Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.47.0-wmf.2
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
Template:Pàggina principali/Munnu
10
32842
782134
778406
2026-05-19T07:03:05Z
Gmelfi
8
782134
wikitext
text/x-wiki
'''[[13 di maiu]]'''
*[[Pechinu]]: Lu prisidenti amiricanu accuminza na visita ufficiali mpurtanti n [[Cina]]. [[Donald Trump]] ncontra [[Xi Jin Ping]] pi circari d'arrisorviri na seri di quistioni ca vanu di la guerra cu '[[Iran]] e la quistioni di lu [[strittu di Ormuz]], ê quistioni di diritti di dugana e li rapporti cummirciali.
----
'''[[12 di aprili]]'''
*[[Principatu di Mònacu|Munticarlu]]: Ntâ finali di [[tennis]] dû turneu Master 1000, [[Jannik Sinner]] battìu [[Carlos Alcaraz]] addivintannu arreri nùmmuru 1 dâ classifica di l'[[ATP]].
----
[[File:Artemis 2 Crew Portrait.jpg|miniatura|80px|L'equipaggiu di Artemis 2.]]
'''[[2 di aprili]]'''
*[[Cape Canaveral]]: La missioni [[prugramma Artemis|Artemis II]] partìu cu quattru astrunauti a bordu pi agghicari â [[Luna]] e arriturnari facennu lu giru di darreri, senza attirrari. Doppu chiossai di 50 anni, la missioni rapprisenta lu ritornu di l'uomu ntô [[spazziu]] fora di l'orbita tirrestri.
----
'''[[28 di frivaru]]'''
*[[Teheran]]: cu n'opirazzioni militari cungiunta tra [[Israeli]] e li [[Stati Uniti]] fu bumminata la capitali di l'[[Iran]], causannu la morti di l'ayatollah [[Ali Khamenei]]
----
'''[[19 di jinnaru]]'''
*[[Davos]], si grapi ntâ cèlibbri lucalitati dî muntagni [[svizzira|svizziri]] lu [[World Economic Forum]].
ood17ht57zjbwqq222dlkyk696hndt0
782135
782134
2026-05-19T07:06:59Z
Gmelfi
8
ortografia curriggiuta
782135
wikitext
text/x-wiki
'''[[13 di maiu]]'''
*[[Pechinu]]: Lu prisidenti amiricanu accuminza na visita ufficiali mpurtanti n [[Cina]]. [[Donald Trump]] ncontra [[Xi Jinping]] pi circari d'arrisorviri na seri di quistioni ca vanu di la guerra cu '[[Iran]] e la quistioni di lu [[strittu di Ormuz]], ê quistioni di diritti di dugana e li rapporti cummirciali.
----
'''[[12 di aprili]]'''
*[[Principatu di Mònacu|Munticarlu]]: Ntâ finali di [[tennis]] dû turneu Master 1000, [[Jannik Sinner]] battìu [[Carlos Alcaraz]] addivintannu arreri nùmmuru 1 dâ classifica di l'[[ATP]].
----
[[File:Artemis 2 Crew Portrait.jpg|miniatura|80px|L'equipaggiu di Artemis 2.]]
'''[[2 di aprili]]'''
*[[Cape Canaveral]]: La missioni [[prugramma Artemis|Artemis II]] partìu cu quattru astrunauti a bordu pi agghicari â [[Luna]] e arriturnari facennu lu giru di darreri, senza attirrari. Doppu chiossai di 50 anni, la missioni rapprisenta lu ritornu di l'uomu ntô [[spazziu]] fora di l'orbita tirrestri.
----
'''[[28 di frivaru]]'''
*[[Teheran]]: cu n'opirazzioni militari cungiunta tra [[Israeli]] e li [[Stati Uniti]] fu bumminata la capitali di l'[[Iran]], causannu la morti di l'ayatollah [[Ali Khamenei]]
----
'''[[19 di jinnaru]]'''
*[[Davos]], si grapi ntâ cèlibbri lucalitati dî muntagni [[svizzira|svizziri]] lu [[World Economic Forum]].
mibgvajxhvsr29p9x7hj05eoumbm6m8
Partitu cumunista
0
59610
782139
732591
2026-05-19T11:43:01Z
Gmelfi
8
782139
wikitext
text/x-wiki
Un partitu comunista è un [[Partitu pulìticu|partitu politicu]] ca avi comu scopu u superamentu dill'attuali società capitalista e a costruzioni di na società [[Sucialìsimu|socialista]]
== Partiti comunisti nu munnu ==
=== Stati europei dunni i partiti comunisti su dichiarati fuori liggi ===
Ntî certi Paisi europei dill'ex bloccu sovieticu (di cu 9 su attualmenti parti dill'[[Unioni Europea]]) fu vietatu pi liggi costituzionali, nda [[Custituzzioni|Carta Costituzionali]], l'organizzazioni di partiti comunisti cu l'introduzioni du reatu di apologia du [[comunismu]]:
# {{EST}}
# {{LVA}}
# {{LTU}}: commetti reatu cu nega o approva i crimini cummissi dall'[[Unioni Suviètica|Unioni Sovietica]] e da [[Girmania Nazzista|Germania Nazista]]
# {{BGR}}: nda leggi bulgara (ca fu approvata cu 126 voti a favuri e 5 contrari) veni evidenziatu "''u caratteri dill'ideologia comunista ghiunta a u putiri cull'aiutu di na forza straniera, i truppi sovietici, in violazioni da costituzioni''", rilivannu comu u socialismu riali, o putiri do 1944 fina o 1989, "''conducì u paisi a na catastrofi nazionali''"
# {{ROM}}
U riatu di apologia du comunismu e di i so simboli è previstu ni i seguenti Stati:
# {{POL}}: U 25 settembri 2009, u Parlamentu Polaccu, approvà n'emendamentu a u Codici Penali, quasi all'unanimità, ca vieta a produzioni, a distribuzioni, a vinnita o possessu, in stampa o registrazioni, di tutti i cosi ca ponnu rappresentari simboli fascisti comunisti o di qualchi atru simbolu totalitarista, puru tramiti Internet. I peni pi sti cosi arrivanu fina a 2 anni di reclusioni.
# {{CZE}}: Do 1 gennaiu 2010, u codici penali da Repubblica Ceca, accussi comu in Slovacchia, prividi a pena detentiva da 6 misi a 3 anni pi chiddri ca neganu, mettinu in dubbiu, approvanu o giustificanu i crimini di li regimi comunisti o nazionalsocialisti.
# {{SVK}}: Nda Slovacchia esistiva già a L. 125/1996 "''Ncapu l'immoralità e l'illeggitimità du sistema comunista''"; do 1 settembri 2011 ndo codici penali slovaccu vennu ntrodotti dispozioni in basi a quali è passibili di pena detentiva da 6 mesi a 3 anni pi chiddri ca neganu, mettinu in dubbiu, approvanu o giustificanu i crimini di li regimi comunisti e nazionalsocialisti.
# {{HUN}}: Do 24 lugliu 2010, cummettinu reatu chiddri ca neganu, mettinu in dubbiu o minimizzanu in pubblicu i crimini cummessi contru a popolazioni da parti du regimi comunista; do 1 gennaiu 2013 è vietatu l'usu pubbicu di denominazioni ligati a li regimi autoritari du XX (vintisimu) secolu ricomprendenti u regime fascista guidatu di Ferenc Szallasi (1944-1945) e u periodu comunista (1948-1990). In particolari, è fattu u divietu di utilizzari "''u nomu di li christiani ca iucaru un ruolu di primu pianu na funnazioni. sviluppu o mantenimentu di regimi politici autoritari du XX secolu, o paroli ed espressioni o nomi di organizzazioni ca ponnu essiri direttamenti collegati a li regimi autoritari du XX secolu''".
# {{GEO}}: Nill'aprili du 2014 u governu giorgianu approvà a missa a u bandu di tutti i simboli comunisti.
# {{UKR}}: Nill'aprili 2015 u parlamentu ucrainu approvà a larga maggioranza (245 voti a favuri ncapu 307 presenti) u progettu di liggi du governu ca metti ncapu u stessu pianu comunismo e nazismo vietannu i loro simboli, la loro propaganda e a negazioni du loro caratteri criminali. I peni previsti pi sti cosi arrivanu fina a 5 anni di reclusioni.
Sunnu stati fatti, inoltre, proposti pi renniri i partiti comunisti fora liggi in [[Moldavia]]
In [[Svìzzira|Svizzera]] u Partitu Comunista fu dichiaratu fora liggi nu 1940 fina a u 2007.
==Talìa puru==
[[Partitu Cumunista Italianu]]
[[Partitu dî Cumunisti Taliani]]
[[Partitu Cumunista di l'Unioni Suviètica]]
[[Partitu Cumunista Brasilianu]]
[[Partitu Cumunista Austriacu]]
[[Catigurìa:Pulìtica]]
91a0mazo8xptci6htuv9vasptjf4k0u
782140
782139
2026-05-19T11:43:17Z
Gmelfi
8
/* Talìa puru */
782140
wikitext
text/x-wiki
Un partitu comunista è un [[Partitu pulìticu|partitu politicu]] ca avi comu scopu u superamentu dill'attuali società capitalista e a costruzioni di na società [[Sucialìsimu|socialista]]
== Partiti comunisti nu munnu ==
=== Stati europei dunni i partiti comunisti su dichiarati fuori liggi ===
Ntî certi Paisi europei dill'ex bloccu sovieticu (di cu 9 su attualmenti parti dill'[[Unioni Europea]]) fu vietatu pi liggi costituzionali, nda [[Custituzzioni|Carta Costituzionali]], l'organizzazioni di partiti comunisti cu l'introduzioni du reatu di apologia du [[comunismu]]:
# {{EST}}
# {{LVA}}
# {{LTU}}: commetti reatu cu nega o approva i crimini cummissi dall'[[Unioni Suviètica|Unioni Sovietica]] e da [[Girmania Nazzista|Germania Nazista]]
# {{BGR}}: nda leggi bulgara (ca fu approvata cu 126 voti a favuri e 5 contrari) veni evidenziatu "''u caratteri dill'ideologia comunista ghiunta a u putiri cull'aiutu di na forza straniera, i truppi sovietici, in violazioni da costituzioni''", rilivannu comu u socialismu riali, o putiri do 1944 fina o 1989, "''conducì u paisi a na catastrofi nazionali''"
# {{ROM}}
U riatu di apologia du comunismu e di i so simboli è previstu ni i seguenti Stati:
# {{POL}}: U 25 settembri 2009, u Parlamentu Polaccu, approvà n'emendamentu a u Codici Penali, quasi all'unanimità, ca vieta a produzioni, a distribuzioni, a vinnita o possessu, in stampa o registrazioni, di tutti i cosi ca ponnu rappresentari simboli fascisti comunisti o di qualchi atru simbolu totalitarista, puru tramiti Internet. I peni pi sti cosi arrivanu fina a 2 anni di reclusioni.
# {{CZE}}: Do 1 gennaiu 2010, u codici penali da Repubblica Ceca, accussi comu in Slovacchia, prividi a pena detentiva da 6 misi a 3 anni pi chiddri ca neganu, mettinu in dubbiu, approvanu o giustificanu i crimini di li regimi comunisti o nazionalsocialisti.
# {{SVK}}: Nda Slovacchia esistiva già a L. 125/1996 "''Ncapu l'immoralità e l'illeggitimità du sistema comunista''"; do 1 settembri 2011 ndo codici penali slovaccu vennu ntrodotti dispozioni in basi a quali è passibili di pena detentiva da 6 mesi a 3 anni pi chiddri ca neganu, mettinu in dubbiu, approvanu o giustificanu i crimini di li regimi comunisti e nazionalsocialisti.
# {{HUN}}: Do 24 lugliu 2010, cummettinu reatu chiddri ca neganu, mettinu in dubbiu o minimizzanu in pubblicu i crimini cummessi contru a popolazioni da parti du regimi comunista; do 1 gennaiu 2013 è vietatu l'usu pubbicu di denominazioni ligati a li regimi autoritari du XX (vintisimu) secolu ricomprendenti u regime fascista guidatu di Ferenc Szallasi (1944-1945) e u periodu comunista (1948-1990). In particolari, è fattu u divietu di utilizzari "''u nomu di li christiani ca iucaru un ruolu di primu pianu na funnazioni. sviluppu o mantenimentu di regimi politici autoritari du XX secolu, o paroli ed espressioni o nomi di organizzazioni ca ponnu essiri direttamenti collegati a li regimi autoritari du XX secolu''".
# {{GEO}}: Nill'aprili du 2014 u governu giorgianu approvà a missa a u bandu di tutti i simboli comunisti.
# {{UKR}}: Nill'aprili 2015 u parlamentu ucrainu approvà a larga maggioranza (245 voti a favuri ncapu 307 presenti) u progettu di liggi du governu ca metti ncapu u stessu pianu comunismo e nazismo vietannu i loro simboli, la loro propaganda e a negazioni du loro caratteri criminali. I peni previsti pi sti cosi arrivanu fina a 5 anni di reclusioni.
Sunnu stati fatti, inoltre, proposti pi renniri i partiti comunisti fora liggi in [[Moldavia]]
In [[Svìzzira|Svizzera]] u Partitu Comunista fu dichiaratu fora liggi nu 1940 fina a u 2007.
==Talìa puru==
*[[Partitu Cumunista Italianu]]
*[[Partitu dî Cumunisti Taliani]]
*[[Partitu Cumunista di l'Unioni Suviètica]]
*[[Partitu Cumunista Brasilianu]]
*[[Partitu Cumunista Austriacu]]
[[Catigurìa:Pulìtica]]
27pl6j6yxgvea37izl6zzfnlztr3dtg
Planka
0
60986
782133
706416
2026-05-18T13:54:24Z
-wuppertaler
50904
photo added
782133
wikitext
text/x-wiki
[[File:Planken. 2009-10-29 15-58-58.jpg|thumb]]
'''Planka''' è na citati dû [[Liechtenstein]] e havi circa 425 abbitanti.
{{Commonscat|Planken}}
{{Comuni dû Liechtenstein}}
[[Catigurìa:Cumuna dû Liechtenstein]]
gnbvqqkbk79g9usngpho8vgp5o6026b
Xi Jinping
0
67437
782136
2026-05-19T07:14:05Z
Gmelfi
8
criazzioni dâ pàggina
782136
wikitext
text/x-wiki
[[File:Xi Jinping 2019 (49060546152) 2.jpg|miniatura|Xi Jinping.]]
'''Xi Jinping''' ([[Pechinu]], [[15 di giugnu]] [[1953]]) è l'attuali sicritariu dû partitu cumunista cinisi e prisidenti dâ [[Cina|ripubbrica pupulari cinisi]]. Fu eliggiutu ntô 2013. Sutta la sò prisidenza, la Cina cuntinua la sviluppu ecunòmicu accuminzatu ggià all'ébbica di [[Deng Xiao Ping]] nti l'anni '90 assicurannu tassi di crisciuta dû prudottu nternu lordu di circa 5% all'annu e purtannu la Cina a cumpètiri cu li putenzi ecunòmici di tuttu lu munnu.
A liveddu puliticu, l'amministrazzioni dâ statu è tinuta di na manu di ferru, cu nu cuntrollu e na riprissioni pulitica di ogni tipu di upposizzioni pulitica, curturali o riliggiusa.
[[Catigurìa:Cina]]
tqdgqccy9wagx1jxqaub4c4hwryi8ot
Strittu di Ormuz
0
67438
782137
2026-05-19T07:23:55Z
Gmelfi
8
criazzioni dâ pàggina
782137
wikitext
text/x-wiki
[[File:Locatie Straat van Hormuz (2026).png|miniatura|La lucalizzazzioni dû strittu nti na carta dû mediu orienti.]]
Lu '''strittu di Ormuz''' è nu canali ca pirmetti lu cullicamentu tra lu [[golfu Persicu]] e l'[[Oceanu Indianu]]. Assai mpurtanti pi lu cummerciu ntirnazzionali, pi via di lu trafficu di [[pitroliu|pitrulieri]] ca vanu e vènunu dî paisi dû Golfu, lu strittu di Ormuz addivintau ntô [[2026]] nu puntu cruciali pi l'[[Iran]] ca cuntrolla lu passaggiu di [[navi]], ntô cuntestu di l'escalation militari cu li [[Sati Uniti d'America|Stati Uniti]] e [[Isreali]], causannu prubblemi a liveddu palnitariu pi li rifornimenti di carburanti.
[[Catigurìa:Iran]]
[[Catigurìa:Asia]]
rh21x4udegnkpyrhnfttld2wu5xry6g
782138
782137
2026-05-19T07:24:14Z
Gmelfi
8
782138
wikitext
text/x-wiki
[[File:Locatie Straat van Hormuz (2026).png|miniatura|La lucalizzazzioni dû strittu nti na carta dû mediu orienti.]]
Lu '''strittu di Ormuz''' è nu canali ca pirmetti lu cullicamentu tra lu [[golfu Persicu]] e l'[[Oceanu Indianu]]. Assai mpurtanti pi lu cummerciu ntirnazzionali, pi via di lu trafficu di [[pitroliu|pitrulieri]] ca vanu e vènunu dî paisi dû Golfu, lu strittu di Ormuz addivintau ntô [[2026]] nu puntu cruciali pi l'[[Iran]] ca cuntrolla lu passaggiu di [[navi]], ntô cuntestu di l'escalation militari cu li [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] e [[Israeli]], causannu prubblemi a liveddu palnitariu pi li rifornimenti di carburanti.
[[Catigurìa:Iran]]
[[Catigurìa:Asia]]
4174pqs2etrx5eh7mbiqhwctao3ci7f