]] [[curent]], tuturor [[caz]]urilor, cu [[excepție|excepția]] [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului.
* '''[[cazual]]''' - care [[arăta|arată]] [[caz]]ul.
{{Wikipedia|Limba cehă}}
* '''[[cehă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slav]]ă din [[grup]]ul [[occidental]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Cehia]].
* '''[[limbi celtice|celtice, limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] [[vorbit]]e, în [[antichitate|Antichitate]], de [[vechi]]i [[gali]] și, [[astăzi]], de [[breton]]i, [[irlandez]]i, [[scoțian|scoțieni]] etc.
* '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t, în [[evoluție|evoluția]] ei, [[sunet]]ele [[velar]]e /c/ și /g/ [[nealterat]]e [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemple]]: [[greacă|greaca]], [[limbă|limbile]] [[romanic]]e, [[limbi germanice|limbile germanice]]; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''.
* '''[[cezură]]''' - [[pauză]] de [[respirație]] între [[două]] [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze.
* '''[[chestionar]]''' - [[listă]] de [[întrebare|întrebări]] [[întocmit]]ă de [[lingvist|lingviști]] cu [[scop]]ul de a [[obține]] [[răspuns]]uri [[privitor|privitoare]] la [[fenomen]]ele de [[limbă]].
* '''[[chimograf]]''' - [[aparat]] [[folosit]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru [[înregistrare]]a [[traseu|traseelor]] [[corespunzător|corespunzătoare]] unor [[caracteristică|caracteristici]] [[articulatoriu|articulatorii]] sau [[acustic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''[[perifrază]]''.
* '''[[circumstanțial]]''' - care [[depinde]] de o [[circumstanță]]; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''.
* '''[[citare]]''' - [[reproducere]] [[exact]]ă a celor [[spus]]e sau [[scris]]e de [[cineva]].
* '''[[citire erasmică]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[stabilit]] de Erasmus din Rotterdam, în [[conformitate]] cu [[pronunțare]]a [[antic]]ă.
* '''[[citire reuchliniană]]''' - [[sistem]] de [[citire]] a [[limbă|limbii]] [[greacă|grecești]] [[vechi]], [[numit]] după Johann Reuchlin, [[bazat]] pe [[normă|normele]] de [[pronunțare]] din [[greacă|greaca nouă]].
* '''[[ciunism]]''' - [[preferință]] [[manifestat]]ă de Aron Pumnul pentru [[cuvânt|cuvintele]] cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''[[ortografie italienizantă]]''.
* '''[[clasem]]''' - [[ansamblu]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] [[semantic]]e [[minimal]]e ale unei [[unitate|unități]] [[lexical]]e. 
* '''[[clasificare genealogică]]''' - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[înrudire]]a [[acest]]ora, în [[sens]]ul [[proveniență|provenienței]] dintr-o limbă [[comun]]ă [[inițial]]ă.
* '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - [[clasificare]] a [[limbă|limbilor]] [[bazat]]ă pe [[particularitate|particularitățile]] [[structură|structurii]] [[gramatical]]e a [[acest]]ora.
* '''[[clișeu lexical]]''' - vezi ''[[șablon]]''.
{{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}}
* '''[[coalescență]]''' - [[schimbare]] [[fonetic]]ă ce [[consta|constă]] în [[fuziune]]a a [[două]] [[sunet]]e într-unul [[singur]].
* '''[[cod]]''' - [[sistem]] de [[semn]]e sau de [[semnal]]e [[convențional]]e care [[servi|servește]] la [[transmitere]]a unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]].
* '''[[codare]]''' - [[transformare]] a unui [[text]] [[scris]] în [[limbaj]] [[obișnuit]] în [[grup]]e de [[semn]]e, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], [[potrivit]] [[echivalență|echivalențelor]] [[stabilit]]e într-un [[cod]].
{{Wikipedia|Complement}}
* '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] [[secundar]]ă care [[determina|determină]] un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] [[predicativ]]ă.
* '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care [[arăta|arată]] [[împrejurare]]a în care se [[desfășura|desfășoară]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care [[desemna|desemnează]] [[obiect]]ul sau [[fapt]]ul ce [[exprima|exprimă]] o [[excepție]] în [[raport]] cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul.
* '''[[complement circumstanțial de timp]]''' -  [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul când se [[petrece]] o [[acțiune]] sau când [[exista|există]] o [[stare]] ori o [[însușire]].
* '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - [[complement circumstanțial]] care [[arăta|arată]] [[mijloc]]ul prin care se [[realiza|realizează]] o [[acțiune]]; vezi și ''[[instrumental]]''.
{{Wikipedia|Complement de agent}}
* '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul [[logic]] al [[acțiune|acțiunii]] unui [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[complement direct]]''' - [[complement]] care [[exprima|exprimă]] [[obiect]]ul asupra căruia se [[răsfrânge]] [[direct]] [[acțiune]]a unui [[verb]]; [[sinonim]]: ''[[obiect direct]]''.
* '''[[compunere]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[combinare]]a a [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]-[[bază]].
{{Wikipedia|Comunicare}}
* '''[[comunicare]]''' - [[transmitere]] sau [[schimb]] [[reciproc]] de [[cunoștință|cunoștințe]], [[informație|informații]] prin [[intermediu]]l unui [[limbaj]] [[articulat]].
* '''[[comunicare orală]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[viu]] [[grai]];
* '''[[comunicare scrisă]]''' - [[transmitere]] de [[informație]] prin [[intermediu]]l [[scris]]ului.
* '''[[comunitate lingvistică]]''' - [[grup]] [[uman]] ai cărui [[membru|membri]] au în [[comun]] o [[singur]]ă [[varietate]] [[lingvistic]]ă și [[normă|normele]] [[întrebuințare|întrebuințării]] sale [[corespunzător|corespunzătoare]].
* '''[[comutare]]''' - [[înlocuire]]a unui [[element]] [[lingvistic]] cu [[alt]]e elemente lingvistice din [[același]] [[plan]], pentru a i se [[determina]] [[valoare]]a în [[limbă]].
{{Wikipedia|Concordanța timpurilor}}
* '''[[concordanța timpurilor]]''' - [[potrivire]], [[acord]] între [[timp]]ul din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[propoziție principală|regentă]].
* '''[[concordanță]]''' - [[specie]] de [[glosar]] [[consta|constând]] în [[lista]]rea [[cuvânt|cuvintelor]], [[însoțit]]e [[fiecare]] de un [[microcontext]] pentru [[înțelegere]]a [[acest]]ora.
{{Wikipedia|Condițional}}
* '''[[condițional]]''' - [[aspect]] al [[mod]]ului [[condițional]]-[[optativ]] care [[presupune]] [[realizare]]a unei [[acțiune|acțiuni]] [[numai]] cu [[îndeplinire]]a unei [[condiție|condiții]].
* '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă [[dorit]]ă și o [[posibilitate]] [[realizabil]]ă.
* '''[[conectiv]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] o [[relație]], o [[legătură]] în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de [[exemplu]]: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]).
* '''[[congruență]]''' - [[acord]] dintre [[subiect]] și [[predicat]].
{{Wikipedia|Conjugare}}
* '''[[conjugare]]''' - [[modificare]] a [[formă|formei]] [[verb]]elor în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e de [[persoană]], [[număr]], [[timp]], [[mod]] și [[diateză]]; [[categorie]] sau [[grupă]] de [[verb]]e [[rezultat]]ă dintr-o [[clasificare]] al cărei [[criteriu]] este [[terminație|terminația]] [[infinitiv]]ului [[scurt]].
* '''[[conjunctiv]]'''  - [[mod]] al [[verb]]ului care [[exprima|exprimă]] o [[posibilitate]] [[real]]ă și [[realizabil]]ă.
{{Wikipedia|Conjuncție}}
* '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care [[lega|leagă]], în [[cadru]]l [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[omogen]]e sau [[eterogen]]e, [[realiza|realizând]] [[raport]]uri de [[coordonare]] sau [[subordonare]].
* '''[[conjuncție adversativă]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție adversativă]].
* '''[[conjuncție cauzală]]''' - [[conjuncție]] care [[introduce]] o [[propoziție cauzală]]. 
* '''[[conjuncționalizare]]''' - [[trecere]], prin [[conversiune]], a unui [[adverb]] [[relativ]] sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]].
* '''[[conotație]]''' - [[restrângere]] sau [[extindere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] în [[funcție]] de [[context]].
{{Wikipedia|Consoană}}
* '''[[consoană]]''' - [[sunet]] [[format]] prin [[închidere]]a [[total]]ă și [[deschidere]]a [[brusc]]ă a [[canal]]ului [[vorbitor]] într-un [[punct]] [[oarecare]] al [[parcurs]]ului său.
* '''[[consoană africată]]''' - [[consoană]] care se [[pronunța|pronunță]] prin [[închidere]]a și [[deschidere]]a [[treptat]]ă, nu [[brusc]]ă, a [[canal]]ului [[fonator]], [[urmat]]e de o [[constricție]] a [[acest]]uia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[consoană semioclusivă]]''.
* '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se [[produce]], fără [[flux]] de [[aer]] [[turbulent]], în [[tract]]ul [[vocal]].
* '''[[consoană fricativă]]''' - [[consoană]] [[pronunțat]]ă prin [[strâmtare]]a [[canal]]ului [[fonator]] și prin [[frecare]]a [[aer]]ului de [[perete|pereții]] [[acest]]uia.
* '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] care [[apărea|apare]] în [[anumit]]e [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e, cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{IPA|[ʑ]}}.
* '''[[consoană nazală palatală]]''' - [[sunet]] [[consonantic]] având [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɲ]}} și care se [[pronunța|pronunță]] prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană obstructivă}}
* '''[[consoană obstructivă]]''' - [[sunet]] [[produs]] atunci când [[flux]]ul de [[aer]] este [[parțial]] sau [[complet]] [[bloca]]t în [[tract]]ul [[vocal]]; [[poate]] [[fi]]: [[oclusivă]], [[africat]]ă sau [[fricativă]]. 
* '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''.
* '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc]] de [[articulare]] este [[dublu]], pe de o [[parte]] în [[zonă|zona]] [[velar]]ă și pe de [[alt]]a la [[nivel]]ul [[labial]]; [[simbol]]ul său [[fonetic]] este {{AFI|[ɥ]}}.
* '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană]] [[sonantă]] cu [[simbol]]ul [[fonetic]] {{AFI|[ɰ]}}, [[pronunțat]]ă prin [[atingere]]a sau [[apropiere]]a [[rădăcină|rădăcinii]] [[limbă|limbii]] de [[văl]]ul [[palat]]ului.
{{Wikipedia|Consoană sonoră}}
* '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este [[rosti]]tă prin [[vibrare]]a [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind [[închis]]ă.
* '''[[consonantism]]''' - [[totalitate]]a [[consoană|consoanelor]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[construcție gramaticală]]''' - [[îmbinare]] de [[element]]e [[gramatical]]e.
* '''[[construcție asindetică]]''' - [[construcție]] în care [[topică|topica]] [[deveni|devine]] un [[mijloc]] de [[exprimare]] a [[raport]]urilor [[sintactic]]e în [[loc]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care [[lipsi|lipsesc]].
* '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - [[încrucișare]] între [[două]] [[limbă|limbi]]; [[influență]] [[reciproc]]ă între două [[element]]e [[lingvistic]]e [[asemănător|asemănătoare]] (cu [[modificare]]a [[formă|formei]]).
{{Wikipedia|Context (lingvistică)}}
* '''[[context]]''' - [[text]] mai [[mare]] dintr-o [[scriere]] în care se [[încadra|încadrează]] un [[cuvânt]], o [[expresie]], [[interesant]]e dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]].
* '''[[context minimal]]''' - cea mai [[mic]]ă [[îmbinare]] de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se [[poate]] [[ilustra]] un [[raport]] [[sintactic]], o [[valoare]] a unei [[forme]].
{{Wikipedia|Continuum dialectal}}
* '''[[continuum dialectal]]''' - o [[serie]] de [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e [[vorbit]]e pe o [[arie]] [[geografic]]ă, în care [[vorbitor]]ii unui dialect îi [[înțelege|înțeleg]] pe vorbitorii dialectelor [[învecinat]]e.
* '''[[contragere]]''' -  [[reducere]]a [[cantitativ]]ă a unor [[entitate|entități]] precum [[cuvânt|cuvinte]], [[grup]]uri de cuvinte, [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]], din [[dorință|dorința]] de a [[simplifica]] [[vorbire]]a.
{{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}}
* '''[[conversiune]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] prin [[schimbare]]a [[categorie]]i [[gramatical]]e.
* '''[[coocurență]]''' - [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a [[două]] sau mai [[mult]]e [[entitate|entități]] [[lingvistic]]e în [[același]] [[context]], [[acest]]a fiind [[considerat]] în [[sens]]ul cel mai [[larg]], de la [[silabă]] la contextul [[situațional]].
* '''[[cratimă]]''' - [[semn]] [[grafic]] ca [[liniuță]] [[orizontal]]ă [[folosit]] pentru a [[lega]] [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]] care se [[pronunța|pronunță]] [[împreună]] sau pentru a [[despărți]] cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''[[liniuță de unire]]''.
* '''[[crază]]''' - [[fuziune]] a [[vocală|vocalei]] [[inițial]]e a unui [[cuvânt]] cu vocala [[final]]ă a cuvântului [[precedent]].
{{Wikipedia|Limba croată}} 
* '''[[croată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de [[sud]], [[vorbit]]ă în [[special]] în [[Croația]], și [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[sârbă|sârba]] ([[limba sârbocroată]]).
* '''[[cușită]], [[limbă]] ~''' - [[grupă]] de [[limbi]] [[afro-asiatic]]e [[vorbit]]e în [[nord]]-[[est]]ul [[Africa|Africii]].
{{Wikipedia|Cuvânt}}
* '''[[cuvânt]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[independent]]ă de [[semnificație]] și [[structură]] care [[poate]] [[fi]] [[utilizat]]ă într-o [[comunicare]]; este un [[element]] de [[bază]] al [[limbaj]]ului, [[format]] dintr-o [[succesiune]] de [[sunet]]e (în limbajul [[oral]]) sau [[semn]]e [[grafic]]e (în limbajul [[scris]]), care [[exprima|exprimă]] un [[sens]] și are [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[cuvânt-cheie]]''' - [[termen]] [[esențial]], [[reprezentativ]] sau [[central]] care [[capta|captează]] [[idee]]a [[principal]]ă, [[temă|tema]] sau [[subiect]]ul unui [[text]], [[discurs]] sau [[context]], având o [[semnificație]] [[deosebit]]ă în [[raport]] cu tema [[analiza]]tă și care [[evidenția]]ză [[concept]]ele [[esențial]]e.
* '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau '''[[împrumut lexical]]''') - [[cuvânt]] care a fost [[prelua]]t dintr-o [[alt]]ă [[limbă]] și [[integrat]] în [[vocabular]]ul unei [[limbă|limbi]], [[păstra|păstrând]] [[total]] sau [[parțial]] [[formă|forma]] și [[sens]]ul [[original]].
{{Wikipedia|Cuvânt înrudit}}
* '''[[cuvânt înrudit]]''' - [[cuvânt]] care are [[același|aceeași]] [[rădăcină]] cu [[alt]] cuvânt și este [[format]] prin [[derivare]], [[compunere]] sau [[flexiune]], [[păstra|păstrând]] o [[legătură]] de [[sens]] și [[origine]] între ele.
* '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] [[pus]] în [[față|fața]] unui [[articol]] de [[dicționar]]; [[sinonim]]: [[lemă]].


{{Cuprins alfabet}}

== D ==
{{Wikipedia|Cazul dativ}}
* '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]].
* '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă.
* '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]].
{{Wikipedia|Declinare}}
* '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]].
* '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]].
* '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]].
* '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]].
{{Wikipedia|Deglutinare}}
* '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia.
* '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e)
* '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]].
* '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]].
* '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/.
* '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e.
* '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e.
* '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. 
* '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt.
* '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă.
* '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]].
* '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e.
{{Wikipedia|Desinență}}
* '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc.
* '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]].
* '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]].
* '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului.
* '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]].
* '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă.
{{Wikipedia|Dialect}}
* '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]].
* '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]].
* '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă.
{{Wikipedia|Diateză (gramatică)}}
* '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului.
* '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a.
* '''[[diereză]]''' - [[disociere]]a în [[pronunțare]] a unui [[diftong]] în [[element]]ele lui [[component]]e.
* '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''.
* '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei.
* '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''.
{{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}}
* '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e.
* '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]].


{{Cuprins alfabet}}

== E ==
* '''[[echivalent]]''' - [[cuvânt]] sau [[locuțiune]] cu [[valoare]] [[morfologic]]ă, cu [[semnificație]] [[lexical]]ă și cu [[funcție]] [[sintactic]]ă [[asemănător|asemănătoare]] cu aceea a unui [[alt]] cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni.
* '''[[echivoc]]''' - [[exprimare]] [[neclar]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], [[datorat]]ă [[omonim]]elor sau [[folosire|folosirii]] [[necorespunzător|necorespunzătoare]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[omofon]]e și [[omograf]]e; [[cuvânt]], [[propoziție]] cu [[dublu]] [[sens]], dintre care un sens este [[adesea]] [[obscen]], [[grosolan]]; [[atitudine]], [[purtare]], [[situație]] [[neclar]]ă care are mai [[mult]]e [[aspect]]e (dintre care unele sunt [[neplăcut]]e).
{{Wikipedia|Limba edomită}}
* '''[[edomită]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[cananean]]ă [[semitic]]ă de nord-vest, foarte [[asemănător|asemănătoare]] cu [[ebraic]]a, [[vorbit]]ă de [[edomit|edomiți]] în mileniile II și I î.Hr.
* '''[[educație lingvistică]]''' - [[proces]]ul și [[practică|practica]] de a [[dobândi]] o [[limbă]] [[străin]]ă.
* '''[[egalitate]]''' ([[grad]] de [[comparație]]) - [[valoare]] [[relațional]]ă a [[comparație]]i la [[adjectiv]]e și la [[adverb]]e, care [[presupune]] o [[intensitate]] [[relativ]]ă a [[însușire|însușirilor]] sau a [[caracteristică|caracteristicilor]] [[comparat]]e, [[doi]] [[termen]]i de comparație și o [[realizare]] cu [[anumit]]e [[mijloc|mijloace]] [[gramatical]]e.
* '''[[element autohton]]''' - [[trăsătură|trăsăturile]] [[fonetic]]e, [[lexical]]e și [[gramatical]]e pe care o [[limbă]] le-a [[moșteni]]t din [[substrat]].
* '''[[element de relație]]''' - [[cuvânt]] care [[realiza|realizează]] un [[anumit]] [[tip]] de [[relație]], în [[propoziție]] sau în [[frază]] (de [[coordonare]] sau [[subordonare]]).
* '''[[element formativ]]''' - [[cuvânt]] [[simplu]] care [[intra|intră]] ca [[parte]] [[constitutiv]]ă într-un cuvânt [[compus]] sau într-o [[locuțiune]].
* '''[[elidare]]''' - vezi: ''[[eliziune]]''.
{{Wikipedia|Elipsă (lingvistică)}}
* '''[[elipsă]]''' - [[omitere]] din [[vorbire]] sau din [[scriere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sau a unor [[propoziție|propoziții]], care se [[subînțelege|subînțeleg]] sau care nu sunt [[absolut]] [[necesar]]e pentru [[înțeles]]ul [[comunicare|comunicării]].
{{Wikipedia|Eliziune}}
* '''[[eliziune]]''' - [[suprimare]]a [[vocală|vocalei]] [[final]]e a unui [[cuvânt]] atunci când cuvântul [[următor]] [[începe]] cu o vocală; vezi și ''[[liaison]]''.
* '''[[emisiune de sunete]]''' - [[emitere]] de către [[organ]]ul [[vorbire|vorbirii]] a [[sunet]]elor [[articulat]]e cu care se [[forma|formează]] [[cuvânt|cuvintele]].
* '''[[encliză]]''' (''[[postpunere]]'', ''[[postpoziție]]'') - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] sau a [[alt]]ui [[element]] [[neaccentuat]] în urma altui cuvânt [[accentuat]].
* '''[[engleza veche]], [[limbă|limba]] ~''' - vezi ''[[anglo-saxon]]ă''.
* '''[[englezism]]''' - vezi ''[[anglicism]]''.
* '''[[enunț]]''' - [[comunicare]] de [[sine]]-[[stătător|stătătoare]], [[organizat]]ă [[gramatical]] sub [[formă|forma]] unor [[unitate|unități]] [[sintactic]]e [[superior|superioare]], care [[cuprinde|cuprind]] [[informație|informații]], [[constatare|constatări]], [[sfat]]uri, [[îndemn]]uri etc.
* '''[[enunțiativă]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] care [[conține]] o [[enunțare]], o [[constatare]] [[obiectiv]]ă, [[relatare]]a unui [[fapt]] [[real]], [[realizabil]] sau [[ireal]].
{{Wikipedia|Epenteză}}
* '''[[epenteză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[apariție|apariția]] unui [[sunet]] nou, de [[obicei]] [[consoană]], între [[două]] consoane [[greu]] de [[pronunța]]t, în [[interior]]ul unui [[cuvânt]].
* '''[[epigrafie]]''' - [[știință]] [[auxiliar]]ă a [[istorie]]i care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descifrare]]a și [[interpretare]]a [[inscripție|inscripțiilor]] [[vechi]], pe [[piatră]], [[metal]], [[lemn]] etc.
* '''[[epiteză]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] [[neetimologic]]e la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[paragogă]].
* '''[[ergativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[gramatical]] [[utilizat]] în unele [[limbă|limbi]] [[flexionar]]e care [[exprima|exprimă]] [[agent]]ul [[verb]]elor [[tranzitiv]]e.
{{Wikipedia|Ergativitate divizată}}
* '''[[ergativitate divizată]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[caracteristic]]ă a [[anumit]]or [[limbă|limbi]] în care unele [[construcție|construcții]] [[folosi|folosesc]] [[sintaxă|sintaxa]] și [[morfologie|morfologia]] [[ergativ]]ă, dar alte construcții [[prezenta|prezintă]] o [[alt]]ă [[structură]], de [[obicei]] [[nominativ]]-[[acuzativ]]ă.
{{Wikipedia|Esperanto}}
* '''[[esperanto]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă, [[creat]]ă de [[filolog]]ul Ludovic Lazar Zamenhof din [[cuvânt|cuvinte]] [[romanic]]e și [[germanic]]e.
* '''[[etimologie]]''' - [[origine]] a unui [[cuvânt]]; [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[origine]]a și [[evoluție|evoluția]] cuvintelor.
* '''[[etimon]]''' - [[cuvânt]] de [[bază]], de [[obicei]] dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă, din care [[deriva|derivă]] un cuvânt al unei limbi.
* '''[[excepție]]''' - vezi: ''[[complement]] [[circumstanțial]] de [[excepție]]'' și ''[[propoziție]] de [[excepție]]''.
{{Wikipedia|Expletiv}}
* '''[[expletiv]]''' - [[element]] de [[limbă]] care este [[lipsit]] de [[sens]] [[gramatical]], fiind [[inutil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[logic]] într-o [[anumit]]ă [[construcție]] [[sintactic]]ă, deși în [[alt]]ele are un [[asemenea]] sens. 
* '''[[expresie]]''' - [[construcție]] [[lexical]]ă [[concis]]ă care [[exprima|exprimă]], de [[obicei]] în [[mod]] [[figurat]], o [[idee]].
* '''[[expresie arhaică]]''' - [[expresie]] [[învechit]]ă, [[specific]]ă unei [[perioadă|perioade]] [[vechi]] din [[dezvoltare]]a [[limbă|limbii]].
* '''[[expresie dialectală]]''' - [[expresie]] care [[aparține]] unui [[anumit]] [[dialect]].
* '''[[expresie echivocă]]''' - [[expresie]] [[neclar]]ă, [[confuz]]ă, [[ambiguu|ambiguă]], dacă este [[scos|scoasă]] din [[context]].
* '''[[expresie frazeologică]]''' - vezi ''[[expresie]] [[idiomatic]]ă''.
{{Wikipedia|Expresie idiomatică}}
* '''[[expresie idiomatică]]''' - [[expresie]] cu [[structură]] [[complex]]ă, [[specific]]ă unui [[anumit]] [[idiom]] ([[limbă]], [[dialect]] sau [[grai]]), care [[aminti|amintește]] prin [[întindere]], de cele mai [[mult]]e ori, de [[aspect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]] foarte [[sudat]]e și care, [[datorit]]ă [[înțeles]]ului [[figurat]] al [[întreg]]ii [[structură|structuri]], nu [[putea|poate]] [[fi]] [[traduce|tradusă]] [[cuvânt]] cu cuvânt în [[alt]]e limbi decât prin [[perifrază|perifraze]] [[aproximativ]]e; [[sinonim]]: ''[[expresie]] [[frazeologic]]ă''.
* '''[[expresie verbală]]''' - [[expresie]] în [[structură|structura]] căreia [[intra|intră]] [[obligatoriu]] un [[verb]] (de [[obicei]] „a [[fi]]”) și care [[reprezenta|reprezintă]] fie [[numai]] o [[unitate]] [[lexical]]ă, fie o unitate lexicală și [[gramatical]]ă.
* '''[[expresie verbală impersonală]]''' - [[expresie]] [[verbal]]ă cu [[sens]] [[impersonal]] [[alcătuit]]ă din [[verb copulativ|verbul copulativ]] „a [[fi]]” și un [[adverb]], o [[locuțiune]] [[adverbial]]ă (de [[mod]]), un alt [[verb]] la [[supin]] sau chiar un [[substantiv]].


{{Cuprins alfabet}}

== F ==
* '''[[factitiv]], [[verb]] ~''' - [[verb]] [[tranzitiv]] care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[determina|determină]] pe [[cineva]] să [[îndeplini|îndeplinească]] o [[acțiune]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] [[cauzativ]]''.
* '''[[factor]]''' - [[condiție]], [[element]], [[împrejurare]] care [[putea|poate]] [[influența]], [[determina]] sau [[explica]], la un [[moment]] [[dat]], un [[fenomen]] de [[ordin]] [[lingvistic]].
* '''[[factor extragramatical]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[gramatical]], din afara [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor extralingvístic]]''' - [[factor]] de [[alt]]ă [[natură]] decât de [[ordin]] [[lingvistic]], din afara [[limbă |limbii]];
* '''[[factor intragramatical]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[gramatical]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[gramatică|gramaticii]];
* '''[[factor intralingvistic]]''' - [[factor]] de [[natură]] [[lingvistic]]ă, [[situat]] în [[interior]]ul [[limbă |limbii]].
{{Wikipedia|Limba faliscă}}
* '''[[falisc]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă [[vorbit]]ă de [[trib]]urile [[falisc]]ilor din [[Italia]] [[central]]ă.
* '''[[familie de cuvinte]]''' - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e, cu [[sens]]uri și [[formă|forme]] [[asemănător|asemănătoare]], [[derivat]]e de la un cuvânt de [[bază]].
* '''[[familie de limbi]]''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] care [[proveni|provin]] din aceeași limbă [[comun]]ă și cu care se [[asemăna|aseamănă]].
{{Wikipedia|Figură etimologică}}
* '''[[figură etimologică]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă în care sunt [[alăturat]]e [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] [[înrudit]]e [[etimologic]] (de [[obicei]] un [[verb]] și un [[substantiv]]).
* '''[[filologie]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[cultură|cultura]] [[scris]]ă din [[punct]]ul de [[vedere]] [[limbă|limbii]], al [[influență|influențelor]] [[suferit]]e, al [[autenticitate|autenticității]] etc.
* '''[[filologie clasică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[antichitate|Antichitatea]] din [[punct]] de [[vedere]] [[istoric]], [[literar]] și [[arheologic]].
* '''[[filologie comparată]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
* '''[[finală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[scop]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din propoziția [[regentă]].
* '''[[flectiv]]''' - [[unitate]] [[morfematic]]ă [[rezultat]]ă din [[prim]]a [[analiză]] în [[constituent|constituienți]] [[imediat|imediați]] a unui [[cuvânt]], [[asemănător|asemănătoare]] cu unul sau mai [[mult]]e [[morfem]]e [[dependent]]e și [[așezat]]ă după [[radical]].
* '''[[flexibilitate]]''' - [[calitate]] a unor [[parte de vorbire|părți de vorbire]] de a-și [[schimba]] [[formă|forma]], în [[raport]] cu [[categorie|categoriile]] [[gramatical]]e [[specific]]e sau [[comun]]e, în [[vedere]]a [[exprimare|exprimării]] unor [[relație|relații]] [[gramatical]]e.
{{Wikipedia|Flexiune}}
* '''[[flexiune]]''' - [[totalitate]] a [[schimbare|schimbărilor]] pe care le [[suferi|suferă]] [[formă|forma]] unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[gramatical]]e.
* '''[[fond principal de cuvinte]]''' (sau '''[[fond lexical principal]]''') - [[parte]]a [[esențial]]ă a [[vocabular]]ului unei [[limbă|limbi]], [[caracterizat]]ă printr-o [[mare]] [[stabilitate]], [[cuprinde|cuprinzând]] toate [[cuvânt|cuvintele]] de [[mare]] [[frecvență]], care [[denumi|denumesc]] [[noțiune|noțiuni]] [[fundamental]]e și care sunt, în [[general]] cuvinte [[vechi]] cu [[numeros|numeroase]] [[derivat]]e și cu [[mult]]e [[expresie|expresii]] și [[locuțiune|locuțiuni]].
{{Wikipedia|Fonem}}
* '''[[fonem]]''' - cea mai [[mic]]ă [[unitate]] [[sonor]]ă a [[limbă|limbii]], care nu [[putea|poate]] fi [[diviza]]tă în unități [[succesiv]]e mai mici decât ea și care are [[rol]]ul de a [[diferenția]] între ele [[cuvânt|cuvintele]] și [[formă|formele]] [[gramatical]]e ale aceluiași cuvânt.
* '''[[fonemică]], [[ortografie]] ~''' - vezi ''[[ortografie]] [[fonetică]]''.
{{Wikipedia|Fonetică}}
* '''[[fonetică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[producere]]a, [[structură|structura]] [[acustic]]ă, [[transmitere]]a, [[audiție|audiția]] și [[evoluție|evoluția]] [[sunet]]elor [[limbaj]]ului [[articulat]].
* '''[[fonetică acustică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[proprietate|proprietățile]] [[fizic]]e ale [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]], cum ar fi [[frecvență|frecvența]] și [[amplitudine]]a lor în [[timp]]ul [[transmitere|transmiterii]].
* '''[[fonetică articulatorie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[mișcare]]a [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[articulare]]a [[sunet]]elor precum și [[funcție|funcțiile]] acestor organe.
* '''[[fonetică comparată]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[evoluție|evoluția]] lor [[paralel]]ă în mai [[mult]]e [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e.
* '''[[fonetică descriptivă]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[descriere]]a și [[clasificare]]a [[sunet]]elor [[vorbire|vorbirii]] în [[general]] sau ale unei [[limbă|limbi]] [[anumit]]e într-o [[perioadă]] [[determinat]]ă; [[alt]]e [[denumire|denumirî]]: ''[[fonetică statică]]'', ''[[fonetică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[fonetică diacronică]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică evolutivă]]''' - vezi ''[[fonetică istorică]]''.
* '''[[fonetică experimentală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele [[articulat]]e cu [[ajutor]]ul unor [[aparat]]e [[special]]e și al unor [[mijloc|mijloace]] [[tehnic]]e; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică instrumentală]]''.
* '''[[fonetică funcțională]]''' - vezi ''[[fonologie]]''.
* '''[[fonetică generală]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele în [[general]], fără să se [[opri|oprească]] la o [[limbă|limbă]] [[anumit]]ă.
* '''[[fonetică instrumentală]]''' - vezi ''[[fonetică experimentală]]''.
* '''[[fonetică istorică]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care [[studia]]ză [[sunet]]ele unei [[limbă|limbi]] sau ale unui [[grup]] de limbi [[înrudit]]e în [[dezvoltare]]a lor, [[încerca|încercând]] să [[stabili|stabilească]] [[lege|legile]] după care au [[loc]] [[modificare|modificările]] [[fonetic]]e; [[alt]]e [[denumire|denumiri]]: ''[[fonetică evolutivă]]'', ''[[fonetică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[fonetică sincronică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetică sintactică]]''' - [[studiu]]l [[modificare|modificărilor]] [[fonetic]]e [[suferit]]e de un [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[cuvânt|cuvintelor]] [[vecin]]e cu care se [[găsi|găsește]] în [[relație|relații]] [[sintactic]]e.
* '''[[fonetică statică]]''' - vezi ''[[fonetică descriptivă]]''.
* '''[[fonetism]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor unui [[sistem]] [[fonetic]]; [[mod]] [[special]] de a [[pronunța]] un [[anumit]] [[sunet]] sau un anumit [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Fonologie}}
* '''[[fonologie]]''' - [[ramură]] a [[fonetică|foneticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[sunet]]elor din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[valoare|valorii]] [[funcțional]]e, [[stabili]]nd [[sistem]]ele de [[fonem]]e ale unui [[idiom]] și [[caracter]]ul [[diferit]]elor [[variantă|variante]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[fonetică funcțională]]''.
* '''[[formație]]''' - [[mod]] de [[dispunere]], de [[combinare]] a [[element]]elor de [[formare]] a unui [[cuvânt]].
* '''[[formă]]''' - [[complex]] de [[sunet]]e prin care se [[exprima|exprimă]] un [[sens]]; [[aspect]]ul [[exterior]] al unui [[cuvânt]] pentru a [[exprima]] o [[valoare]] sau o [[funcție]] [[gramatical]]ă.
* '''[[funcție]]''' - [[ansamblu]] de [[proprietate|proprietăți]] ale unor [[element]]e [[lingvistic]]e în [[raport]] cu [[proces]]ul [[general]] al [[comunicare|comunicării]].


{{Cuprins alfabet}}

== G ==
* '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă.
* '''[[gamacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /g/.
* '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]].
{{Wikipedia|Gen gramatical}}
* '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului.
* '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă.
* '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]].
{{Wikipedia|Gerunziu}}
* '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e.
* '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]].
* '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e.
* '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]].
* '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]].
* '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]].
* '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. 
{{Wikipedia|Gramaticalizare}}
* '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e.


{{Cuprins alfabet}}

== H ==
* '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]].
* '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Hiat}}
* '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e.
* '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]].
* '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]].
{{Wikipedia|Hipercorectitudine}}
* '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]].
* '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]].
{{Wikipedia|Hipocoristic}}
* '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]].
* '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. 


{{Cuprins alfabet}}

== I ==
* '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]).
{{Wikipedia|Imperialism lingvistic}}
* '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă.
* '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e.
* '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]].
* '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă.
* '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă.
* '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi.
* '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia.
{{Wikipedia|Cazul instrumental}}
* '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''.
* '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]].
* '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]].
* '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e.
{{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}}
* '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți.
* '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții.
* '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i.
{{Wikipedia|Intonație}}
* '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]].
* '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă.
* '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. 
* '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]].


{{Cuprins alfabet}}

== Î ==
* '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă.
* '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]].
{{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}}
* '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]'').


{{Cuprins alfabet}}

== J ==
{{Wikipedia|Jargon}}
* '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]].
* '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]].
* '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc.


{{Cuprins alfabet}}

== K ==
* '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i.
{{Wikipedia|Limba greacă comună}}
* '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]].


{{Cuprins alfabet}}

== L ==
* '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]].
* '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige.
{{Wikipedia|Limba latină}}
* '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e.
* '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''.
* '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''.
* '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI.
* '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''.
{{Wikipedia|Latina medievală}}
* '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]].
* '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''.
* '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e.
* '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''.
{{Wikipedia|Latina vulgară}}
* '''[[latină vulgară]]''' -  [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''.
* '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i.
* '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]].
{{Wikipedia|Latino sine flexione}}
* '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]].
* '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia.
* '''[[lemă]]''' - vezi ''[[cuvânt-titlu]]''.
{{Wikipedia|Lexem}}
* '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. 
* '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei  [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''.
* '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în  [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo.
{{Wikipedia|Limbă (comunicare)}}
* '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie.
{{Wikipedia|Limbă analitică}}
* '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e.
* '''[[limbă artificială]]'''  - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni.
* '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]].
* '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc.
{{Wikipedia|Limbă literară}}
* '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i.
* '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]].
{{Wikipedia|Limbă moartă}}
* '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e.
* '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă.
* '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia.
* '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]].
* '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]].
{{Wikipedia|Limbă sintetică}}
* '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă.
* '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche.
{{Wikipedia|Limbă vehiculară}}
* '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]].
* '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]].
* '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia.
* '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
* '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]].
{{Wikipedia|Lingua franca}}
* '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi.
{{Wikipedia|Lingvistică}} 
* '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]].
* '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]).
* '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Lingvistică computațională}}
* '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. 
* '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''.
* '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului.
* '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e.
* '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]].
* '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''.
* '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia.
* '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea.
{{Wikipedia|Lingvistică teoretică}}
* '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e.
* '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]].
* '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''.
{{Wikipedia|Listă Swadesh}}
* '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi.
* '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă.
* '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud.


{{Cuprins alfabet}}

== M ==
* '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]].
{{Wikipedia|Mai mult ca perfect}}
* '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e.
* '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”.
* '''[[malapropism]]''' - [[folosire]] [[greșit]]ă, [[substituire]] a unui [[cuvânt]] prin altul [[asemănător]].
{{Wikipedia|Limbi mande}}
* '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai.
* '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a.
{{Wikipedia|Mesaj}}
* '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă.
* '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului.
* '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e.
* '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă.
* '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e.
* '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]].
* '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i).
{{Wikipedia|Metateză}}
* '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]].
* '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]].
* '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă.
* '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]].
{{Wikipedia|Mod (gramatică)}}
* '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea.
* '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă).
* '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]].
{{Wikipedia|Modificare fonetică}} 
* '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]].
* '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''.
* '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== N ==
* '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă.
* '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]].
* '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]].
{{Wikipedia|Negație (gramatică)}}
* '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia.
* '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]].
* '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e.
{{Wikipedia|Neologism}}
* '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]].
* '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e.
* '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''.
{{Wikipedia|Cazul nominativ}}
* '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]].
* '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]].
{{Wikipedia|Nosism}}
* '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''.
* '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e.
* '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei.
{{Wikipedia|Număr (gramatică)}}
* '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]].
* '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]].
* '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e.
* '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus.
* '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc.
{{Wikipedia|Nume predicativ}}
* '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb.
* '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Numeral}}
* '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]].
* '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici).
* '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor.
* '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]].
* '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e.
* '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''.
* '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]].
* '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”.
* '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== O ==
* '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.).
* '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''.
* '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]].
* '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]].
* '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]].
{{Wikipedia|Omonimie}}
* '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]].
* '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]].
{{Wikipedia|Onomatopee}}
* '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]].
* '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''.
* '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta.
* '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme.
{{Wikipedia|Ortografie}}
* '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli.
* '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]].
{{Wikipedia|Ortografie fonemică}} 
* '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. 
* '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''.
* '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]].
* '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]].


{{Cuprins alfabet}}

== P ==
* '''[[pacient]]''' - cel care [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]] și care, [[alături]] de [[agent]], [[constitui]]e unul dintre cei doi [[pol]]i ai acțiunii.
* '''[[palatalizare]]''' - [[transformare]]a unui [[sunet]] într-un [[sunet]] [[palatal]], prin [[mutare]]a [[loc]]ului de [[articulație]] în [[regiune]]a [[palat]]ului [[dur]] al [[gură|gurii]].
* '''[[palat artificial]]''' - [[mulaj]] al [[palat]]ului [[gură|gurii]], care se [[folosi|folosește]] în [[fonetică|fonetica]] [[experimental]]ă pentru a se [[vedea]] [[suprafață|suprafața]] [[atins]]ă de [[limbă]] la [[pronunțare]]a unui [[sunet]].
* '''[[paragogă]]''' - [[adăugare]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]] la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]; [[epiteză]].
* '''[[paralogie]]''' - [[transformare]] [[analogic]]ă a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] prin [[asemănare]]a acestuia cu un [[alt]] cuvânt.
{{Wikipedia|Paronim}}
* '''[[paronim]]''' - [[cuvânt]] [[asemănător]] cu [[alt]]ul, dar [[deosebit]] de acesta ca [[sens]] și ca [[origine]].
{{Wikipedia|Parte de vorbire}}
* '''[[parte de vorbire]]''' - [[clasă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[grupat]]e după [[sens]]ul lor [[lexic]]al [[general]] și după [[caracteristică|caracteristicile]] [[morfologic]]e și [[sintactic]]e.
* '''[[parte de vorbire flexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] după [[gen]], [[număr]], [[caz]], [[persoană]], [[mod]], [[timp]], [[diateză]] și care [[putea|poate]] fi: [[substantiv]], [[articol]], [[adjectiv]], [[numeral]], [[pronume]], [[verb]].
* '''[[parte de vorbire neflexibilă]]''' - [[parte de vorbire]] care nu își [[schimba|schimbă]] [[formă|forma]] în [[timp]]ul [[comunicare|comunicării]] și care [[putea|poate]] fi: [[adverb]], [[interjecție]], [[prepoziție]], [[conjuncție]].
* '''[[pasiv]]''' - (despre [[diateză|diateze]], [[formă|forme]] [[verb]]ale, [[conjugare|conjugări]] etc.) care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[gramatical]] [[suferi|suferă]] [[acțiune]]a [[făcut]]ă de [[altcineva]]. 
* '''[[perifrază]]''' (sau '''[[circumlocuțiune]]''') - [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] care [[putea|poate]] [[înlocui]] sau [[echivala]] un [[termen]] cu același [[sens]].
* '''[[perplexitate]]''' - (în [[teoria|teoria]] [[comunicare|comunicării]]) [[stare]]a de [[incertitudine]] pe care o [[resimți|resimte]] [[receptor]]ul unui [[mesaj]] din [[cauză|cauze]] ca: [[ambiguitate]]a [[mesaj]]ului, [[contradicție|contradicții]] între mesaj și [[experiență|experiența]] receptorului, [[nivel]]ul de [[educație]] al acestuia.
{{Wikipedia|Persoană (gramatică)}}
* '''[[persoană]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[purtător|purtătoare]] a [[raport]]ului ce se [[stabili|stabilește]] între [[vorbitor]], [[interlocutor]], cel care nu este [[prezent]] și [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[verb]].
* '''[[pictogramă]]''' - [[desen]] [[sugestiv]] prin care este [[reprezentat]] un [[obiect]], un [[fenomen]] sau o [[întâmplare]].
* '''[[plasticitate]]''' - [[calitate]] a unui [[cuvânt]], a unei [[expresie|expresii]], [[stil]]ului unei [[operă|opere]] [[literar]]e de a [[evoca]] ceva în [[mod]] [[sugestiv]], [[expresiv]].
{{Wikipedia|Pleonasm}}
* '''[[pleonasm]]''' - [[utilizare]]a [[alăturat]]ă a mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] sau [[construcție|construcții]] cu același [[înțeles]], din [[dorință|dorința]] de a se [[sublinia]] o [[anumit]]ă [[idee]].
* '''[[plural]]''' - vezi ''[[număr plural]]''.
{{Wikipedia|Pluralis majestatis}}
* '''[[pluralis majestatis]]''' - [[formă]] de [[nosism]] [[utilizat]]ă de un [[monarh]] sau un [[lider]] pentru a [[exprima]] [[autoritate]]a, [[importanță|importanța]] sau [[putere]]a în [[relație|relația]] sa cu [[interlocutor]]ul sau [[public]]ul.
* '''[[polarizare]]''' - [[dezvoltare]] în [[direcție|direcții]] [[opus]]e a [[sens]]urilor unui [[cuvânt]], [[nediferențiat]]e la [[origine]].
* '''[[poliglot]]''' - [[persoană]] care [[vorbi|vorbește]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; ([[adjectival]]) care [[cuprinde]] sau are în [[vedere]] mai multe limbi. 
{{Wikipedia|Poligloție}}
* '''[[poligloție]]''' - [[abilitate]]a de a [[putea]] [[vorbi]] mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]; vezi și ''[[multilingvism]]''.
* '''[[politică lingvistică]]''' - [[domeniu]] de [[studiu]] și de [[acțiune]] care se [[concentra|concentrează]] pe [[gestionare]]a și [[reglementare]]a [[limbaj]]ului sau [[limbă|limbilor]] într-o [[societate]] și care [[implica|implică]] [[elaborare]]a și [[aplicare]]a unor [[strategie|strategii]], [[regulă|reguli]] și [[politică|politici]] pentru [[promovare]]a, [[protejare]]a sau [[reglementare]]a [[limbă|limbilor]] în [[cadru]]l unei [[comunitate|comunități]] sau [[țară|țări]].
* '''[[polnoglasie]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[caracteristic]] [[limbă|limbilor]] [[slav]]e de est, care [[consta|constă]] în [[prezență|prezența]] [[grup]]urilor de [[sunet]]e /oro/, /olo/, /ere/ între [[consoană|consoane]], [[corespunde|corespunzând]] grupurilor /ra/, /la/, /re/, /le/ din [[vechi|vechea]] [[slav]]ă.
* '''[[poziție]]''' - [[loc]] pe care îl [[ocupa|ocupă]] un [[sunet]] sau un [[grup]] de sunete într-un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Prezumtiv}}
* '''[[prezumtiv]]''' - [[mod]] [[verb]]al care [[prezenta|prezintă]] [[acțiune]]a ca [[presupus]]ă, [[bănuit]]ă sau [[probabil]]ă. 
* '''[[procliză]]''' - [[așezare]] a unui [[cuvânt]] [[neaccentuat]] [[înainte]]a [[alt]]ui cuvânt, cu care [[putea|poate]] [[face]] [[corp]] [[fonetic]] [[comun]]; [[sinonim]]e: ''[[antepunere]]'', ''[[antepoziție]]''.
{{Wikipedia|Propoziție gramaticală}}
* '''[[propoziție]]''' - [[unitate]]a [[sintactic]]ă cea mai [[simplu|simplă]] prin care se [[exprima|exprimă]] de [[obicei]] o [[judecată]] sau o [[idee]]. 
* '''[[propoziție adversativă]]''' - [[propoziție]] care [[exprima|exprimă]] o [[opoziție]] față de [[coordonat]]a ei; vezi și: ''[[conjuncție adversativă]]''.
* '''[[propoziție apozițională]]''' - [[propoziție subordonată]] care are, în [[frază]], [[rol]]ul unei [[apoziție|apoziții]].
{{Wikipedia|Propoziție atributivă}}
* '''[[propoziție atributivă]]''' - [[propoziție]] [[secundar]]ă care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[funcție|funcția]] de [[atribut]] pe [[lângă]] un [[substantiv]] sau un [[echivalent]] al acestuia în propoziția [[regent]]ă.
* '''[[propoziție bimembră]]''' - [[propoziție]] în care sunt [[exprimat]]e și [[subiect]]ul și [[predicat]]ul.
* '''[[propoziție cauzală]]''' - [[propoziție subordonată]] care [[exprima|exprimă]] [[cauză|cauza]] pentru care se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă și care [[corespunde]] [[circumstanțial]]ului de [[cauză]].
{{Wikipedia|Propoziție circumstanțială}}
* '''[[propoziție circumstanțială]]''' -  [[propoziție]] [[secundar]]ă care are în [[frază]] [[rol]]ul pe care îl are [[complement circumstanțial|complementul circumstanțial]] în propoziție.
* '''[[propoziție circumstanțială de timp]]''' - [[propoziție]] care [[arăta|arată]] [[timp]]ul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a din propoziția [[regent]]ă.
{{Wikipedia|Propoziție completivă de agent}}
* '''[[propoziție completivă de agent]]''' - [[propoziție]] [[subordonat]]ă care [[arăta|arată]] de cine este [[făcut]]ă [[acțiune]]a [[exprimat]]ă printr-un [[verb]] [[pasiv]].
* '''[[propoziție de excepție]]''' -  [[propoziție circumstanțială]] care [[corespunde]] [[complement]]ului [[circumstanțial]] de [[excepție]].
* '''[[propoziție instrumentală]]''' - [[propoziție circumstanțială]] care [[îndeplini|îndeplinește]] în [[frază]] [[rol]] de [[complement circumstanțial instrumental]]''; vezi și ''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''.
{{Wikipedia|Propoziție principală}}
* '''[[propoziție principală]]''' - [[propoziție]] cu [[semnificație]] [[independent]]ă [[gramatical]] și cu [[înțeles]] de [[sine]] [[stătător]]; într-o [[frază]], [[coordona|coordonează]] [[propoziție subordonată|propozițiile subordonate]].
* '''[[protecționism lingvistic]]''' - vezi ''[[purism]] [[lingvistic]]''.
* '''[[pseudoafix]]''' - vezi ''[[afixoid]]''.
{{Wikipedia|Psiholingvistică}}
* '''[[psiholingvistică]]'''  - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[mecanism]]ele [[mental]]e [[implicat]]e în [[exersare]]a [[facultate|facultății]] [[limbaj]]ului [[articulat]]: [[vorbire]], [[ascultare]], [[citire]], [[scriere]], [[precum]] și [[fenomen]]e ca: [[achiziție|achiziția]] limbajului, [[tulburare|tulburări]] de limbaj, [[relație|relația]] dintre limbaj și [[memorie]], [[expresie|expresia]] [[lingvistic]]ă a [[stare|stărilor]] [[afectiv]]e etc.
* '''[[pulaar]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]ă limbă de către [[popor|popoarele]] fula și toucouleur din zona [[vale|văii]] [[fluviu]]l [[Senegal]]. 
* '''[[pular]], [[limbă|limba]] ~''' -  [[limbă]] de [[tip]] [[fula]] [[vorbit]]ă ca [[prim]]a limbă de către [[popor]]ul fula din [[Fouta-Djallon]], [[Guineea]].
* '''[[purism lingvistic]]''' - [[practică|practica]] [[definire|definirii]] sau [[recunoaștere|recunoașterii]] unei [[varietate|varietăți]] a unei [[limbă|limbi]] ca fiind mai [[pur]]ă sau de o [[calitate]] [[superior|superioară]] celorlalte varietăți; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[protecționism lingvistic]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== R ==
{{Wikipedia|Rădăcină și radical (lingvistică)}}
* '''[[radical]]''' - [[element]] [[ireductibil]] din [[punct]] de [[vedere]] [[morfologic]], [[comun]] mai [[mult]]or [[cuvânt|cuvinte]] care [[forma|formează]] o [[familie]] de [[cuvinte]] și care [[conține]] [[sens]]ul [[lexic]]al [[comun]] al [[acest]]ora; [[sinonim]]: ''[[rădăcină]]''.
* '''[[ramificație socială]]''' - [[diferențiere]] a unei [[limbă|limbi]] din [[punct]] de [[vedere]] [[social]] și [[cultural]], ca [[urmare]] a [[utilizare|utilizării]] acesteia de [[divers]]e [[categorie|categorii]] de [[om|oameni]].
* '''[[raport]]''' - [[relație]] [[stabilit]]ă între [[cuvânt|cuvinte]], [[construcție|construcții]] [[gramatical]]e și [[propoziție|propoziții]].
{{Wikipedia|Raport de coordonare}} 
* '''[[raport de coordonare]]''' - [[legătură|legătura]] dintre mai [[mult]]e [[unitate|unități]] [[sintactic]]e, care se [[situa|situează]] pe același [[plan]] [[sintactic]] și nu [[depinde|depind]] [[un]]a de [[alt]]a.
* '''[[raport paradigmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l unui [[context]], în [[opoziție]], între [[unitate|unități]] care se [[exclude|exclud]].
* '''[[raport sintagmatic]]''' - [[relație]] în [[cadru]]l [[enunț]]ului, în [[contrast]] și [[nemijlocit]] [[observabil]].
* '''[[rădăcină]]''' - vezi ''[[radical]]''.
* '''[[reacția subiectului]]''' - [[totalitate]]a [[comentariu|comentariilor]] cu care [[informator]]ul [[însoți|însoțește]] [[comunicare]]a [[anumit]]or [[formă|forme]] [[lingvistic]]e, forme care [[aparține|aparțin]] [[grai]]ului [[localitate|localității]] sau unor graiuri [[învecinat]]e.
* '''[[receptor]]''' - cel care [[primi|primește]] [[mesaj]]ul, cel care [[ascult]]ă.
* '''[[reconstrucție]]''' - [[recompunere]] a [[formă|formei]] [[aproximativ]]e a [[cuvânt|cuvintelor]] [[neatestat]]e dintr-o [[limbă]], pe [[bază|baza]] [[lege|legilor]] de [[corespondență]] [[fonetic]]ă.
{{Wikipedia|Recțiune}}
* '''[[recțiune]]''' - [[formă]] de [[exprimare]] a unui [[raport]] [[sintactic]] în care [[termen]]ul [[regent]] [[impune]] celui [[subordonat]] [[categorie|categorii]] [[gramatical]]e pe care subordonatul nu le [[poseda|posedă]]; [[legătură|legătura]] dintre [[determinat]]e și [[determinant]]ele lor.
* '''[[recursiv]], [[procedeu]] ~''' - [[procedeu]] [[sintactic]] al [[limbă|limbilor]] [[natural]]e [[consta|constând]] în [[apariție|apariția]] [[același|aceluiași]] [[tip]] de [[unitate|unități]] sintactice în [[poziție|poziții]] [[ierarhic]] [[diferit]]e ale [[frază|frazei]].
{{Wikipedia|Redundanță (lingvistică)}}
* '''[[redundanță]]''' - [[surplus]] de [[informație]] care [[asigura|asigură]] [[exactitate]]a [[transmitere|transmiterii]] [[acest]]eia; [[abundență]] [[inutil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[expresie|expresii]].
* '''[[redundanță]] [[pleonastic]]ă''' - vezi ''[[pleonasm]]''.
{{Wikipedia|Reduplicare}}
* '''[[reduplicare]]''' - [[dublare]], [[repetare]] a unei [[silabă|silabe]] din [[rădăcină|rădăcina]] unui [[verb]], pentru a-i [[conferi]] o [[alt]]ă [[valoare]] [[temporal]]ă.
* '''[[reflexiv]]''': - [[structură]] [[morfologic]]ă [[alcătuit]]ă dintr-un [[verb]] [[însoțit]] de un [[pronume reflexiv]]; [[formă]] [[neaccentuat]]ă de [[dativ]] sau de [[acuzativ]], care își [[putea|poate]] [[modifica]] [[sens]]ul [[lexical]] sau [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă.
{{Wikipedia|Registru de limbă}}
* '''[[registru de limbă]]''' - [[varietate]] a unei [[limbă|limbi]] [[folosit]]ă în [[funcție]] de [[caracteristică|caracteristicile]] [[vorbitor]]ului și ale [[situație]]i de [[comunicare]]; [[sinonim]]: ''[[nivel]] de [[limbă]]''.
* '''[[regresiune]]''' - [[reducere]]a [[extensiune|extensiunii]] [[geografic]]e a unui [[fenomen]] [[fonetic]], [[morfologic]] etc.
* '''[[rețea social]]ă''' - [[comunitate]] care [[interacționa|interacționează]] prin [[intermediu]]l [[rețea|rețelelor]] [[social]]e [[online]] sau [[offline]] și ai cărei [[membru|membri]] [[folosi|folosesc]] aceeași [[limbă maternă]] sau aceeași [[limbă]] de [[comunicare]] [[comun]]ă.
* '''[[rol]]''' - [[semnificație]] de [[ordin]] [[semantic]] sau [[lingvistic]] pe care o [[putea|poate]] [[avea]] un [[cuvânt]].
* '''[[românizare]]''' - [[conferire]] unui [[cuvânt]] sau unei [[expresie|expresii]] [[străin]]e [[intrat]]e în [[limbă|limba]] [[română]] o [[formă]] [[potrivit]]ă cu [[structură|structura]] și [[normă|normele]] limbii.
{{Wikipedia|Limba rusă}}
* '''[[rusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[slavă]], din [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[locuitor]]ilor din [[Federația Rusă]] și de [[rus|rușii]] din [[celălalt|celelalte]] [[teritoriu|teritorii]] din [[fost]]a [[URSS]]; vezi și ''[[limbă|limba]] [[velicorus]]ă''.


{{Cuprins alfabet}}

== S ==
{{Wikipedia|Limbi centum și limbi satem}}
* '''[[satem]], [[limbă]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a [[păstra]]t în [[evoluție|evoluția]] ei [[sunet]]ul /s/ [[înainte]]a [[vocală|vocalelor]] /e/ și /i/; [[exemplu|exemple]]: limbile [[slavic]]e, limbile [[indo-iranian|indo-iraniene]], limbile [[baltic]]e; vezi și ''[[centum]], [[limbă]] ~''.
* '''[[sârbă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european|indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] limbilor [[slav]]e, [[grup]]ul limbilor slave de sud, [[vorbit]]ă pe [[teritoriu]]l [[stat]]elor [[Serbia]] și [[Bosnia și Herțegovina|Bosnia-Herțegovina]] și [[alt]]or [[țară|țări]] [[învecinat]]e; este [[considerat]]ă de unii [[specialist|specialiști]] ca fiind [[identic]]ă cu [[croat]]a''.
{{Wikipedia|Limba sârbocroată}}
* '''[[sârbocroată]], [[limbă|limba]] ~''' - [[denumire]] [[comun]]ă pentru [[limbă|limbile]] [[sârbă]] și [[croată]], [[considerat]]e [[identic]]e de unii [[specialist|specialiști]].
* '''[[schelet]]''' - [[totalitate]]a [[sunet]]elor (sau [[fonem]]elor) din care este [[format]] un [[cuvânt]].
{{Wikipedia|Schimbare fonetică}}
* '''[[schimbare fonetică]]''' - [[modificare]] a unui [[sunet]], a unui [[grup]] de [[sunet]]e, a unui [[cuvânt]] sau a unei [[succesiune|succesiuni]] de [[două]] cuvinte [[cauzat]]ă de modificarea, de [[dispariție|dispariția]] ori de [[apariție|apariția]] unui [[asemenea]] [[segment]].
* '''[[scriere alfabetică]]''' - [[sistem]] de [[scriere]] în care [[semn]]ele [[grafic]]e sunt [[literă|litere]].
* '''[[scriere ideografică]]''' - [[notare]]a [[idee|ideilor]] prin [[semn]]e care [[reprezenta|reprezintă]] [[obiect]]ele [[pus]]e în [[relație]].
* '''[[scriere fonetică]]''' - [[scriere]] [[bazat]]ă pe [[folosire]]a unui [[sistem]] de [[semn]]e, care [[reprezenta|reprezintă]] [[aspect]]ul [[sonor]] al [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[segment fonic]]''' - [[fragment]], [[porțiune]] de [[natură]] [[fonetic]]ă, [[reprezentat]]ă printr-un [[sunet]] sau prin mai [[mult]]e sunete; [[putea|poate]] [[fi]] o [[silabă]], un [[sufix]] sau o [[desinență]].
{{Wikipedia|Semantică}}
* '''[[semantică]]''' - [[ramură]] a [[lexicologie]]i care [[studia]]ză [[sens]]urile [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semanticism]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] care [[susține]]a că [[principal]]a [[problemă]] a [[filozofie]]i este [[limbă|limba]], [[reduce|reducând]] [[cercetare]]a la [[analiză|analiza]] [[formal]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]].
* '''[[semiconsoană]]''' - vezi ''[[semivocală]]''.
* '''[[semiocluziv]]ă, [[consoană]] ~''' - vezi ''[[africat]]ă''.
{{Wikipedia|Semiotică}}
* '''[[semiologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[funcție|funcțiile]] [[semn]]elor [[utilizat]]e în [[cadru]]l [[viață|vieții]] [[social]]e; (sau ''[[semiotică]]'') [[știință]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[general]] al [[semn]]elor, [[indiferent]] de [[natură|natura]] [[acest]]ora.
* '''[[semiotică]]''' - vezi ''[[semiologie]]''.
{{Wikipedia|Semivocală}}
* '''[[semivocală]]''' - [[vocală]] care nu se [[putea|poate]] [[rosti]] decât [[împreună]] cu [[alt]]ă vocală, cu care [[forma|formează]] [[diftong]]; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[semiconsoană]]''.
* '''[[semn]]''' - [[element]] [[lingvistic]] [[perceptibil]] prin [[simț]]uri, care [[reprezenta|reprezintă]], [[exprima|exprimă]] [[ceva]] [[diferit]] de [[sine]] [[însuși]].
* '''[[semn de punctuație]]''' - [[semn]] [[grafic]] care are [[rol]]ul de a [[delimita]] o [[parte de propoziție]], o [[propoziție]], o [[frază]], de a [[marca]] o [[unitate]] [[morfologic]]ă, o [[pauză]], o [[întrerupere]] a [[șir]]ului [[vorbire|vorbirii]] etc.
{{Wikipedia|Semn diacritic}}
* '''[[semn diacritic]]''' - [[semn]] [[adăugat]] unei [[literă|litere]] pentru a [[reda]] un [[sunet]] [[diferit]] de cel [[notat]] prin litera [[respectiv]]ă.
* '''[[semn lingvistic]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[relație|relația]] dintre [[semnificant]] și [[semnificat]]; vezi și ''[[arbitrar]]ul [[semn]]ului [[lingvistic]]''.
* '''[[semnificant]]''' - [[aspect]]ul [[fonic]] al [[semn]]ului [[lingvistic]] prin care [[acest]]a se [[manifesta|manifestă]]; [[secvență]] [[sonor]]ă [[propriu|proprie]] semnului lingvistic, care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificație|semnificația]] (cu [[semnificat]]ul) acestuia.
* '''[[semnificat]]''' - [[înțeles]] sau [[semnificație]] a [[semn]]ului [[lingvistic]], care [[intra|intră]] într-un [[raport]] de [[interdependență]] cu [[semnificant]]ul sau [[expresie|expresia]] [[sonor]]ă a [[acest]]uia.
{{Wikipedia|Peiorativ}}
* '''[[sens depreciativ]] ([[peiorativ]])''' - [[sens]] care [[sugera|sugerează]] [[lipsă]] de [[considerație]], [[dispreț]], [[batjocură]].
* '''[[sens general]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[corespunde]] [[semnificație]]i [[cuvânt]]ului.
* '''[[sens gramatical]]''' - [[sens]] care [[ține]] de [[natură|natura]] [[gramatical]]ă a [[cuvânt]]ului, de [[valoare]]a [[morfologic]]ă, de [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă și de [[distribuție|distribuția]] [[acest]]uia.
* '''[[sens peiorativ]]''' - vezi: ''[[sens]] [[depreciativ]]''.
* '''[[sens propriu]]''' - [[sens]] [[lexical]] care [[reda|redă]] [[exact]] [[idee]]a ce [[trebui]]e [[exprima]]tă; sens [[fundamental]] și [[caracteristic]] pentru un [[cuvânt]].
* '''[[sens secundar]]''' - [[sens]] [[lexical]] [[derivat]] din cel de [[bază]], din cel [[fundamental]].
* '''[[sinarmonie]]''' - vezi ''[[armonie vocalică]]''.
{{Wikipedia|Sincronic și diacronic}}
* '''[[sincronie și diacronie]]''' - [[termen]]i care [[defini|definesc]] cele [[două]] [[ipostază|ipostaze]] ale [[studiu]]lui unei [[limbă|limbi]], studiul [[stadiu]]lui [[acest]]eia la un [[moment]] [[dat]] și [[respectiv]] studiul [[istoric]].
* '''[[singular]]''' - vezi ''[[număr singular]]''.
{{Wikipedia|Limba slavonă}}
* '''[[slavonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[derivat]]ă din [[limba slavă|slava]] [[veche]], [[utilizat]]ă cu [[precădere]] în Țaratul Vlaho-Bulgar și apoi ca [[limbă]] [[liturgic]]ă de către [[Biserica Ortodoxă]].
* '''[[sociologia limbajului]]''' - [[disciplină]] [[sociologic]]ă care [[folosi|folosește]] [[fapt]]ele de [[limbă]] ca [[indice|indici]] ai [[delimitare|delimitărilor]] [[social]]e.
* '''[[solecism]]''' - [[greșeală]] de [[sintaxă]] în [[vorbire]]a [[literar]]ă; [[abatere]] [[neintenționat]]ă de la [[formă|forma]] [[normal]]ă.
* '''[[soninke]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[mande]] [[vorbit]]ă de [[popor|popoarele]] [[soninke]] din [[Africa]].
{{Wikipedia|Standard Average European}}
* '''[[Standard Average European]]''' - [[concept]] care [[descrie]] un [[set]] de [[caracteristică|caracteristici]] [[lingvistic]]e [[comun]]e care se [[găsi|găsesc]] în [[majoritate]]a [[limbi indo-europene|limbilor indo-europene]].
* '''[[standard]], [[limbă]] ~''' - [[aspect]] al unei [[limbi]] care [[reprezenta|reprezintă]] [[trăsătură|trăsăturile]] ei [[comun]]e și [[mod]]ul [[general]] de [[folosire]].
{{Wikipedia|Strat (lingvistică)}}
* '''[[strat]]''' - [[limbă]] care [[invada|invadează]] un [[anumit]] [[teritoriu]] [[lingvistic]], [[prevala|prevalând]] în [[urmă|urma]] unui [[proces]] de [[bilingvism]] și [[accepta|acceptând]] și [[element]]e din limba [[învins]]ă (mai ales din [[vocabular]]), ca elemente de [[substrat]].
* '''[[stratigrafie lingvistică]]''' - [[dispunere]] pe o [[axă]] [[vertical]]ă în [[perspectivă]] [[cronologic]]ă (în [[evoluție]]) sau [[social]]ă a unor [[fapt]]e de [[limbă]], [[subsistem]]e sau [[sistem]]e [[lingvistic]]e; vezi și ''[[atlas]] [[lingvistic]]''.
{{Wikipedia|Structură ergativ-absolutivă}}
* '''[[structură ergativ-absolutivă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ul unui [[verb]] [[intranzitiv]] se [[comporta|comportă]] ca [[obiect]]ul unui verb [[tranzitiv]] și [[diferit]] de subiectul unui verb tranzitiv.
* '''[[structură gramaticală]]''' - [[mod]] [[specific]] fiecărei [[limbă|limbi]] de a [[organiza]] [[cuvânt|cuvintele]] în [[propoziție|propoziții]] și [[frază|fraze]].
{{Wikipedia|Structură nominativ-acuzativă}}
* '''[[structură nominativ-acuzativă]]''' - în [[tipologie|tipologia]] [[lingvistic]]ă, [[tip]] de [[structură]] de [[acțiune]] [[morfosintactic]]ă în care [[subiect]]ele [[verb]]elor [[intranzitiv]]e sunt [[trata]]te ca subiectele verbelor [[tranzitiv]]e și se [[distinge|disting]] de [[obiect]]ele verbelor tranzitive în [[construcție|construcțiile]] de [[bază]].
{{Wikipedia|Subiect (gramatică)}}
* '''[[subiect]]''' - [[parte]]a [[principal]]ă a [[propoziție]]i care [[arăta|arată]] cine [[săvârși|săvârșește]] [[acțiune]]a [[exprimat]]ă de [[predicat verbal|predicatul verbal]] la [[diateză|diateza]] [[activ]]ă sau [[reflexiv]]ă, cine [[suferi|suferă]] acțiunea când predicatul verbal este la diateza [[pasiv]]ă sau cui i se [[atribui]]e o [[însușire]] ori o [[caracteristică]] exprimată de [[nume]]le [[predicativ]] în [[caz]]ul [[predicat nominal|predicatului nominal]].
* '''[[subiect anticipat]]''' - [[subiect]] care [[anticipa|anticipează]], care [[anunța|anunță]] [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]], [[așezat]]e [[înainte]]a [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect complex]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[parte de vorbire]] cu [[sens]] [[lexical]] [[suficient]], [[preceda]]tă de un [[adverb]] de [[mod]] de [[precizare]], de [[întărire]] sau de [[exclusivitate]].
* '''[[subiect dezvoltat]]''' - [[subiect]] [[alcătuit]] dintr-o [[construcție]] [[infinitival]]ă [[relativ]]ă [[subiectiv]]ă, dintr-o construcție de [[supin]] [[nominal]]ă, dintr-un [[substantiv]] și un [[adjectiv]] [[pronominal]] [[posesiv]], [[legat]]e între ele prin [[cratimă]] și [[forma|formând]] o [[unitate]], sau dintr-un [[numeral cardinal]], cu care, de [[asemenea]], formează o unitate.
* '''[[subiect exprimat]]''' - [[subiect]] [[concretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]]: [[determinat]] (când se [[referi|referă]] [[exclusiv]] la [[persoană|persoana]] [[reprezentat]]ă de partea de vorbire prin care este [[exprimat]]) sau [[nedeterminat]] (când nu se referă exclusiv la persoana pe care o reprezintă partea de vorbire prin care este exprimat, ci la [[tot|toate]] persoanele).
* '''[[subiect multiplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] prin [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]], [[reprezentant]]e ale uneia sau mai [[mult]]or [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; prin două sau mai multe [[unitate|unități]] de [[expresie]], [[aflat]]e într-un [[raport]] de [[coordonare]].
* '''[[subiect neexprimat]]''' - [[subiect]] [[neconcretizat]] în [[context]] sub [[formă|forma]] unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; [[putea|poate]] [[fi]], la [[rând]]ul său, [[inclus]] în forma [[verbal]]ă ([[dedus]] din [[desinență|desinențele]] [[persoană|persoanelor]] I și a II-a ale [[acest]]eia) sau [[subînțeles]] din [[context]].
* '''[[subiect psihologic]]''' - orice [[segment]] al [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] care, [[indiferent]] de [[structură]] [[lexic]]ală și [[funcție]] [[gramatical]]ă, [[reprezenta|reprezintă]] [[element]]ul [[cunoscut]], atât [[vorbitor]]ului cât și [[interlocutor]]ului ([[cititor]]ului), [[grație]] [[context]]ului ori [[numai]] [[situație]]i.
* '''[[subiect reluat]]''' - [[subiect]] care [[relua|reia]], care [[sublinia]]ză [[structură|structura]] de [[bază]] cu această [[funcție]]; este [[exprimat]] prin [[formă|formele]] de [[nominativ]] ale [[pronume personal|pronumelui personal]] [[așezat]]e după [[cuvânt|cuvintele]] care [[îndeplini|îndeplinesc]] această funcție ([[substantiv]]e, [[pronume]], [[numeral]]e).
* '''[[subiect simplu]]''' - [[subiect]] [[exprimat]] printr-un [[singur]] [[cuvânt]], [[reprezentant]] al unei [[parte de vorbire|părți de vorbire]]; printr-o singură [[unitate]] de [[expresie]].
* '''[[supraglotal]]''' - care se [[referi|referă]] la sau care este [[articulat]] cu [[ajutor]]ul [[organ]]elor [[vorbire|vorbirii]] [[situat]]e [[înainte]]a [[glotă|glotei]]. 


{{Cuprins alfabet}}

== Ș ==
* '''[[șablon]]''' - [[cuvânt]] sau [[construcție]] [[lexical]]ă, care [[reveni|revine]] [[insistent]] în [[vorbire]]a sau în [[scris]]ul unei [[persoană|persoane]], deși nu este [[necesar]]ă; [[sinonim]]: ''[[clișeu]] [[lexical]]''.


{{Cuprins alfabet}}

== T ==
* '''[[tabu]]''' - [[interdicție]] de [[limbaj]] (de [[vocabular]]) [[determinat]]ă de [[superstiție|superstiții]] sau [[pudoare]].
{{Wikipedia|Tautologie}}
* '''[[tautologie]]''' - [[repetare]] a unui [[cuvânt]] cu [[intonație]] și [[funcție]] [[sintactic]]ă [[diferit]]ă sau [[asemănător|asemănătoare]], în aceeași [[propoziție]] sau într-o [[alt]]ă propoziție.
* '''[[temă]]''' - [[parte]] a unui [[cuvânt]] [[alcătuit]]ă din [[rădăcină|rădăcina]] [[acest]]uia [[plus]] [[prefix]]ul și [[sufix]]ul cu care este [[format]].
* '''[[temporal]]ă, [[propoziție]] ~''' - [[propoziție subordonată]] [[circumstanțial]]ă cu [[funcție]] de [[complement circumstanțial]] de [[timp]] pe [[lângă]] [[verb]]ul sau [[locuțiune]]a [[verbal]]ă din [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă.
* '''[[teoria circulației cuvintelor]]''' - [[teorie]] [[lingvistic]]ă [[emis]]ă de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a [[demonstra]] [[latinitate]]a [[limbă|limbii]] [[român]]e.
* '''[[teoria echivalențelor enunțiale]]''' (sau '''[[funcțional]]e''') - [[teorie]] [[dezvoltat]]ă în [[domeniu]]l [[traductologie]]i, care se [[referi|referă]] la [[mod]]ul în care se pot [[transpune]] în mod [[corespunzător]] în [[alt]]ă [[limbă]] sau în alt [[context]] [[cultural]] [[sens]]ul și [[semnificație|semnificația]] unui [[enunț]] sau a unei [[expresie|expresii]]; [[explora|explorează]] cum pot fi [[păstra]]te [[echivalență|echivalențele]] [[semantic]]e și [[pragmatic]]e între limbile și [[cultură|culturile]] [[diferit]]e.
{{Wikipedia|Teoria relevanței}}
* '''[[teoria relevanței]]''' - [[teorie]] [[utilizat]]ă în [[lingvistică|lingvistica]] [[cognitiv]]ă și în [[pragmatică]], [[conform]] căreia, în [[proces]]ul de [[comunicare]], [[receptor]]ul [[încerca|încearcă]] să [[deduce|deducă]] [[sens]]ul [[mesaj]]ului [[comunicat]] în [[funcție]] de [[context]]ul în care a fost [[transmis]] și deci [[vorbitor]]ul și [[receptor]]ul își [[asuma|asumă]] [[angajament]] [[mutual]] de a [[face]] [[comunicare]]a cât mai [[relevant]]ă pentru [[discuție]].
* '''[[termen]]''' - (în [[limbaj]]ul [[comun]]) [[cuvânt]], [[vorbă]]; (în limbajele [[special]]e) [[expresie]] [[fix]]ă, [[propriu|proprie]] unei [[anumit]]e [[știință|științe]], care [[servi|servește]] la [[exprimare]]a unei [[noțiune|noțiuni]] [[specific]]e.
* '''[[terminație]]''' - [[parte]]a [[final]]ă a unui [[cuvânt]] (de după [[rădăcină]]), [[reprezentat]]ă printr-unul sau mai multe [[sunet]]e, [[echivalent]]e cu o [[desinență]], cu un [[sufix]] [[plus]] o desinență.
{{Wikipedia|Terminologie}}
* '''[[terminologie]]''' - [[totalitate]]a [[termen]]ilor de [[specialitate]] [[utilizat|utilizați]] într-un [[domeniu]] [[științific]] sau [[tehnic]].
* '''[[text]]''' - [[scriere]] [[original]]ă, [[autentic]]ă, [[caracterizat]]ă prin [[autonomie]] și [[limitare]]; [[fragment]] dintr-o [[scriere]]; (în [[accepțiune]]a structuralistă) [[mod]] de [[funcționare]] a [[limbaj]]ului, [[înțeles]] ca [[mijloc]] de [[creare]], de [[producere]] și [[transformare]] a [[sens]]ului; (în [[terminologie|terminologia]] lui Louis Hjelmslev) [[sistem]] [[conotativ]], în care [[cuvânt|cuvintele]] își [[restrânge|restrâng]] sau își [[extinde|extind]] [[sens]]urile, în [[funcție]] de [[context]].
* '''[[textologie]]''' - [[disciplină]] [[filologic]]ă [[aplicat]]ă la [[studiu]]l [[comparat]] al [[text]]elor unor [[operă|opere]] [[literar]]e sau de [[alt]]ă [[natură]].
{{Wikipedia|Timp (gramatică)}}
* '''[[timp]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[specific]]ă [[verb]]ului, cu [[ajutor]]ul căreia se [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]], un moment de [[referință]] și momentul în care se [[petrece]] [[acțiune]]a sau în care este [[adevărat]]ă o [[anumit]]ă [[stare]] de [[lucru]]ri.
* '''[[timp compus]]''' - [[timp]] [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[verb]] [[auxiliar]].
{{Wikipedia|Tipologie lingvistică}}
* '''[[tipologie lingvistică]]''' - [[mod]] de a [[studia]] [[structură|structura]] unui [[idiom]] sau a unui [[grup]] de idiomuri în [[raport]] cu un [[tip]] [[determinat]] printr-o [[analiză]] [[unitar]]ă.
* '''[[tonalitate]]''' - (în unele [[limbă|limbi]]) [[intonație]] [[diferit]]ă a unor [[cuvânt|cuvinte]], [[format]]e din aceleași [[sunet]]e, dar [[deosebit]]e prin [[sens]].
{{Wikipedia|Topică V1}}
* '''[[topică V1]]''' - [[ordine]] a [[cuvânt|cuvintelor]] într-o [[frază]], în care [[verb]]ul [[apărea|apare]] [[înainte]]a [[subiect]]ului și a [[complement]]ului.
{{Wikipedia|Traducere}}
* '''[[traducere]]''' - [[acțiune]]a de [[transpunere]] a unui [[text]] dintr-o [[limbă]] în [[alt]]a, [[menține|menținând]] [[idee|ideile]] și [[noțiune|noțiunile]] [[acest]]uia.
* '''[[traducere absolută]]''' - [[traducere]] a unui [[text]], în care sunt [[menține|menținute]] [[particularitate|particularitățile]] [[stilistic]]e și [[lingvistic]]e (cum ar fi [[greșeală|greșelile]]).
* '''[[traducere automată]]''' - [[proces]]ul de [[conversie]] [[automat]]ă a unui [[text]] sau a unui [[discurs]] dintr-o [[limbă]] [[sursă]] într-o limbă [[țintă]], [[utiliza|utilizând]] [[algoritm]]i și [[tehnologie|tehnologii]] [[dezvoltat]]e în [[domeniu]]l [[lingvistică|lingvisticii]] [[computațional]]e și al [[inteligență artificială|inteligenței artificiale]].
{{Wikipedia|Traducere mobilă}}
* '''[[traducere mobilă]]''' - [[dispozitiv]] [[electronic]] sau [[aplicație]] [[software]] ce [[oferi|oferă]] [[traducere]] [[audio]].
* '''[[traductologie]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[proces]]ele [[cognitiv]]e și [[lingvistic]]e [[asociat]]e [[act]]ului de [[traducere]].
* '''[[transcriere]]''' - [[reproducere]] în [[scris]] a unui [[text]], a [[pronunție]]i unei [[limbă|limbi]].
* '''[[transcriere fonetică]]''' - [[notare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unei [[limbă|limbi]], a unui [[dialect]] sau a unui [[grai]] cu [[ajutor]]ul unui [[alfabet fonetic]].
{{Wikipedia|Transliterare}}
* '''[[transliterare]]''' - [[transcriere]] dintr-un [[alfabet]] în [[alt]]ul al unui [[text]] [[scris]].
* '''[[tratament]]''' - (în [[fonetică]]) [[evoluție]], [[modificare]], [[schimbare]]. 
* '''[[trisilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[trei]] [[silabă|silabe]].


{{Cuprins alfabet}}

== U ==
{{Wikipedia|Umlaut}}
* '''[[umlaut]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[consta|constând]] în [[modificare]]a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] [[accentuat]]e sub [[influență|influența]] vocalei [[următor|următoare]]; vezi și ''[[ablaut]]''; [[tremă]] care se [[pune]] [[deasupra]] vocalelor care au [[suferi]]t un umlaut.
* '''[[unificare]]''' - [[proces]] [[lingvistic]] care [[duce]] la [[apropiere]]a [[dialect]]elor unei [[limbă|limbi]] până la [[dispariție|dispariția]] lor într-o limbă [[comun]]ă, [[unic]]ă; proces lingvistic care duce la apropierea a două limbi până la [[încrucișare]]a lor.
* '''[[uto-aztecană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în vestul [[Mexic]]ului și în [[parte]]a de sud-vest a [[SUA]], [[principal]]ii [[vorbitor]]i fiind [[aztec]]ii; vezi și ''[[aztec]]ă''.
* '''[[uzul limbii]]''' - [[mișcare]] [[permanent]]ă de [[adaptare]] a unei [[limbă|limbi]] la [[necesitate|necesitățile]] [[social|socio]]-[[cultural]]e ale [[vorbitor]]ilor.


{{Cuprins alfabet}}

== V ==
{{Wikipedia|Valență (lingvistică)}}
* '''[[valență]]''' - [[capacitate]] de [[combinare]] a unui [[cuvânt]] cu [[alt]]e cuvinte în [[funcție]] de [[conținut]]ul [[semantic]] și [[noțional]] al [[acest]]uia.
* '''[[valoare]]''' - [[sumă]] a [[divers]]elor [[însușire|însușiri]] care [[caracteriza|caracterizează]], dintr-un [[anumit]] [[punct]] de [[vedere]], [[cuvânt|cuvintele]], [[expresie|expresiile]] sau [[structură|structurile]] dintr-un [[text]].
* '''[[variantă]]''' - [[formă]] a unui [[element]] [[lingvistic]] care [[diferi|diferă]] de [[aspect]]ul [[tipic]] [[obișnuit]] al [[acest]]ui element.
* '''[[velicorusă]], [[limbă|limba]] ~''' - „[[rus]]a [[mare]]”, [[denumire]] [[dată]], în [[secol]]ul al XIX-lea, [[limbă|limbii]] [[rus]]e pentru a o [[deosebi]] de [[belarus]]ă („rusa [[alb]]ă”) și [[ucrainean]]ă („rusa [[mic]]ă”).
{{Wikipedia|Verb}}
* '''[[verb]]''' - [[parte de vorbire]] care [[exprima|exprimă]] un [[proces]], o [[acțiune]] sau o [[stare]] și este [[caracterizat]]ă prin [[flexiune]] după [[număr]], [[persoană]], [[diateză]], [[mod]] și [[timp]].
* '''[[verbalism]]''' - [[tendință]] de a [[acorda]] mai [[mult]]ă [[atenție]] [[cuvânt|cuvintelor]] decât [[idee|ideilor]]; [[abuz]] de cuvinte în [[exprimare]]a unor idei.
{{Wikipedia|Verb auxiliar}}
* '''[[verb auxiliar]]''' - [[verb]] care [[ajuta|ajută]] la [[formare]]a [[timp]]urilot, a [[mod]]urilor [[compus]]e etc.
* '''[[verbum declarandi]]''' (sau '''[[verbum dicendi]]''') - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a de a [[spune]], a [[întreba]], a [[răspunde]]; [[sinonim]]: ''[[verb]] de [[declarație]]''.
* '''[[verb de declarație]]''' - vezi ''[[verbum declarandi]]''.
* '''[[verbum sentiendi]]''' - [[verb]] care [[exprima|exprimă]] o [[activitate]] a [[simț]]urilor.
* '''[[viitor]]''' - [[timp]] [[verb]]al al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] un [[proces]] ce se [[desfășura|desfășoară]] după [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]].
* '''[[viitor anterior]]''' - [[timp]] [[verbal]] care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] din [[viitor]] [[înainte]]a [[alt]]ei acțiuni din viitor.
{{Wikipedia|Virgulă}}
* '''[[virgulă]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] cu care se [[nota|notează]] [[pauză|pauzele]] [[mic]]i dintre [[cuvânt|cuvinte]] (în [[cadru]]l [[propoziție|propozițiilor]]) sau dintre propoziții (în cadrul [[frază|frazelor]]).
* '''[[vocabular]]''' - [[totalitate]]a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[alt]]ă denumire: ''[[lexic]]''; totalitatea cuvintelor [[specific]]e unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e; [[dicționar]] de [[proporție|proporții]] [[mic]]i.
* '''[[vocabular activ]]''' - [[lexic]] care este [[înțeles]] și [[folosit]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular pasiv]]''' - [[parte]] a [[vocabular]]ului care nu e [[folosit]]ă în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]].
* '''[[vocabular științific]]''' - [[vocabular]] [[folosit]] de [[divers]]e [[domeniu|domenii]] de [[cercetare]], de diverse [[știință|științe]], [[specific]] [[stil]]ului [[științific]].
{{Wikipedia|Vocală}}
* '''[[vocală]]''' - [[sunet]] al [[vorbire|vorbirii]] la a cărui [[emitere]] [[curent]]ul de [[aer]] [[sonor]] [[ieși|iese]] [[liber]] prin [[canal]]ul [[fonator]], fără să [[întâlni|întâlnească]] niciun [[obstacol]]; [[semn]] [[grafic]], [[literă]] care [[reprezenta|reprezintă]] un [[asemenea]] sunet. 
* '''[[vocalism]]''' - sistemul [[vocală|vocalelor]] unei limbi; parte a [[fonetică|foneticii]] istorice care se ocupă cu studiul vocalelor unei limbi.
{{Wikipedia|Volapük}}
* '''[[volapük]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă de Johann Martin Schleyer pe [[bază|baza]] [[element]]elor de [[vocabular]] [[germanic]]e.
* '''[[vorbire]]''' - [[utilizare]]a [[limbă|limbii]] în [[proces]]ul de [[comunicare]] între [[membru|membrii]] unei [[anumit]]e [[colectivitate|colectivități]]; vezi și ''[[parte de vorbire]]''.
{{Wikipedia|Vorbire directă și vorbire indirectă}}
* '''[[vorbire directă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva așa cum au fost [[rostit]]e, sub [[formă]] de [[dialog]].
* '''[[vorbire indirectă]]''' - [[vorbire]] care [[prezenta|prezintă]] [[cuvânt|cuvintele]] cuiva prin [[mijlocire]]a unor [[conjuncție|conjuncții]], [[pronume]], [[adjectiv]]e și [[adverb]]e [[relativ]]e.
* '''[[vorbitor]]''' - cel care [[folosi|folosește]] [[limbaj]]ul [[articulat]]; cel care [[vorbi|vorbește]] cu alții; [[locutor]], [[emițător]].
* '''[[vulgar]]''' - (despre [[limbă]]) [[vorbit]] de [[popor]]; [[popular]]; [[denumire]] a [[italiană|limbii italiene]], [[folosit]]ă mai ales în [[epocă|epoca]] [[medieval]]ă.


{{Cuprins alfabet}}

== X ==
* '''[[xenism]]''' - [[neologism]] [[recent]], [[neadaptat]], deci [[resimțit]] și [[tratat]] de [[vorbitor]]i ca [[străin]] [[limbă|limbii]] [[respectiv]]e.

{{Cuprins alfabet}}

[[Categorie:Apendice]]</text>
      <sha1>pa78yu95tnipigu14qkp4ohzr0o1wql</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Discuție Utilizator:Melonoone</title>
    <ns>3</ns>
    <id>211913</id>
    <revision>
      <id>1014658</id>
      <parentid>1014483</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T19:04:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>/* Do not copy Wikipedia formatting into Wiktionary */ secțiune nouă</comment>
      <origin>1014658</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="666" sha1="mx4yk3h876exyeetwuizpep4ajlk5kh" xml:space="preserve">{{bunvenit}}--[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 14 septembrie 2026 11:43 (UTC)

== Do not copy Wikipedia formatting into Wiktionary ==
Please stop importing formatting from Wikipedia into Wiktionary. The two projects have different standards and these edits are not suitable here. Repeatedly adding incompatible formatting disrupts existing entries and creates a significant cleanup burden. Any such additions will be deleted. Please follow Wiktionary's established formatting guidelines going forward. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 25 septembrie 2026 19:04 (UTC)</text>
      <sha1>mx4yk3h876exyeetwuizpep4ajlk5kh</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014661</id>
      <parentid>1014658</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T19:08:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>/* Do not copy Wikipedia formatting into Wiktionary */ Răspuns</comment>
      <origin>1014661</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="834" sha1="mxm5be4ywqmdhl6f1u61ewuyd84vscv" xml:space="preserve">{{bunvenit}}--[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 14 septembrie 2026 11:43 (UTC)

== Do not copy Wikipedia formatting into Wiktionary ==
Please stop importing formatting from Wikipedia into Wiktionary. The two projects have different standards and these edits are not suitable here. Repeatedly adding incompatible formatting disrupts existing entries and creates a significant cleanup burden. Any such additions will be deleted. Please follow Wiktionary's established formatting guidelines going forward. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 25 septembrie 2026 19:04 (UTC)

:Oh alright, I see, then I apologize I will cease it. [[Utilizator:Melonoone|Melonoone]] ([[Discuție Utilizator:Melonoone|discuție]]) 25 septembrie 2026 19:08 (UTC)</text>
      <sha1>mxm5be4ywqmdhl6f1u61ewuyd84vscv</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014662</id>
      <parentid>1014661</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T19:16:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>/* Do not copy Wikipedia formatting into Wiktionary */ Răspuns</comment>
      <origin>1014662</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1259" sha1="cnohnsyeqgtit84l8cg1mdtn9h3wfun" xml:space="preserve">{{bunvenit}}--[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|discuție]]) 14 septembrie 2026 11:43 (UTC)

== Do not copy Wikipedia formatting into Wiktionary ==
Please stop importing formatting from Wikipedia into Wiktionary. The two projects have different standards and these edits are not suitable here. Repeatedly adding incompatible formatting disrupts existing entries and creates a significant cleanup burden. Any such additions will be deleted. Please follow Wiktionary's established formatting guidelines going forward. [[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] ([[Discuție Utilizator:Robbie SWE|discuție]]) 25 septembrie 2026 19:04 (UTC)

:Oh alright, I see, then I apologize I will cease it. [[Utilizator:Melonoone|Melonoone]] ([[Discuție Utilizator:Melonoone|discuție]]) 25 septembrie 2026 19:08 (UTC)
::@[[Utilizator:Robbie SWE|Robbie SWE]] But I see that these templates have equivalents in other dictionaries, if the system here is different then is there an index of templates that are useful? Specifically asking for chinese and japanese character-related templates so as to know which to use when and where. [[Utilizator:Melonoone|Melonoone]] ([[Discuție Utilizator:Melonoone|discuție]]) 25 septembrie 2026 19:16 (UTC)</text>
      <sha1>cnohnsyeqgtit84l8cg1mdtn9h3wfun</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>disilabic</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211953</id>
    <revision>
      <id>1014630</id>
      <timestamp>2026-09-25T13:18:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[dissyllabique]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/di.si'la.bik/}} {{-adjectiv-|ron}} {{adjectiv-ron |m-sg=disilabic |m-pl=[[disilabici]] |f-sg=[[disilabică]] |f-pl=[[disilabice]] }} #([[cuvânt]]) care este [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]. {{-sin-}} * [[bisilab]] * [[bisilabic]] * [[desilav]] * [[disilab]] * [[disilav]] {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX o...</comment>
      <origin>1014630</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="486" sha1="ftctle2wwftiq1xm1nvnq5inz1mzs8o" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[dissyllabique]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/di.si'la.bik/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=disilabic
|m-pl=[[disilabici]]
|f-sg=[[disilabică]]
|f-pl=[[disilabice]]
}}
#([[cuvânt]]) care este [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]].
{{-sin-}}
* [[bisilab]]
* [[bisilabic]]
* [[desilav]]
* [[disilab]]
* [[disilav]]
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>ftctle2wwftiq1xm1nvnq5inz1mzs8o</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>ぶん</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211954</id>
    <revision>
      <id>1014636</id>
      <timestamp>2026-09-25T18:16:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{cuv|ja}} {{-etimologie-}} Are multiple posibile înțelesuri fiind o fonetizare hiragana compusă din silabele [[ぶ]] și [[ん]] {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}</comment>
      <origin>1014636</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="180" sha1="kl0kt18barp7advs0w8volm85xp5s6m" xml:space="preserve">{{cuv|ja}}
{{-etimologie-}}
Are multiple posibile înțelesuri fiind o fonetizare hiragana compusă din silabele [[ぶ]] și [[ん]]
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}</text>
      <sha1>kl0kt18barp7advs0w8volm85xp5s6m</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014638</id>
      <parentid>1014636</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:18:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <origin>1014638</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="240" sha1="8g2fa1tngd5p8hv2lumc7w2y1ht2tnj" xml:space="preserve">{{cuv|ja}}
{{-etimologie-}}
Are multiple posibile înțelesuri fiind o fonetizare hiragana compusă din silabele [[ぶ]] și [[ん]]
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}
[[Categorie:Japoneză]]
[[Categorie:Prefixe în japoneză]]</text>
      <sha1>8g2fa1tngd5p8hv2lumc7w2y1ht2tnj</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014642</id>
      <parentid>1014638</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:33:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <comment>are nevoie de mai mult ajutor</comment>
      <origin>1014642</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="251" sha1="5k3574xbyjp633612a7q19peh3z6zjf" xml:space="preserve">=={{limba|jpn}}==
{{cuv|ja}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|jpn}}
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}
{{-prefix-|jpn}}
'''ぶん'''
#Are multiple posibile înțelesuri fiind o fonetizare hiragana compusă din silabele [[ぶ]] și [[ん]]</text>
      <sha1>5k3574xbyjp633612a7q19peh3z6zjf</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014660</id>
      <parentid>1014642</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T19:08:15Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <origin>1014660</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="273" sha1="pt3f5yhmtrzfdsemp2mq7deoi00yxvf" xml:space="preserve">{{Ajutor|Dezvoltare}}
=={{limba|jpn}}==
{{cuv|ja}}
{{-etimologie-}}
{{-etim-lipsă-|jpn}}
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/bɯ̟̃ɴ/}}
{{-prefix-|jpn}}
'''ぶん'''
#Are multiple posibile înțelesuri fiind o fonetizare hiragana compusă din silabele [[ぶ]] și [[ん]]</text>
      <sha1>pt3f5yhmtrzfdsemp2mq7deoi00yxvf</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Categorie:Prefixe în japoneză</title>
    <ns>14</ns>
    <id>211955</id>
    <revision>
      <id>1014637</id>
      <timestamp>2026-09-25T18:17:58Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: [[Categorie:Prefixe|Japoneză]] [[Categorie:Japoneză|Prefixe]]</comment>
      <origin>1014637</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="63" sha1="rt5sw7l1yiws0dj27rzj2y7kibbj1p6" xml:space="preserve">[[Categorie:Prefixe|Japoneză]]
[[Categorie:Japoneză|Prefixe]]</text>
      <sha1>rt5sw7l1yiws0dj27rzj2y7kibbj1p6</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014643</id>
      <parentid>1014637</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T18:34:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Robbie SWE</username>
        <id>192</id>
      </contributor>
      <origin>1014643</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="70" sha1="sj3carb3fv4s2ul82gw2cc58py9jhvl" xml:space="preserve">[[Categorie:Japoneză]]
[[Categorie:Prefixe în alte limbi|Japoneză]]</text>
      <sha1>sj3carb3fv4s2ul82gw2cc58py9jhvl</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Modul:kana-DEFAULTSORT</title>
    <ns>828</ns>
    <id>211956</id>
    <revision>
      <id>1014644</id>
      <timestamp>2026-09-25T18:35:21Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: local export = {}  export.kana_DEFAULTSORT = function(frame)     local arg = frame:getParent().args[1]     local pagename = mw.title.getCurrentTitle().text     local kana = arg or pagename     local tracking_categories_raw = {}     local non_kana_pattern = &quot;[^ぁ-ゖァ-ヺーヽヾ%ｰ・＝？！。、]&quot;      if frame:getParent().args[2] then         error('Parametrul &quot;2&quot; este invalid. Puteți specifica doar o singură pronunție pentru acest format.')     end      if arg =...</comment>
      <origin>1014644</origin>
      <model>Scribunto</model>
      <format>text/plain</format>
      <text bytes="1380" sha1="t2v9v7nqvjd99bi13hy7pusjiswerpr" xml:space="preserve">local export = {}

export.kana_DEFAULTSORT = function(frame)
    local arg = frame:getParent().args[1]
    local pagename = mw.title.getCurrentTitle().text
    local kana = arg or pagename
    local tracking_categories_raw = {}
    local non_kana_pattern = &quot;[^ぁ-ゖァ-ヺーヽヾ%ｰ・＝？！。、]&quot;

    if frame:getParent().args[2] then
        error('Parametrul &quot;2&quot; este invalid. Puteți specifica doar o singură pronunție pentru acest format.')
    end

    if arg == pagename then
        -- TODO: Am vrea să folosim funcția track din Modul:debug, dar din moment ce specificațiile nu sunt complet stabilite, adăugăm temporar o procesare proprie.
        pcall(frame.expandTemplate, frame, { title = 'Pagini care folosesc kana-DEFAULTSORT cu parametri redundanți' })
    end

    if kana ~= pagename and not mw.ustring.find(pagename, non_kana_pattern) then
        table.insert(tracking_categories_raw, &quot;[[Categorie:Pagini care folosesc kana-DEFAULTSORT cu o pronunție diferită de titlu]]&quot;)
    end

    if mw.ustring.find(kana, non_kana_pattern) then
        table.insert(tracking_categories_raw, &quot;[[Categorie:Pagini care folosesc kana-DEFAULTSORT cu alte caractere decât kana]]&quot;)
    end

    local sort = require(&quot;Modul:ja&quot;).jsort(kana)
    return frame:callParserFunction(&quot;DEFAULTSORT&quot;, sort ) .. table.concat(tracking_categories_raw)
end

return export</text>
      <sha1>t2v9v7nqvjd99bi13hy7pusjiswerpr</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Modul:ja</title>
    <ns>828</ns>
    <id>211966</id>
    <revision>
      <id>1014655</id>
      <timestamp>2026-09-25T19:00:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: local export = {}  local titleObj = mw.title.getCurrentTitle() local pagename = titleObj.text local namespace = titleObj.nsText  local str_gsub = string.gsub local find = mw.ustring.find local length = mw.ustring.len local trim = mw.text.trim local split = mw.text.split local sub, gsub = mw.ustring.sub, mw.ustring.gsub local match, gmatch = mw.ustring.match, mw.ustring.gmatch local to_cp, to_char = mw.ustring.codepoint, mw.ustring.char  local Jpan = require(&quot;Modul:scripts&quot;).g...</comment>
      <origin>1014655</origin>
      <model>Scribunto</model>
      <format>text/plain</format>
      <text bytes="32740" sha1="h4d8zk81kd1tb2hl7rpy09kbdfpldlw" xml:space="preserve">local export = {}

local titleObj = mw.title.getCurrentTitle()
local pagename = titleObj.text
local namespace = titleObj.nsText

local str_gsub = string.gsub
local find = mw.ustring.find
local length = mw.ustring.len
local trim = mw.text.trim
local split = mw.text.split
local sub, gsub = mw.ustring.sub, mw.ustring.gsub
local match, gmatch = mw.ustring.match, mw.ustring.gmatch
local to_cp, to_char = mw.ustring.codepoint, mw.ustring.char

local Jpan = require(&quot;Modul:scripts&quot;).getByCode(&quot;Jpan&quot;)
local lang = require(&quot;Modul:languages&quot;).getByCode(&quot;ja&quot;)

-- rețineți că tablourile (arrays) încărcate prin mw.loadData nu pot fi utilizate direct de gsub
local data = mw.loadData(&quot;Modul:ja/data&quot;)

-- Normalizarea Unicode convertește adesea acestea în caracterele CJK Unified Ideographs corespunzătoare
local compat_ideo = mw.ustring.char(0xF900) .. &quot;-&quot; .. mw.ustring.char(0xFAD9)

export.data = {
    joyo_kanji = data.joyo_kanji,
    jinmeiyo_kanji = data.jinmeiyo_kanji,
    grade1 = data.grade1,
    grade2 = data.grade2,
    grade3 = data.grade3,
    grade4 = data.grade4,
    grade5 = data.grade5,
    grade6 = data.grade6
}

local function track(code)
    if type(code) ~= &quot;string&quot; then
        error(&quot;Funcția track necesită un argument de tip șir de caractere (string).&quot;)
    end
    require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;ja/&quot; .. code)
end

local function change_codepoint(added_value)
    return function(char)
        return to_char(to_cp(char) + added_value)
    end
end

function export.enlarge(text)
    return  text
end

function export.hira_to_kata(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then text = text.args[1] end

    return (gsub(text, '[ぁ-ゖ]', change_codepoint(96)))
end

function export.kata_to_hira(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then text = text.args[1] end

    return (gsub(text, '[ァ-ヶ]', change_codepoint(-96)))
end

function export.fullwidth_to_halfwidth(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then text = text.args[1] end

    text = gsub(text, ' ', ' ')
    return (gsub(text, '[！-～]', change_codepoint(-65248)))
end

function export.kana_to_romaji(text, options)
    -- options: no_diacritics, keep_period, hist, phonetic
    local str_find = string.find

    if type(text) == &quot;table&quot; then
        text = text.args[1]
    end

    if not options then options = {} end

    local tracking_has_percent = str_find(text, '%%')
    local text_old = ''
    if not options.hist then
        text_old = trim(require('Modul:ja/k2r-old').kana_to_romaji(text, options.no_diacritics, options.keep_period))
    end

    -- conversions
    if not options.phonetic then
        text = gsub(text, '(%-)([はハ])$', '%1㊟㈛㊟%2') -- は ca sufix (派 &quot;-ha&quot;, etc.) și apărând la sfârșitul șirului
        text = gsub(text, '(%-)([はハ]) ', '%1㊟㈛㊟%2 ') -- は ca sufix și apărând la mijlocul propoziției
    end
    
    text = str_gsub(text, '％', '㊟㌫㊟') -- la [[見込む]], de exemplu; evitarea coliziunii cu % folosit în sintaxa ruby
    text = str_gsub(text, '\'\'\'', '㊟⒝㊟')
    text = str_gsub(text, '&lt;u&gt;', '㊟㋑⒰㊟')
    text = str_gsub(text, '&lt;/u&gt;', '㊟㋺⒰㊟')
    
    local text_styling = &quot;㊟[㋑㋺⒝⒰]+㊟&quot;
    
    -- evitarea alterării textului latin existent: îl stocăm separat
    local escape = {}
    local id = 0
    for latin in string.gmatch(text, &quot;[a-z]+&quot;) do
        escape[id] = latin
        text = str_gsub(text, latin, &quot;㊟㊕㊕㊟&quot; .. id .. &quot;㊟㊕㊕㊟&quot;)
        id = id + 1
    end

    -- formatare specială inițială
    text = str_gsub(text, 'ヶげつ', 'かげつ')
    text = gsub(text, 'ヶ(' .. text_styling .. ')げつ', 'か%1げつ') -- 「'''ヶ'''げつ」
    text = str_gsub(text, 'ヶ', 'が')
    text = str_gsub(text, 'ヵ', 'か')
    text = gsub(text, '(.)[ゝヽ]', '%1%1')
    text = gsub(text, '(.)[ゞヾ]', function(char) return mw.ustring.toNFC(char .. char .. '゙') end) -- unicode hax

    -- [[Wiktionary:Grease_pit/2017/May#Formatting_for_individual_Japanese_readings]]
    if options.hist then
        text = gsub(text, '[やゆよわゐゑを]', '㊟⒳㊟%0')
        text = gsub(text, '.',
            {
                ['つ'] = 'tu',
                ['ち'] = 'ti',
                ['づ'] = 'du',
                ['ぢ'] = 'di',
                ['し'] = 'si',
                ['じ'] = 'zi',
                ['ゐ'] = 'wi',
                ['を'] = 'wo',
            }
        )
    end

    text = export.hira_to_kata(text)
    text = gsub(text, '.', data.kr)
    text = export.fullwidth_to_halfwidth(text)

    if options.hist then
        text = str_gsub(text, 'oo', 'o.o')
        text = str_gsub(text, 'ou', 'o.u')
        text = str_gsub(text, 'h', 'f')
        
        local old = text
        text = str_gsub(text, 'i㊟⒳㊟y', 'y') -- くゐやう kwyau
        text = str_gsub(text, '([kg])u㊟⒳㊟w', '%1w') 
        if old ~= text then
            --[=[
                Pot exista cazuri în care i sau u este șters incorect, și un punct
                ar trebui inserat.
                &quot;Sincopă&quot; nu este tocmai precis, deoarece nu a avut loc o schimbare de sunet.
                Este doar o convenție ortografică.
                [[Special:WhatLinksHere/Template:tracking/ja/mora syncope]]
            ]=]
            mw.log(str_gsub(old, '㊟⒳㊟', '')  .. ' → ' .. str_gsub(text, '㊟⒳㊟', '') )
            track('mora syncope')
        end
        
        text = str_gsub(text, '㊟⒳㊟', '') -- ゑつ wetsu
    end

    -- markup
    text = str_gsub(text, '%%', '.') -- ruby &quot;percent sign&quot; syntax
    text = gsub(text, '([ッ¤])%.', '%1') -- 「し を ぼっ.す」; 「るい%じん%えん」→「rui.jin¤.en¤」

    -- 「テェェェ」→「テェーー」 (evită un romaji greșit generat de linia &quot;(テュ→)teユ→tyu&quot; mai jos)
    local kogaki_vowels = {'ァ','ィ','ゥ','ェ','ォ'}
    for _, char in ipairs(kogaki_vowels) do
        text = gsub(text, '('..char..')('..char..'+)', function(a,b) return a .. mw.ustring.rep('ー', length(b)) end)
    end

    -- (ゲェ→)geェ→gee (notă: acest lucru produce chestii precum ウゥ→ū și ギィ→gī)
    text = gsub(text, '[aiueo][ァィゥェォ]', {['aァ']='aa',['iィ']='ii',['uゥ']='uu',['eェ']='ee',['oォ']='oo',})

    -- (クヮ→)kuヮ→kwa
    text = gsub(text, '[u]([ヮ])', {['ヮ']='wa',})

    -- (クァ→)kuァ→kwa, (トァ→)toァ→twa, (ウィ→)uィ→wi
    text = gsub(text, '[uo]([ァィェォ])', {['ァ']='wa',['ィ']='wi',['ェ']='we',['ォ']='wo',})
    if not options.hist then
        -- (ツァ→)cwa→ca
        text = str_gsub(text, '([fvcsz])w', '%1')
    end

    -- (テュ→)teユ→tyu, (ギェ→)giェ→gye
    text = gsub(text, '[aiueo]([ャュェョ])', {['ャ']='ya',['ュ']='yu',['ェ']='ye',['ョ']='yo',})
    -- (ジュ→)jyu→ju
    text = gsub(text, '([xjq])y', '%1')

    -- (ティ→)teィ→ti (uităm efectiv de vocala intermediară)
    text = gsub(text, '[aiueo]([ァィゥェォ])', {['ァ']='a',['ィ']='i',['ゥ']='u',['ェ']='e',['ォ']='o',})

    -- chouonpu și sokuon
    while str_find(text, '[aiueo]ー') or str_find(text, 'ッ *[bcdfghjklmnpqrstvwxyz]') or find(text, 'ッ' .. text_styling .. '[bcdfghjklmnpqrstvwxyz]') do
        text = str_gsub(text, '([aiueo])ー', '%1%1')
        text = str_gsub(text, 'ッ( *)([bcdfghjklmnpqrstvwxyz])', '%2%1%2')
        text = gsub(text, 'ッ(' .. text_styling .. ')([bcdfghjklmnpqrstvwxyz])', '%2%1%2')
    end
    -- gestionarea sokuon rămas și care nu e folosit ca geminat
    text = str_gsub(text, 'ッ', '&amp;apos;')

    -- (ん→)n¤
    text = str_gsub(text, '¤([aiueoy])', &quot;'%1&quot;)
    text = str_gsub(text, '¤', '')

    -- は, へ
    if not options.phonetic and str_find(text, &quot;h[ae]&quot;) then
        for i, v in ipairs{
            { &quot;ha&quot;, &quot;wa&quot; },
            { &quot;he&quot;, &quot;e&quot; }
        } do
            local thingy = '[^a-z.㊟-]' -- nu e clar cum ar trebui numit
            text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
            text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;$&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2])
            text = gsub(text, &quot;^&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot;, v[2] .. &quot;%1&quot;)
            if find(text, text_styling) then
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. thingy ..&quot;)&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. &quot;)$&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. text_styling .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. thingy ..&quot;)&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. text_styling .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. &quot;)$&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
            end
        end
    end
    -- se schimbă doar când
    --   ① nu e încadrat de a-z sau punct (&quot;^sore wa nani$&quot;, &quot;^hyappou no .he hitotsu$&quot;)
    --   ② la sfârșitul șirului și nu e precedat de a-z sau punct (&quot;^are wa$&quot;)
    --   ③ la începutul șirului și nu e urmat de a-z sau punct (&quot;^he ikou$&quot;) [probabil nu e neapărat necesar, dar consistent cu ②]
    -- acest lucru înseamnă și că &quot;^ha$&quot; devine &quot;ha&quot;
    -- punctul poate fi folosit lângă kana (pe oricare parte) pentru a forța romanizarea „stupidă” (ex: &quot;ha&quot;, &quot;he&quot;)

    -- rezolvă sh, ch, ts
    local function handle_digraphs(geminate, intervening, main, following)
        --「めちゃ」→「mecha」
        --「めっちゃ」→「metcha」
        --「めっっちゃ」→「mettcha」
        local corresp_geminate_form = {['x']='s',['q']='t',['c']='t'}
        local corresp_main = {['x']='sh',['q']='ch',['c']='ts'}
        
        local geminate_repl, main_repl
        
        -- Astfel încât ch să nu fie convertit în tsh.
        if not following or main .. following ~= &quot;ch&quot; then
            main_repl = corresp_main[main]
        end
        
        if geminate ~= &quot;&quot; then
            geminate_repl = string.rep(corresp_geminate_form[main], #geminate)
        end
        
        return (geminate_repl or geminate) .. (intervening or &quot;&quot;) .. (main_repl or main) .. (following or &quot;&quot;)
    end
    
    local function handle_digraphs2(geminate, main, following)
        return handle_digraphs(geminate, nil, main, following)
    end
    
    text = gsub(text, '([xqc]+)(' .. text_styling .. ')([xqc])', handle_digraphs)
    text = gsub(text, '([xqc]*)([xqc])(.?)', handle_digraphs2)
    

    -- macroni
    -- Va cauza probleme dacă se folosesc caractere vocale-macron combinate mai jos.
    if not options.no_diacritics then
        if not options.phonetic then
            text = str_gsub(text, 'ou', 'ō')
        end
        local macron = to_char(0x304)
        text = str_gsub(
            text,
            '([oaeui])%1',
            '%1' .. macron
        )
    end

    -- elimină marcajele (markup) și convertește punctele reale
    if not options.keep_period then
        text = str_gsub(text, '%.', '')
        text = str_gsub(text, '。', '◆.◇')
    end

    -- 
    text = str_gsub(text, '◇◆', '')
    text = str_gsub(text, '◆◇', '')
    text = str_gsub(text, ' *◆ *', '')
    text = str_gsub(text, ' *◇ *', ' ')

    -- restaurează textul latin
    text = str_gsub(text, &quot;㊟㊕㊕㊟(%d+)㊟㊕㊕㊟&quot;, function(id) return escape[tonumber(id)] end)

    -- curăță spațiile
    text = trim(text)
    text = str_gsub(text, ' +', ' ')
    
    -- elimină ampersandurile duble folosite în ruby
    text = str_gsub(text, '&amp;&amp;(.-)&amp;&amp;', '%1')

    -- markup pentru litere mari
    text = str_gsub(text, &quot;(%^)(㊟⒝㊟)&quot;, &quot;%2%1&quot;) -- mută ^ pe o poziție utilă dacă se află înainte de markup-ul bold
    text = str_gsub(text, &quot;(%^)( )&quot;, &quot;%2%1&quot;) -- la fel, dar cu spații
    text = gsub(text, '%^(.)', mw.ustring.upper) -- conversie la majuscule

    -- curăță spațiile din nou
    text = str_gsub(text, ' +', ' ')

    -- conversii
    text = str_gsub(text, '㊟⒝㊟', '\'\'\'')
    text = str_gsub(text, '㊟㋑⒰㊟', '&lt;u&gt;')
    text = str_gsub(text, '㊟㋺⒰㊟', '&lt;/u&gt;')
    text = str_gsub(text, '㊟㈛㊟', '')
    text = str_gsub(text, '㊟㌫㊟', '%%')

    -- unicode NFC
    text = mw.ustring.toNFC(text)

    -- comparare cu codul vechi de „trecere la romaji”
    if not options.hist then
        -- comparare cu codul kana_to_romaji() anterior
        if text ~= text_old then
            if str_find(text_old, '%(ba%)') then -- tabele de conjugări adjective :/
                track('k2r diff ba')
            elseif mw.ustring.lower(text) == mw.ustring.lower(text_old) then
                track('k2r diff caps')
            elseif str_find(text_old, 'ッ') then
                track('k2r diff w xtu')
            elseif tracking_has_percent then
                track('k2r diff pc')
            elseif gsub(text, '%s*([“”!?])%s*', '%1') == gsub(text_old, '%s*([”!?])%s*', '%1') then
                track('k2r diff punc spacing')
            else
                track('k2r diff')
            end
            mw.log('nou]' .. text .. '[')
            mw.log('vechi]' .. text_old .. '[')
        end
    end

    if find(text, '[ぁ-ー]') then
        track('k2r failure')
    end
    
    return text
end

-- elimină spațiile și cratimele din textul introdus
-- conceput pentru a fi folosit la verificarea romaji-ului manual, permițând
-- inserarea de spații sau cratime în romaji manual fără a apărea „greșit”
function export.rm_spaces_hyphens(f)
    local text = type(f) == 'table' and f.args[1] or f
    text = str_gsub(text, '.', { [' '] = '', ['-'] = '', ['.'] = '', ['\''] = '' })
    text = str_gsub(text, '&amp;nbsp;', '')
    return text
end

function export.romaji_to_kata(f)
    local text = type(f) == 'table' and f.args[1] or f
    text = gsub(text, '.', data.rd)
    text = str_gsub(text, '(.)%1', {
        k = 'ッk', s = 'ッs', t = 'ッt', p = 'ッp',
        b = 'ッb', d = 'ッd', g = 'ッg', j = 'ッj'
    })
    text = str_gsub(text, 'tc', 'ッc')
    text = str_gsub(text, 'tsyu', 'ツュ')
    text = str_gsub(text, 'ts[uoiea]', {['tsu']='ツ',['tso']='ツォ',['tsi']='ツィ',['tse']='ツェ',['tsa']='ツァ'})
    text = str_gsub(text, 'sh[uoiea]', {['shu']='シュ',['sho']='ショ',['shi']='シ',['she']='シェ',['sha']='シャ'})
    text = str_gsub(text, 'ch[uoiea]', {['chu']='チュ',['cho']='チョ',['chi']='チ',['che']='チェ',['cha']='チャ'})
    text = str_gsub(text, &quot;n[uoiea']?&quot;, {['nu']='ヌ',['no']='ノ',['ni']='ニ',['ne']='ネ',['na']='ナ'})
    text = str_gsub(text, '[wvtrpsnmlkjhgfdbzy][yw]?[uoiea]', data.rk)
    text = str_gsub(text, &quot;n'?&quot;, 'ン')
    text = str_gsub(text, '[aeiou]', {
        u = 'ウ', o = 'オ', i = 'イ', e = 'エ', a = 'ア'
    })
    return text
end

-- așteaptă: orice amestec de kanji și kana
-- determină tipurile de script utilizate
-- ex: dat イギリス人, returnează Kana+Hani
function export.script(f)
    text, script = type(f) == 'table' and f.args[1] or f, {}

    if find(text, '[ぁ-ゖ]') then
        table.insert(script, 'Hira')
    end
    -- TODO: există două tipuri de kana. Ar trebui inserat Kata aici.
    if find(text, '[ァ-ヺー]') then
        table.insert(script, 'Kana')
    end
    -- 一 este unicode 4e00, 丁 utilizat anterior este 4e01
    if find(text, '[㐀-䶵一-鿌' .. compat_ideo .. '𠀀-𯨟]') then
        table.insert(script, 'Hani')
    end
    -- potrivirea %a ar fi trebuit să funcționeze, dar prinde sfârșitul fiecărui șir
    if find(text, '[a-zA-ZāēīōūĀĒĪŌŪａ-ｚＡ-Ｚ]') then
        table.insert(script, 'Romaji')
    end
    if find(text, '[0-9０-９]') then
        table.insert(script, 'Number')
    end
    if find(text, '[〆々]') then
        table.insert(script, 'Abbreviation')
    end

    return table.concat(script, '+')
end

-- atunci când se numără morele, majoritatea caracterelor mici hiragana aparțin morei precedente,
-- așa că, în scopul numărării, pot fi eliminate, iar caracterele rămase
-- se pot număra pentru a obține numărul de more. Excepția e tsu mic,
-- astfel că data.nonmora_to_empty rutează toate hiragana mici, cu excepția lui tsu mic.
function export.count_morae(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then
        text = text.args[1]
    end
    -- transformă kata în hira (hira rămâne intact)
    text = export.kata_to_hira(text)
    -- elimină toate caracterele hiragana mici cum ar fi ょ, în afară de tsu mic
    text = gsub(text,'.',data.nonmora_to_empty)
    -- elimină spațiile de lungime zero (zero-width spaces)
    text = gsub(text, '‎', '')
    -- returnează numărul de caractere, care ar trebui să fie egal cu numărul de more
    return length(text)
end

-- acceptă: orice mix de kana
-- returnează: o cheie de sortare hiragana proiectată pentru software-ul WMF
-- acest lucru este similar cu sort(), însă nu returnează |sort=sortkey,
-- ci pur și simplu cheia însăși, dar spre deosebire de sort(), acesta
-- înlocuiește semnul pentru vocala lungă cu vocala însăși
function export.jsort(text)
    if text == nil then
        return nil
    end
    
    if type(text) == &quot;table&quot; then
        text = text.args[1]
    end
    local sort2 = text
    
    -- elimină spațiile occidentale, cratimele și punctele
    -- diff=41967612: elimină și circumflexul (caret)
    sort2 = gsub(sort2, '[ %-%.%^・]', '')

    sort2 = export.kata_to_hira(sort2)

    -- înlocuiește semnul pentru vocală lungă cu vocala pe care o reprezintă
    for key,value in pairs(data.longvowels) do
        sort2 = gsub(sort2,key,value)
    end

    -- Transformă caracterele dakuon, handakuon și literele mici în caractere de bază
    local sort1 = sort2
    for key,value in pairs(data.basechars) do
        sort1 = gsub(sort1,key,value)
    end

    return sort1 .. ' ' .. sort2
end

-- returnează o cheie de sortare cu |sort= în față, ex.
-- |sort=はつくん ばつぐん dacă se introduce ばつぐん
function export.sort(f)
    local text = type(f) == 'table' and f.args[1] or f
    local sort = export.jsort(text)
    return ('|' .. 'sort' .. '=' .. sort)
end

-- returnează „rădăcina” (stem) unui verb sau adjectiv -i, adică termenul fără ultimul caracter
function export.definal(f)
    return sub(f.args[1],1,(length(f.args[1])-1))
end

function export.remove_ruby_markup(text)
    return string.gsub(text, &quot;[%^%-%. %%]&quot;, &quot;&quot;)
end

-- a se vedea și Format:JAruby
-- conceput pentru a fi apelat dintr-un alt modul
function export.add_ruby_backend(term, kana, from_ja_link)
    if term == kana then
        return export.enlarge(term)
    end
    local pattern = &quot;&quot;
    -- deține segmentele întregi de markup încadrate în &lt;ruby&gt;...&lt;/ruby&gt;
    local ruby_markup = {}
    -- range pentru kana: '[ぁ-ゖァ-ヺ]'
    -- nonkana: [^ぁ-ゖァ-ヺ]
    local kanji_pattern = &quot;[A-Za-z0-9々㐀-䶵一-鿌&quot; .. compat_ideo .. &quot;𠀀-𯨟０-９Ａ-Ｚａ-ｚ]&quot;
    
    local str_find = string.find
    local str_gsub = string.gsub
    
    -- Dacă term și kana nu sunt identice, atunci term ar trebui să conțină lucruri
    -- deasupra cărora se pot pune kana.
    if not find(term, kanji_pattern) then
        require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;ja/ruby/no kanji&quot;)
        -- error(&quot;Nu există kanji sau alte caractere ce pot fi adnotate cu ruby în primul argument la add_ruby_backend.&quot;)
        return export.enlarge(term)
    end
    
    local orig_term = term
    
    -- Se ignoră entitățile numerice zecimale (precum &amp;#32; reprezentând un spațiu) și etichetele HTML, care nu au nevoie de adnotații ruby.
    local function escape(t, i)
        return function(text, patt)
            return str_gsub(text, patt,
                function(capture)
                    i = i + 1
                    t[i] = capture
                    return &quot;㊟&quot; .. string.rep(&quot;&amp;&quot;, i) .. &quot;㊟&quot;
                end)
        end
    end
    
    local escaped1 = {}
    local escape1 = escape(escaped1, 0)
    
    term = escape1(term, &quot;(&amp;&amp;.-&amp;&amp;)&quot;)
    term = escape1(term, &quot;(&amp;#x?%d+;)&quot;)
    term = escape1(term, &quot;(&amp;[A-Za-z]+;)&quot;)
    term = escape1(term, &quot;(&lt;[^&gt;]+&gt;)&quot;)
    
    local escaped2 = {}
    local escape2 = escape(escaped2, 0)
    
    kana = escape2(kana, &quot;(&amp;&amp;.-&amp;&amp;)&quot;)
    kana = escape2(kana, &quot;(&amp;#%d+;)&quot;)
    kana = escape2(kana, &quot;(&amp;[A-Za-z]+;)&quot;)
    kana = escape2(kana, &quot;(&lt;[^&gt;]+&gt;)&quot;)
    
    if escaped1[1] or escaped2[1] then
        -- [[Special:WhatLinksHere/Template:tracking/ja/ruby/escaped]]
        require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;ja/ruby/escaped&quot;)
    end
    
    if #escaped2 ~= #escaped1 then
        local relationship
        if #escaped1 &gt; #escaped2 then
            relationship = &quot;mai multe&quot;
        else
            relationship = &quot;mai puține&quot;
        end
        
        mw.logObject(escaped1)
        mw.logObject(escaped2)
        error(&quot;Există &quot; .. relationship .. &quot; elemente ignorate în textul de adnotat decât în textul ruby.&quot;)
    end
    
    -- legăturile interne fără bară verticală (pipe) vor eșua
    term = str_gsub(term, '%[%[([^|%]]+)%]%]', '[[%1|%1]]')

    -- elimină linkurile din kana
    kana = str_gsub(kana, '%[%[([^|%]]+)%]%]', '%1')
    kana = str_gsub(kana, '%[%[[^%]]+|([^%]]+)%]%]', '%1')

    -- construiește pattern-ul (modelul)
    -- ignoră (escape) caracterele magice din termen
    pattern = str_gsub(term, '%[%[[^%]]+|([^%]]+)%]%]', '%1')
    pattern = require(&quot;Modul:string&quot;).pattern_escape(pattern)

    pattern = str_gsub(pattern, &quot;[%[%]]+&quot;, &quot; *&quot;)
    kana = str_gsub(kana, &quot;[%[%]]+&quot;, '')
    pattern = str_gsub(pattern, &quot; *('+) *&quot;, &quot;%1&quot;)
    kana = str_gsub(kana, &quot; *('+) *&quot;, &quot;%1&quot;)
    pattern = str_gsub(pattern, &quot; +&quot;, &quot; &quot;)
    kana = str_gsub(kana, &quot; +&quot;, &quot; &quot;)

    -- elimină punctele, semnele caret și cratimele
    pattern = str_gsub(pattern, '%%[.^-]', '')
    kana = str_gsub(kana, '[.^-]', '')

    -- pentru a face un model care va găsi ruby-ul,
    -- înlocuiește fiecare șir neîntrerupt de kanji cu un sub-model
    
    -- mw.log(&quot;before adding (..-):&quot;, pattern)
    pattern = gsub(pattern, kanji_pattern .. '+', '(..-)')
    -- generează un model de genul
    -- (.+)ばか(.+)ばか(.+)ばかばかばああか(.+) când se dă 超ばか猿超ばか猿超ばかばかばああか猿
    -- se pare că trebuie să păstrăm spațiile uneori
    -- astfel încât kana să nu „scurgă” în cazuri ambigue cum ar fi 捨すてて撤退 unde nu este clar dacă e
    -- す, てったい sau すて, ったい. singura soluție acum e punerea spațiilor în parametrul &quot;term&quot;
    -- dacă cad între kana

    -- construiește termenul (ex. [[歌う|歌った]])
    local replaced = {}
    local count = 0
    term = str_gsub(term, '%]', '%]') -- ignora caracterul &quot;]&quot; astfel încât să nu poată apărea, ex: devine [[歌う|歌った%]%]
    term = gsub(
        str_gsub(term, &quot;%-&quot;, &quot;&quot;),
        kanji_pattern .. '+',
        function(text)
            count = count + 1
            -- elimină spațiile
            text = str_gsub(text, ' ', '')
            table.insert(replaced, text)
            return '[' .. count .. ']'
        end
    ) -- ex: devine [[[1]う|[2]った%]%]

    
    while str_find(term, '%[%[[^|]*%[%d+%][^|]*|') do
        term = str_gsub(
            term,
            '(%[%[[^|]*)%[(%d+)%]([^|]*|)',
            function(a,b,c)
                return a .. replaced[tonumber(b)] .. c
            end
        )
    end
     -- ex: devine [[歌う|[2]った%]%]
    
    -- ancorează modelul la capetele șirului, deoarece cuantificatorii sunt non-greedy
    pattern = &quot;^&quot; .. pattern .. &quot;$&quot;
    
    -- aplică acel model pe kana pentru a colecta ruby-urile
    -- dacă eșuează, se încearcă fără spații
    if find(kana, pattern) == nil then
        kana = str_gsub(kana, ' ', '')
        if not find(kana, pattern) then
            mw.log(&quot;failed match:&quot;, &quot;\n&quot;, kana, #kana, &quot;\n&quot;, pattern, #pattern, &quot;\n&quot;, orig_term, #orig_term)
            error(&quot;Modelul nu s-a potrivit cu textul kana.&quot;)
        end
    end
    
    local ruby = { match(kana, pattern) }
    if require(&quot;Modul:fun&quot;).some(function(kana) return kana:find(&quot;^ +$&quot;) end, ruby) then
        -- [[Special:WhatLinksHere/Template:tracking/ja/ruby spaces]]
        track('ruby spaces')
        mw.log('Unul din kana din tabelul ruby derivat din ' .. kana .. ' conține doar spații libere.')
    end
    -- local ruby = {}
    -- for c in gmatch(kana, pattern) do table.insert(ruby, c) end

    -- caută din nou șirurile de kanji și le combină cu ruby-ul lor pentru a face markup-ul &lt;ruby&gt;
    local kanji_segments = {}
    for c in string.gmatch(term, '%[(%d+)%]') do
        table.insert(kanji_segments, replaced[tonumber(c)])
    end
    
    if #kanji_segments ~= #ruby then
        mw.logObject(kanji_segments)
        mw.logObject(ruby)
        error(&quot;Există &quot; .. #kanji_segments .. &quot; segmente kanji, dar numai &quot; .. #ruby .. &quot; segmente ruby. Ar trebui să fie un număr egal din fiecare.&quot;)
    end
    
    for i, kanji_segment in pairs(kanji_segments) do
        if not ruby[i] then
            error('Nu există ruby pentru segmentul kanji &quot;' .. kanji_segment .. '&quot;.')
        end
        
        local kanji, kana
        if mw.ustring.len(kanji_segment) &gt; 1 and mw.ustring.len(kanji_segment) == mw.ustring.len(ruby[i]) then
            -- Împarte kanji și kana în caractere individuale.
            kanji = mw.text.split(kanji_segment, &quot;&quot;)
            kana = mw.text.split(ruby[i], &quot;&quot;)
        else
            kanji, kana = { kanji_segment }, { ruby[i] }
        end
        
        --[[
            Distribuie kana la kanji pe baza regulilor fonologice.
            Nazala moraică și sokuon sunt grupate cu kana precedent,
            apoi secvențele ce conțin vocale lungi sunt grupate laolaltă dacă este necesar.
            Asta rezolvă majoritatea cazurilor simple.
            漢字(かんじ)    京都(きょうと)        一気(いっき)
                ↓                ↓                    ↓
            漢(かん)字(じ)    京(きょう)都(と)    一(いっ)気(き)
        ]]
        if length(kanji_segment) &gt; 1 and not find(ruby[i], &quot;[ァ-ヶ]&quot;) then
            local value1, value2 = require(&quot;Modul:Utilizator:Erutuon/ja&quot;).divideKana(kanji_segment, ruby[i])
            if value1 and value2 and #value1 == #value2 then
                kanji, kana = value1, value2
            end
        end
        
        local ruby_string = {}
        for i = 1, #kanji do
            -- Pentru a preveni, de exemplu, adnotarea lui &quot;stop&quot; cu &quot;stop&quot; în [[言う]].
            if kanji[i] == kana[i] then
                table.insert(ruby_string, kanji[i])
            else
                table.insert(ruby_string, &quot;&lt;ruby&gt;&quot; .. kanji[i] .. &quot;&lt;rp&gt;&amp;nbsp;(&lt;/rp&gt;&lt;rt&gt;&quot; .. kana[i] .. &quot;&lt;/rt&gt;&lt;rp&gt;) &lt;/rp&gt;&lt;/ruby&gt;&quot;)
            end
        end
        table.insert(ruby_markup, table.concat(ruby_string))
    end

    count = 0
    term = str_gsub(term, '%[%d+%]', function()
        count = count + 1
        return ruby_markup[count]
    end)

    term = str_gsub(term, '%%%]', ']')
    term = str_gsub(term, '%%', '')
    term = str_gsub(term, ' ', '')
    
    term = str_gsub(term,
        &quot;㊟(&amp;+)㊟&quot;,
        function(ampersands)
            return escaped1[#ampersands]
        end)
    
    term = str_gsub(term, &quot;&amp;&amp;(.-)&amp;&amp;&quot;, &quot;%1&quot;)
    
    --gata
    return export.enlarge(term)
end

-- execută logica din Format:ja-kanji
function export.kanji(frame)
    local pagename = mw.title.getCurrentTitle().text
    -- rulează doar dacă această intrare este o pagină kanji și nu o pagină de utilizator
    if find(pagename, &quot;[㐀-䶵一-鿯&quot; .. compat_ideo .. &quot;𠀀-𯨟]&quot;) then
        local params = {
            grade = {},
            rs = {},
            shin = {},
            kyu = {},
            head = {},
        }
        local args = require(&quot;Modul:parameters&quot;).process(frame:getParent().args, params)
        
        local rs = args[&quot;rs&quot;] or require(&quot;Modul:zh-sortkey&quot;).makeSortKey(pagename, &quot;ja&quot;)
        local shin = args[&quot;shin&quot;]
        local kyu = args[&quot;kyu&quot;]
        local head = args[&quot;head&quot;]
        
        local grade_replacements = {
            c = &quot;7&quot;,
            n = &quot;8&quot;,
            uc = &quot;9&quot;,
            r = &quot;0&quot;,
        }
        local grade = tonumber(args[&quot;grade&quot;])
        grade = grade_replacements[grade] or grade

        local wikitext = {}
        local categories = {}

        local catsort = rs or pagename

        -- afișează însăși litera kanji la început la dimensiunea 275%
        table.insert(wikitext, '&lt;div&gt;&lt;span lang=&quot;ja&quot; class=&quot;Jpan&quot; style=&quot;font-size:275%; line-height:1;&quot;&gt;' .. (args[&quot;head&quot;] or pagename) .. '&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;')

        -- afișează informații legate de clasă

        -- dacă clasa nu a fost specificată, o determinăm acum
        if not grade then
            grade = export.kanji_grade(pagename)
        end
        
        local in_parenthesis = {}
        local grade_links = {
            [1] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa 1]]&quot;,
            [2] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 2-a]]&quot;,
            [3] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 3-a]]&quot;,
            [4] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 4-a]]&quot;,
            [5] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 5-a]]&quot;,
            [6] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 6-a]]&quot;,
            [7] = &quot;[[w:ro:Jōyō kanji|Kanji „jōyō”]]&quot;,
            [8] = &quot;[[w:ro:Jinmeiyō kanji|Kanji „jinmeiyō”]]&quot;,
            [9] = &quot;[[w:ro:Hyōgai kanji|Kanji „hyōgai”]]&quot;,
            [0] = &quot;[[w:ro:Radical (kanji)|Radical]]&quot;,
        }
        if grade_links[grade] then
            table.insert(in_parenthesis, grade_links[grade])
        else
            table.insert(categories, &quot;[[Categorie:Kanji japoneze fără clasă|&quot; .. catsort .. &quot;]]&quot;)
        end

        -- link la shinjitai dacă s-a specificat shinjitai, și link la kyujitai dacă s-a specificat kyujitai

        if kyu then
            table.insert(in_parenthesis, '[[shinjitai]], [[kyūjitai]]: &lt;span lang=&quot;ja&quot; class=&quot;Jpan&quot;&gt;[[' .. kyu .. '#Japoneză|' .. kyu .. ']]&lt;/span&gt;')
        elseif shin then
            table.insert(in_parenthesis, '[[kyūjitai]], [[shinjitai]]: &lt;span lang=&quot;ja&quot; class=&quot;Jpan&quot;&gt;[[' .. shin .. '#Japoneză|' .. shin .. ']]&lt;/span&gt;')
        end
        table.insert(wikitext, &quot;''(&quot; .. table.concat(in_parenthesis, &quot;,&amp;nbsp;&quot;) .. &quot;'')&quot;)

        -- adaugă categoriile
        table.insert(categories, &quot;[[Categorie:Kanji japoneze|&quot; .. catsort .. &quot;]]&quot;)
        local grade_categories = {
            [1] = &quot;Kanji de clasa 1&quot;,
            [2] = &quot;Kanji de clasa a 2-a&quot;,
            [3] = &quot;Kanji de clasa a 3-a&quot;,
            [4] = &quot;Kanji de clasa a 4-a&quot;,
            [5] = &quot;Kanji de clasa a 5-a&quot;,
            [6] = &quot;Kanji de clasa a 6-a&quot;,
            [7] = &quot;Jōyō kanji&quot;,
            [8] = &quot;Jinmeiyō kanji&quot;,
            [9] = &quot;Hyōgai kanji&quot;,
            [0] = &quot;Radicali CJKV&quot;,
        }
        table.insert(categories, &quot;[[Categorie:&quot; .. (grade_categories[grade] or error(&quot;Clasa &quot; .. grade .. &quot; este invalidă.&quot;)) .. &quot;|&quot; .. (grade == &quot;0&quot; and &quot; &quot; or catsort) .. &quot;]]&quot;)

        -- categorii de eroare
        if not rs then
            table.insert(categories, &quot;[[Categorie:Kanji japoneze fără radical și număr de trăsături]]&quot;)
        end

        return table.concat(wikitext, &quot;&quot;) .. table.concat(categories, &quot;\n&quot;)
    end
end

local grade1_pattern = ('[' .. data.grade1 .. ']')
local grade2_pattern = ('[' .. data.grade2 .. ']')
local grade3_pattern = ('[' .. data.grade3 .. ']')
local grade4_pattern = ('[' .. data.grade4 .. ']')
local grade5_pattern = ('[' .. data.grade5 .. ']')
local grade6_pattern = ('[' .. data.grade6 .. ']')
local secondary_pattern = ('[' .. data.secondary .. ']')
local jinmeiyo_kanji_pattern = ('[' .. data.jinmeiyo_kanji .. ']')
local hyogaiji_pattern = ('[^' .. data.joyo_kanji .. data.jinmeiyo_kanji .. ']')

function export.kanji_grade(kanji)
    if type(kanji) == &quot;table&quot; then
        kanji = kanji.args[1]
    end

    if find(kanji, hyogaiji_pattern) then return 9
    elseif find(kanji, jinmeiyo_kanji_pattern) then return 8
    elseif find(kanji, secondary_pattern) then return 7
    elseif find(kanji, grade6_pattern) then return 6
    elseif find(kanji, grade5_pattern) then return 5
    elseif find(kanji, grade4_pattern) then return 4
    elseif find(kanji, grade3_pattern) then return 3
    elseif find(kanji, grade2_pattern) then return 2
    elseif find(kanji, grade1_pattern) then return 1
    end

    return false
end

return export</text>
      <sha1>h4d8zk81kd1tb2hl7rpy09kbdfpldlw</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>1014656</id>
      <parentid>1014655</parentid>
      <timestamp>2026-09-25T19:02:32Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>Melonoone a redenumit pagina [[Modul:Ja]] în [[Modul:ja]]</comment>
      <origin>1014655</origin>
      <model>Scribunto</model>
      <format>text/plain</format>
      <text bytes="32740" sha1="h4d8zk81kd1tb2hl7rpy09kbdfpldlw" xml:space="preserve">local export = {}

local titleObj = mw.title.getCurrentTitle()
local pagename = titleObj.text
local namespace = titleObj.nsText

local str_gsub = string.gsub
local find = mw.ustring.find
local length = mw.ustring.len
local trim = mw.text.trim
local split = mw.text.split
local sub, gsub = mw.ustring.sub, mw.ustring.gsub
local match, gmatch = mw.ustring.match, mw.ustring.gmatch
local to_cp, to_char = mw.ustring.codepoint, mw.ustring.char

local Jpan = require(&quot;Modul:scripts&quot;).getByCode(&quot;Jpan&quot;)
local lang = require(&quot;Modul:languages&quot;).getByCode(&quot;ja&quot;)

-- rețineți că tablourile (arrays) încărcate prin mw.loadData nu pot fi utilizate direct de gsub
local data = mw.loadData(&quot;Modul:ja/data&quot;)

-- Normalizarea Unicode convertește adesea acestea în caracterele CJK Unified Ideographs corespunzătoare
local compat_ideo = mw.ustring.char(0xF900) .. &quot;-&quot; .. mw.ustring.char(0xFAD9)

export.data = {
    joyo_kanji = data.joyo_kanji,
    jinmeiyo_kanji = data.jinmeiyo_kanji,
    grade1 = data.grade1,
    grade2 = data.grade2,
    grade3 = data.grade3,
    grade4 = data.grade4,
    grade5 = data.grade5,
    grade6 = data.grade6
}

local function track(code)
    if type(code) ~= &quot;string&quot; then
        error(&quot;Funcția track necesită un argument de tip șir de caractere (string).&quot;)
    end
    require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;ja/&quot; .. code)
end

local function change_codepoint(added_value)
    return function(char)
        return to_char(to_cp(char) + added_value)
    end
end

function export.enlarge(text)
    return  text
end

function export.hira_to_kata(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then text = text.args[1] end

    return (gsub(text, '[ぁ-ゖ]', change_codepoint(96)))
end

function export.kata_to_hira(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then text = text.args[1] end

    return (gsub(text, '[ァ-ヶ]', change_codepoint(-96)))
end

function export.fullwidth_to_halfwidth(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then text = text.args[1] end

    text = gsub(text, ' ', ' ')
    return (gsub(text, '[！-～]', change_codepoint(-65248)))
end

function export.kana_to_romaji(text, options)
    -- options: no_diacritics, keep_period, hist, phonetic
    local str_find = string.find

    if type(text) == &quot;table&quot; then
        text = text.args[1]
    end

    if not options then options = {} end

    local tracking_has_percent = str_find(text, '%%')
    local text_old = ''
    if not options.hist then
        text_old = trim(require('Modul:ja/k2r-old').kana_to_romaji(text, options.no_diacritics, options.keep_period))
    end

    -- conversions
    if not options.phonetic then
        text = gsub(text, '(%-)([はハ])$', '%1㊟㈛㊟%2') -- は ca sufix (派 &quot;-ha&quot;, etc.) și apărând la sfârșitul șirului
        text = gsub(text, '(%-)([はハ]) ', '%1㊟㈛㊟%2 ') -- は ca sufix și apărând la mijlocul propoziției
    end
    
    text = str_gsub(text, '％', '㊟㌫㊟') -- la [[見込む]], de exemplu; evitarea coliziunii cu % folosit în sintaxa ruby
    text = str_gsub(text, '\'\'\'', '㊟⒝㊟')
    text = str_gsub(text, '&lt;u&gt;', '㊟㋑⒰㊟')
    text = str_gsub(text, '&lt;/u&gt;', '㊟㋺⒰㊟')
    
    local text_styling = &quot;㊟[㋑㋺⒝⒰]+㊟&quot;
    
    -- evitarea alterării textului latin existent: îl stocăm separat
    local escape = {}
    local id = 0
    for latin in string.gmatch(text, &quot;[a-z]+&quot;) do
        escape[id] = latin
        text = str_gsub(text, latin, &quot;㊟㊕㊕㊟&quot; .. id .. &quot;㊟㊕㊕㊟&quot;)
        id = id + 1
    end

    -- formatare specială inițială
    text = str_gsub(text, 'ヶげつ', 'かげつ')
    text = gsub(text, 'ヶ(' .. text_styling .. ')げつ', 'か%1げつ') -- 「'''ヶ'''げつ」
    text = str_gsub(text, 'ヶ', 'が')
    text = str_gsub(text, 'ヵ', 'か')
    text = gsub(text, '(.)[ゝヽ]', '%1%1')
    text = gsub(text, '(.)[ゞヾ]', function(char) return mw.ustring.toNFC(char .. char .. '゙') end) -- unicode hax

    -- [[Wiktionary:Grease_pit/2017/May#Formatting_for_individual_Japanese_readings]]
    if options.hist then
        text = gsub(text, '[やゆよわゐゑを]', '㊟⒳㊟%0')
        text = gsub(text, '.',
            {
                ['つ'] = 'tu',
                ['ち'] = 'ti',
                ['づ'] = 'du',
                ['ぢ'] = 'di',
                ['し'] = 'si',
                ['じ'] = 'zi',
                ['ゐ'] = 'wi',
                ['を'] = 'wo',
            }
        )
    end

    text = export.hira_to_kata(text)
    text = gsub(text, '.', data.kr)
    text = export.fullwidth_to_halfwidth(text)

    if options.hist then
        text = str_gsub(text, 'oo', 'o.o')
        text = str_gsub(text, 'ou', 'o.u')
        text = str_gsub(text, 'h', 'f')
        
        local old = text
        text = str_gsub(text, 'i㊟⒳㊟y', 'y') -- くゐやう kwyau
        text = str_gsub(text, '([kg])u㊟⒳㊟w', '%1w') 
        if old ~= text then
            --[=[
                Pot exista cazuri în care i sau u este șters incorect, și un punct
                ar trebui inserat.
                &quot;Sincopă&quot; nu este tocmai precis, deoarece nu a avut loc o schimbare de sunet.
                Este doar o convenție ortografică.
                [[Special:WhatLinksHere/Template:tracking/ja/mora syncope]]
            ]=]
            mw.log(str_gsub(old, '㊟⒳㊟', '')  .. ' → ' .. str_gsub(text, '㊟⒳㊟', '') )
            track('mora syncope')
        end
        
        text = str_gsub(text, '㊟⒳㊟', '') -- ゑつ wetsu
    end

    -- markup
    text = str_gsub(text, '%%', '.') -- ruby &quot;percent sign&quot; syntax
    text = gsub(text, '([ッ¤])%.', '%1') -- 「し を ぼっ.す」; 「るい%じん%えん」→「rui.jin¤.en¤」

    -- 「テェェェ」→「テェーー」 (evită un romaji greșit generat de linia &quot;(テュ→)teユ→tyu&quot; mai jos)
    local kogaki_vowels = {'ァ','ィ','ゥ','ェ','ォ'}
    for _, char in ipairs(kogaki_vowels) do
        text = gsub(text, '('..char..')('..char..'+)', function(a,b) return a .. mw.ustring.rep('ー', length(b)) end)
    end

    -- (ゲェ→)geェ→gee (notă: acest lucru produce chestii precum ウゥ→ū și ギィ→gī)
    text = gsub(text, '[aiueo][ァィゥェォ]', {['aァ']='aa',['iィ']='ii',['uゥ']='uu',['eェ']='ee',['oォ']='oo',})

    -- (クヮ→)kuヮ→kwa
    text = gsub(text, '[u]([ヮ])', {['ヮ']='wa',})

    -- (クァ→)kuァ→kwa, (トァ→)toァ→twa, (ウィ→)uィ→wi
    text = gsub(text, '[uo]([ァィェォ])', {['ァ']='wa',['ィ']='wi',['ェ']='we',['ォ']='wo',})
    if not options.hist then
        -- (ツァ→)cwa→ca
        text = str_gsub(text, '([fvcsz])w', '%1')
    end

    -- (テュ→)teユ→tyu, (ギェ→)giェ→gye
    text = gsub(text, '[aiueo]([ャュェョ])', {['ャ']='ya',['ュ']='yu',['ェ']='ye',['ョ']='yo',})
    -- (ジュ→)jyu→ju
    text = gsub(text, '([xjq])y', '%1')

    -- (ティ→)teィ→ti (uităm efectiv de vocala intermediară)
    text = gsub(text, '[aiueo]([ァィゥェォ])', {['ァ']='a',['ィ']='i',['ゥ']='u',['ェ']='e',['ォ']='o',})

    -- chouonpu și sokuon
    while str_find(text, '[aiueo]ー') or str_find(text, 'ッ *[bcdfghjklmnpqrstvwxyz]') or find(text, 'ッ' .. text_styling .. '[bcdfghjklmnpqrstvwxyz]') do
        text = str_gsub(text, '([aiueo])ー', '%1%1')
        text = str_gsub(text, 'ッ( *)([bcdfghjklmnpqrstvwxyz])', '%2%1%2')
        text = gsub(text, 'ッ(' .. text_styling .. ')([bcdfghjklmnpqrstvwxyz])', '%2%1%2')
    end
    -- gestionarea sokuon rămas și care nu e folosit ca geminat
    text = str_gsub(text, 'ッ', '&amp;apos;')

    -- (ん→)n¤
    text = str_gsub(text, '¤([aiueoy])', &quot;'%1&quot;)
    text = str_gsub(text, '¤', '')

    -- は, へ
    if not options.phonetic and str_find(text, &quot;h[ae]&quot;) then
        for i, v in ipairs{
            { &quot;ha&quot;, &quot;wa&quot; },
            { &quot;he&quot;, &quot;e&quot; }
        } do
            local thingy = '[^a-z.㊟-]' -- nu e clar cum ar trebui numit
            text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
            text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;$&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2])
            text = gsub(text, &quot;^&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot;, v[2] .. &quot;%1&quot;)
            if find(text, text_styling) then
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. thingy ..&quot;)&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. &quot;)$&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. text_styling .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. thingy ..&quot;)&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
                text = gsub(text, &quot;(&quot; .. thingy .. text_styling .. &quot;)&quot; .. v[1] .. &quot;(&quot; .. text_styling .. &quot;)$&quot;, &quot;%1&quot; .. v[2] .. &quot;%2&quot;)
            end
        end
    end
    -- se schimbă doar când
    --   ① nu e încadrat de a-z sau punct (&quot;^sore wa nani$&quot;, &quot;^hyappou no .he hitotsu$&quot;)
    --   ② la sfârșitul șirului și nu e precedat de a-z sau punct (&quot;^are wa$&quot;)
    --   ③ la începutul șirului și nu e urmat de a-z sau punct (&quot;^he ikou$&quot;) [probabil nu e neapărat necesar, dar consistent cu ②]
    -- acest lucru înseamnă și că &quot;^ha$&quot; devine &quot;ha&quot;
    -- punctul poate fi folosit lângă kana (pe oricare parte) pentru a forța romanizarea „stupidă” (ex: &quot;ha&quot;, &quot;he&quot;)

    -- rezolvă sh, ch, ts
    local function handle_digraphs(geminate, intervening, main, following)
        --「めちゃ」→「mecha」
        --「めっちゃ」→「metcha」
        --「めっっちゃ」→「mettcha」
        local corresp_geminate_form = {['x']='s',['q']='t',['c']='t'}
        local corresp_main = {['x']='sh',['q']='ch',['c']='ts'}
        
        local geminate_repl, main_repl
        
        -- Astfel încât ch să nu fie convertit în tsh.
        if not following or main .. following ~= &quot;ch&quot; then
            main_repl = corresp_main[main]
        end
        
        if geminate ~= &quot;&quot; then
            geminate_repl = string.rep(corresp_geminate_form[main], #geminate)
        end
        
        return (geminate_repl or geminate) .. (intervening or &quot;&quot;) .. (main_repl or main) .. (following or &quot;&quot;)
    end
    
    local function handle_digraphs2(geminate, main, following)
        return handle_digraphs(geminate, nil, main, following)
    end
    
    text = gsub(text, '([xqc]+)(' .. text_styling .. ')([xqc])', handle_digraphs)
    text = gsub(text, '([xqc]*)([xqc])(.?)', handle_digraphs2)
    

    -- macroni
    -- Va cauza probleme dacă se folosesc caractere vocale-macron combinate mai jos.
    if not options.no_diacritics then
        if not options.phonetic then
            text = str_gsub(text, 'ou', 'ō')
        end
        local macron = to_char(0x304)
        text = str_gsub(
            text,
            '([oaeui])%1',
            '%1' .. macron
        )
    end

    -- elimină marcajele (markup) și convertește punctele reale
    if not options.keep_period then
        text = str_gsub(text, '%.', '')
        text = str_gsub(text, '。', '◆.◇')
    end

    -- 
    text = str_gsub(text, '◇◆', '')
    text = str_gsub(text, '◆◇', '')
    text = str_gsub(text, ' *◆ *', '')
    text = str_gsub(text, ' *◇ *', ' ')

    -- restaurează textul latin
    text = str_gsub(text, &quot;㊟㊕㊕㊟(%d+)㊟㊕㊕㊟&quot;, function(id) return escape[tonumber(id)] end)

    -- curăță spațiile
    text = trim(text)
    text = str_gsub(text, ' +', ' ')
    
    -- elimină ampersandurile duble folosite în ruby
    text = str_gsub(text, '&amp;&amp;(.-)&amp;&amp;', '%1')

    -- markup pentru litere mari
    text = str_gsub(text, &quot;(%^)(㊟⒝㊟)&quot;, &quot;%2%1&quot;) -- mută ^ pe o poziție utilă dacă se află înainte de markup-ul bold
    text = str_gsub(text, &quot;(%^)( )&quot;, &quot;%2%1&quot;) -- la fel, dar cu spații
    text = gsub(text, '%^(.)', mw.ustring.upper) -- conversie la majuscule

    -- curăță spațiile din nou
    text = str_gsub(text, ' +', ' ')

    -- conversii
    text = str_gsub(text, '㊟⒝㊟', '\'\'\'')
    text = str_gsub(text, '㊟㋑⒰㊟', '&lt;u&gt;')
    text = str_gsub(text, '㊟㋺⒰㊟', '&lt;/u&gt;')
    text = str_gsub(text, '㊟㈛㊟', '')
    text = str_gsub(text, '㊟㌫㊟', '%%')

    -- unicode NFC
    text = mw.ustring.toNFC(text)

    -- comparare cu codul vechi de „trecere la romaji”
    if not options.hist then
        -- comparare cu codul kana_to_romaji() anterior
        if text ~= text_old then
            if str_find(text_old, '%(ba%)') then -- tabele de conjugări adjective :/
                track('k2r diff ba')
            elseif mw.ustring.lower(text) == mw.ustring.lower(text_old) then
                track('k2r diff caps')
            elseif str_find(text_old, 'ッ') then
                track('k2r diff w xtu')
            elseif tracking_has_percent then
                track('k2r diff pc')
            elseif gsub(text, '%s*([“”!?])%s*', '%1') == gsub(text_old, '%s*([”!?])%s*', '%1') then
                track('k2r diff punc spacing')
            else
                track('k2r diff')
            end
            mw.log('nou]' .. text .. '[')
            mw.log('vechi]' .. text_old .. '[')
        end
    end

    if find(text, '[ぁ-ー]') then
        track('k2r failure')
    end
    
    return text
end

-- elimină spațiile și cratimele din textul introdus
-- conceput pentru a fi folosit la verificarea romaji-ului manual, permițând
-- inserarea de spații sau cratime în romaji manual fără a apărea „greșit”
function export.rm_spaces_hyphens(f)
    local text = type(f) == 'table' and f.args[1] or f
    text = str_gsub(text, '.', { [' '] = '', ['-'] = '', ['.'] = '', ['\''] = '' })
    text = str_gsub(text, '&amp;nbsp;', '')
    return text
end

function export.romaji_to_kata(f)
    local text = type(f) == 'table' and f.args[1] or f
    text = gsub(text, '.', data.rd)
    text = str_gsub(text, '(.)%1', {
        k = 'ッk', s = 'ッs', t = 'ッt', p = 'ッp',
        b = 'ッb', d = 'ッd', g = 'ッg', j = 'ッj'
    })
    text = str_gsub(text, 'tc', 'ッc')
    text = str_gsub(text, 'tsyu', 'ツュ')
    text = str_gsub(text, 'ts[uoiea]', {['tsu']='ツ',['tso']='ツォ',['tsi']='ツィ',['tse']='ツェ',['tsa']='ツァ'})
    text = str_gsub(text, 'sh[uoiea]', {['shu']='シュ',['sho']='ショ',['shi']='シ',['she']='シェ',['sha']='シャ'})
    text = str_gsub(text, 'ch[uoiea]', {['chu']='チュ',['cho']='チョ',['chi']='チ',['che']='チェ',['cha']='チャ'})
    text = str_gsub(text, &quot;n[uoiea']?&quot;, {['nu']='ヌ',['no']='ノ',['ni']='ニ',['ne']='ネ',['na']='ナ'})
    text = str_gsub(text, '[wvtrpsnmlkjhgfdbzy][yw]?[uoiea]', data.rk)
    text = str_gsub(text, &quot;n'?&quot;, 'ン')
    text = str_gsub(text, '[aeiou]', {
        u = 'ウ', o = 'オ', i = 'イ', e = 'エ', a = 'ア'
    })
    return text
end

-- așteaptă: orice amestec de kanji și kana
-- determină tipurile de script utilizate
-- ex: dat イギリス人, returnează Kana+Hani
function export.script(f)
    text, script = type(f) == 'table' and f.args[1] or f, {}

    if find(text, '[ぁ-ゖ]') then
        table.insert(script, 'Hira')
    end
    -- TODO: există două tipuri de kana. Ar trebui inserat Kata aici.
    if find(text, '[ァ-ヺー]') then
        table.insert(script, 'Kana')
    end
    -- 一 este unicode 4e00, 丁 utilizat anterior este 4e01
    if find(text, '[㐀-䶵一-鿌' .. compat_ideo .. '𠀀-𯨟]') then
        table.insert(script, 'Hani')
    end
    -- potrivirea %a ar fi trebuit să funcționeze, dar prinde sfârșitul fiecărui șir
    if find(text, '[a-zA-ZāēīōūĀĒĪŌŪａ-ｚＡ-Ｚ]') then
        table.insert(script, 'Romaji')
    end
    if find(text, '[0-9０-９]') then
        table.insert(script, 'Number')
    end
    if find(text, '[〆々]') then
        table.insert(script, 'Abbreviation')
    end

    return table.concat(script, '+')
end

-- atunci când se numără morele, majoritatea caracterelor mici hiragana aparțin morei precedente,
-- așa că, în scopul numărării, pot fi eliminate, iar caracterele rămase
-- se pot număra pentru a obține numărul de more. Excepția e tsu mic,
-- astfel că data.nonmora_to_empty rutează toate hiragana mici, cu excepția lui tsu mic.
function export.count_morae(text)
    if type(text) == &quot;table&quot; then
        text = text.args[1]
    end
    -- transformă kata în hira (hira rămâne intact)
    text = export.kata_to_hira(text)
    -- elimină toate caracterele hiragana mici cum ar fi ょ, în afară de tsu mic
    text = gsub(text,'.',data.nonmora_to_empty)
    -- elimină spațiile de lungime zero (zero-width spaces)
    text = gsub(text, '‎', '')
    -- returnează numărul de caractere, care ar trebui să fie egal cu numărul de more
    return length(text)
end

-- acceptă: orice mix de kana
-- returnează: o cheie de sortare hiragana proiectată pentru software-ul WMF
-- acest lucru este similar cu sort(), însă nu returnează |sort=sortkey,
-- ci pur și simplu cheia însăși, dar spre deosebire de sort(), acesta
-- înlocuiește semnul pentru vocala lungă cu vocala însăși
function export.jsort(text)
    if text == nil then
        return nil
    end
    
    if type(text) == &quot;table&quot; then
        text = text.args[1]
    end
    local sort2 = text
    
    -- elimină spațiile occidentale, cratimele și punctele
    -- diff=41967612: elimină și circumflexul (caret)
    sort2 = gsub(sort2, '[ %-%.%^・]', '')

    sort2 = export.kata_to_hira(sort2)

    -- înlocuiește semnul pentru vocală lungă cu vocala pe care o reprezintă
    for key,value in pairs(data.longvowels) do
        sort2 = gsub(sort2,key,value)
    end

    -- Transformă caracterele dakuon, handakuon și literele mici în caractere de bază
    local sort1 = sort2
    for key,value in pairs(data.basechars) do
        sort1 = gsub(sort1,key,value)
    end

    return sort1 .. ' ' .. sort2
end

-- returnează o cheie de sortare cu |sort= în față, ex.
-- |sort=はつくん ばつぐん dacă se introduce ばつぐん
function export.sort(f)
    local text = type(f) == 'table' and f.args[1] or f
    local sort = export.jsort(text)
    return ('|' .. 'sort' .. '=' .. sort)
end

-- returnează „rădăcina” (stem) unui verb sau adjectiv -i, adică termenul fără ultimul caracter
function export.definal(f)
    return sub(f.args[1],1,(length(f.args[1])-1))
end

function export.remove_ruby_markup(text)
    return string.gsub(text, &quot;[%^%-%. %%]&quot;, &quot;&quot;)
end

-- a se vedea și Format:JAruby
-- conceput pentru a fi apelat dintr-un alt modul
function export.add_ruby_backend(term, kana, from_ja_link)
    if term == kana then
        return export.enlarge(term)
    end
    local pattern = &quot;&quot;
    -- deține segmentele întregi de markup încadrate în &lt;ruby&gt;...&lt;/ruby&gt;
    local ruby_markup = {}
    -- range pentru kana: '[ぁ-ゖァ-ヺ]'
    -- nonkana: [^ぁ-ゖァ-ヺ]
    local kanji_pattern = &quot;[A-Za-z0-9々㐀-䶵一-鿌&quot; .. compat_ideo .. &quot;𠀀-𯨟０-９Ａ-Ｚａ-ｚ]&quot;
    
    local str_find = string.find
    local str_gsub = string.gsub
    
    -- Dacă term și kana nu sunt identice, atunci term ar trebui să conțină lucruri
    -- deasupra cărora se pot pune kana.
    if not find(term, kanji_pattern) then
        require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;ja/ruby/no kanji&quot;)
        -- error(&quot;Nu există kanji sau alte caractere ce pot fi adnotate cu ruby în primul argument la add_ruby_backend.&quot;)
        return export.enlarge(term)
    end
    
    local orig_term = term
    
    -- Se ignoră entitățile numerice zecimale (precum &amp;#32; reprezentând un spațiu) și etichetele HTML, care nu au nevoie de adnotații ruby.
    local function escape(t, i)
        return function(text, patt)
            return str_gsub(text, patt,
                function(capture)
                    i = i + 1
                    t[i] = capture
                    return &quot;㊟&quot; .. string.rep(&quot;&amp;&quot;, i) .. &quot;㊟&quot;
                end)
        end
    end
    
    local escaped1 = {}
    local escape1 = escape(escaped1, 0)
    
    term = escape1(term, &quot;(&amp;&amp;.-&amp;&amp;)&quot;)
    term = escape1(term, &quot;(&amp;#x?%d+;)&quot;)
    term = escape1(term, &quot;(&amp;[A-Za-z]+;)&quot;)
    term = escape1(term, &quot;(&lt;[^&gt;]+&gt;)&quot;)
    
    local escaped2 = {}
    local escape2 = escape(escaped2, 0)
    
    kana = escape2(kana, &quot;(&amp;&amp;.-&amp;&amp;)&quot;)
    kana = escape2(kana, &quot;(&amp;#%d+;)&quot;)
    kana = escape2(kana, &quot;(&amp;[A-Za-z]+;)&quot;)
    kana = escape2(kana, &quot;(&lt;[^&gt;]+&gt;)&quot;)
    
    if escaped1[1] or escaped2[1] then
        -- [[Special:WhatLinksHere/Template:tracking/ja/ruby/escaped]]
        require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;ja/ruby/escaped&quot;)
    end
    
    if #escaped2 ~= #escaped1 then
        local relationship
        if #escaped1 &gt; #escaped2 then
            relationship = &quot;mai multe&quot;
        else
            relationship = &quot;mai puține&quot;
        end
        
        mw.logObject(escaped1)
        mw.logObject(escaped2)
        error(&quot;Există &quot; .. relationship .. &quot; elemente ignorate în textul de adnotat decât în textul ruby.&quot;)
    end
    
    -- legăturile interne fără bară verticală (pipe) vor eșua
    term = str_gsub(term, '%[%[([^|%]]+)%]%]', '[[%1|%1]]')

    -- elimină linkurile din kana
    kana = str_gsub(kana, '%[%[([^|%]]+)%]%]', '%1')
    kana = str_gsub(kana, '%[%[[^%]]+|([^%]]+)%]%]', '%1')

    -- construiește pattern-ul (modelul)
    -- ignoră (escape) caracterele magice din termen
    pattern = str_gsub(term, '%[%[[^%]]+|([^%]]+)%]%]', '%1')
    pattern = require(&quot;Modul:string&quot;).pattern_escape(pattern)

    pattern = str_gsub(pattern, &quot;[%[%]]+&quot;, &quot; *&quot;)
    kana = str_gsub(kana, &quot;[%[%]]+&quot;, '')
    pattern = str_gsub(pattern, &quot; *('+) *&quot;, &quot;%1&quot;)
    kana = str_gsub(kana, &quot; *('+) *&quot;, &quot;%1&quot;)
    pattern = str_gsub(pattern, &quot; +&quot;, &quot; &quot;)
    kana = str_gsub(kana, &quot; +&quot;, &quot; &quot;)

    -- elimină punctele, semnele caret și cratimele
    pattern = str_gsub(pattern, '%%[.^-]', '')
    kana = str_gsub(kana, '[.^-]', '')

    -- pentru a face un model care va găsi ruby-ul,
    -- înlocuiește fiecare șir neîntrerupt de kanji cu un sub-model
    
    -- mw.log(&quot;before adding (..-):&quot;, pattern)
    pattern = gsub(pattern, kanji_pattern .. '+', '(..-)')
    -- generează un model de genul
    -- (.+)ばか(.+)ばか(.+)ばかばかばああか(.+) când se dă 超ばか猿超ばか猿超ばかばかばああか猿
    -- se pare că trebuie să păstrăm spațiile uneori
    -- astfel încât kana să nu „scurgă” în cazuri ambigue cum ar fi 捨すてて撤退 unde nu este clar dacă e
    -- す, てったい sau すて, ったい. singura soluție acum e punerea spațiilor în parametrul &quot;term&quot;
    -- dacă cad între kana

    -- construiește termenul (ex. [[歌う|歌った]])
    local replaced = {}
    local count = 0
    term = str_gsub(term, '%]', '%]') -- ignora caracterul &quot;]&quot; astfel încât să nu poată apărea, ex: devine [[歌う|歌った%]%]
    term = gsub(
        str_gsub(term, &quot;%-&quot;, &quot;&quot;),
        kanji_pattern .. '+',
        function(text)
            count = count + 1
            -- elimină spațiile
            text = str_gsub(text, ' ', '')
            table.insert(replaced, text)
            return '[' .. count .. ']'
        end
    ) -- ex: devine [[[1]う|[2]った%]%]

    
    while str_find(term, '%[%[[^|]*%[%d+%][^|]*|') do
        term = str_gsub(
            term,
            '(%[%[[^|]*)%[(%d+)%]([^|]*|)',
            function(a,b,c)
                return a .. replaced[tonumber(b)] .. c
            end
        )
    end
     -- ex: devine [[歌う|[2]った%]%]
    
    -- ancorează modelul la capetele șirului, deoarece cuantificatorii sunt non-greedy
    pattern = &quot;^&quot; .. pattern .. &quot;$&quot;
    
    -- aplică acel model pe kana pentru a colecta ruby-urile
    -- dacă eșuează, se încearcă fără spații
    if find(kana, pattern) == nil then
        kana = str_gsub(kana, ' ', '')
        if not find(kana, pattern) then
            mw.log(&quot;failed match:&quot;, &quot;\n&quot;, kana, #kana, &quot;\n&quot;, pattern, #pattern, &quot;\n&quot;, orig_term, #orig_term)
            error(&quot;Modelul nu s-a potrivit cu textul kana.&quot;)
        end
    end
    
    local ruby = { match(kana, pattern) }
    if require(&quot;Modul:fun&quot;).some(function(kana) return kana:find(&quot;^ +$&quot;) end, ruby) then
        -- [[Special:WhatLinksHere/Template:tracking/ja/ruby spaces]]
        track('ruby spaces')
        mw.log('Unul din kana din tabelul ruby derivat din ' .. kana .. ' conține doar spații libere.')
    end
    -- local ruby = {}
    -- for c in gmatch(kana, pattern) do table.insert(ruby, c) end

    -- caută din nou șirurile de kanji și le combină cu ruby-ul lor pentru a face markup-ul &lt;ruby&gt;
    local kanji_segments = {}
    for c in string.gmatch(term, '%[(%d+)%]') do
        table.insert(kanji_segments, replaced[tonumber(c)])
    end
    
    if #kanji_segments ~= #ruby then
        mw.logObject(kanji_segments)
        mw.logObject(ruby)
        error(&quot;Există &quot; .. #kanji_segments .. &quot; segmente kanji, dar numai &quot; .. #ruby .. &quot; segmente ruby. Ar trebui să fie un număr egal din fiecare.&quot;)
    end
    
    for i, kanji_segment in pairs(kanji_segments) do
        if not ruby[i] then
            error('Nu există ruby pentru segmentul kanji &quot;' .. kanji_segment .. '&quot;.')
        end
        
        local kanji, kana
        if mw.ustring.len(kanji_segment) &gt; 1 and mw.ustring.len(kanji_segment) == mw.ustring.len(ruby[i]) then
            -- Împarte kanji și kana în caractere individuale.
            kanji = mw.text.split(kanji_segment, &quot;&quot;)
            kana = mw.text.split(ruby[i], &quot;&quot;)
        else
            kanji, kana = { kanji_segment }, { ruby[i] }
        end
        
        --[[
            Distribuie kana la kanji pe baza regulilor fonologice.
            Nazala moraică și sokuon sunt grupate cu kana precedent,
            apoi secvențele ce conțin vocale lungi sunt grupate laolaltă dacă este necesar.
            Asta rezolvă majoritatea cazurilor simple.
            漢字(かんじ)    京都(きょうと)        一気(いっき)
                ↓                ↓                    ↓
            漢(かん)字(じ)    京(きょう)都(と)    一(いっ)気(き)
        ]]
        if length(kanji_segment) &gt; 1 and not find(ruby[i], &quot;[ァ-ヶ]&quot;) then
            local value1, value2 = require(&quot;Modul:Utilizator:Erutuon/ja&quot;).divideKana(kanji_segment, ruby[i])
            if value1 and value2 and #value1 == #value2 then
                kanji, kana = value1, value2
            end
        end
        
        local ruby_string = {}
        for i = 1, #kanji do
            -- Pentru a preveni, de exemplu, adnotarea lui &quot;stop&quot; cu &quot;stop&quot; în [[言う]].
            if kanji[i] == kana[i] then
                table.insert(ruby_string, kanji[i])
            else
                table.insert(ruby_string, &quot;&lt;ruby&gt;&quot; .. kanji[i] .. &quot;&lt;rp&gt;&amp;nbsp;(&lt;/rp&gt;&lt;rt&gt;&quot; .. kana[i] .. &quot;&lt;/rt&gt;&lt;rp&gt;) &lt;/rp&gt;&lt;/ruby&gt;&quot;)
            end
        end
        table.insert(ruby_markup, table.concat(ruby_string))
    end

    count = 0
    term = str_gsub(term, '%[%d+%]', function()
        count = count + 1
        return ruby_markup[count]
    end)

    term = str_gsub(term, '%%%]', ']')
    term = str_gsub(term, '%%', '')
    term = str_gsub(term, ' ', '')
    
    term = str_gsub(term,
        &quot;㊟(&amp;+)㊟&quot;,
        function(ampersands)
            return escaped1[#ampersands]
        end)
    
    term = str_gsub(term, &quot;&amp;&amp;(.-)&amp;&amp;&quot;, &quot;%1&quot;)
    
    --gata
    return export.enlarge(term)
end

-- execută logica din Format:ja-kanji
function export.kanji(frame)
    local pagename = mw.title.getCurrentTitle().text
    -- rulează doar dacă această intrare este o pagină kanji și nu o pagină de utilizator
    if find(pagename, &quot;[㐀-䶵一-鿯&quot; .. compat_ideo .. &quot;𠀀-𯨟]&quot;) then
        local params = {
            grade = {},
            rs = {},
            shin = {},
            kyu = {},
            head = {},
        }
        local args = require(&quot;Modul:parameters&quot;).process(frame:getParent().args, params)
        
        local rs = args[&quot;rs&quot;] or require(&quot;Modul:zh-sortkey&quot;).makeSortKey(pagename, &quot;ja&quot;)
        local shin = args[&quot;shin&quot;]
        local kyu = args[&quot;kyu&quot;]
        local head = args[&quot;head&quot;]
        
        local grade_replacements = {
            c = &quot;7&quot;,
            n = &quot;8&quot;,
            uc = &quot;9&quot;,
            r = &quot;0&quot;,
        }
        local grade = tonumber(args[&quot;grade&quot;])
        grade = grade_replacements[grade] or grade

        local wikitext = {}
        local categories = {}

        local catsort = rs or pagename

        -- afișează însăși litera kanji la început la dimensiunea 275%
        table.insert(wikitext, '&lt;div&gt;&lt;span lang=&quot;ja&quot; class=&quot;Jpan&quot; style=&quot;font-size:275%; line-height:1;&quot;&gt;' .. (args[&quot;head&quot;] or pagename) .. '&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;')

        -- afișează informații legate de clasă

        -- dacă clasa nu a fost specificată, o determinăm acum
        if not grade then
            grade = export.kanji_grade(pagename)
        end
        
        local in_parenthesis = {}
        local grade_links = {
            [1] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa 1]]&quot;,
            [2] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 2-a]]&quot;,
            [3] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 3-a]]&quot;,
            [4] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 4-a]]&quot;,
            [5] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 5-a]]&quot;,
            [6] = &quot;[[w:ro:Kyōiku kanji|Kanji „kyōiku” de clasa a 6-a]]&quot;,
            [7] = &quot;[[w:ro:Jōyō kanji|Kanji „jōyō”]]&quot;,
            [8] = &quot;[[w:ro:Jinmeiyō kanji|Kanji „jinmeiyō”]]&quot;,
            [9] = &quot;[[w:ro:Hyōgai kanji|Kanji „hyōgai”]]&quot;,
            [0] = &quot;[[w:ro:Radical (kanji)|Radical]]&quot;,
        }
        if grade_links[grade] then
            table.insert(in_parenthesis, grade_links[grade])
        else
            table.insert(categories, &quot;[[Categorie:Kanji japoneze fără clasă|&quot; .. catsort .. &quot;]]&quot;)
        end

        -- link la shinjitai dacă s-a specificat shinjitai, și link la kyujitai dacă s-a specificat kyujitai

        if kyu then
            table.insert(in_parenthesis, '[[shinjitai]], [[kyūjitai]]: &lt;span lang=&quot;ja&quot; class=&quot;Jpan&quot;&gt;[[' .. kyu .. '#Japoneză|' .. kyu .. ']]&lt;/span&gt;')
        elseif shin then
            table.insert(in_parenthesis, '[[kyūjitai]], [[shinjitai]]: &lt;span lang=&quot;ja&quot; class=&quot;Jpan&quot;&gt;[[' .. shin .. '#Japoneză|' .. shin .. ']]&lt;/span&gt;')
        end
        table.insert(wikitext, &quot;''(&quot; .. table.concat(in_parenthesis, &quot;,&amp;nbsp;&quot;) .. &quot;'')&quot;)

        -- adaugă categoriile
        table.insert(categories, &quot;[[Categorie:Kanji japoneze|&quot; .. catsort .. &quot;]]&quot;)
        local grade_categories = {
            [1] = &quot;Kanji de clasa 1&quot;,
            [2] = &quot;Kanji de clasa a 2-a&quot;,
            [3] = &quot;Kanji de clasa a 3-a&quot;,
            [4] = &quot;Kanji de clasa a 4-a&quot;,
            [5] = &quot;Kanji de clasa a 5-a&quot;,
            [6] = &quot;Kanji de clasa a 6-a&quot;,
            [7] = &quot;Jōyō kanji&quot;,
            [8] = &quot;Jinmeiyō kanji&quot;,
            [9] = &quot;Hyōgai kanji&quot;,
            [0] = &quot;Radicali CJKV&quot;,
        }
        table.insert(categories, &quot;[[Categorie:&quot; .. (grade_categories[grade] or error(&quot;Clasa &quot; .. grade .. &quot; este invalidă.&quot;)) .. &quot;|&quot; .. (grade == &quot;0&quot; and &quot; &quot; or catsort) .. &quot;]]&quot;)

        -- categorii de eroare
        if not rs then
            table.insert(categories, &quot;[[Categorie:Kanji japoneze fără radical și număr de trăsături]]&quot;)
        end

        return table.concat(wikitext, &quot;&quot;) .. table.concat(categories, &quot;\n&quot;)
    end
end

local grade1_pattern = ('[' .. data.grade1 .. ']')
local grade2_pattern = ('[' .. data.grade2 .. ']')
local grade3_pattern = ('[' .. data.grade3 .. ']')
local grade4_pattern = ('[' .. data.grade4 .. ']')
local grade5_pattern = ('[' .. data.grade5 .. ']')
local grade6_pattern = ('[' .. data.grade6 .. ']')
local secondary_pattern = ('[' .. data.secondary .. ']')
local jinmeiyo_kanji_pattern = ('[' .. data.jinmeiyo_kanji .. ']')
local hyogaiji_pattern = ('[^' .. data.joyo_kanji .. data.jinmeiyo_kanji .. ']')

function export.kanji_grade(kanji)
    if type(kanji) == &quot;table&quot; then
        kanji = kanji.args[1]
    end

    if find(kanji, hyogaiji_pattern) then return 9
    elseif find(kanji, jinmeiyo_kanji_pattern) then return 8
    elseif find(kanji, secondary_pattern) then return 7
    elseif find(kanji, grade6_pattern) then return 6
    elseif find(kanji, grade5_pattern) then return 5
    elseif find(kanji, grade4_pattern) then return 4
    elseif find(kanji, grade3_pattern) then return 3
    elseif find(kanji, grade2_pattern) then return 2
    elseif find(kanji, grade1_pattern) then return 1
    end

    return false
end

return export</text>
      <sha1>h4d8zk81kd1tb2hl7rpy09kbdfpldlw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Modul:scripts</title>
    <ns>828</ns>
    <id>211968</id>
    <revision>
      <id>1014659</id>
      <timestamp>2026-09-25T19:08:03Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Melonoone</username>
        <id>25133</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: local export = {} local Script = {}  function Script:getCode()     return self._code end  function Script:getCanonicalName()     return self._rawData.canonicalName end  function Script:getDisplayForm()     return self:getCategoryName() end  function Script:getOtherNames(onlyOtherNames)     return require(&quot;Modul:language-like&quot;).getOtherNames(self, onlyOtherNames) end  function Script:getAliases()     return self._rawData.aliases or {} end  function Script:getVarieties(flatten)...</comment>
      <origin>1014659</origin>
      <model>Scribunto</model>
      <format>text/plain</format>
      <text bytes="9474" sha1="j3mzrvbencnpladxpqplc704cgdl8up" xml:space="preserve">local export = {}
local Script = {}

function Script:getCode()
    return self._code
end

function Script:getCanonicalName()
    return self._rawData.canonicalName
end

function Script:getDisplayForm()
    return self:getCategoryName()
end

function Script:getOtherNames(onlyOtherNames)
    return require(&quot;Modul:language-like&quot;).getOtherNames(self, onlyOtherNames)
end

function Script:getAliases()
    return self._rawData.aliases or {}
end

function Script:getVarieties(flatten)
    return require(&quot;Modul:language-like&quot;).getVarieties(self, flatten)
end

function Script:getParent()
    return self._rawData.parent
end

function Script:getSystems()
    if not self._systemObjects then
        local m_systems = require(&quot;Modul:writing systems&quot;)
        self._systemObjects = {}
        
        for _, sys in ipairs(self._rawData.systems or {}) do
            table.insert(self._systemObjects, m_systems.getByCode(sys))
        end
    end
    
    return self._systemObjects
end

--function Script:getAllNames()
--    return self._rawData.names
--end


function Script:getType()
    return &quot;script&quot;
end


function Script:getCategoryName()
    local name = self._rawData.canonicalName
    
    -- Dacă numele conține deja &quot;code&quot; sau &quot;semaphore&quot;, nu mai adăugăm &quot;script&quot;.
    -- Niciun nume nu conține &quot;script&quot;.
    if name:find(&quot;[Cc]ode$&quot;) or name:find(&quot;[Ss]emaphore$&quot;) then
        return name
    else
        return name .. &quot; script&quot;
    end
end


function Script:makeCategoryLink()
    return &quot;[[:Categorie:&quot; .. self:getCategoryName() .. &quot;|&quot; .. self:getDisplayForm() .. &quot;]]&quot;
end


function Script:getWikipediaArticle()
    return self._rawData.wikipedia_article or self:getCategoryName()
end


function Script:getCharacters()
    if self._rawData.characters then
        return self._rawData.characters
    else
        return nil
    end
end


function Script:countCharacters(text)
    if not self._rawData.characters then
        return 0
    else
        local _, num = mw.ustring.gsub(text, &quot;[&quot; .. self._rawData.characters .. &quot;]&quot;, &quot;&quot;)
        return num
    end
end

function Script:getDirection()
    local direction = self._rawData.direction
    if not direction then
        return nil
    else
        return direction
    end
end


function Script:getRawData()
    return self._rawData
end


function Script:toJSON()
    local ret = {
        canonicalName = self:getCanonicalName(),
        categoryName = self:getCategoryName(),
        code = self._code,
        otherNames = self:getOtherNames(true),
        aliases = self:getAliases(),
        varieties = self:getVarieties(),
        type = self:getType(),
        direction = self:getDirection(),
        characters = self:getCharacters(),
        parent = self:getParent(),
        systems = self._rawData.systems or {},
        wikipediaArticle = self._rawData.wikipedia_article,
    }
    
    return require(&quot;Modul:JSON&quot;).toJSON(ret)
end


Script.__index = Script


function export.makeObject(code, data)
    return data and setmetatable({ _rawData = data, _code = code }, Script) or nil
end


function export.getByCode(code, paramForError, disallowNil)
    if code == nil and not disallowNil then
        return nil
    end
    if code == &quot;IPAchar&quot; then
        require(&quot;Modul:debug&quot;).track(&quot;IPAchar&quot;)
    end
    local retval = export.makeObject(code, mw.loadData(&quot;Modul:scripts/data&quot;)[code])
    if not retval and paramForError then
        require(&quot;Modul:languages&quot;).err(code, paramForError, &quot;script code&quot;, nil, &quot;not real lang&quot;)
    end
    return retval
end

function export.getByCanonicalName(name)
    local code = mw.loadData(&quot;Modul:scripts/by name&quot;)[name]
    
    if not code then
        return nil
    end
    
    return export.makeObject(code, mw.loadData(&quot;Modul:scripts/data&quot;)[code])
end

-- Găsește cel mai bun sistem de scriere (script) bazat pe caracterele dintr-un șir de text.
-- Dacă forceDetect este setat, rulează algoritmul de detectare chiar dacă există doar
-- un singur script posibil; în acel caz, dacă textul nu este în script, valoarea returnată 
-- va fi &quot;None&quot;.
function export.findBestScript(text, lang, forceDetect)
    if not text or not lang or not lang.getScripts then
        return export.getByCode(&quot;None&quot;)
    end
    
    local scripts = lang:getScripts()
    
    if not scripts[2] and not forceDetect then
        return scripts[1]
    end
    
    --[=[
        Elimină entitățile HTML; funcția catfix din [[Modul:utilities]]
        adaugă etichetare la un spațiu non-breaking (&amp;nbsp;), care conține caractere latine;
        prin urmare Latin a fost returnat ca script dacă &quot;Latn&quot; este unul din scripturile limbii.
    ]=]
    text = string.gsub(text, &quot;&amp;[a-zA-Z0-9]+;&quot;, &quot;&quot;)
    
    -- Încearcă să potrivească fiecare script cu textul,
    -- și returnează-l pe cel care are cele mai multe caractere potrivite.
    local bestcount = 0
    local bestscript = nil
    
    -- Obține lungimea textului minus orice caractere de spațiere sau de punctuație.
    -- Numărarea instanțelor modelului de caracter UTF-8 este mai rapidă decât mw.ustring.len.
    local _, length = string.gsub(mw.ustring.gsub(text, &quot;[%s%p]+&quot;, &quot;&quot;), &quot;[\1-\127\194-\244][\128-\191]*&quot;, &quot;&quot;)
    
    if length == 0 then
        return export.getByCode(&quot;None&quot;)
    end
    
    for i, script in ipairs(scripts) do
        local count = script:countCharacters(text)
        
        if count &gt;= length then
            return script
        end
        
        if count &gt; bestcount then
            bestcount = count
            bestscript = script
        end
    end
    
    if bestscript then
        return bestscript
    end
    
    -- Niciun script potrivit nu a fost găsit. Returnează &quot;None&quot;.
    return export.getByCode(&quot;None&quot;)
end

-- Copiat din [[Modul:Unicode data]].
local floor = math.floor
local function binaryRangeSearch(codepoint, ranges)
    local low, mid, high
    low, high = 1, ranges.length or require(&quot;Modul:table&quot;).length(ranges)
    while low &lt;= high do
        mid = floor((low + high) / 2)
        local range = ranges[mid]
        if codepoint &lt; range[1] then
            high = mid - 1
        elseif codepoint &lt;= range[2] then
            return range, mid
        else
            low = mid + 1
        end
    end
    return nil, mid
end

-- Copiat din [[Modul:Unicode data]].
local function linearRangeSearch(codepoint, ranges)
    for i, range in ipairs(ranges) do
        if codepoint &lt; range[1] then
            break
        elseif codepoint &lt;= range[2] then
            return range
        end
    end
end

local function compareRanges(range1, range2)
    return range1[1] &lt; range2[1]
end

-- Salvează intervalele codepoint utilizate anterior în caz că alt caracter se află în 
-- același interval.
local rangesCache = {}

--[=[
    Preia un codepoint sau un caracter și găsește codul scriptului (dacă există) 
    adecvat pentru el pe baza codepoint-ului, folosind modulul de date
    [[Modul:scripts/recognition data]]. Modulul de date a fost generat din 
    modelele (patterns) din [[Modul:scripts/data]] folosind [[Modul:User:Erutuon/script recognition]].

    Convertește caracterul într-un codepoint. Returnează un cod de script dacă codepoint-ul
    se află în lista de caractere individuale, sau dacă se află într-unul din intervalele definite
    din blocul de 4096 caractere de care aparține, altfel returnează &quot;None&quot;.
]=]
local charToScriptData
function export.charToScript(char)
    charToScriptData = charToScriptData or mw.loadData(&quot;Modul:scripts/recognition data&quot;)
    local t = type(char)
    local codepoint
    if t == &quot;string&quot; then
        local etc
        codepoint, etc = mw.ustring.codepoint(char, 1, 2)
        if etc then
            error(&quot;argument incorect #1 pentru 'charToScript' (se aștepta un singur caracter)&quot;)
        end
    elseif t == &quot;number&quot; then
        codepoint = char
    else
        error((&quot;argument incorect #1 pentru 'charToScript' (se aștepta un șir de caractere sau un număr, s-a primit %s)&quot;)
            :format(t))
    end

    local individualMatch = charToScriptData.individual[codepoint]
    if individualMatch then
        return individualMatch
    else
        local range
        if rangesCache[1] then
            range = linearRangeSearch(codepoint, rangesCache)
            if range then
                return range[3]
            end
        end

        local index = floor(codepoint / 0x1000)

        range = linearRangeSearch(index, charToScriptData.blocks)
        if not range and charToScriptData[index] then
            range = binaryRangeSearch(codepoint, charToScriptData[index])
            if range then
                table.insert(rangesCache, range)
                table.sort(rangesCache, compareRanges)
            end
        end
        
        return range and range[3] or &quot;None&quot;
    end
end

function Script:isTransliterated()
    return self._data.translit ~= false
end

function export.findBestScriptWithoutLang(text)
    local scripts = {}
    for character in text:gmatch(&quot;[%z\1-\127\194-\244][\128-\191]*&quot;) do
        local script = export.charToScript(character)
        scripts[script] = (scripts[script] or 0) + 1
    end
    
    local bestScript
    local greatestCount = 0
    for script, count in pairs(scripts) do
        if count &gt; greatestCount then
            bestScript = script
            greatestCount = count
        end
    end
    
    return bestScript
end

return export</text>
      <sha1>j3mzrvbencnpladxpqplc704cgdl8up</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>capacism</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211969</id>
    <revision>
      <id>1014663</id>
      <timestamp>2026-09-26T05:33:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer engleză ''[[kappacism]]'', franceză ''[[kappacisme]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ka.pa'ʧism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=capacism |nom-pl= |art-sg=[[capacismul]] |art-pl= |dat-sg=[[capacismului]] |dat-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /k/. #:'''''Capacismul''' poate fi provocat de afecțiuni ale organelor periferice ale vorbirii.''...</comment>
      <origin>1014663</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="791" sha1="me2v1lzg38wax3en7ikzarg4nnyb7vb" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Confer engleză ''[[kappacism]]'', franceză ''[[kappacisme]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ka.pa'ʧism/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=capacism
|nom-pl=
|art-sg=[[capacismul]]
|art-pl=
|dat-sg=[[capacismului]]
|dat-pl=
|voc-sg=
|voc-pl=
}}
#(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /k/.
#:'''''Capacismul''' poate fi provocat de afecțiuni ale organelor periferice ale vorbirii.''
{{-trans-}}
{{(|pronunțare alterată a lui /k/}}
*{{eng}}: {{trad|en|kappacism}}
{{-}}
*{{fra}}: {{trad|fr|kappacisme}} {{m}}
{{)}}
===Referințe===
* ''Dicționar ortografic al limbii române'', Editura Litera Internațional, 2002 via [http://dexonline.ro/ DEX online]
[[Categorie:Lingvistică în română]]</text>
      <sha1>me2v1lzg38wax3en7ikzarg4nnyb7vb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>gamacism</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211970</id>
    <revision>
      <id>1014665</id>
      <timestamp>2026-09-26T06:50:22Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[gammacism]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ga.ma'ʧism/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=gamacism |nom-pl= |art-sg=[[gamacismul]] |art-pl= |dat-sg=[[gamacismului]] |dat-pl= |voc-sg= |voc-pl= }} #(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /g/. #:''Exerciții pentru corectarea '''gamacismului'''.'' {{-trans-}} {{(|pronunțare alterată a lui g}} *{{eng}}: {{trad|en|ga...</comment>
      <origin>1014665</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="790" sha1="q7wp8ho5ljpctpxb5j225zrpnvp87ol" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din franceză ''[[gammacism]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ga.ma'ʧism/}}
{{-substantiv-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{n}}
|nom-sg=gamacism
|nom-pl=
|art-sg=[[gamacismul]]
|art-pl=
|dat-sg=[[gamacismului]]
|dat-pl=
|voc-sg=
|voc-pl=
}}
#(''lingv.'') [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanei]] /g/.
#:''Exerciții pentru corectarea '''gamacismului'''.''
{{-trans-}}
{{(|pronunțare alterată a lui g}}
*{{eng}}: {{trad|en|gammacism}}
*{{fra}}: {{trad|fr|gammacisme}} {{m}}
{{-}}
*{{deu}}: {{trad|de|Gammazismus}} {{m}}
*{{ita}}: {{trad|it|gammacismo}} {{m}}
{{)}}
===Referințe===
* Florin Marcu, ''Marele dicționar de neologisme'', Editura Saeculum, 2000 via [http://dexonline.ro/ DEX online]
[[Categorie:Lingvistică în română]]</text>
      <sha1>q7wp8ho5ljpctpxb5j225zrpnvp87ol</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>neinițiat</title>
    <ns>0</ns>
    <id>211971</id>
    <revision>
      <id>1014667</id>
      <timestamp>2026-09-26T11:47:12Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Pafsanias</username>
        <id>10056</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''a [[iniția]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ne.i.ni.ʦi'at/}} {{-adjectiv-|ron}} {{adjectiv-ron |m-sg=neinițiat |m-pl=[[neinițiați]] |f-sg=[[neinițiată]] |f-pl=[[neinițiate]] }} #(''și subst.'') care nu a [[fost]] [[inițiat]] sau nu [[poseda|posedă]] [[cunoștință|cunoștințe]] [[suficient]]e într-un [[domeniu]]. #:''Este încă un '''neinițiat''' în materie.'' {{-sin-}} * [[ignorant]] * [[necunoscător]] * nep...</comment>
      <origin>1014667</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="626" sha1="qfi9zst1i8tt3ypkohaznl94qqblith" xml:space="preserve">=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
Din ''a [[iniția]]''.
{{-pronunție-}}
* {{AFI}}: {{AFI|/ne.i.ni.ʦi'at/}}
{{-adjectiv-|ron}}
{{adjectiv-ron
|m-sg=neinițiat
|m-pl=[[neinițiați]]
|f-sg=[[neinițiată]]
|f-pl=[[neinițiate]]
}}
#(''și subst.'') care nu a [[fost]] [[inițiat]] sau nu [[poseda|posedă]] [[cunoștință|cunoștințe]] [[suficient]]e într-un [[domeniu]].
#:''Este încă un '''neinițiat''' în materie.''
{{-sin-}}
* [[ignorant]]
* [[necunoscător]]
* [[nepriceput]]
* [[neștiutor]]
{{-ant-}}
* [[inițiat]]
{{-trans-}}
{{(}}
{{-}}
{{)}}
===Referințe===
* DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online]</text>
      <sha1>qfi9zst1i8tt3ypkohaznl94qqblith</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>