Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.47.0-wmf.2
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
19 di maiu
0
2084
782141
777556
2026-05-19T21:57:30Z
Dostojewskij
18849
/* Nasciuti */ + [[Nnucenzu XI]]
782141
wikitext
text/x-wiki
{{Maiu}}
== Abbinimenti ==
* [[1535]] - Lu spliraturi francisi [[Jacques Cartier]] sarpau pûn secunnu viaggiu attraversu l'[[Ocèanu Atlanticu]] settintriunali
* [[2017]] - Nesci lu síngulu ''hit'' di l'[[astati]] dû ''rapper'' [[Fabio Rovazzi]] e dâ ''star'' [[Gianni Murandi]]
== Nasciuti ==
* [[1611]] – [[Nnucenzu XI]], 240èsimu papa dâ chiesia cattolica (m. [[1689]])
* [[1778]] – [[Ruggeru Sèttimu]], patriota sicilianu
* [[1881]] – [[Mustafa Kemal Atatürk]], militari e òmunu puliticu turcu (m. [[1938]])
* [[1890]] – [[Ho Chi Minh]], rivuluzziunariu, primu ministru (1946–1954) e prisidenti (1954–1969) vietnamita (m. [[1969]])
* [[1928]] – [[Pol Pot]], pulìticu cambuggianu e capu dê Kmer russi (m. [[1998]])
== Morti ==
* [[1296]]: [[Cilistinu V]], papa pi quarchi misi ntô [[1294]]
* [[1838]]: [[Sir Richard Hoare]], archioluggu e viaggiaturi ngrisi
5ethrrxxuslt5wdffm94iza8dz7lgo9
Licata
0
3069
782145
773500
2026-05-20T09:45:38Z
~2026-30245-83
51032
782145
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|nomucumuni=Licata|nomuufficiali=Licata
|mmaggini=Licata-Stemma.svg
|pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]]
|superfici=178
|abbitanti=39.016
|dinsita=196
|cumunilimitrofi=[[Vutera]], [[Camastra]], [[Campubbeddu]], [[Naru]], [[Parma di Muntichiaru]], [[Rivinusa]]
|cap=92027 <ref> [https://www.ilcapdi.it/agrigento/licata#google_vignette CAP Licata, Agrigento]</ref>
|prifissutelefonicu=0922
}}
'''Licata''' (anticamenti '''Alicata''') è un cumuni di 39.016 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]]. Li sò urìggini acchiànanu â [[Pristoria]]. Lu nomu di Licata appari, quasi ntâ furma attuali, già nta l'etati [[Nurmannu|Nurmanna]]. Ntê sèculi [[XI sèculu|XI]] e [[XII sèculu|XII]], nfatti, s'arritrova ''Leocata'', o Licata, nzèmmula cû nomu cultu di ''Olimpiada'', nomu di chiara urìggini greca. Ntô museu archiològgicu dâ citati, lu [[Museu Archiològgicu dâ Badìa]], sunnu prisenti nummurusi [[ducumentu|ducumenti]] dâ storia antica di Licata.
== Giografìa ==
Lu tirritoriu cumunali, ca si stenni pi 24 km longu la costa miridiunali dâ [[Sicilia]] è privalentimenti chianiggianti, cu quarchi rilievu cullinari.
N ginirali si poti diri ca la morfoluggìa è assai carattirizzata dâ prisenza dû ciumi [[Salsu]] ca detti urìggini a na chianura alluviunali ditta '''A Chiana''. Lu Salsu sfocia ntô mari di Licata cu n'[[estuariu]] ca dividi quasi a mitati l'ària urbana. Licata è dividuta a est dû cumuni di [[Vutera]] dû turrenti [[Cantigagliuni]], ca sfocia ntê lucalitati Punta Dui Rocchi.
Lu centru abbitatu è pusizziunatu ô lìmmiti uccidintali dû [[Golfu di Gela]], e è dispostu a contra na cullina ditta '''A Muntagna''.
Lu liturali, sibbeni signatu nta vari parti di l'edificazzioni sarvaggia di l'anni '70 e '80, sarva li sò caràttari di naturalitati ca nni fannu unu dî cchiù beddi di tutta la costa miridiunali dâ Sicilia, supratuttu pi lu canciàrisi d'ambienti rinusi e rucciusi carattarizzati dâ prisenza di pratarìi granni di [[posidonia|Posidonia Oceanica]].
==Lu nomu==
Lu [[nomu]] [[Licata]] ntê vari sèculi appi n'evuluzzioni particulari.
Lu ducumentu cchiù anticu ca ammìntuva lu nomu di Licata è l'attu di dunazzioni di parti di [[Ruggeru d'Altavilla]] a Girlannu, [[vìscuvu]] di [[Girgenti]], unni la [[citati]] veni nnicata cu l'appillativu di '''Limpiadum'''.
Nta nu ducumentu dû stissu annu, ca pruveni di l'archiviu dâ [[cattadrali]] di Girgenti, fiura mmeci cu l'appillativu di '''Lecatam'''.
Supra lu significatu dû nomu dâ citati ntô cursu dî sèculi foru furmulati tanti ipòtisi; dirivassi dû saracinu '''al Kalata''' (repi furtificata, casteddu, locu forti); di '''alikìs''' (salinitati), di nu prisuntu '''Alì''' signuri dû [[casteddu]] di sta citati; di '''alica''', ossìa na speci di [[frumentu]] ca abbunnava ntê campagni licatisi; di '''alga''', chianta marina ca n [[lingua siciliana]] è ditta '''àlica''', di la quali lu [[mari]] di Licata è ricchìssimu; di '''Lica''', matri di [[Dafni]], una dî divinitati ctòni adurati macari ntô tirritoriu di Licata; di '''alukon''', nomu grecu dû [[Salsu]]; di '''alec''' (sali) e '''ata''' (pressu) nta l'idioma musurmanu, cu allusioni ô fattu ca la citati surgìa pressu lu mari e lu ciumi salatu; di '''alico''', àutru appillativu giogràficu dû [[Salsu]]; di '''Aluca''', citati surgiuta supra li ruvini di [[Finziade]]; di '''leon''' (liuni) e '''cata''' (pressu), cu allusioni forsi a ddu liuni di autizza granni e di fattura bedda, ca anticamenti era ntâ petra dura dû Strittu, a 9Km dâ citati e ca secunnu lu Serrovira fu distrudutu ntô [[1600]] dû spagnolu [[Emanueli Filiguerra]].
Secunnu [[Binidittu Roccu]], nfini, '''Alicata''' diriva di l'accusativu dû nomu grecu '''Halykàda''' (citati posta supra lu [[Salsu]]).
==Storia==
===L'urìggini===
Nummirusi nnicazzioni stòrichi ìnnicanu la citati c'asistìa già ntô [[III sèculu a.C.]], comu addimustratu puru di ricenti scavi archiològgici, n cima â [[Muntagna]].
A prupòsito di l'urìggini dâ [[citati]] asìstinu virsioni contrastanti: arcuni sustèninu ca la citati, n urìggini, cuincidìa câ culonia [[Magna Grecia|greca]] [[Gela]], funnata di [[Antifemu]] di [[Rodi]] e di [[Entimu]] di [[Creta]] ntô [[690 a.C.]]
Àutri sustèninu mmeci la tesi pâ quali la [[citati]], chiamata [[Finziade]], avissi statu funnata ntô [[282 a.C.]] di [[Finzia]], tirannu di [[Girgenti]], lu quali, distrudìu [[Gela]], trasfirìu ntô nzidiamentu novu tutti l'abbitanti dâ [[citati]] scunfitta. Li sustinitura di st'ùrtima ipòtisi fannu cuincìdiri la Gela antica cu l'attuali citati di [[Gela]].
===Finici, Greci, Cartagginisi e Rumani===
Prima di l'arrivu dî [[Greci]], lu situ di [[Licata]], tra lu [[XII sèculu a.C.]] e l'[[VIII sèculu a.C.]], fu friquintatu di li [[Finici]], mentri â fini dû [[VII sèculu a.C.]], supra lu "Gelae Mons" (ovveru la cullina di Licata), fu edificatu, di parti dî [[Geloi]], un [[forti]] di guardia pi prisidiari la foci dû ciumi [[Himera]].
Ntô [[VI sèculu a.C.]], [[Falaridi]], tirannu di [[Girgenti]], n guerra cu [[Gela]], occupau parti dû tirritoriu eriggennu n'avampostu furtificatu.
Ntô [[IV sèculu a.C.]] la citati fu occupata dî [[Cartàggini|Cartagginisi]] ca ristaru nzin'ô [[256 a.C.]]. Fu nta st'annu ca si cummattìu, ntô mari di Licata, duranti la [[Prima Guerra Pùnica]], la famusa battagghia navali di Capu Ecnomu (pi [[Polibbiu]] la cchiù granni battagghia navali di l'antichitati), unni li Cartagginisi cu 250 [[navi]] e 15.000 [[marinaru|marinara]] affruntaru li [[Rumani]] dû cònzuli [[Marcu Attiliu Regolu]], cu ô sèquitu 230 navi e 97.000 òmini ntra surdati, e marinara. A sèquitu dâ battagghia, la citati fu cunquistata dî Rumani vincitura. Sutta a li Romani si spannìu l'attivitati cummirciali e cu chista la diminzioni dâ citati.
===Lu primu cristianèsimu e lu pirìudu bizzantinu===
Lu paleo-cristianèsimu lassau la nzinga dâ sò prisenza ntê nicròpuli arricavati ô nternu dî grutti nta l'attuali quarteri di [[Santa Marìa]].
Lu primu nùcliu di lu centru stòricu attuali si sviluppau duranti lu pirìudu bizzantinu, attornu ô casteddu a mari di Lympiados.
===Àrabbi e Nurmanni===
L'accuminzagghia dâ duminazzioni àrabba a Licata accuminzau nta l'annu [[827]] quannu la citati fu cunquistata dû cadì [[Asad ibn al-Furat|Asad]]. Tali nomu durau cchiù di duccentu anni e si cunchiudìu câ cunquista di parti dî [[Nurmanni]], avvinuta lu jornu [[25 di giugnettu]] dû [[1086]].
Lu pirìudu Nurmannu di Licata fu filici: vinni arricanusciuta [[Citati]] Dimaniali (ovveru suggetta â sula giurisdizzioni dâ Cruna) e nzignuta di l'unurificenza di "Dilectissima" ntô [[1234]] dû mpiraturi [[Fidiricu II di Svevia]] ca ci detti comu emblema l'àcula mpiriali ca tuttora è lu sìmmulu dâ citati.
===Angioini, Aragunisi e Spagnoli===
Ntô [[1270]] si nstaura n [[Sicilia]] lu regnu [[Angioinu]]. Licata, ca conta circa 7.000 abbitanti e è suggetta a pisantìssimi vissazzioni, partècipa â rivuluzzioni dî [[Vespri Siciliani]]: guidati dî [[baruna]] [[Rossu Passanetu]] e [[Bernardu Passanetu]], li licatisi nzòrginu e vèninu assartati e sacchiati li prisìdi [[francisi]] prisenti ntâ [[citati]].
Duranti lu regnu d'[[Arfonzu I d'Aragona]] la citati arricivi lu tìtulu di "Fidelissima" (1447).
Sutta la lunghìssima duminazzioni [[Spagna|spagnola]], Licata, succideru vari cosi, boni e tinti.
N'avvinimentu particularmenti drammàticu fu chiddu ca s'appi ntô [[giugnettu]] dû [[1553]], quannu la citati vinni sacchiata e distruduta dû pirata [[Draguttu]] (giacchì l'[[Ottumani]], alliati dî [[francisi]], èranu n guerra câ [[Spagna]]).
N sèquitu a tali vicissitùdini, â fini dû [[Cincucentu]], foru ricustruuti li mura e vinni edificata na turri putirusa di guardia supra la summitati dû colli Sant'Àncilu (ca dòmina tutt'oi la ciati).
Licata accuminzau lentamenti a arrivìsciri e chistu grazzi midemma a na mmigrazzioni di citatini maltisi ([[1565]]) apprudati a Licata pi mittìrisi n sarvu di l'aggrissioni dâ flotta ottumana.
Nunustanti nu pirìudu nifastu ca appi a pirdurari a càusa dâ pesti dû [[1625]] e dâ [[caristìa]] dû [[1647]], succissivamenti, e pi tuttu lu [[sèculu XVII]], la citati si sviluppau sempri cchiù ô nternu dâ cinta muraria, nteramenti arricustruuta, e vìnniru edificati nummirisi òpiri civili e riliggiusi. La culonia [[maltisi|maltisa]], ncrimintau doppu pi na mmigrazzioni nova avvinuta ntô [[1645]], detti urìggini ô primu borgu "extra moenia" di Licata (l'attuali quarteri di Santu Pàulu) supra li prupàini nord-urientali dû colli Sant'Àncilu, n prussimitati di l'antica cresia di Santa Agrippina, ca n sèquitu fu didicata a [[Santu Pàulu]], prutitturi di [[Malta]].
Lu [[portu]] addivintau assai friquintatu di parti di mmarcazzioni di tuttu lu [[Miditirràniu]], n modu spiciali dî menzi mircantili ca vinìanu a rifurnìrisi di [[granu]].
A cavaddu tra lu [[VII sèculu]] e lu [[VIII sèculu]] vinni avviata n'òpira granni di riqualificazzioni urbanìstica n sèquitu â quali vinni ampliatu lu Càssiru. Longu lu Càssiru (oi c.su Vittoriu Emanueli), foru edificati diversi palazzi di parti dî principali famigghi patrizzi, pirciò vinni a difinìrisi l'attuali cunnutazzioni [[barocca]] dû centru stòricu. Ntê primi anni di l'Ottucentu s'appi l'ùrtimu sbarcu di pirati [[turchi]].
===Lu Risurgimentu===
Ntô [[1820]] Licata si sullivau contra li [[Burboni]]. La risistenza contra a lu reghi di [[Nàpuli]] fu guidata dû patriota [[Matteu Vecchiu Verderami]]. Duranti la Mprisa dî Milli, doppu lu sbarcu di [[Garibbardi]] a [[Marsala]], la citati nzorgi e manna nu cuntingenti armatu propiu ô sèquitu di l'Eroi dî Dui Munni. Lu figghiu di Garibbardi, Menotti, nzèmmila a [[Ninu Bixiu]], fu uspitatu ntâ notti dû [[20 di giugnettu]] dû [[1860]] ntô palazzu dû marchisi [[Cannarella]].
Doppu la cacciata dî [[Burboni]], quannu la citati, comu tutta la [[Sicilia]], passau sutta lu cuntrollu dû cuvernu piemuntisi, Licata uspitau, n qualitati di cumannanti dâ 9ª cumpagnìa dû 57º riggimentu di fantarìa, lu scritturi [[Edmondo De Amicis]].
===Di l'Unitati d'Italia a li jorna nostri===
Nta l'anni ca vannu ntra lu [[1870]] e lu [[1872]], foru custruiuti lu ponti supra lu ciumi [[Salsu]], lu [[portu]] cummirciali e tanti strati ca pirmitteru lu cullicamentu direttu cu li [[Surfara|mineri]] di [[sùrfiru]] prisenti ntâ parti nterna dû tirritòriu. Foru rializzati cincu raffinarìi, tra li quali la cchiù mpurtanti d'[[Europa]]. Ppi traspurtari lu sùrfiru 'n granni quantitati, vinni custruiuta puru la [[ferruvìa]] ppi [[Canicattì]] e ppi [[Naru]] e na ssi stissi anni la stazzioni di Licata addivintau sempri cchiù mpurtanti.<br>
Li mineri e l'attivitati cummirciali purtaru nu sviluppu suciali e ecunòmicu mpurtanti, criannu nu cìrculu ecunòmicu ca fici la furtuna dâ citati. Licata addivintau accussì risidenza abbituali di famigghi facurtusi, nòbbili e burghisi, e macari di nummarusi sedi cunzulari; chistu favurìu na granni attivitati di fabbrichi di casi, palazzi e villi [[liberty]], arcuni dî quali foru pruggittati di [[Ernestu Basili]] e affriscati di [[Sarvaturi Gregorietti]].
Ntô [[1922]] accumènzanu macari a Licata l'anni scuri dû [[fascismu]] ca s'accabaru lu [[10 di giugnettu]] dô [[1943]], quannu la 3ª divisioni di fantarìa [[miricanu|miricana]] sbarcau ntê costi dâ "Plaja", pigghiannu la citati.
Prima la [[guerra]] e doppu la crisi dû [[sùrfiru]] (di qualitati òttima, ma ca li carattirìstichi mpunìanu lu mpiegu di tècchinichi d'estrazzioni divinuti picca cumpititivi), purtaru a nu mpuvirimentu prugrissivu dû tirritoriu, signannu na svolta n senzu nigativu pî cunnizzioni ecunòmichi ginirali, ca ammuttau tanti licatisi a emigrari versu lu nord di l'[[Italia]] e versu àutri Paisi, suprattuttu n [[Girmania]], [[Bergiu]] e [[Francia]] e, a dda banna di l'[[ucèanu]], ntê [[Stati Uniti]], ntâ l'[[Argintina]] e ntô [[Vinizzuela]].
Pi furtuna, macari cu na situazzioni ecunòmica strammata e nu sviluppu edilizziu nun rigulatu ntê pirifirìi (suprattuttu tra l'anni '70 e '80), Licata sarvau na granni parti dû sò patrimoniu artìsticu, munumintali e naturali, ca oi custituisci la sò ricchizza cchiù granni.
Lu clima (timpiratura media ànnua 18ºC, [[chioggia]] media ànnua 430 mm), lu mari pulitu, e la biddizza dû centru urbanu nni fannu na tappa ca nun s'havi a ammancari nta nu tiniràriu turìsticu n [[Sicilia]].
== Lochi di ntiressi ==
Li duminazzioni ca succideru ntâ [[Sicilia]] ntô cursu dî millenni lassaru na prisenza nutèvuli ortri ca nta l'arritruvamenti archiològgici macari nta l'architittura civili e riliggiusa e ntâ struttura urbanìstica dâ citati: nni sunnu tistimunianza lu nchiantu àrabnu dû quarteri dâ Marina, la struttura dû quarteri Maltisi di Santu Pàulu e le la tipuluggìa barocca dî càssiri principali.
Nummarusi sunnu l'arritruvamenti archiològgici c'acchiànanu ô [[Paleolìticu]], lu [[Mesolìticu]] e lu [[Neolìticu]].
S'hannu a nutari particularmenti l'[[ipuggeu]] [[Stagnoni Pontillu]], la [[nicròpuli]] munumintali a grutti artificiali di ''Munti Pitrudda'', la ''Grangela'' (òpira idràulica d'èbbica priellenìstica), lu ''frourion di [[Falaride]]'' (furtizza d'èbbica greca), nunchì li rasti dâ ''citati greca'' di Munti Sant'Àncilu.
Tanti dî riperti arritruvati pressu chisti e àutri siti di rilivanza archiològgica arritruvati ntô tirritoriu cumunali sunnu sarvati e esposti pressu lu ''Museu Archlològgicu'' citatinu, ntê lucali dû ''chiostru dâ Badìa''.
Tra li beni munumintali di maiuri preggiu si cìtanu:
* lu '''Faru''':si tratta dû 3° [[faru]] cchiù àutu d'[[italia]];
* lu '''Casteddu Sant'Àngilu''': nu furtuzzu d'avvistamentu spagnolu c'acchiana â fini dû [[XVI sèculu]] dû quali è visìbbili na granni parti dû liturali e dâ Chiana di Licata;
* la '''Cresia di Santa Marìa La Nova''' (Matrici): di nchiantu quattrucintiscu e cu rifacimenti d'èbbica barocca, òspita la ''Cappella dû Cristu Nìguru'';
* '''Santa Marìa La Veteri''': ntô quarteri di Santa Marìa, è la cresia cchiù antica e prima matrici di Licata, d'urìggini dui-tricintischi;
* lu '''Carmini''': lu cumplessu duicintescu, furmatu dâ cresia e dû cunventu, subbìu na ridificazzioni ntô [[1700]], supra disignu di [[Giuvanni Biagiu Amicu]];
* lu '''Palazzu di Citati''', tìpica sprissioni dû [[liberty]] sicilianu, rializzatu supra pruggettu d'[[Ernestu Basili]];
* li '''villi liberty''': custruuti supra la cullina ca s'ergi supra la citati, custituìanu li risidenzi dî famigghi nòbbili e burghisi di l'accuminzagghi dû Novicentu;
A '''Licata''' è nortri prisenti l'[[Ossirvatoriu Avifaunìsticu Foci dû Salsu]].
== Lu mari e li praji ==
[[File:Ferragosto_056.jpg|thumb|Vista dû mari di Licata]]
Lu tirritoriu di Licata si stenni pi circa 20Km supra la costa ca si prisenta assai varigata, si passa dî lochi cu tratti rinusi comu li praji di Farcunara nzinu a agghicari â "Playa" a urienti dâ citati, nzinu a passari di Marianeddu e a li suggistivi scuggheri dû Cavadduzzu e dâ Nicolizia, dî biddìssimi praji durati di Marianeddru, Cavaddruzzu, Muddrareddra e Puluscia e cuntinuannu macari a li praji beddi di San Nicola e Pisciottu a uccidenti.
== Festi riliggiusi ==
=== L'Addulurata di Sant'Agustinu ===
[[File:Addolorata Licata.jpg|thumb|Madonna Addulurata]]
Lu venniridìa prima dâ [[Dumìnica dî Parmi]] si svorgi l'Addulurata.
È na ricurrenza assai sintuta e participata a Licata, e grapi di fattu li funzioni riliggiusi dâ [[Simana Santa]].
Lu sò [[cultu]] fu nzirutu ntô [[1755]].
La prucissioni dû simulacru di lignu sitticintiscu dâ [[Madonna Addulurata]] purtata a spaddi dâ Cunfratèrnita di l'addulurata stissa, nesci a l'uri 10:00 dâ [[crisiudda]] di [[Sant'Agustinu]], posta ntâ zona antica dâ marina ca s'affaccia supra lu portu, siquuta di nu munzeddu di fideli scàusi (nzinga di votu e di miràculu arricivutu) e di picciriddi fìmmini vistuti cu l'àbbiti sìmili a l'Addulurata.
Pircurri lentamenti nu trattu dû centru dâ citati, facennu na sosta curta versu li 13:00 davanti ô palazzu di citati.
Arripartennu arriva davanti â cresia antica e cunventu dû Carmini e appoi turnannu 'n arreri, arriva doppu 5 uri ntâ matrici unni fà la sosta nzinu â sira dâ [[Dumìnica dî Parmi]].
La dumìnica versu li 19:00 doppu la funzioni riliggiusa lu [[simulacru]] nesci dâ matrici e pircurri di novu li vìi dâ citati. E' suggistivu lu mumentu quannu la Madonna arriva "Sutta l'arcu'" na strata ca la stàtua pi passari di ddu trattu havi a èssiri calata nzinu ô puntu di tuccari quasi terra, un trattu assai suggistivu e tuccanti; cuntinuannu la longa prucissioni lu simulacru arriva ntâ cresia dî Setti Duluri (cresia antica ca pigghia lu nomu propiu n onuri dâ madonna Addulurata unni custudisci una dî cchiù antichi stàtui di l'addulurata) e fà na sosta curta davanti la cresia; versu menzanotti la prucissioni arriva ô portu unni l'addulurata trasi dintra la caserma dâ [[Capitanarìa di Portu]]; versu l'01:30 la prucissioni arriva ntâ [[Cresia di Sant'Agustinu (Licata)|cresia di Sant'Agustinu]] unni a lu gridu di "VIVA MARÌA ADDULURATA" trasi ntâ sò cresia unni veni diposta nta l'artaru majuri e vinirata pi tuttu l'annu di migghara di fideli, n attisa dâ pròssima prucissioni.
=== Lu Venniridìa Santu ===
Li funzioni dâ [[Simana Santa]] arrìvanu ô gradu màssimu ntâ prucissioni dû [[Venniridìa Santu]], ca si svilùppanu nta diverse fasi pi tuttu l'arcu dâ jurnata.
La prima prucissioni avveni n nutturna, a l'uri 3, e si movi dâ [[cresia]] antica di [[Santu Giròlamu]], ntô cori dâ Marina. Veni purtatu, n furma privata, ma siquutu di cintinara di fideli, lu simulacru dû Cristu ch'è postu ntâ cruci supra lu [[Calvariu]] priparatu ntô locu occupatu, nzinu a mitati '800 dâ cresia dû [[Purgatoriu]].
Lu [[Cristu]], postu supra na littiga e accumpagnatu dâ [[Madonna Addulurata]], veni cullucati nta na [[cappella]] priparata ô chianu terra dû palazzu [[La Lumìa]], famigghia nòbbili di Licata.
A menzijornu, sempri dâ cresia di Santu Giròlamu, s'avvìa la prucissioni dû Cristu purtaturi dâ Cruci, ca pircurri li dui càssiri principali, prima di tràsiri ntâ cappella La Lumìa unni la stàtua dû Cristu purtaturi dâ Cruci veni sustituutu dâ stàtua purtata la notti prima e sistimata attaccata a na culonna, la prucissioni cuntìnua nzinu a jùnciri ô [[Calvariu]].
Lu mumentu forsi cchiù sulenni dî funzioni dû Venniridìa Santu è ntâ prucissioni sirali dû Cristu dipostu supra nu lettu biddìssimu tuttu ntarsiatu e duratu pircurri li vìi dâ citati, e doppu dui sosti curti ntâ cresia dû Carmini e ntâ matrici fà la sò trasuta a Santu Giròlamu.
=== Sant'Àncilu ===
[[File:Urna_Sant_Angelo_Licata.jpg|thumb|Urna d'argentu dû Santu patronu]]
Lu [[5 di maiu]] è la festa dû patronu, [[Sant'Àncilu di Girusalemmi|Sant'Àncilu Màrtiri]], centru dâ festa è la seicintisca cresia di Sant'Àncilu, ntô cori baroccu dû centru stòricu.
Li jurnati sunnu muvimintati suprattuttu dâ fera longa ca si grapi un paru di jorna prima dâ festa e si cunchiudi lu [[6 di maiu]].
La fasi cchiù cuinvurgenti è la prucissioni di l'urna d'argentu seicintisca ca custudisci li resti dû [[Santu]].
E' na prucissioni assai muvimintata, â quali partècipa na fudda mmenza e fistanti, l'urna dû Santu è accumpagnata quattru ceri, màchini di lignu seicintischi purtati n prucissioni di diversi catigurìi di travagghiatura.
Ntê diversi mumenti dâ prucissioni s'assisti, n punti pricisi dû picursu, â cursa sìa di l'urna ca dî ceri.
Vulìssiru rapprisintari li diversi fasi dâ vita dû Santu e dû viaggiu ca lu cunnucìu a Licata.
La stissa prucissioni, ma senza la participazzioni dî ceri si svorgi la prima dumìnica doppu firraustu, n mimoria di na pistilenza scampata ([[XVI sèculu]])
== Pirsunalitati ligati a Licata ==
* [[Rosa Balistreri]] ([[1927]]-[[1990]]), [[cantauturi|cantautrici]]
* [[Santi Buoni]] ([[1880]]-[[1915]]), matimàticu
* [[Àncilu Italia]] ([[1628]]-[[1700]]), architettu - a iddu si devi lu pruggettu urbanìsticu [[baroccu]] dâ [[Notu]] nova ntô [[1693]].
* [[Filippu Re Capriata]] ([[1867]]-[[1908]]), fìsicu - fu unu dî pricursura dâ [[televisioni|TV]], cu nu saggiu scintìficu apparutu n [[Francia]] ntô [[1903]]
* [[Vicenzu Linares]] ([[1804]]-[[1847]]), littiratu, pueta, patriota.
* [[San Giuseppi Marìa Tomasi]] ( [[1649]]-[[1713]]) cardinali talianu.
* [[Giuseppi Cannarozzi]] ([[1756]]-[[1833]]) Stòricu
* [[Sarvaturi Corvaja]] ([[1872]]-[[1962]]) Pitturi e sculturi
* [[Vicenzu Dainottu Penna]] ([[1817]]-[[1902]]) Antiburbònicu
* [[Gaitanu De Pasquali]] ([[1818]]-[[1902]]) Maggistratu talianu, scritturi. Fu artèfici dâ custruzzioni dû Portu
* [[Didacu Ferula]] ([[secunna mitati XVI]]-[[1642]]) Sacirdoti-scritturi e pueta
* [[Raimunnu Saverinu]] ([[1923]]- [[1944]]) [[Partiggianu]]. A iddu è ntistatu nu [[munumentu]] ntâ sò [[citati]] natali
* [[Gnazziu Spina]] (...-...) [[Sculturi]]. Rializzau tanti [[stàtui]] pâ matrici a Licata e ntê [[cumuni]] vicini.
==Sport==
Nta l'anni '80 lu [[Licata Calcio 1931|Licata Calciu]] fu artèfici di na scalata prudiggiusa ca lu purtau n picca anni dû calciu dilittantìsticu â [[seri B]] ntâ [[staggiuni]] [[1988/89]] unni ristau pi dui anni.
Attuarmenti lu [[Licata Calciu]] è n [[Eccillenza]].
== Nchianti spurtivi ==
* Stadiu cumunali [[Stadiu "Dinu Liotta" di Licata|"Dinu Liotta"]]
* Stadiu cumunali '''Calòjiru Sapuritu'''
* Palasport '''Nicolò Fragapani'''
== Econumìa ==
L'econumìa è privalentimenti basata supra l'agricultura e la pisca.
Ntê sèculi lu [[portu]] fu assai mpurtanti: nta l'antichitati fu nu puntu di rifirimentu ntô Miditirràniu pû smistamentu di merci, suprattuttu dû [[granu]]; n tèmpura cchiù ricenti, ntâ prima mitati dû [[Novicentu]], fu laricamenti mpiegatu pâ cummircializzazzioni dû [[sùrfiru]] ca pruveni dî [[minera|mineri]] di tutta la [[Sicilia]].
Prugrissivamenti la valenza cummirciali subbìu nu ridiminziunamentu pirciò, a oi, sunnu privalenti l'attivitati ligati â [[pisca]], cumposta di na flotta di varchi ca nèscinu a [[mari]] ogni notti e tràsinu ogni jornu purtannu n terra lu pisci lucali bonu e friscu.
== Giamillaggi ==
Licata è giamillata cu:
* [[Reinheim]], [[Girmania]]
* [[Cestas]], [[Francia]]
== Lijami di fora ==
*[http://www.comune.licata.ag.it Situ ufficiali dû cumuni di Licata]
*[http://www.regione.sicilia.it/beniculturali/dirbenicult/musei/musei2/arlicata.htm Museu Archiològgicu dâ Badìa]
*[https://web.archive.org/web/20161019235601/http://www.chiesamadrelicata.it/ Situ dâ matrici]
*[https://web.archive.org/web/20220223055714/http://www.santuariosantangelo.it/ Situ dû Santuariu Sant'Àncilu]
*[http://www.confraternitasangirolamo.com/ Situ dâ Cunfratèrnita di "San Siròlamu" a Licata]
==Noti==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
o4tfhcb2osgi28ef626xl7jhp92p8kr
Naru (Girgenti)
0
3072
782143
775408
2026-05-20T09:41:56Z
~2026-30245-83
51032
782143
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Naru|
nomuufficiali=Naro|
mmaggini=Naro-Stemma.svg|
riggiuni=Sicilia|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]] (AG)|
superfici=207|
abbitanti=8.770|
dinsita=42|
cumunilimitrofi=[[Girgenti (AG)]], [[Nissa]] (CL), [[Camastra]], [[Campubbeddu (AG)]], [[Caniattì (AG)]], [[Castrufilippu (AG)]], [[Delia]] (CL), [[Favara (AG)]], [[Licata]], [[Parma di Muntichiaru]], [[Rivinusa]], [[Summatinu]] (CL)|
cap=92028 <ref> [ilcapdi.it/agrigento/naro CAP Naro, Agrigento]</ref>|
prifissutelefonicu=+0922|
}}
[[File:Piazza garibaldi.jpg|thumb|La [[Chiazza (ària)|chiazza]] [[Garibbaldi]] cu la chiesa di San Francì intra na fotu d'èbbica.]]
'''Naru''' è un [[cumuni talianu|cumuni siciianu]] di 8.770 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]]; è situatu ncapu a na cullina di 596 metri sùpira lu liveddu dû mari. Dô paisi si pò vìdiri lu mari di mpacciu, ma macari lu [[Etna|Muncibeddu]] e li [[Madunìi]]; sutta a lu paisi c'è na vallata ca si chiama [[Val Paradisu]].
== Storia ==
La storia di Naru si cunfunni cu la [[liggenna]], nnû sò tirritoriu si tròvanu tracci di abbitanti già dâ [[pristoria]]; la liggenna dici ca Naru vinni funnata dî Gicanti, antichi abbitatura di l'ìsula, mentri arcuni l'idintìficanu cu l'antica "Camico", mìtica cità funnata pi [[Cocalo]] di [[Dedalu]], l'architettu dû labbirintu di [[Crita]]; àutri vonnu attribbuiri la sò funnazzioni ê fìnici, mentri arcuni fonti pàrranu dâ funnazzioni di Naru comu na culonia dâ cità greca di [[Gela]], cu lu nomu di "Agragas Jonicum" nnû [[680 a.C.]], ottu anni doppu la funnazzioni dâ stissa Gela e cent'anni prima dâ funnazzioni di [[Girgenti]], numinata "Agragas Doricum". Facirmenti, puru siddu era già abbitata nnâ pristoria e nnî sèculi pricidenti, lu paisi attuali fu funnatu di l'àrabbi ntô [[sèculu IX]] doppu Cristu e sutta lu duminiu di li Chiaramunti; nnû [[mediuevu]], addivintau una di cità cchiù mpurtanti dâ [[Sicilia]], tantu di èssiri una di tri cità, nzèmmula a [[Palermu]] e [[Missina]], a putiri fari liggi. Centru mpurtanti dû [[mediuevu]] vinni chiamatu '''Fulgentìssima''' di lu mpiraturi [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II di Svevia]].
La storia ricenti arricorda n particulari l'òpira di [[Rusariu Ferracani]], farmacista nasciutu a Naru ntô [[1883]] e murutu ntô [[1936]], appartinenti â [[massunarìa]] e appaltaturi, custruìu la cunnuttura ìdrica c’asisti ancora oi, la via Archeologica e la via Dante, ancora oi visìbbili n quantu rializzata cu petra làvica e cu pinnenzi latirali, suluzzioni a l'èbbica cunzidirata a l'avanguardia e ca risistìu pirfinu a un bummardamentu aèriu dâ [[secunna guerra munniali]]. Li sidili n ferru chî quali avìa arriccutu la chiazza di San Calòjiru ancora oi sunnu usati nta l'atriu dû cumuni.
Di ricenti lu cumuni fu curputu di na frana ca metti n pirìculu granni parti dû centru stòricu. Di l'avvinimentu si stannu ntirissannu la [[Prutezzioni Civili]] e li principali forzi pulìtichi [[Sicilia|riggiunali]] e [[Italia|nazziunali]].
== Naru oi ==
Oi Naru è un paisi chinu di munumenta suprattuttu d'età barocca tra li quali spìccanu lu '''Casteddu di Chiaramunti''' e lu '''Vecchiu Domu''' dû [[1100]], ca fu custruiutu 'n capu na vecchia [[muschea]]: tutti dui sti munumenta foru numinati munumenta nazziunali.<br> Lu paisi è visitatu abbituarmenti di tanti turisti ca vèninu videmma pi tanti àutri munumenta, tipu la Chiesa Matri, la Chiesa dû SS. Sarvaturi, la Chiesa di San Francì, la Chiesa di Sant'Agustinu, la Chiesa di San Nicola, la Chiesa di Santa Catirina, lu Municipiu ca era un vecchiu [[cummentu]], oltri ê grutti suttirrànii, ê catacommi e ô Castiddazzu ca è un pocu fora paisi.<br> Nnû [[2005]] la cresia di San Francì fu numinata di l'[[UNESCO]] munumentu sìmmulu di paci.<br> Lu paisi di Naru è unu dî centri cchiù mpurtanti dû [[baroccu sicilianu]], stili ca dòmina intra quasi tutti li cresî dâ citati.
Lu sìnnacu dû cumuni attuarmenti è Liddu Cremona.
P'aviri cchiù 'nformazioni 'ncapu i sinnaci si po consurtari a [[lista dî sinnaci dâ Città di Naru]].
== Naru e la Sicilia ==
Naru fu ô centru dâ storia siciliana antica nzinu a quannu, isulatu dî vìi di cumunicazzioni principali fu a picca a picca abbannunatu. Riccu di cresi, cunventi e di rasti archiològgici tannu fu lu locu unni tantìssimi famigghi nubbiliari attruvaru nzidiamentu.
A città di Naru fu a capu di l'omonima cumarca ca cumprinnia, oltri au stessu paisi di Naru, capucumarca, i paisi di [[Caniattì]], [[Delia]], [[Camastra]], [[Summatinu]], [[Rivinusa]], [[Castrufilippu]] e pi un certu piriudu videmma [[Campubbeddu di Licata]], contesa cu [[Licata]].
==Giografìa==
Naru è na citatina situata a 596 metri supra lu liveddu dû mari ô centru d’un cumprinzoriu fèrtili, unni la natura offri un clima friscu e timpiratu, na natura multiculuri e sulari. Sutta a cullina unni c'è u paisi, a sud-ovest, si grapi n'ampia vaddrata cultivata, a val paradisu unni nascì, nnu 1934, a [[sagra dû miennulu n' ciuri]], poi spustata a [[Girgenti]]. A nord-ovest scurri u [[ciumi Naru]], n'u cursu d'u quali fu criata nna diga artificiali, a [[diga San Giuvanni]], granni bacinu di raccolta di l'acqui ca viennu utilizzati poi suprattuttu p'abbrivirari i campagni.
U territoriu di Naru è u secunnu cchiù ranni dâ [[pruvincia di Girgenti]], secunnu sulu a chiddru dâ stessa città capoluogu.
== Lu casteddu ==
Custruutu ntô Triccentu dâ famigghia putenti dî [[Chiaramunti (casata)| Chiaramunti]] e pi chistu cumunimenti notu comu «casteddu chiaramuntanu», sta furtalizza n tufu dâ furma irrigulari, ntô [[1912]] fu dichiarata monumentu nazziunali. Lu cumplessu cumprenni un muru di cinta cu caminu di ronda, la turri quatrata vuluta di [[Fidiricu II di Sicilia|Fidiricu III d'Aragona]] ntô [[1330]] e la moli. Tra l’ambienti nterni cummigghiati di volti a vutti si signala lu saluni beddu, o sala dû principi, ntô quali si trasi di na porta triccintisca e na jisterna anchia graputa ca vinìa usata a li voti comu priggiuni. Lu casteddu fu ristauratu pi sarvari l'edificiu, e pi nzirìrilu ntâ rialtati lucali cu la distinazzioni a museu di dui liveddi di l'ala sud-est e dâ Turri Aragunisa, nunchì câ criazzioni d’un labburatoriu di ristàuru nta l'ària sud-ovest. Attuarmenti u castieddru ospita a '''mostra permanenti di l'abitu anticu''' ed è usatu videmma pi celebrari i matrimoni civili.
== Tradizzioni ==
[[Mmàggini:A Sguondru.jpg|thumb|left|275px|Lu mumentu cchiù mpurtanti dû A' Sguondru.]]
Veru mpurtanti pû paisi di Naru è la festa dû patronu, [[San Calò]], viniratìssimu 'n tutta la [[Sicilia]] e 'n particulari a Naru unni cc'è lu sò santuariu cchiù mpurtanti e unni ogni annu lu [[18 di giugnu]] si fa la festa 'n sò unuri cu la tìpica prucissioni dâ "stràula", na speci di slitta ca veni trascinata dî fideli longu li strati dû paisi cu na corda di ducentu metri.<br> La festa di S. Calò attira a Naru ogni annu fideli di tutti li parti dâ Sicilia e macari di àutri nazzioni, suprattuttu li mmigrati a l'èstiru ca ogni annu tòrnanu pi rènniri umaggiu ô santu.
D'arricurdari è lu fattu ca la [[sagra dû miennulu 'n ciuri]], ca attuarmenti si fisteggia a [[Girgenti]], nascìu a Naru, nnu 1934, comu festa dû paisi lijata a l'arrivu dâ [[primavera]] e sulu succissivamenti si nni mpussissaru li giurgintani. A Naru si cèlibbra l'accussiditta [[Primavera narisi]], ca àutru nun eni ca la vecchia ''festa dû miènnulu 'n ciuri.''
Àutra tradizzioni particulari è l''''A' Sguondru''', tìpica prucissioni ca si fa pâ festa di [[Pasqua]] unni si vannu a ncuntrari lu Signuri risortu câ Madunna addilurata ca ntô mumentu stissu unni lu vidi, perdi lu mantu nìuru e arresta cu nu tìpicu mantu cilesti.
Rapprisintazzioni pasquali ducumentati.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 20}}.</ref>
==Econumìa==
Oi Naru campa d’[[agricultura]] e n parti nica di [[turismu]]; tantìssimi sunnu li citatini espatriati n [[Girmania]] e cchiù n ginirali a l'èstiru.
==Riliggiuni==
[[Image:Chiesa di San Francesco, Naro.jpg|left|thumb|300px|Cresia di San Franciscu]]
Lu santu patronu è [[San Calò]] (o Caloiru), ca la festa si svorgi lu [[18 di giugnu]] d’ogni annu. Assai cummuventi è la prucissioni tradizziunali duranti la quali lu santu veni tiratu supra na ''straula'' (slitta enormi), cu cordi, dî fideli supra un pinninu pi circa un chilòmitru e menzu.
Nortri ntâ cresia lucali di San Franciscu sunnu cunzirvati li riliqui di Santu Domizziu e Santa Culumma, morti ntê [[Cruciati]]. Sempri ntâ stessa chiesa si trova nna statua dâ '''Madonna 'mmaculata''' fatta tutta d'argentu massicciu ad eccezzioni dâ testa e dî manu ca fuoru tagliati e arrubbati duranti a [[secunna guerra munniali]] e rimpiazzati cu piezzi fatti d'antru matriali. Moltu intensa e sintita dî narisi è a nuvena in onuri dâ 'mmaculata, duranti a quali si canta un tipicu cantu â Madonna e ca curmina l'8 dicemmiru cu a prucissioni dâ statua pî strati dâ città.
== Pirsunaggi illustri ==
[[Giuseppi Messina]], giurista tiurizzaturi eminenti dî cuntratti di tariffa e dî cuntratti cullittivi.Unu dî màssimi studiusi dû drittu dû travagghiu e dû drittu sinnacali.
[[Fonziu Gaetani]], conte, ideaturi dâ [[sagra dû miennulu 'n ciuri]].
[[Ciccu da Naru]], pitturi 'mportanti in ambitu regionali, affriscà tra l'antri cosi u [[palazzu Steri]] di [[Paliemmu]], storica residenza dâ famiglia [[Chiaramunti]] e u stessu castieddru di Naru.
[[Piero Barone]], cantanti
== Sport ==
[[File:Diga San Giuanni.jpg|thumb|La [[diga San Giuvanni]] cu a città di Naru ntô sfunnu.]]
Pi chiddru ca riguarda l'ambitu sportivu di ricurdari è sicuramenti u svolgimentu ntô [[1991]] dî '''campionati europei di canottaggiu''' ntâ [[diga San Giuvanni]], ai quali pigliaru parti videmma i [[fratelli Abbagnale]] e ca fuoru commentati di [[Giampieru Galiazzi]].
A squatra di cauciu dû paisi, l'[[A.S.D. Naru]], milita attualmenti in terza catigoria e po vantari u record assolutu di punti, tra tutti i categorii dû cauciu italianu, intra un campionatu a du punti pi vittoria e un puntu pi pareggiu, aviennu fattu, intra un campionatu di l'anni ottanta, tutti vittori e un pareggiu. Chissu risultati ci permetti di aviri anchi u record di l'imbattibilità intra un campionatu.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Lijami di fora ==
*[https://web.archive.org/web/20160807022928/http://www.comune.naro.ag.it/ Situ ufficiali dû cumuni di Naru]
*[https://web.archive.org/web/20120111123010/http://valparadisonaro.netsons.org/ Valparadiso, un blog dapersuNaroedintorni]
{{Artìculu dâ simana|2006}}
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
rdobsc65rvoi9ltbqp4kiz4j5f17bht
782144
782143
2026-05-20T09:42:32Z
~2026-30245-83
51032
782144
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Naru|
nomuufficiali=Naro|
mmaggini=Naro-Stemma.svg|
riggiuni=Sicilia|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]] (AG)|
superfici=207|
abbitanti=8.770|
dinsita=42|
cumunilimitrofi=[[Girgenti (AG)]], [[Nissa]] (CL), [[Camastra]], [[Campubbeddu (AG)]], [[Caniattì (AG)]], [[Castrufilippu (AG)]], [[Delia]] (CL), [[Favara (AG)]], [[Licata]], [[Parma di Muntichiaru]], [[Rivinusa]], [[Summatinu]] (CL)|
cap=92028 <ref> [ilcapdi.it/agrigento/naro CAP Naro, Agrigento]</ref>|
prifissutelefonicu=+0922|
}}
[[File:Piazza garibaldi.jpg|thumb|La [[Chiazza (ària)|chiazza]] [[Garibbaldi]] cu la chiesa di San Francì intra na fotu d'èbbica.]]
'''Naru''' è un [[cumuni talianu|cumuni siciianu]] di 8.770 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]]; è situatu ncapu a na cullina di 596 metri sùpira lu liveddu dû mari. Dô paisi si pò vìdiri lu mari di mpacciu, ma macari lu [[Etna|Muncibeddu]] e li [[Madunìi]]; sutta a lu paisi c'è na vallata ca si chiama [[Val Paradisu]].
== Storia ==
La storia di Naru si cunfunni cu la [[liggenna]], nnû sò tirritoriu si tròvanu tracci di abbitanti già dâ [[pristoria]]; la liggenna dici ca Naru vinni funnata dî Gicanti, antichi abbitatura di l'ìsula, mentri arcuni l'idintìficanu cu l'antica "Camico", mìtica cità funnata pi [[Cocalo]] di [[Dedalu]], l'architettu dû labbirintu di [[Crita]]; àutri vonnu attribbuiri la sò funnazzioni ê fìnici, mentri arcuni fonti pàrranu dâ funnazzioni di Naru comu na culonia dâ cità greca di [[Gela]], cu lu nomu di "Agragas Jonicum" nnû [[680 a.C.]], ottu anni doppu la funnazzioni dâ stissa Gela e cent'anni prima dâ funnazzioni di [[Girgenti]], numinata "Agragas Doricum". Facirmenti, puru siddu era già abbitata nnâ pristoria e nnî sèculi pricidenti, lu paisi attuali fu funnatu di l'àrabbi ntô [[sèculu IX]] doppu Cristu e sutta lu duminiu di li Chiaramunti; nnû [[mediuevu]], addivintau una di cità cchiù mpurtanti dâ [[Sicilia]], tantu di èssiri una di tri cità, nzèmmula a [[Palermu]] e [[Missina]], a putiri fari liggi. Centru mpurtanti dû [[mediuevu]] vinni chiamatu '''Fulgentìssima''' di lu mpiraturi [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II di Svevia]].
La storia ricenti arricorda n particulari l'òpira di [[Rusariu Ferracani]], farmacista nasciutu a Naru ntô [[1883]] e murutu ntô [[1936]], appartinenti â [[massunarìa]] e appaltaturi, custruìu la cunnuttura ìdrica c’asisti ancora oi, la via Archeologica e la via Dante, ancora oi visìbbili n quantu rializzata cu petra làvica e cu pinnenzi latirali, suluzzioni a l'èbbica cunzidirata a l'avanguardia e ca risistìu pirfinu a un bummardamentu aèriu dâ [[secunna guerra munniali]]. Li sidili n ferru chî quali avìa arriccutu la chiazza di San Calòjiru ancora oi sunnu usati nta l'atriu dû cumuni.
Di ricenti lu cumuni fu curputu di na frana ca metti n pirìculu granni parti dû centru stòricu. Di l'avvinimentu si stannu ntirissannu la [[Prutezzioni Civili]] e li principali forzi pulìtichi [[Sicilia|riggiunali]] e [[Italia|nazziunali]].
== Naru oi ==
Oi Naru è un paisi chinu di munumenta suprattuttu d'età barocca tra li quali spìccanu lu '''Casteddu di Chiaramunti''' e lu '''Vecchiu Domu''' dû [[1100]], ca fu custruiutu 'n capu na vecchia [[muschea]]: tutti dui sti munumenta foru numinati munumenta nazziunali.<br> Lu paisi è visitatu abbituarmenti di tanti turisti ca vèninu videmma pi tanti àutri munumenta, tipu la Chiesa Matri, la Chiesa dû SS. Sarvaturi, la Chiesa di San Francì, la Chiesa di Sant'Agustinu, la Chiesa di San Nicola, la Chiesa di Santa Catirina, lu Municipiu ca era un vecchiu [[cummentu]], oltri ê grutti suttirrànii, ê catacommi e ô Castiddazzu ca è un pocu fora paisi.<br> Nnû [[2005]] la cresia di San Francì fu numinata di l'[[UNESCO]] munumentu sìmmulu di paci.<br> Lu paisi di Naru è unu dî centri cchiù mpurtanti dû [[baroccu sicilianu]], stili ca dòmina intra quasi tutti li cresî dâ citati.
Lu sìnnacu dû cumuni attuarmenti è Liddu Cremona.
P'aviri cchiù 'nformazioni 'ncapu i sinnaci si po consurtari a [[lista dî sinnaci dâ Città di Naru]].
== Naru e la Sicilia ==
Naru fu ô centru dâ storia siciliana antica nzinu a quannu, isulatu dî vìi di cumunicazzioni principali fu a picca a picca abbannunatu. Riccu di cresi, cunventi e di rasti archiològgici tannu fu lu locu unni tantìssimi famigghi nubbiliari attruvaru nzidiamentu.
A città di Naru fu a capu di l'omonima cumarca ca cumprinnia, oltri au stessu paisi di Naru, capucumarca, i paisi di [[Caniattì]], [[Delia]], [[Camastra]], [[Summatinu]], [[Rivinusa]], [[Castrufilippu]] e pi un certu piriudu videmma [[Campubbeddu di Licata]], contesa cu [[Licata]].
==Giografìa==
Naru è na citatina situata a 596 metri supra lu liveddu dû mari ô centru d’un cumprinzoriu fèrtili, unni la natura offri un clima friscu e timpiratu, na natura multiculuri e sulari. Sutta a cullina unni c'è u paisi, a sud-ovest, si grapi n'ampia vaddrata cultivata, a val paradisu unni nascì, nnu 1934, a [[sagra dû miennulu n' ciuri]], poi spustata a [[Girgenti]]. A nord-ovest scurri u [[ciumi Naru]], n'u cursu d'u quali fu criata nna diga artificiali, a [[diga San Giuvanni]], granni bacinu di raccolta di l'acqui ca viennu utilizzati poi suprattuttu p'abbrivirari i campagni.
U territoriu di Naru è u secunnu cchiù ranni dâ [[pruvincia di Girgenti]], secunnu sulu a chiddru dâ stessa città capoluogu.
== Lu casteddu ==
Custruutu ntô Triccentu dâ famigghia putenti dî [[Chiaramunti (casata)| Chiaramunti]] e pi chistu cumunimenti notu comu «casteddu chiaramuntanu», sta furtalizza n tufu dâ furma irrigulari, ntô [[1912]] fu dichiarata monumentu nazziunali. Lu cumplessu cumprenni un muru di cinta cu caminu di ronda, la turri quatrata vuluta di [[Fidiricu II di Sicilia|Fidiricu III d'Aragona]] ntô [[1330]] e la moli. Tra l’ambienti nterni cummigghiati di volti a vutti si signala lu saluni beddu, o sala dû principi, ntô quali si trasi di na porta triccintisca e na jisterna anchia graputa ca vinìa usata a li voti comu priggiuni. Lu casteddu fu ristauratu pi sarvari l'edificiu, e pi nzirìrilu ntâ rialtati lucali cu la distinazzioni a museu di dui liveddi di l'ala sud-est e dâ Turri Aragunisa, nunchì câ criazzioni d’un labburatoriu di ristàuru nta l'ària sud-ovest. Attuarmenti u castieddru ospita a '''mostra permanenti di l'abitu anticu''' ed è usatu videmma pi celebrari i matrimoni civili.
== Tradizzioni ==
[[Mmàggini:A Sguondru.jpg|thumb|left|275px|Lu mumentu cchiù mpurtanti dû A' Sguondru.]]
Veru mpurtanti pû paisi di Naru è la festa dû patronu, [[San Calò]], viniratìssimu 'n tutta la [[Sicilia]] e 'n particulari a Naru unni cc'è lu sò santuariu cchiù mpurtanti e unni ogni annu lu [[18 di giugnu]] si fa la festa 'n sò unuri cu la tìpica prucissioni dâ "stràula", na speci di slitta ca veni trascinata dî fideli longu li strati dû paisi cu na corda di ducentu metri.<br> La festa di S. Calò attira a Naru ogni annu fideli di tutti li parti dâ Sicilia e macari di àutri nazzioni, suprattuttu li mmigrati a l'èstiru ca ogni annu tòrnanu pi rènniri umaggiu ô santu.
D'arricurdari è lu fattu ca la [[sagra dû miennulu 'n ciuri]], ca attuarmenti si fisteggia a [[Girgenti]], nascìu a Naru, nnu 1934, comu festa dû paisi lijata a l'arrivu dâ [[primavera]] e sulu succissivamenti si nni mpussissaru li giurgintani. A Naru si cèlibbra l'accussiditta [[Primavera narisi]], ca àutru nun eni ca la vecchia ''festa dû miènnulu 'n ciuri.''
Àutra tradizzioni particulari è l''''A' Sguondru''', tìpica prucissioni ca si fa pâ festa di [[Pasqua]] unni si vannu a ncuntrari lu Signuri risortu câ Madunna addilurata ca ntô mumentu stissu unni lu vidi, perdi lu mantu nìuru e arresta cu nu tìpicu mantu cilesti.
Rapprisintazzioni pasquali ducumentati.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 20}}.</ref>
==Econumìa==
Oi Naru campa d’[[agricultura]] e n parti nica di [[turismu]]; tantìssimi sunnu li citatini espatriati n [[Girmania]] e cchiù n ginirali a l'èstiru.
==Riliggiuni==
[[Image:Chiesa di San Francesco, Naro.jpg|left|thumb|300px|Cresia di San Franciscu]]
Lu santu patronu è [[San Calò]] (o Caloiru), ca la festa si svorgi lu [[18 di giugnu]] d’ogni annu. Assai cummuventi è la prucissioni tradizziunali duranti la quali lu santu veni tiratu supra na ''straula'' (slitta enormi), cu cordi, dî fideli supra un pinninu pi circa un chilòmitru e menzu.
Nortri ntâ cresia lucali di San Franciscu sunnu cunzirvati li riliqui di Santu Domizziu e Santa Culumma, morti ntê [[Cruciati]]. Sempri ntâ stessa chiesa si trova nna statua dâ '''Madonna 'mmaculata''' fatta tutta d'argentu massicciu ad eccezzioni dâ testa e dî manu ca fuoru tagliati e arrubbati duranti a [[secunna guerra munniali]] e rimpiazzati cu piezzi fatti d'antru matriali. Moltu intensa e sintita dî narisi è a nuvena in onuri dâ 'mmaculata, duranti a quali si canta un tipicu cantu â Madonna e ca curmina l'8 dicemmiru cu a prucissioni dâ statua pî strati dâ città.
== Pirsunaggi illustri ==
[[Giuseppi Messina]], giurista tiurizzaturi eminenti dî cuntratti di tariffa e dî cuntratti cullittivi.Unu dî màssimi studiusi dû drittu dû travagghiu e dû drittu sinnacali.
[[Fonziu Gaetani]], conte, ideaturi dâ [[sagra dû miennulu 'n ciuri]].
[[Ciccu da Naru]], pitturi 'mportanti in ambitu regionali, affriscà tra l'antri cosi u [[palazzu Steri]] di [[Paliemmu]], storica residenza dâ famiglia [[Chiaramunti]] e u stessu castieddru di Naru.
[[Piero Barone]], cantanti
== Sport ==
[[File:Diga San Giuanni.jpg|thumb|La [[diga San Giuvanni]] cu a città di Naru ntô sfunnu.]]
Pi chiddru ca riguarda l'ambitu sportivu di ricurdari è sicuramenti u svolgimentu ntô [[1991]] dî '''campionati europei di canottaggiu''' ntâ [[diga San Giuvanni]], ai quali pigliaru parti videmma i [[fratelli Abbagnale]] e ca fuoru commentati di [[Giampieru Galiazzi]].
A squatra di cauciu dû paisi, l'[[A.S.D. Naru]], milita attualmenti in terza catigoria e po vantari u record assolutu di punti, tra tutti i categorii dû cauciu italianu, intra un campionatu a du punti pi vittoria e un puntu pi pareggiu, aviennu fattu, intra un campionatu di l'anni ottanta, tutti vittori e un pareggiu. Chissu risultati ci permetti di aviri anchi u record di l'imbattibilità intra un campionatu.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Lijami di fora ==
*[https://web.archive.org/web/20160807022928/http://www.comune.naro.ag.it/ Situ ufficiali dû cumuni di Naru]
*[https://web.archive.org/web/20120111123010/http://valparadisonaro.netsons.org/ Valparadiso, un blog dapersuNaroedintorni]
==Noti==
<references/>
{{Artìculu dâ simana|2006}}
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
6p3wn2dtle5ne8v2341citcs7sllxhy
Rivinusa
0
3076
782142
775405
2026-05-20T09:37:52Z
~2026-30245-83
51032
782142
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Rivinusa|
mmaggini=Ravanusa-Stemma.svg|
muttu= |
nomuufficiali=Ravanusa|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]]|
superfici=49|
abbitanti=13.618|
dinsita=278|
paisa vicini=[[Butera]], [[Campubbeddu]], [[Licata]], [[Mazzarinu]], [[Naru]], [[Riesi]], [[Summatinu]]|
cap=92029 <ref> [ilcapdi.it/agrigento/ravanusa CAP Ravanusa, Agrigento]</ref>
|
prifissutelefonicu=+0922
}}
'''Rivinusa''' iè un paisi di 13.618 cristiani di la [[pruvincia di Girgenti]]. La comuni si trova a lu livanti di [[Girgenti]], capitali di la pruvincia, a manzijuornu di [[Cartanissetta]], e a tramuntana di la [[Licata]].
==Storia==
Li turrena 'ntuornu a Rivinusa ieranu 'mputiri a li genti a partiri di quannu li persuni campavanu senza zappari, 'nffatti ci sunnu un burdellu di gruttiddi, stili comu a li vucchi di li furna, vicinu a lu paisi ca parissi ca sunnu accussi antichi ca nuddu sapi beddu pulitu quantu anni jannu: a la Bìfara, a la Grada, a la Schiumaredda, a li Balati, a lu Paitunnu, a Saracinu, a Mintrussu, a Liddasi, a La Muculufa, a la Scalidda e intra tanti atri bbanni.
Li cosi ca sannu truvatu sunnu, li cchiù viecchi, di lu "tienpi di la petra", di lu "timpu di lu brunzu" anticu e nuovu e di lu "tiempu di lu fierru", speciamrmenti 'ntra nebbica ca, cu iavi lu cucciu di la littra ppi sti cosi, li chiama "periodo castellucciano".
A saracinu, a li Balati, a Mintrussu, a Liddasi e, pi cosi cchiu nichi, intra tanti atri puesti, si trovanu cuticchia, giammariti e bummulidda sani tinciuti ca sunnu di lu tiempi di Grieci, di li Romani e di li Cristiani, 'nzina a cosi di li Niuri (arabi). Suluca ca 'ppi chisti cà, li Niuri, sannu truvatu picca cosi: grana d'oru e giammariti tinciuti di tanti culura comu li fannotta di 'na vota, ma su accussi picca ca forsi Niuri 'ni sta terra nun ci 'nnannu mai statu. Quannu parla lu rivinusaru, ammeci, dicinu paroli ca si capisci subbitu ca lu niurumi l'hannu 'nni lu sangu. Forsi quannu lu Paldinu Normannu vinni aghiri sti cugna conquistà li niuri di Naru e, chisti, 'ppi nun farisi pigliari, scapparu agghiri rivinusa, addifinninnusi 'mpirtusannusi ncapu lu pizzu di Saracinu ca forsi, ancora 'ni si tiempi, c'era quarchi muru a la ddritta di li tiempi di greci pi putirisi addifenniri. Quarchi cosa jè puri scritta di lu parrinu francisi ca iva appiersu a lu paladinu pi scriviri li so conquisti. Chistu, arrivata a dopu la conquista di Girgenti, dici ca lu paladinu conquistà unnici castelli. 'mienzu a sti noma c'è chiddu di <<mucloff>> ca forsi jè la Muculufa, chiddu di <<Bifar>> ca avadd'essiri la Bifara e chiddu di <<remise>> ca a li rivinusara ccià sempri piaciuti pinsari ca jera Rivinusa. Atri cosi nun c'è nenti tranni 'na puocu di noma di famigli comu a li <<Mulè>> ca jè lu stessu nomi di lu baruni saracinu di li terri di Rivinusa e Gibbesi, Mulcibiade Mulé( Melk - Kelb - Mule), ammazzatu di Salbatori Palmeri Miles, parenti di Ruggeru lu normannu, 'ntra na sfida tra iddi dui pi decidiri quali esercitu avia a vinciri tra chiddu di li niuri e chiddu di li francisi (1086). Poi c'è ca Saracinu si chiama propriu Saracinu e chistu quaechi casa ava a sinificari, ca tutti li rivinusara hannu sempri cuntatu ca lu Paladinu Nurmannu fu agghiri cà e ca a lu Cummentu ci sunnu 'na pari di quatri cu lu Normannu a lu Canali ca scava vicinu na macchia di ficu propriu unna la Debba Matri ci dissi ca l'acqua c'era.
lu riestu lu fazzu appriessu
(a cura dell'archeopaleoclub di Ravanusa)
Nta stu pirìudu si pò cullucari maacri na prima nàscita dû nomu dû nùcliu urbanu: nfatti lu storiògrafu [[Grecia|grecu]] [[Tucididi]], ni nzegna ntê sò "Storie", ca un primu nomu assignatu a la Rivinusa urigginaria era chiddu di [[Maktorion]]. Ma n sèquitu lu stòricu grecu [[Diodoru Sìculu]], nasciutu ntê pressi d’[[Enna]], ni fà accanùsciri un nùcliu nicu ntê vicinanzi dû munti Saracinu, chiamatu [[Kakiron]]. Quinni Rivinusa appi na prima nfruenza prettamenti greca, tistimuniata dî nummarusi riperti archiològgici, e dâ discinnenza dû nomu. La polis ciurìu ntra lu [[700 a.C.]], e lu [[300 a.C.]], p’appoi èssiri distruduta a càusa, prubbabbirmenti, dâ [[prima guerra pùnica]], ca vitti comu tiatru di lotti, propiu la [[Sicilia]].
Nu secunnu mumentu dâ storia rivinusana è datu dû [[pirìudu bizzantinu]] e [[pirìudu àrabbu|àrabbu]], dû quali nun arristau nenti si nun la nfruenza ntâ parrata lucali. Stu pirìudu parti dû [[V sèculu]] e agghica ô [[XI sèculu]].
A stu puntu si fà acchianari l’urìggini vera di Rivinusa, funnata ntô [[1086]], a òpira di [[Ruggeru d'Altavilla]], ca si vinni a attruvari ê pedi dû munti, doppu l'ennèsima battagghia contra a li [[saracinu|saracini]], appi la visioni dâ Madonna ca ci nnicau lu pedi di ficu, cû quali l’òmini si dissitaru, e scunfiggeru l’avvirsari. P’arringrazziari a la Madonna dû bon èsitu dâ battagghia, eriggìu na crisiudda, unni si riuneru li famigghi dî zoni di l’attornu.
Ntô [[1452]] [[Giuvanni Annirìa Crescenzu]], ca putemu cunzidirari lu patri funnaturi dâ Rivinusa riliggiusa e civili, cresi a [[re Arfonzu lu Magnànimu]] l'auturizzazzioni a fabbricari un magasenu e n'[[ostarìa]] ntô fèudu di Rivinusa c’avìva arricivutu n dota dâ muggheri. Lu vìscuvu monz. [[Dumìnicu Xart]] cuncidìu la funnazzioni di un munasteru unni vìnniru chiamati li canònici di 5. Giorgiu n Alca. [[Giuvanni De Crescenzu]] uttinni nortri di Arfonzu lu Magnànimu ca lu fèudu di Rivinusa fussi elivatu di sìmprici a nòbbili e ci fussi cunciduta la giurisdizzioni civili e criminali. Chistu avvinni lu [[30 di dicèmmiru]] dû [[1472]]. Rivinusa quinni ci havi na sò cresia, un signuri, un fùnnacu - arbergu e li canònici.
N'àutra tappa dâ storia di Rivinusa n’è data dâ funnazzioni dâ Matrici. Fu propiu don [[Giàcumu Bonannu Colonna]] ca ntô [[1621]] cu n’assimbrea sulenni prucramau la libbirazzioni di Rivinusa dâ fiudalitati di Licata e cresi ô vìscuvu monz. Trama l'auturizzazzioni a custruiri na cresia cchiù granni di chidda dâ Madonna dû Ficu. La cresia vinni custruuta ntô [[1632]] e ntô stissu annu vinni prucramata Matrici.
Nta stu mentri Rivinusa s’accriscìu, ci havi n'amministrazzioni cumunali nnipinnenti e li sò giurati. L'abbati [[Roccu Pirru]] afferma ca Rivinusa ntô [[1617]] ci havi 85 famigghi, 250 abbitanti ca càmpanu attornu â cresia dâ Madonna dû Ficu ca si penza cadìu n ruvina ntô [[1840]]. La Matrici fu didicata a S. Giàcumu n onuri dû funnaturi.
Rivinusa cuntìnua a ngrannìrisi e a affruntari tutti li difficurtati e li prubbremi dî viddani. Li baruna si sèquinu e, secunnu la sò dispunibbilitati, migghiòranu o mpijòranu li cunnizzioni dâ genti mischina. A tali prupòsitu [[Firdinannu Lauricella]] duna n’alencu minuzziusu e pricisu di tutti li baruna ca cuvirnaru la terra di Rivinusa. L'amministrazzioni barunali si nterrumpìu ntô [[1806]] quannu [[Firdinannu III di Burboni]] abbulìu li privileggi barunali.
Ntô [[1873]] Rivinusa cunta 7652 abbitanti e ntô [[1900]] ci sunnu 12110 cristiani ca càmpanu ddà. Cû sèculu novu lu paisi campa li prubbremi di tutti li cumuni dû miridiuni. La miseria ammutta li viddani a circari furtuna ortri l’ucèani e tanti sunnu chiddi ch’emìgranu â [[Mèrica]]. Si diffùnninu ntantu l’idìi [[sucialismu|sucialisti]] e la cresia doppu la [[Rerum Novarum]] si nzirisci ntô suciali circannu di vèniri ncontri a l’esiggenzi dî puvireddi. Nàscinu li casci rurali, li muvimenti cattòlici e sucialisti. Lu paisi affronta li dui guerri e l'emigrazzioni dû secunnu doppuguerra porta li nostri viddani, clannistinamenti, n [[Francia]] e n [[Girmania]].
==Giamillaggiu==
Picca fà Rivinusa annunziau lu propiu giamillaggiu cu [[Sulzbach/Saar]], cumuni [[Girmania|tedescu]] nicu di circa 18.172 abbitanti, situatu ntâ riggiuni dâ [[Saar]]. A tistimunianza dû giamillaggiu cû paisi nicu dû [[Saarland]], fu pusizziunata, ntô viali [[Lauricella]], a l'autizza dû ncrociu cu via [[Brunu Buozzi]], un carreddu dî mineri tudischi, postu a sìmmulu di l'emigrazzioni rivinusana ntô paisi tudiscu nicu. Sta villedda ora ci havi lu nomu di Villa [[Sulzbach/Saar]].
==Giografìa==
Rivinusa sorgi a 50 km di [[Girgenti]] e a 20 km dî praji di [[Licata]], a la quali è culligata cu na Superstrata a Scurrimentu Viloci ca si pircurri n 20 minuti circa.
Lu tirritoriu cumunali si stenni pi 49,57 kmq.
Rivinusa sorgi a li pedi dû munti Saracinu, locu di ritruvamenti archiològgici d’urìggini greca.
La stazzioni [[Ferruvìa|firruviaria]], nziruta ntâ tratta [[Caniattì]]-[[Gela]] è situata a 3 km dû centru abbitatu, ntô tirritoriu dû cumuni di [[Campubbeddu di Licata]].
Chissa na vota era un gruppu cummirciali mpurtanti, quannu li ciriali pruduciuti ntô tirritoriu vinìanu spiduti via [[ferruvìa]] e quannu la minera di [[sùrfaru]] [[Trabbia]] -[[Tallarita]] era n attivitati e lu sùrfaru estrattu vinìa traspurtatu supra [[rutara|rutari]].
== Citatini famusi ==
[[Sarvaturi Lauricella]]: sìnnacu dû paisi dû [[1946]] ô [[1990]], addivintatu ntô [[1969]] Ministru dâ circata scintìfica prima e dî travagghi pùbbrici appoi ntê cuverni [[Rumor]] e [[Colombu]]. Fu diputatu nazziunali dû [[1972]], ô [[1981]]. Fu appoi diputatu riggiunali e pi deci anni ([[1981]] - [[1991]]) fu prisidenti dâ [[Samprea Riggiunali Siciliana]].
Addivintau sìnnacu dû paisi a l’etati giùvini di 24 anni. Vinni cunfirmatu nta sta càrrica pi quatt òrdici mannati, nzinu ô [[1990]], addivintannu n tali modu unu dî primi citatini d'Italia cchiù duraturi.
Ntô [[1976]] si parrau di na sò puss ìbbili n òmina a sicritariu dû PSI ma s’appi a accuntintari di fari lu vici di [[Bittinu Craxi]]; dui anni doppu addivintau comu egghiè lu prisidenti dû partitu. Ntô marzu dû [[1994]], doppu la nchesta [[Mani pulite]] , si ritirau a vita privata.
[[Gaitanu Calà]]: Cauciaturi prufissiunista, attuarmenti militanti n [[Seri B]] câ squatra dû [[Football Club Messina Peloro]].
== Curiusitati ==
L’abbitanti dû cumuni di Rivinusa sunnu ditti Rivinusani, e ironicamenti vèninu nciuriati " ncacinati " pi lu fattu ca li travagghiatura ntê mineri, arriturnàvanu dû travagghiu lordi di [[quacina|cacina]]. Sta nciuria è di sempri citata a chiddu datu a l’aterni vicini e rivali di [[Campubbeddu di Licata]], ossìa "panzuti", nciuria duvuta â panza guncia vistusa dî campubbiddisi, fruttu d’un [[vunciazzuni]] duvutu â pusizzioni assunta câ schina curva n avanti duranti li travagghi, pi lu cchiù di stampu artiggianali.<ref>{{Cita web|url=https://www.siciliafan.it/ravanusa-si-intrecciano-storia-archeologica-depoca-greca-verismo-verghiano/|titolo=A Ravanusa si intrecciano storia archeologica d’epoca greca e verismo verghiano|sito=siciliafan.it|lingua=it|data=14 ottobre 2014|accesso=19 dicembre 2021}}</ref>
== Tradizzioni ==
* Rappresentazzioni pasquali ducumintati.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 19}}.</ref>
== Avvinimenti spurtivi==
Na manifistazzioni, ca cumpìu la sò 16° edizzioni stu [[16 d’austu]], porta avanti lu nomu di Rivinusa â nzegna dû [[sport]], e nta stu casu di l'attiltètica liggera. Dû famusu "Trufeu Pudìsticu Acsi Cità di Rivinusa" sunnu passati arcuni tra li campiuna [[Italia|taliani]] cchiù granni, primu tra tutti l'urganizzaturi [[Giancarlu La Greca]], arriduci a l'etati di 18 anni di nu terzu classificatu a li gari nazziunali di pudismu. Nortri putemu annuvirari tra li granni lu keniota [[Benson Barus]], vincituri di l'edizzioni [[2005]], ô quali va a èssiri uppostu Franciscu [[Ingargiola]], azzolu di maratona ca participau a li pròssimi campiunati eurupei. Àutri granni sunnu lu [[Maroccu|marucchinu]] [[Boumalik]], li kenioti [[Cheruyot]] e [[Kiptarus]], [[Màssimu Vicenzu Mòdica]], [[Franciscu Bennici]], [[Sarvaturi Vincenti]] e tanti àutri...
Lu Trufeu fu criatu ntô [[1993]], e vitti triunfari, comu già dittu, l'urganizzaturi [[Giancarlu La Greca]], tannu participanti cu la SBM Palermu. Ntô [[1994]] videmu a [[Rubbertu Scarlata]] supra lu gradinu cchiù àutu dû podiu, siquutu pi dui anni di sèquitu di [[Sarvaturi Vincenti]], [[Àncilu Curtu Pelli]] dâ vicina [[Caniattì]], appoi ntô [[1999]] videmu arrè a [[Sarvaturi Vincenti]]; lu millenniu novu si grapi â nzegna di [[Màssimu Vicenzu Mòdica]], appoi ntô [[2001]] videmu a lu primu straneru a vìnciri a Rivinusa, [[Haron Torotich]], ntô [[2002]] videmu a l'ùrtimu [[Italia|talianu]] a v ìnciri a Rivinusa, [[Franciscu Ingargiola]]. Dû [[2003]] n appoi sulu duminiu èstiru: ntô [[2004]] e [[2005]] videmu v ìnciri a l'[[Eritrea|eritreanu]] [[Afringy]], ntô [[2005]] nfini trionfa [[Benson Barus]].
Ogni annu lu trufeu pudìsticu arrinesci a attirari tutta la pupulazzioni rivinusana. ammuttata oramai dâ curiusitati di l'avvinimentu, ma macari di l'attinzioni suscitata di [[Giancarlu La Greca]], àbbili a nvitari li campiuna nazziunali cchiù mpurtanti.
== L'emigrati ==
Un saccu di cristiani urigginari di Rivinusa sunnu n [[Girmania]] e puru n [[Francia]].
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* [http://www.comune.ravanusa.ag.it Situ dû cumuni di Rivinusa]
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
s8o6k3u68bpctr2i1refkzflwjpqr7i
Favara (Girgenti)
0
29547
782146
779850
2026-05-20T09:48:22Z
~2026-30245-83
51032
782146
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Favara|
mmaggini=Favara-Stemma.png|
nomuufficiali=Favara|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]] (AG)|
superfici=81|
abbitanti=30.880|
dinsita=381|
cumunilimitrofi=[[Girgenti (AG)]], [[Araguna (AG)]], [[Castrufilippu (AG)]], [[Cumitini (AG)]], [[Grutti (AG)]], [[Naru (AG)]], [[Racalmutu (AG)]]|
cap=92026 <ref> [https://www.ilcapdi.it/agrigento/favara#google_vignette CAP Favara, Agrigento]</ref>|
prifissutelefonicu=+0922
|riggiuni=Sicilia|sinnacu=Nuddru}}
'''Favara''' è un cumuni di 30.880 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]].
== Giografìa ==
Anticamente era canusciuta cû nomu di '''Fabaria'''. S'attrova nta nu dicliviu a li pedi di na cullina di 720 metri d'autizza ([[Munti Caltafaraci]], dittu '''Muntagnè''' o ''Muntagnedda'' ca ci sta me cuscinu ngi) ca dòmina l'abbitatu.
== Storia ==
Li tistimunianzi umani cchiù antichi ntô tirritoriu di Favara acchiànanu â tarda [[etati dû rami]] (2400-1990 a.C. circa). Si tratta di [[ciràmica]] monòcruma russa dû stili di Malpassu rinvinuta nta na [[grutta]] n cuntrata Ticchiara. Tra la fini di l'etati dû rami e l'accuminzagghi dâ prima [[etati dû bronzu]] (1900-1450 a.C. circa) si data na sipurtura arritruvata n cuntrata Grazia Vicina, ca desi ciràmica àcruma di mpastu griciastru ca pari culligàrisi a chidda dû tipu Conca d’Oru (tarda etati dû rami ntô Palirmitanu) e a formi arcàichi di ciràmica castidduzzana (prima etati dû bronzu dâ [[Sicilia]] centru-miridiunali). N cuntrata San Vincenzu fu arritruvata na tomba dâ media etati dû bronzu (1450 a.C. circa).
N èbbica stòrica lu tirritoriu favarisi fu culunizzatu dî [[greci]], di li quali ci sunnu ancora rasti n cuntrata Caltafaraci, unni avìa a èssiri na furtificazzioni.
Lu pirìudu di duminazzioni [[àrabbi|musurmana]] è tistimuniatu dû nzidiamentu di cuntrata Saracinu e dâ pirmanenza di nummirusi topònimi di matrici [[Àrabbi|àrabba]], tra di li quali lu stissu topònimu Favara, ca diriva di l'[[Lingua àrabba|àrabbu]] ''fawwāra'', ca signìfica “surgenti".
Ntô pirìudu [[Nurmanni|nurmannu]] foru custruuti casali, tra di chisti lu Casteddu di [[Chiaramunti]].
Ntô [[sèculu XV]], Favara subbìu na crisi dimugràfica gravi, n particulari tra lu [[1439]] e lu [[1464]]. La pupulazzioni arricriscìu dû [[1478]] ô [[1497]]. Grazzi â famigghia De Marinis, Favara ntô [[sèculu XVI|cincucentu]] juncìu nu sviluppu dimugràficu granni.
== Lochi di ntiressi ==
=== Chiazza Cavour ===
[[File:Favara Piazza Cavour Castello Chiaramonte.jpg|300px|right|thumb|Chiazza Cavour e Casteddu
Chiaramunti]]
[[File:Favara_1982.jpg|300px|right|thumb|Panurama di Favara.]]
Chiazza [[Camillo Benso Conte di Cavour|Cavour]], juncìu la cunfurmazzioni attuali già ntô [[XVI sèculu]], e è la chiazza principali dâ citati.
Ortri ô Casteddu Chiaramunti pruspèttanu ntâ chiazza l'edifici priggèvuli e cresi siquenti:
* lu Palazzu Mendula (a nord), n parti ora sedi municipali (prima mitati dû [[XIX sèculu]]);
* lu Palazzu Fanara (a sud, dâ secunna mitati dû XIX sèculu);
* lu Palazzu di Sarvaturi Cafisi (a nord, dâ mitati dû XIX sèculu);
* lu Palazzu di Giuseppi Cafisi (a est, n vìa Arcu Cafisi, dâ mitati dû [[XIX sèculu]]);
* lu Palazzu Continu, appoi Fidiricheddu (ntra chiazza Cavour e vìa Arcu Cafisi, dâ prima mitati dû [[XIX sèculu]]);
* lu Palazzu Albergamu (ntra chiazza [[Cavour]] e vìa Belmunti, fini [[XIX sèculu]] e nizziu [[XX sèculu]]), già cafittarìa, duciarìa e arbergu di ditta famigghia;
* Bibblioteca-Museu "baruni Antoniu Mendula", la cui struttura ntô [[XVIII sèculu]] fu rializzata pâ sedi dû Municipiu. Lu funnu anticu dâ bibblioteca (dunazzioni dû baruni Antoniu Mendula) cunta circa 8.000 vulumi e s'attrova nta na sala ô primu chianu, cu suffittu dicuratu, ô nternu di na scaffalatura di lignu a dui òrdini, cu loggia surretta di culonni n stili curinziu. Lu funnu mudernu fu trasfirutu ô chianu terra dâ sedi municipali di chiazza Cavour. Lu museu ornitològgicu e cullezzioni di minirali ca s'attruvava ô secunnu chianu dâ bibblioteca fu trasfirutu ntâ sala di "Timilia" dû Casteddu Chiaramunti.
* la Cresia dû SS. Rusariu dû [[1711]] cu nu suffittu a cassittuna, stucchi n stili [[baroccu]] e pavimentu ottucintiscu n [[maiòlica]]. Prima di sta cresia, nn'asistìa n'àutra già ntô [[XVI sèculu]] ca fu distruduta â fini dû [[XVII sèculu]].
* La Cresia di [[Santa Rusalìa]], ditta macari dû Purgatoriu funnata doppu la pesti dû [[1626]].
Ortri a sti cresi nn'asistìanu àutri dui n chiazza [[Cavour]]:
* La Cresia dî [[SS. Cosma e Damianu]] di frunti di la cresia dû SS. Rusariu, ntô [[XVII sèculu]] di dirittu e patrunatu dû marchisi di Favara, nun cchiù funziunanti ntâ secunna mitati dû [[sèculu XVIII]], distruduta dî Cafisi pâ rializzazzioni dû palazzu;
* La cresia di Marìa SS. dû Vullu (o dû Gullu) o di [[Santu Nofriu]], n vìa Belmunti, nun cchiù funziunanti ntâ secunna mitati dû [[XVIII sèculu]]. La cresia, ntô [[1905]], dû Cumuni fu vinnuta â famigghia Albergamu, la quali la nglubbau ô propiu palazzu p'arricavàrinni n'arbergu-ristoranti.
=== Lu Casteddu di Chiaramunti ===
Secunnu li stòrici lu casteddu fu custruutu attornu ô [[1270]] dâ famigghia [[Chiaramunti]] . Havi furma quatrilàtira, cu lati di circa 31 metri. Ci si trasi dû latu sud attraversu un purtali oggivali granni ca mmetti nta nu curtigghiu anchiu unni s'affàccianu li finestri dî dui chiani di l’edificiu. Lu chianu terra prisenta dî suffitti cu volti a vutti, mentri lu primu chianu era lu chianu risidinziali, sirvuti d'un ballatoru. C'è annessa na cappella nta la quali si rilèvanu l'elementi architittonicamenti cchiù rilivanti di l’edificiu.
Doppu anni d'abbannunu quarchi annu fà lu Casteddu Chiaramuntu fu ristauratu, attuarmenti è usatu comu sedi di rapprisintanza dû Cumuni e òspita avvinimenti culturali e manifistazzioni macari a caràttiri nazziunali.
=== Àutri lochi di ntiressi ===
* La Matrici, Domu dâ Citati, ca s'attrova a picca distanza dâ Chiazza Cavour, è l’edificiu cchiù mpunenti di Favara: prisenta na facciata n petra janca di [[Sarausa]] e na [[cùpula]] ca è àuta 56 metri, e è n stili [[gòticu]]. Fu edificata ntra lu [[1892]] e lu [[1898]]
* Cresia di Marìa SS di l'Itria: dû puntu di vista architittònicu è la cchiù antica di Favara; stilisticamenti appari di fattura tardu tricintisca o dî nizzi dû Quattrucentu.
* Cresia di Santu Nicola di Bari o di Mira, di l'anni 1390-1391.
* Cresia dû Carmini.
* Cresia di Santa Lucìa e Culleggiu di Marìa
* Cresia dâ Biata Marìa Vìrgini dû Trànzitu
* Cresia cristiana evangelista dilli assemblee di Diu in Italia na via Miraglia,1
== Villetti e Jardina Pùbbrici ==
* Parcu Urbanu "[[Gaspanu Ambrosini]]"
* Jardinu Pùbbricu "Stèfanu Pompeu" cu pista di pattinaggiu
* Villetta Cumunali "[[Patri Piu]]"
* Villetta Cumunali "[[Giuvanni Pàulu II]]"
* Villetta Cumunali "Villa dâ Paci"
* Villetta Cumunali "Villa di Giufà"
== Econumìa ==
Ntô [[sèculu XVIII|setticentu]] nasceru li prime nnustri ([[sùrfaru]] e [[cunzarìa|cunzarìi]] di peddi), favurennu la nàscita di na [[burghisìa]] citatina. Ntô cursu di l[[sèculu XIX|’800]] li nummurusi mineri di sùrfaru (circa 20) custitueru la vera ricchizza dâ citati e la pupulazzioni ntô giru di deci anni aumintau di settimila a vintimila abbitanti.
Purtroppu di circa 30 anni li mineri sunnu chiuduti a càusa dâ cuncurrenza di paisi n vìa di sviluppu (Mèssicu) ntê quali la manudòpira era suttapajata rispettu a li salari taliani.
Secunnu arcuni sperti lu jacimentu di sùrfaru sutta li cullini ntra Favara e Villaggiu Musè è ancora unu ntra li cchiù ricchi ô munnu.
D'arcuni anni si parra di cunvèrtiri li mineri abbannunati n Museu.
Attuarmenti l'econumìa dâ citati è basata principarmenti supra l'agricultura, supra l'artiggianatu e supra l'edilizzia.
* Li culturi principali di [[Favara]] sunnu vigni, aliviti e pruduzzioni di mènnuli.
* Tanti nveci sunnu l'azziendi artiggiani nichi e medi, spartuti sìa ntô tissutu urbanu dâ citati ca nta l'ària di sviluppu nnustriali (A.S.I.) Favara-Aragona di cuntrata S. Binidittu ca ricadi ortri ca ntô tirritoriu cumunali di [[Favara]] puru ntô tirritoriu di [[Aragona (AG)]] e n parti mìnima macari ntô tirritoriu di [[Girgenti]].
* L'edilizzia rapprisintau e rapprisenta ancora ora lu muturi veru di l'econumìa dâ citati, nfatti tanti mprinnitura èdili dâ [[pruvincia di Girgenti]] sunnu favarisi.
== Cultura ==
* Favara è nota n tuttu lu tirritoriu nazziunali pâ sò scuola di scacchi, nfatti ntô cursu di l'anni tanti favarisi, tra cui li frati Sgaritu, si pusizziunaru ntra li primìssimi pusizzioni ntô panurama nazziunali.
=== Mùsica ===
* A Favara, e â [[Sicilia]] n ginirali, è didicata la canzuna [[rap]] [[lingua francisa|francisi]] ''Pour la Sicile mon île'' di [[Salvatore Fuca]]. La canzuna appi un successu discretu [[Francia|Oltralpi]], speci ntra li mmigrati d'urìggini siciliana.
CCMP[https://web.archive.org/web/20070826131311/http://www.compagniacmp.it/]. La [[Compagnia di Canto e Musica Popolare]], nasci ntô girgintanu e esprimi la vita dâ genti ùmili attraversu li canti e li sunati pupulari.
La Compagnia di Canto e Musica Popolare è cumposta di [[Pasquali Augellu]] - pircussioni, [[Giuseppi Calabresi]] - chitarra e vuci, [[Antoniu Lentini]] - contrabbassu, [[Lurena Vetru]] vuci e chitarra, [[Maurizziu Piscopu]] - fisarmònica e vuci, [[Mimmu Pontillu]] - strumenti a plettru, già funnatura e/o cumpunenti dû “Gruppo di Canto Popolare Favarese”. Lu ricùpiru dâ granni tradizzioni dâ mùsica pupulari siciliana è lu sò mpegnu e la sò passioni.
=== Cìnima ===
* A Favara foru girati arcuni sceni di ''[[Il cammino della speranza]]'', nisciutu ntê sali ntô [[1950]]. Film diriggiutu di [[Petru Germi]], scrittu dû stissu riggista cu [[Fidiricu Fellini]] e [[Tulliu Pinelli]] e trattu dû rumanzu ''Cuori negli abissi'' di [[Ninu De Maria]]. Ursu d'argentu a [[Berlinu]]. La trama dû film cunta la storia d'arcuni minatura favarisi ca pàrtinu pâ [[Francia]] n cerca di ltravagghiu.
=== Radiu & TV ===
A Favara sunnu prisenti 1 TV e 3 radiu lucali ca trasmèttinu nta tutta la [[pruvincia di Girgenti]] e ntê pruvinci cunfinanti.
* Radio Favara 101
* Radio In
* Radio Rete 94
* La TV dâ citati è SICILIA TV. Visìbbili ntê pruvinci di Girgenti, Cartanissetta, Catania e Ragusa.
== Gastrunumìa ==
* Favara è canusciuta comu "la citati di l'agneddu pasquali": stu pruduttu duciariu di ricetta favarisa a basi di mènnuli e [[frastuca|frastuchi]] è tìpicu dû pirìudu di [[Pasqua]] e è abbastanti canusciutu nta l'[[Italia]].
* Àutru tìpicu piattu di Favara è la Minestra di Santu Giuseppi, na [[minestra]] priparata cu tanti varitati di pasta e di virdura.
== Tradizzioni e Manifistazzioni ==
* ''Sagra di l'agneddu pasquali'', si svorgi dû [[1997]] duranti la [[Simana Santa]].
* 19 marzu, Festa 'rî San Giuseppe. Fisteggiamenti. Nunustanti lu Patronu di Favara sìa Sant'Antoniu di Pàduva, la festa riliggiusa principali è chidda ca si fà pi Santu Giuseppi. Nta sta festa veni cucinata la clàssica ministrata cu vari tipi di pasta e virduri, e n'àutra curiusitati è chidda di fistiari Santu Giuseppi nun lu [[19 di marzu]], jornu di Santu Giuseppi, ma a cavaddu ntra Austu e Sittèmmiru pi dari la pussibbilitati a li tanti emigrati di participàricci.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 18 giugnu, Festa 'rî San Calojru. Fistiggiamenti.
* Ogni annu si svolgi â ''Fiera di Ottobre''. Â fiera cadi l'ultima duminica dû misi di uttùviru e dura dô vennari 'mmediatamenti prima finu ô martiri succissivu. Â duminica matina si svolgi puru â ''Fiera degli animali''.
* Â matina di Ferraustu si svolgi â ''Fiera degli animali''.
== Sport ==
* Lu sport cchiù diffusu è lu [[càuciu (sport)|càuciu]]. Ntâ citati ci sunnu dui squatri: lu [[Pro Favara]], ca mìlita ntô campiunatu riggiunali d'Eccillenza, e lu [Mondial Favara][https://web.archive.org/web/20080323114055/http://www.mondialfavara.it/], ca mìlita n Prumuzzioni.
* Dû [[1990]] si svorgi a Favara lu [[Fabaria Rally]], cu piloti pruvinenti di tuttu lu munnu. Di l'edizzioni dû [[2006]] lu [[Fabaria Rally]] fu abbinatu ô Trufeu Rally Asfaltu (TRA) addivintannu accusì lu secunnu [[Rally]] pi mpurtanza dâ [[Sicilia]] doppu la [[Targa Floriu]].
* Àutru sport laricamenti pratticatu è la [[baddavolu]], sìa maschili ca fimminili.
* L'ASD Favara Millennium [https://web.archive.org/web/20080307135742/http://www.favaramillennium.it/] è la sucitati di baddavolu fimminili dâ citati. Ntô passatu militau n seri B2 (staggiuni 2005/2006).
* Na rialtati baddavulìstica nova pigghia pedi a pàrtiri dû [[2006]]: l'[[ASD Aphesis]][https://web.archive.org/web/20080211075313/http://www.asdaphesis.it/], ca pâ staggiuni spurtiva 2007-2008 iscrivìu la squatra dî picciotti fìmmini ntâ prima divisioni e li picciuteddi fìmmini under 18 ntô campiunatu a giruni ùnicu pruvinciali.
* La Arcieri Albatros Favara è la società sportiva di [[tiro con l'arco]].
* La Delfur [[Basket]] Favara è la società di [[Pallacanestro]] della città.
* Il [[21 settembre]] [[2001]] il [[Palasport "A. Giglia"]] di Favara ha ospitato la finale della Supercoppa Italiana di Pallavolo tra '''Sisley Treviso''' e '''Lube Banca Marche Macerata''' vinta per 3-0 dai trevigiani con i seguenti parziali: (28/26,25/23,25/22)
* Il [[29 maggio]] [[1993]] la 7^ tappa del [[Giro d'Italia]] 1993 passò da Favara per poi concludersi ad Agrigento con la vittoria del [[Danimarca|danese]] [[Bjarne Riis]]
=== Nchianti spurtivi ===
'''Nchianti di Chiazzali Joca Olìmpici''':
* [[Stadiu Cumunali "G. Bruccoleri"]]
* Campu di Basket a l'apertu cu gradinata
* Campu di Tennis a l'apertu cu gradinata
'''Nchianti di c. da Pioppu''':
* [[Palasport "A. Giglia"]]
* Piscina Cumunali
'''Nchiantu di Vìa Girgenti''':
* Campu di caucettu cu gradinata
== Curiusitati ==
* A Favara s'attrova la Cruci Franciscana "Tao" cchiù granni dû munnu, è arricavata ntâ pavimentazzioni dû cimiteru di "Piana traversa", ntâ pirifirìa nord dâ citati e si pò ammirari ntâ sò cumpritizza sulu tràmiti viduta aèria.
== Pirsunaggi famusi ==
* Baruni [[Antoniu Mendula]] ([[1828]]-[[1908]]), filàntrupu, binifatturi dâ cumunitati favarisa, ampelògrafu di fama nternazziunali.
* Munsignuri Birnardinu Sarvaturi Re, vìscuvu di [[Lìpari]].
* [[Gaspanu Ambrosini]] ([[1886]]-[[1985]]), [[pulìtica|pulìticu]], prisidenti dâ [[Corti custituzziunali dâ Ripùbbrica taliana|Corti Custituzziunali]] e mèmmiru di l'[[Assimbrea Custituenti]].
* [[Gaitanu Guarinu]] ([[1902]]-[[1946]]), ex sìnnicu e vìttima dâ [[Mafia]].
* [[Calòjiru Marroni]] ([[1889]]-[[1945]]), mpiegatu favarisi ô cumuni di [[Varisi]], aiutau tanti [[ebbreu|ebbrei]] a scappari dî furî nazzisti farsificannu ducumenti di ricanuscimentu.
* [[Sarvaturi Schifanu]] ([[1947]]-[[2000]]), chef di fama nternazziunali. Cucinau pi Papa Giuvanni Pàulu II, pâ Riggina Lisabbedda di Ngriterra, pî Riali di Svezzia. Ntô [[1996]] arricivìu la làuria «Honoris causa» n Scienzi di l'alimentazzioni. Lu [[22 d'uttùviru]] dû [[1999]] a [[Firenzi]] arricivìu lu premiu nternazziunali «Caterina dei Medici».
== Giamillaggi ==
Favara è giamillata cu:
* [[Andújar]], [[Spagna]], dû [[2004]]
== Lijami di fora ==
* [https://web.archive.org/web/20080226011242/http://www.comune.favara.ag.it/ Purtali ufficiali dû cumuni di Favara]
* [http://www.favaraweb.it/ Situ nun ufficiali dâ citati di Favara]
* [https://web.archive.org/web/20030730110648/http://www.fabaria.it/ Fabaria.it - Nu situ supra Favara]
==Noti==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
g3a9wlyakb0xt2rzc17demomafkj5di