Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
Sicilia
0
87
782278
777509
2026-05-25T14:59:25Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782278
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nomu = Sicilia
|Nomu ufficiali = Regione Siciliana
|Mmaggini = Sicily-EO.JPG
|Didascalia = La Sicilia nta na mmàggini dâ NASA
|Bannera = Flag of Sicily.svg
|Vuci bannera = Bannera dâ Sicilia
|Stemma = Coat of arms of Sicily.svg
|Vuci stemma = Stemma dâ Sicilia
|Stato =ITA
|Note stato =
|Grado amministrativo = 1
|Tipo = riggiuni a statutu spiciali
|Capitali = [[Palermu]]
|Amministraturi lucali = [[Renato Schifani]]
|Partitu pulìticu = Forza Italia
|Data elezione = [[25 di settèmmiru 25/09]]/[[2022]]
|Amministraturi lucali 2 =
|Partito 2 =
|Data elezione 2 =
|Lingui ufficiali = [[Lingua siciliana|Sicilianu]] e [[Lingua taliana|Talianu]]
|Jornu istituzzioni = [[15 di maiu]] [[1946]]
|Altitùddini = 391<ref>[https://web.archive.org/web/20110625000151/http://it.db-city.com/Italia/Sicilia db-city.com]</ref>
|Superfici = 25711
|Note superfici =
|Acque interne =
|Abbitanti = 5045176
|Note abbitanti = {{cita web|url=http://www.demo.istat.it/bilmens2012gen/query1.php?lingua=ita&Pro=84&allrp=2&periodo=5&submit=Tavola|titolo=Dato Istat a lu 31/03/2012|accesso=03-09-2012}}
|Aggiornamento abitanti = 31-03-2012
|Suttadivisioni = 9
|Suttasuttadivisioni = 390
|Suttasuttasuttadivisioni =
|Divisioni cunfinanti =
|Lingui = [[Lingua siciliana|Sicilianu]]
|CAP =
|Prifissu tilifònicu =
|Fusu orariu =
|Còdici ISO = [[ISO 3166-2:IT|IT-82]]
|Còdici statìsticu = 19
|Còdici dû catastu =
|Targa =
|Zona sismica =
|Gradi giorno =
|Diffusività =
|Nomu abbitanti = Siciliani
|Patronu =
|Fistivu =
|PIL =
|PIL procapite =
|PIL PPA =
|PIL procapite PPA =
|Parlamentari =
|Raggruppamento =
|Innu = ''Matriterra'' (paroli e musica di [[Vincenzu Spampinatu]])
|Nciùria =
|Muttu =
|Mmaggini lucalizzazzioni = Sicily in Italy.svg
|Mappa = Map of Sicily with provinces-scn.svg
|Didascalia mappa = Mappa dâ Sicilia e dî pruvinci
|Situ ufficiali =http://pti.regione.sicilia.it/portal/page/portal/PIR_PORTALE
|Incipit = no
|Categoria = no
}}
{{quote|''Aviri vistu l’Italia senza aviri vistu la Sicilia è nun aviri vistu l’Italia affattu, pirchi la Sicila è la chiavi di tuttu.''|[[Goethe]]}}
{{quote|''Chi cosa ficiru, ê Siciliani, li vostri patri ntî lu sèculu dicimuterzu! Arricupigghiaru accussì la nnipinnenza di nazzioni, l'anuri di cristiani, e ni desiru asempiu a la Scozzia, a la Fiantra, a la Svizzira, ca luttavanu, a ddi tempura, la duminazzioni strania. ''|[[Micheli Amari]]}}
{{Quote|[...]picchì lu pòpulu sicilianu vincìu l'ùnica battagghia ca si miritava d'èssiri cummattuta: chidda di la curtura, arriniscennu a sarbari la sò idintitati pì li tèmpura, ustanti di li ''middi'' duminazzioni .|[[Massimu Ganci]]}}
{{quote|''Sicilia è na terra bedda e disgrazziata.''|[[Giuvanni Farcuni]]}}
{{quote|'' La Sicilia tutta para è na diminziuni fantàstica. Comu si cci po campari senza mmagginazzioni?''|[[Liunardu Sciascia]]}}
<br />La '''Sicilia''' è n'[[isula|ìsula]] nta lu [[Mari Meditirraniu|Mari Miditirraniu]]. Si stenni pi 25,708 km² di supirfici e cci nni càmpanu 4.814.016 abbitanti ([https://www.istat.it/wp-content/uploads/2024/05/Focus-CENSIMENTO-2022-SICILIA.pdf 2024]). È la cchiù granni [[riggiuni d'Italia]] e
rapprisenta nu dudicèsimu di lu tirritoriu talianu.<br />
Lu nùmmaru d'abbitanti è lu terzu cchiù àutu di tutti li riggiuna di l'Italia. Àvi na dinzitati di pupulazzioni di 198 abbitanti p'ogni km². <br /> [[Palermu]] eni la capitali cu na pupulazzioni di quasi 700.000 abbitanti. La Sicilia si cumponi di 9 pruvincî e havi un tutali di 390 cumuna di li quali 199, lu 51%, hannu menu di 5.000 abbitanti. La pupulazzioni risidenti nta sti cumuna cu menu di 5.000 abbitanti rapprisenta lu 10% di tutta la pupulazzioni dâ riggiuni.
La Sicilia è unu di li centri [[Turismu|turìstichi]] cchiù mpurtanti di la Ripubbrica Taliana e nta lu [[sèculu XVIII]] era l'ùrtima tappa di lu viaggiu ca li picciotti aristucràtici [[Inghilterra|ngrisi]] facìanu 'n [[Europa]] pi struìrisi.
__TOC__
== Giugrafìa ==
La Sicilia è l'ìsula principali di l'[[Italia]] e di tuttu lu [[Mari Meditirraniu]]. Nclusi ntrâ riggiuni dâ Sicilia sunnu sti diversi ìsuli minura: lu gruppu di l'[[Isuli Eolii|Ìsuli Eolî]] ([[Lipari]]), [[Ìsuli Ègadi]], [[Ìsuli Pilaggî]], e l'ìsuli di [[Pantilliria|Pantiddarìa]], [[Lampidusa]] e di [[Ustica|Ùstica]].<br />
L'ìsula eni assai muntagnusa e cchiù picca dû 14% dû sò tirritoriu eni chianu. Lu chianu cchiù granni è la [[Chiana di Catania]]. Lu Salsu è lu ciumi cchiù longu: 144 km.
L'ìsula eni spartuta dû cuntinenti pi menzu dû [[Strittu di Missina]] (circa 3 km).
La Sicilia havi lu cchiù granni vurcanu d'Europa, l'[[Etna (vurcanu)]], chi ancora eni attivìssimu. Tutta la riggiuni veni assuggittata a n'attivitati giològgica, e dui ìsuli vennu chiamati comu àutri dui vurcani attivi, zoè [[Stròmbuli]] e [[Vurcanu]].
L'ìsula di Sicilia pigghiau lu nomu di li Sìculi, un pòpulu c'accuminzau la sò storia nta tèmpura luntani. Pi la sô furma trianculari, la Sicilia, prima d'èssiri chiamata accussini, fu chiamata di li [[Greci]] "[[Trinacria]]", chi veni a diri Terra a tri Punti, picchì la Sicilia eni effettivamenti la terra di li tri prumuntorî: ''Capu Faru'', o [[Piloru]], a Est, p'agghiri [[Missina]]; ''Capu Boeu'', o [[Lilibeu|Lilibbeu]], a Ovest, p'agghiri [[Marsala]]; e ''Capu di l'Ìsula di li Currenti'', a Sud, p'agghiri [[Capu Passaru]].
La Sicilia eni vagnata di l'acqui tèbbiti di tri mari: [[Mari Tirrenu]], a Nord, [[Mari Meditirraniu]], a Sud, e [[Mari Joniu]], a Est. Tutti e tri sti mari, nni la giografìa munniali, hannu nu nomu sulu: ''Mari Meditirràniu'', chi veni a diri « mari 'n menzu a li terri ». La Sicilia havi, nta lu Meditirràniu, na pusizzioni stratèggica assai bona, cu lu Strittu di [[Gibbilterra]] a Ovest, lu [[canali di Suez]] a Sud-Est e lu [[Strittu di Missina]] a Nord-Est. Lu puntu cchiù vicinu a l'[[Italia]], nni lu strittu di Missina, è di tri chilòmitri e menzu. Lu puntu cchiù vicinu â [[Tunisia]], ntô Canali di Sicilia, è di centucinquanta chilòmitri. È nta la Sicilia chi avemu l'[[Etna]], lu vurcanu cchiù granni d'Europa, cu n'autizza di 3.343 metri, o quasi dùdici mila pedi. La basi di lu vurcanu è di 200 chilòmitri. A stu vurcanu, duranti la duminazzioni àrabba, ci fu datu, di l'Àrabbi, lu nomu di ''Gebel Utlamat'' chi voli diri ''muntagna di focu'', n'autru nomu eni "Mungibeddu".
Giofisicamenti l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]], e la pinìsula rausana ([[Sarausa]], [[Rausa]]) sunnu ntâ chiattafurma cuntinintali africana: n'àutri paroli sti dui riggiuni, nzèmmula a l'ìsuli Pilaggî, sunnu parti dû [[Africa|cuntinenti africanu]].
[[Malta]] fici puliticamenti parti dâ Sicilia nzinu a lu [[1798]] e li Maltisi sunnu di urìggini Siciliana ppi chissu lu [[Maltisi]] havi tanti palori Siciliani, picchì veni di lu "Siculu-Arabbu" chi si parrava 'n Sicilia nni l'ebbica Arabba.
=== Clima ===
{{vidipuru1|Clima dâ Sicilia}}
Lu [[clima]] dâ Sicilia è di tipu subtropicali, cu [[stati]] càudi e timpiraturi ca pònnu agghicari a 40 [[gradu cintigradu|gradi cintigradi]], e [[vernu|verna]] rilativamenti miti, cu [[timpiratura|timpiraturi]] ca raramenti scìnninu sutta li 5 gradi.
== Storia ==
{{vidipuru1|Storia dâ Sicilia}}
[[File:Tryske1.jpg|left|thumb|Lu [[Trisceli]], sìmmulu dâ Sicilia, cumpari puru ntâ bannera siciliana.]]
Câ sò pusizzioni giogràfica, la timpiratura piacenti, la campagna abbunata e lu tirrenu vurcànicu allatu a l' Etna assai riccu e pruduttivu, la sò propia storia è una dî verri e dî ribbellamenti.
Abbitata dî [[Siculi|Sìculi]], dî [[Sicani]] e di l'[[Elimi]], già dû terzu millenniu a.C., ntô [[VIII sèculu a.C.]] foru li [[Finici]] chi si nstallaru ntê banni uccidintali. Ntô sèttimu sèculu li [[grecia antica|Greci]] funnaru diversi culònî ntê banni a urienti, 'n particulari [[Naxos (Sicilia)|Naxos]], [[Camarina]], [[Missina]]. [[Sarausa]] funnata ntô [[734 a.C.]] fu la citati cchiù mpurtanti. Ntô [[212 a.C.]], doppu â scunfitta di parti dî rumani, la Sicilia addivintau na pruvincia, sfruttata dî rumani pû furmentu, lu vinu e li tassi chi li cuvirnatura di l'èbbica mpunìanu â pupulazzioni. Cèlibbri fu a stu prupòsitu lu malu cuvernu di [[Verri]]. Ntô [[464]], la Sicilia è mmasa dî [[Vànnali]] a cui ntô [[491]] si sustitueru l'[[Ostrogoti]] di [[Tiuduricu]] chi ci dèttiru nu certu sviluppu ecunòmicu e suciali. Ntô [[535]] lu ginirali bizzantinu [[Belisariu|Bilisariu]] allibbirtau la Sicilia dî bàrbari. La Sicilia fici parti dû [[mpiru bizzantinu]]. Dû [[663]] ô [[668]], lu mpiraturi [[Custanti II]] eliggiu comu capitali [[Sarausa]], pi megghiu addifènniri la Sicilia dî bàrbari e dî primi ncursioni mussurmani. Ntâ secùnna mitati du IX sèculu, l'àrabbi sbàrcaru a [[Mazzara]], cunquìstaru [[Palermu]] c'addivintau la nova capitali, e cacchi annu doppu, cu la cunquista di [[Sarausa]] ntô [[878]], la Sicilia è ntiramenti ntê manu di l'àrabbi. Addivintau allura n'emiratu [[Fatimiti|fatimita]], pròspiru e tulliranti.
Tra lu [[1060]] e lu [[1091]] la Sicilia fu arricunquistata dî [[nurmanni]], e nnô cursu dû sèculu XII addivintau un regnu putenti c'agghicau a l'àpici sutta lu putiri di [[Fidiricu II di Hohenstaufen]] chi murìu ntô [[1250]]. Ntô [[1266]] la Sicilia passau ntê manu francisi, ma li [[vespri siciliani|vespru sicilianu]] dû [[1282]] marcaru la fini dû putiri di l'[[Angiò]]. La Sicilia passau pirciò sutta lu putiri [[aragona|araunisi]] e pi cchiossai di un sèculu cuntinuava na verra cu [[Nàpuli]] addimentri ca la Sicilia arristava nnipinnenti cû nomu: [[Regnu di Trinacria]]. A pàrtiri dû [[sèculu XV]], li curuni d'Arauna e Spagna si junceru e di ddu mumentu nzinu ê [[Borboni|Burbuna]], la Sicilia veni cuvirnata nzemmula a la Spagna avennu lu stissu re.
Ntô [[1713]] passau ê [[Savoia]] 'n scanciu dâ [[Sardigna]]. Ntô [[1734]] lu [[Regnu di Sicilia]] era cuvirnatu di [[Carlu di Borboni|Carru di Burbuni]]. Tra [[1812]] e [[1848]] cci foru armenu quattru rivuluzzioni ntrâ Sicilia contra li Burbuna chi l'avìanu junciuta ô [[Regnu di Napuli]] chiamannu lu novu statu [[Regnu dî Dui Sicilii]]. L' ùrtima fu la [[rivuluzzioni ndipinnintista siciliana dû 1848|rivuluzzioni nnipinnintista siciliana dû 1848]], chi appi lu risurtatu di nu cuvernu nnipinnenti dî Burbuna, cu la sò custituzzioni assai avanzata, chi durau pi 16 misi.
Li [[cammisi russi]] di [[Garibbaldi|Garibbardi]] sbarcaru a [[Marsala]] ntô [[1860]]. Li siciliani ajutaru a Garibbardi, pirchi iddu avìa purmisu chi facìa ’na ripubbrica, e l’ugualitati pri li siciliani; pirò nun fici ne ripubbrica ne ugualitati. Cu nu plibbiscitu fausu (puru li morti jeru a votari) cacchi misi doppu la Sicilia fu junciuta, no cu 'na ripubbrica, ma cu 'na munarchia, lu regnu d'[[Italia]]. A pàrtiri di jornu [[16 di sittèmmiru|16]] nzinu ô jornu [[22 di sittèmmiru]] [[1866]] li Siciliani s'arribbilaru a lu novu patruni Talianu ni lu "Ribellamentu dǔ Setti e menzu" picchì durau giustu setti jorna e menzu prima chi l'asercitu talianu, cumannatu di [[Raffaele Cadorna]] appi l'ordini di sparari puru chî cannuna , ddu jornu mureru circa 1000 Siciliani chi vulìanu arrè la libbirtati pâ Sicilia.
Lu [[19 di uttùviru]] [[1944]], vista la trasuta 'n verra di l'Italia e la puvirtati chi c'era 'n Sicilia, lu populu Sicilianu sempri 'n Palermu s'arribbilau arrè a lu statu talianu, e fu tannu chi l'asercitu talianu di lu 139° reggimentu fanteria di la "Reggio" (ex Sabauda) appi l'ordini di sparari ncapu sta fudda di cristiani chi nun eranu armati e addumannavanu pani e travagghiu, mureru circa 30 cristiani e chiossai di 158 foru firuti. Chissa fu la prima straggi di l'Italia doppu l'ebbica fascista, e accussini tanti Siciliani accuminzaru a addivintari nnipinnintisti. E grazzi a lu [[Muvimentu Nnipinnintista Sicilianu]] nascìu l'asercitu sicilianu ntisu [[E.V.I.S.]] ('n talianu ''Esercito volontario per l'Indipendenza della Sicilia'').
Doppu la [[secunna guerra munniali]], e la riprissioni di lu muvimentu nnipinnintista, ntra Sicilia e Italia ci fu un trattatu di paci firmatu di [[Umbertu II di Savoia]], la Sicilia addivintau la prima riggiuni autonuma e uttinni na certa autunumìa amministrativa, cu parramentu e liggi propî. Sfurtunatamenti ancora òi lu statu talianu nun appreca lu [[Statutu d'autonumìa sicilianu]] puru siddu fa parti dâ so' costituzzioni, cu lu risurtatu chi 'n Sicilia travagghiu nun ci nn'eni e nun si pò sviluppari comu lu nord Italia.
== Amministrazzioni/Pulìtica ==
Dû [[1946]] la Sicilia godi di na certa autunumìa amministrativa. A [[Samprea Riggiunali Siciliana]] è lu parramentu sicilianu chi havi la sedi a ''Palazzu dî Nurmanni'', 'n Palermu. Lu parramentu sicilianu eni unu di li cchiù antichi dû munnu. Novi pruvinci fannu parti dâ Sicilia: [[Palermu]], [[Catania]], [[Missina]], [[Sarausa]], [[Rausa]], [[Girgenti]], [[Trapani]], [[Caltanissetta|Cartanissitta]] e [[Enna]].
[[File:Mappa_dâ_Sicilia_'n_sicilianu.png|miniatura|Mappa dâ Sicilia chî noma dî pruvinci 'n sicilianu]]
{{vidipuru1|Statutu d'autonumìa sicilianu}}
=== Li cumuna: ===
* [[Cumuna dâ pruvincia di Caltanissetta|Cumuna dâ Pruvincia di Nissa]] (22)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Catania]] (58)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Enna]] (Castruggiuvanni) (20)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Girgenti]] (43)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Missina]] (108)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Palermu]] (82)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Rausa]] (Ragusa) (12)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Sarausa]] (Saragusa) (21)
* [[Cumuna dâ pruvincia di Trapani]] (Tràpani) (24)
== Curtura ==
La Sicilia desi cuntribbuti curturali nta tutti li campi dâ curtura. Assai [[Artisti e menti siciliani sicunnu li vari campi dâ curtura|artisti e menti siciliani]] si fìciru d'anuri ntê sèculi, già a pàrtiri di l'antichitati.
'N Sicilia a curtura si fa ntènniri bonu ntâ criazzioni artìstica: ntô [[cinima]], cû [[Festival ntirnazziunali di Taurmina]]; ntô [[tiatru]], sia chiḍḍu 'n prosa ca chiḍḍu clàssicu, misu di quinta ogni annu ntê tiatri grec di Saragusa, Taurmina e Siggesta; e macari ntô tiatru 'n [[Lingua siciliana|sicilianu]], chi piaci ancora assai.
=== Cucina e manciari ===
{{Vidipuru1|Cucina siciliana}}
* L'anciovi (o masculinu) dâ lumìa
* Li mmurtini di pisci spata
* La [[capunata]]
* La parmiciana siciliana
* La [[pasta chî sardi]]
* Lu [[maccu]]
* Li maccarruna â siciliana
* Li [[panelli]]
* Li purpetti di nunnata (o nunnatu)
* Lu salimurigghiu
* L'[[Arancina|arancini]]
* Lu piscistoccu â missinisa
* La pizza fritta â siciliana
* Li [[mustazzola]]
* Li [[Cannolu (spicialità)|cannola]]
* La pasta rijali
* Li zìppuli
* La [[granita]]
* La [[cassata]]
* La frutta Marturana
* Li sfinciuna di risu
* La torta di mènnuli
* La torta di fastuca
* La pignulata
* Lu [[cùscusu]] â trapanisa
=== Lingui e dialetti ===
[[File:Dialetti siciliani.svg|thumb|Distribbuzzioni dî varitati siciliani secunnu la ''Mappa dî dialetti d'Italia'' di Pellegrini (1977): a) [[dialettu sicilianu uccidintali|uccidintali (nun metafunètica)]]; b) [[Dialettu sicilianu metafunèticu cintrali|mitafunèticu cintrali]]; c) [[Dialettu sicilianu mitafunèticu sud-urientali|metafunèticu sud-urientali]]; d) [[dialettu sicilianu livanti|nunmetafunèticu livanti]]; e) [[Dialettu missinisi|missinisi]]; f) [[Dialettu eolicu|varietà di l'Isuli Eoli]]; g) [[Dialettu Pantescu|dialettu di Pantelleria]].]]
La lingua ufficiali parrata 'n Sicilia è lu talianu, ma na granni parti dâ pupulazzioni lucali parra puru lu sicilianu.<ref>{{cita web|url=http://www3.istat.it/salastampa/comunicati/non_calendario/20070420_00/testointegrale.pdf|titolo=La lingua italiana, i dialetti e le lingue straniere. Indagine Istat 2006|formato=PDF|accesso=22 febbraio 2013|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170920090613/http://www3.istat.it/salastampa/comunicati/non_calendario/20070420_00/testointegrale.pdf|urlmorto=no}}</ref> Lu sicilianu, puru siddu è arricanusciutu comu lingua di l'UNESCO, di l'Unioni Europea, e di àutri urganizzazzioni ntirnazziunali, nun havi prutizzioni di lu statu talianu; tuttavia, stu ricanuscimentu veni dâ Riggiuni Siciliana, ca prumovi lu sò patrimoniu linguìsticu ntê scoli.<ref>{{Cita web|url=http://www.csfls.it/legge-regionale-31-maggio-2011-n-9/|titolo=Centro di studi filologici e linguistici siciliani » Legge Regionale 31 maggio 2011, N. 9|accesso=28 settembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160925225616/http://www.csfls.it/legge-regionale-31-maggio-2011-n-9/|urlmorto=sì}}</ref> Lu sicilianu è cunzidiratu puru na lingua riggiunali sutta la carta europea dî lingui riggiunali o minuritari, l'artìculu 1 di cui dici ca li lingui riggiunali o minuritari sunnu lingui ca nun sunnu dialetti dâ lingua statali ufficiali. La Carta Europea pê Lingui Riggiunali o Minuritari fu appruvata lu 25 di giugnu 1992 e trasìu 'n viguri lu 1 di marzu 1998. L'Italia firmò la Carta lu 27 di giugnu 2000, ma ancora non la ratificau.
L'isula ospita diversi minuranzi etno-linguistichi nichi ma storicamenti e linguisticamenti mpurtanti: la minuranza gallu-itàlica dâ Lumbardìa siciliana<ref>{{Cita web |url=http://books.google.it/books?id=BANWhsIY3LMC&pg=PA38 |titolo=Aa.Vv., ''Enna e provincia: laghi, torri e castelli: Morgantina, Piazza Armerina, la villa romana del Casale'', Touring Club Italiano, Milano 2001, p. 38. |accesso=17 dicembre 2012 |urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140305002510/http://books.google.it/books?id=BANWhsIY3LMC&pg=PA38 |urlmorto=no }}</ref><ref>Salvatore Claudio Sgroi, ''I galli della Lombardia siciliana'', in «La Sicilia» 22 gennaio 1990, p. 3.</ref>; la minuranza albanisi, canusciuta comu arbëreshe, dâ citati mitrupulitana di Palermu; e la cchiù ricenti minuranza greca di Missina. La riggiuni prumovi macari la lingua dî signi taliana (LIS) cu na liggi riggiunali spicìfica (n° 23/2011)<ref>{{cita web|url=http://www.gurs.regione.sicilia.it/Gazzette/g11-47o/g11-47o.pdf|titolo=Supplemento ordinario alla Gazzetta Ufficiale della Regione siciliana (p. I) n. 47 dell'11 novembre 2011 (n. 45)|accesso=18 ottobre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170131102927/http://www.gurs.regione.sicilia.it/Gazzette/g11-47o/g11-47o.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
Li varianti linguìstichi siciliani, ca foru l'ùnicu cumplessu dû gruppu italu-rumanzu a pricidiri lu tuscanu nta l'acchianata a dignitati puètica e littiraria câ scola siciliana di Fidiricu II di Svevia, cuntaru cu lu tuscanu pû primatu comu lingua nazziunali pi nu tempu rilativamenti longu.
Ntâ pratica si ponnu distinguiri diversi stratificazzioni ntô sicilianu: a liveddu funèticu, s'attròvanu cumminazzioni cunzunàntichi d'urìggini prilatina e àutri chi pàrinu currilati ê lingui muderni dâ riggiuni balcànica L'etimoluggìa, cumunca, risali ô guvernu rumanu, bizzantinu e suprattuttu àrabbu. P'asempiu l'àrabbu ''gibel'' (muntagna) è na cumpunenti di tanti topònimi: Gibilrossa, Gibilmanna, Mongibello, Gibellina. S'attròvanu macari diversi pruvinci idiomàtichi unni lu sicilianu è ntrizzatu cu li carattirìstichi lucali, e ìsuli etno-linguìstichi autònumi.
Pi quantu riguarda lu patrimoniu littirariu pupulari, s'havi a diri ca la criatività isulana spuntània si movi ô nternu dâ sfera littiraria, affruntannu sia temi riliggiusi ca muralistici ca suggetti subseculari, comu ntô casu dî testi èpici dû ciclu carulinciu dû cèlibbri Tiatru dî pupi, la sò ottava siciliana e la sò ottava materia, sempri prisèntunu nu sviluppu narrativu esemplari: n'inizziu rialìsticu, n'introduzzioni ben graduata o almenu plausìbbili di elementi e fatturi supra-umani, n'attinzioni minuziosa ê dittagghi, puru ntê mumenti cchiù fantastici, e n'articulazzioni vivaci ca non fallisci mai, sia ntê storii cchiù cummoventi supra quarchi stori d'amuri chi o lu surrealista.
== Noti ==
<references/>
== Taliati macari ==
{{Talìamacari|Purtali dî tradizzioni dâ Sicilia}}
* Li [[munarchi di Sicilia]]
* L'àutri [[riggiuni d'Italia]].
* [[Vulcanuluggìa]]
* Lu [[trisceli]]
* Lu [[Folklori sicilianu]]
* La [[Mùsica siciliana]]
* [[Targa Florio]]
{{commons|Category:Sicily}}
== Lijami di fora ==
* [http://www.guidadisicilia.it Guida di Sicilia]
* [http://www.siciliain.it Sicilia In, intra la Sicilia cori dô Miditirràniu]
* [http://wikimapia.org/#y=37609880&x=14260254&z=8&l=0&m=a&v=1 Sicilia vista di l'àutu cu Wikimapia]
{{Sicilia}}
{{Riggiuni d'Italia}}
[[Catigurìa:Ìsuli dâ Sicilia| ]]
be7yma35k3uoacgof0xai5u3bbbag3z
Palermu
0
267
782217
777907
2026-05-25T12:25:58Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782217
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Palermu|
mmaggini=Palermo-Stemma.svg|
muttu= Senatus Populusque Panormitanus |
nomuufficiali=Palermo|
pruvincia=[[Pruvincia di Palermu|Paliemmu]] (PA)|
superfici=158,88|
abbitanti=624.848|
dinsita=4.188,28|
cumunilimitrofi=[[Parcu]], [[Belmunti Minzagnu]], [[Ficarazzi]], [[Ìsula (Palermu)|Ìsula]], [[Musulumeli]], [[Murriali]], [[Turretta (Palermu)|Turretta]], [[Villabbati]]|
cap=90121-90151|
prifissutelefonicu=+091|
|riggiuni=Sicilia}}
{{quote|''Beḍḍa e granni citati, lu massimu e zizzu suggiornu [...] Palermu cci àvi palazzi di tanta biḍḍizza ca li passijaturi si mèttinu 'n caminu mossi di la nòmina di la magnificenzia ca cca arrijàla l'architittura, lu travagghiu sapuritu, l'urnamentu di tanti piḍḍirini attruvati di l'arti.|[[Edrisi]], giògrafu e caminanti àrabbu, di: "U dilettu pi cu' si diverti a firrijari u munnu"''|}}
'''Palermu''' (o '''Palìajmmu''' 'nta la parrata di la zona) è la capitali di la Sicilia, havi na pupulazzioni di 624.848 abbitanti (datu di lu [[2025]]), è la quinta citati d'[[Italia]] pi pupulazzioni doppu [[Roma]], [[Milanu]], [[Nàpuli]] e [[Turinu]] e la 30esima citati 'nta l'[[Europa]]. Cunzidirannu la so' [[Ària (supirfici)|ària]] mitrupulitana, lu so' [[nùmmuru]] d'abbitanti acchiana a 1 192 726, la so' ària mitrupulitana cunta li 27 cumuni di la so' [[Pruvincia di Palermu|pruvincia]]. È la citati principali e lu capulocu cunòmicu e amministrativu di l'umònima pruvincia e di la [[Sicilia]].
Arricogghi munumenta di tutti li pirìudi stòrichi a cuminzari di li [[Fenici|Finici]] 'nzinu a li nostri jorna. Pi chistioni curturali, artìstichi e cunòmichi ha statu 'ntra li maggiuri citati di lu [[Miditirràniu]] e oi è 'ntra li principali citati turìstichi di la riggiuni e di la nazziuni.
== Storia ==
[[File:Palermo_panorama.JPG|thumb|300px|left|Panurama di Palermu]]
L'[[Ària (supirfici)|ària]] unni ora c'è la citati di Palermu vinni abbitata già nnâ [[pristoria]], nfatti nta lu [[Munti Piddirinu]] s'attròvanu tistimunianzi di pupulazioni pristòrichi, n particulari li graffiti ca lassaru d'intra li [[grutta|grutti]].
Palermu la funnaru nnâ l'[[Sèculu VIII a. C.|uttavu sèculu a.C.]] li [[Finici]], ntornu a na nzinatura naturali e ntô menzu di dui [[ciumi]], lu [[Kemonia]] e lu [[Papireto]], nnâ Sicilia nord-uccidintali.
Palermu arristò finicia finu a la [[Prima Guerra Pùnica]] ([[264 a.C.|264]]-[[241 a.C.]]), quannu la [[Sicilia]] cadìu sutta lu putiri [[Roma|rumanu]]. Stu piriudu fu unu dî cchiù tranquilli di la sò storia, sutta l'amministrazzioni pruvinciali di [[Sarausa]]. Lu nomu finìciu era ''Zîz'', ma li [[Greci antichi|grechi antichi]] la chiamaru '''Panormos''', ca veni a diri ''tuttu portu''.
Quannu lu [[Mperu Rumanu]] si spartìu, la Sicilia, e macari Palermu, addivintaru parti di lu [[Mperu Bizzantinu]].
La situazzioni stetti accussì n' finu [[seculu IX|nonu sèculu]], quannu li [[Mussurmanu|Mussurmani]] nvàsirù l'[[Africa]] sittintriunali e appoi la Sicilia; iddi pigghiaru Palermu nnû [[831]] e lu restu dâ Sicilia nnû [[965]].
Li Mussurmani canciaru la capitali di la Sicilia di Sarausa a Palermu (ca pigghiò lu nomu di '''Balarm'''), e accussì idda addivintò pâ prima vota ntâ sò storia la citati dâ Sicilia cchiù mpurtati pù cummerciu e pâ curtura; li funti dìcinu ca la citati avìa chiàssai di 300 [[muschèa|muschèi]] e dìcinu macari ca era n'èbbica di pruspiritati e li [[Cristianu (cridenti)|cristiani]] e l'[[Ebbreu|ebbrei]] putìanu campari n paci, ô ciancu l'unu cu l'àutru, nnâ stissa citati.
Doppu 200 anni arrivaru li [[Nurmanni]] (pricisamenti nnû [[1071]]) e n picca tiempu cunquistaru la citati e tutta l'[[ìsula]]. Palermu arristò la capitali e, sparti, addivintò capitali di lu mperu. Doppu li [[Nurmanni]], vìnniru li [[Svevi]] di lu [[1194]] nzinu a lu [[1266]]; la citati àppi lu cchiù àutu splinnuri cu l'arrivu di lu Mpiraturi [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II]] nnû [[Seculu XIII|tridicèsimu sèculu]], ca, a la sò morti, si fici accrozzar' nnâ [[Cattidrali di Palermu]].
Appoi vìnniru li [[Angiò|Angioini]], di lu [[1266]] nzinu a lu [[1282]] (ca spustaru la capitali a [[Nàpuli]], picchì chissa era na citati cchiù facirmenti gistìbbili e non suggetta a rivorti, comu anveci era Palermu); vìnniru appoi l'[[Sicilia (èbbica aragunisa)|Aragunisi]] di lu [[1282]] nzinu a lu [[1500]] e doppu li [[Sicilia (èbbica spagnola)|Spagnoli]]. Ntô [[1713]] la citati veni pigghiata di li [[Sicilia (èbbica burbònica)|Burbona]], ca spustaru la capitali a Nàpuli n manera difinitiva, e accussì arresta nzinu ô [[1860]] cu la [[Sicilia (èbbica cuntimpurània)|mmasioni dâ Sicilia]] fatta dî piemuntisi, cumannati di [[Giuseppi Garibbaldi|Garibbaldi]].
Di stu mumentu li ntiressi ecunòmichi e pulìtichi s'arrassaru dâ citati, ca avìa stata mpurtanti nzinu a ddù mumentu. Pi unurari l'[[Unità d'Italia|unitati taliana]], lu cumuni di Palermu accumincia la custruzzioni di granni òpiri architittònichi, tra chisti lu tagghiu dâ [[Via Roma (Palermu)|Via Roma]] e la custruzzione di li dui [[tiatru|tiatri]] cchiù mpurtanti dâ citati: lu [[Tiatru Massimu (Palermu)|Massimu]] e lu [[Tiatru Politeama (Palermu)|Politeama]].
<big>'''Tàlìa macari'''</big>
* [[Vespri siciliani]]
* [[Rivuluzzioni ndipinnintista siciliana dû 1848]]
* [[La rivorta dû 7 e menzu di Palermu]]
== Pupulazzioni ==
L'evuluzzioni di lu nùmmiru d'abbitanti di Palermu:
{|style="width: 75%; align:top"
|-
|valign=top|
* '''1550''': 55.000 ca.
* '''1853''': 185.000 ca.
* '''1861''': 199.911
* '''1871''': 223.689
* '''1881''': 244.898
* '''1901''': 309.566
|valign=top|
* '''1911''': 339.465
* '''1921''': 397.486
* '''1931''': 379.905
* '''1936''': 411.879
* '''1951''': 490.692
* '''1961''': 587.985
|valign=top|
* '''1971''': 650.645
* '''1981''': 701.782
* '''1991''': 698.556
* '''2001''': 686.722
* '''2004''': 679.730
* '''2007''': 663.173
|}
Palermu è l'ùnica granni citati taliana ca di lu [[1971]] a lu [[2001]] aumintò lu sò nùmmaru d'abbitanti.
Palermu, nnû [[2007]], arrisurtò la quinta citati d'Italia, ntra tutti li 103 citati capulochi di pruvincia, pi la pircintuali di pupulazzioni juvanili (15-29 anni) cchiù àuta: 21,2 %.
== Li quartera ==
=== Li quattru mannamenti - Li quartera stòrichi ===
[[File:4 mandamenti.jpg||thumb|right|200px|Cartina dû centru stòricu di Palermu]]
Lu centru stòricu di Palermu (prima circuscrizzioni), currispunnenti a chidda ca a l'èbbica era la citati d'intra a li mura cincucinteschi, è spartutu di dui strati ca s'ancrocianu a li [[Quattru canti (Palermu)|Quattru canti]] e vannu a criari a "la cruci barocca" (chiamata macari lu "Tiatru dû Suli"), la [[Via Maqueda (Palermu)|via Maqueda]] e [[Lu Càssaru (Palermu)|Lu Càssaru]]. Sti dui strati crìanu quattru quartera stòrichi accanusciuti comu a li ''quattru mannamenti'':
* ''' La [[Kavusa]]''' o Mannamentu Tribunali,
* ''' La [[Loggia]]''' o Mannamentu Castellammari,
* ''' Lu [[Seralcadi]]''' o Û Capu o Mannamentu Munt'i Pietà,
* ''' [[Briarìa]]''' o Mannamentu Palazzu Riali.
Sti quartera foru sistimati ntê sèculi passati: la prima trasfurmazzioni vinni fatta nnû [[1600]] cô tagghiu dâ [[Via Maqueda (Palermu)|via Maqueda]], ca criò la ''cruci barocca''; la sucunna vinni fatta nnû [[1885]] cû tagghiu dâ [[Via Roma (Palermo)|Via Roma]].
=== Frazzioni ===
Palermu havi diversi frazzioni; li cchiù mpurtanti sunnu [[Munneddu]] e [[Sferracavaddu]]. Sti frazzioni s'attròvanu tutti dui nta la parti nord di la citati e ntî la zona custera.
N'àutra frazzione di Palermu è Baida, ca s'attrova supra la citati: é nicaredda, ma assai tranquilla n cunfrontu a ddu caos dâ citati.
== Istruzzioni ==
[[Immagine:Palermo-Palazzo-Chiaramonte-bjs2007-01.jpg|thumb|right|200px|Palazzu Steri, sedi dô ritturatu di l'[[Univirsitati di li studi di Palermu]] ]]
* '''[[Univirsitati di li studi di Palermu]]''', funnata nta lu [[1805]], cu oltri 62 mila iscritta, eni una di li cchiu ranni univirsitati taliani e cumprenni li siguenti facultati:
** Scenzi dâ Furmazzioni
** Lettiri e Filusofia
** Lieggi
** Ngigniria
** Iconumia
** Scenzi Matimatichi Fisichi e Naturali
** Scenzi Pulitichi
** Architittura
** Miricina e Chiruggia
** Fammacia
** Aggraria
** Scenzi Mutorie
* '''[[LUMSA|LUMSA - Libbira Univirsitati Maria Santissima Assunta]]''' eni n'atineu privatu cu sedi principale a [[Roma]] e prisenti a Palermu cu li siguenti facultati:
** Scenzi dâ Furmazzioni
** Giurisprudenza
* '''[[Facultati Tiuloggica di Sicilia "San Giuvanni Ivangilista"|Facultati Tiuloggica di Sicilia San Giuvanni Ivangilista]]'''
* '''[[Cunsirbatoriu di Musica "Vincenzu Billini"|Cunsirbatoriu di Musica Vincenzu Billini]]'''
* '''[[Accademia ri Beddi Arti (Palermu)|Accademia di Beddi Arti ri Palermu]]'''
* '''[[Istitutu supiriori di giurnalismu (Palermo)|Istitutu Supiriori di Giurnalismu di Palermu]]
* '''[[Scola Nazziunale di Cinema]]''' - '''[[Centru Spirimentali di Cinematoggrafia]]''' (si sta rapiennu nu futuru)
=== Istituti ntirnazziunali pa diffusioni di la lingua e di la cultura ===
* '''[[Sucitati Danti Alighieri]]''' - [[Lingua taliana]]
* '''[[Goethe-Institut]]''' - [[Lingua tidesca]]
* '''[[Instituto Cervantes]]''' - [[Lingua spagnola]]
* '''[[Centre Culturel Français]]''' - [[Lingua francisi]]
=== Ricecca ===
* '''[[ISMETT|ISMETT - Istitutu Miditirraniu pi li Trapianti e Tirapii ccu Ghiauta Spicializzazioni]]'''
==== Strutturi di lu [[CNR|Cunsigghiu Nazziunali di li Ricerchi]] prisenti a Palermu ====
* '''[[Istitutu di biumidicina e d'immunologgia muleculari "Albertu Monroy"]]'''
* '''Articulazzioni tirrituriali di l'istitutu'''
** Istitutu di càrculu e rita cchiu gghiauti pristazziona
** Istitutu di sturi supra li sistema ntelliggenti pi l'autumazzioni
** Istitutu pi lu studiu di matiriala nanustrutturati
** Istitutu di ginetica viggitali
** Istitutu pi li ticnuloggii didattchi
** Istitutu di biufisica
== Monumenta ==
La citati di Palermu è china di monumenta di li diffirenti èbbichi e stili architittònichi. Li principali sunnu:
[[Mmàggini:Palermo palazzo normanni.jpg|thumb|right|Palazzu Riali]]
[[Mmàggini:Palermo-Zisa-bjs-1.jpg|thumb|right|Zisa]]
[[Mmàggini:Palermo BW 2012-10-09 12-04-52.jpg|thumb|right|Cattidrali]]
[[Mmàggini:Palermo-San-Giovanni-bjs-2.jpg|thumb|right|San Giuvanni di l'Erimiti]]
[[Mmàggini:Chiesa di San Cataldo in Palermo.jpg|thumb|right|San Cataldu]]
[[Mmàggini:Palermo-Teatro-Massimo-bjs2007-03.jpg|thumb|right|Tiatru Màssimu]]
[[Mmàggini:Palermo Teatro Politeama BW 2012-10-09 16-44-27.jpg|thumb|right|Tiatru Politeama]]
[[Mmàggini:Palermo_piazza_pretoria.jpg|thumb|right|Funtana Pritoria]]
[[Mmàggini:Palermo-Harbour-bjs-1.jpg|thumb|right|Portu]]
* Palazzi:
** [[Palazzu dî Nurmanni|Palazzu Riali]]
** [[Palazzu Valguarnera-Gangi]]
** [[Palazzu Mirtu]]
** [[palazzu Steri|Palazzu Chiaramunti-Steri]]
** [[Palazzu Sclàfani]]
** [[Palazzu di li Posti]]
* Musei:
** [[Palazzu Abatellis]]
** [[Museu di li Mariunetti]]
** [[Museu Archiulòggicu Riggiunali A. Salinas]]
* Casteddi:
** [[La Zisa]]
** [[La Cubba]]
* Chiesi:
** [[Cattidrali di Palermu|Cattidrali]]
** [[San Giuseppi dî Teatini]]
** [[Chiesa di Gesù (Palemmu)|Chiesa di Gesù]] a [[Casa Prufessa]]
** [[Chiesa di San Cataldu|San Cataldu]]
** [[La Marturana]]
** [[San Giuvanni di l'Erimiti]]
** [[La Maggiuni]]
** [[Chiesa di Santa Catarina|Santa Catarina]]
** [[San Franciscu d'Assisi]]
** [[Oratoriu di San Lorenzu]]
** [[Oratoriu dû Rosario di San Dumìnicu]]
** [[Santa Maria dû Spàsimu]]
** [[Sant’Austinu]]
* Tiatri:
** [[Tiatru Màssimu]]
** [[Tiatru Politeama]]
** [[Tiatru Biunnu]]
* Funtani:
** [[Funtana Pritoria]]
** [[Funtana dû Geniu]]
== Trasporti ==
=== Trasporti urbani ===
Lu trasportu urbanu è fattu dâ metropulitana e di l'[[autubussu|autubussi]].
==== Metropulitana ====
La [[Metropulitana di Palermu]], gistita di l'[[AMAT]] e di l'[[FS]], utilizza li binari dû passanti ferruviariu e havi dui lìnii.
** La '''lìnia A''' havi 14 stazzioni: ''Stazzioni Cintrali, Vespri-Policlìnicu, Palazzu Riali-Orleans, Notarbàrtulu, Francia, San Lorenzu-Colli, Cardillu-Zen, Tummasu Natali, Ìsula di li Fìmmini, Capaci, Capaci-Turru Ciachea, Carini, Pirainetu, Ariuportu Falcone-Borsellino''. Lu pruggettu pi l'ampliamentu dâ lìnia A, cumprenni la cutruzzioni di novi firmati: ''Ruccella, Brancacciu risidinziali, Guadagna, Palazzu di Giustizzia, Lolli, Lazziu-Ristivu, Belgiu, La Malfa, Sferracavaddu''. La lìnia A camina di li 4:45 nzinu a li 22:00 agghiri a l'Ariuportu, e di li 5,30 nzinu a li 23,00 ammeri la Stazzioni Cintrali, tutti li jorna dâ simana e fà menu cursi nnû fini simana. A la fini dî travagghi (ca foru accuminciati lu [[22 di frivaru]] [[2008]]) lu sirvizziu dê cursi addiventa ogni 5/10 minuti.
** La '''lìnia B''' havi 4 stazzioni (Notarbàrtulu, Mpiraturu Fidiricu, Fera, Giachery). Li travagghi pâ '''lìnia B''' ca foru appartati, privèdunu la rializzazzioni di 4 novi firmati: ''Portu, Politeama, Malaspina-Catania, Lazziu-Libbirtati''. La Lìnia B camina di li 6:40 nzinu a li 20:40, sulu nni li jorna firiali. A la fini dî travagghi lu trenu passa ogni 5 minuti.
==== Autubussi ====
Lu trasportu citatinu supr'â umma è fattu di l'[[AMAT]]. Li lìnii di l'[[autubussu|autubussi]] firrìanu pi tutta la citati e agghìcanu macari finu a nu pocu di cumuna cchiù vicini. L'urarî vannu di li 4:00 di matina nzinu a menzanotti. Li lìnii N1 e N2 sù lìnii nutturni e camìnanu di li 23.00 finu a li 4.00. Lu capu-lìnia s'attrova nnâ zona "Passu di Rìganu" . Chiossai di li autubussi tradizziunali, ci nni sù àutri n virsioni graputa, ca vènunu utilizzati ntâ [[stati]] pi cullicari lu centru a [[Munneddu]].
==== Trammi ====
Li lìnii dû [[trammi]] sunnu n custruzzioni e quannu finìsciunu li travagghi ci sù appoi dui capulìnii, unu nnâ zona Ruccedda e unu nnâ zona [[Brancacciu]], cursìi prutetti e 3 lìnii:
* La '''lìnia 1''' ca servi a cullicari la zona di [[Brancacciu]] câ [[Stazzioni di Palermu Cintrali|Stazzioni Cintrali]], cu nu passaggiu ogni 5 minuta.
* La '''linea 2''' ca veni a cullicari la [[Stazzioni di Palermu Notarbartolo|Stazzioni Notarbàrtulu]] câ zona di [[Burgu Novu (Palermu)|Borgu Novu]], cu passiggi ogni 10 minuta.
* La '''linea 3''' và a cullicari la [[Stazzioni di Palermu Notarbartolo|Stazzioni Notarbàrtulu]] a la zona di [[San Giuvanni Apòstulu (quarteri)|CEP San Giuvanni Apòstulu]] passannnu pô Cursu Calatafimi, cô passaggiu dû mezzu ogni 10/20 minuta.
==== Mitrupulitana leggia ====
Ha statu pruggittata la custruzzioni dâ mitrupulitana leggia supra umma cu menzi sinza piluta. Dui linii avrìanu a pàrtiri di la rutunna dâ strata Oreto supra [[Viale Regione Siciliana|strata Riggiuni Siciliana]] e avrìanu a agghicari n [[Munneddu]], cu pircursi diffirenti. Li treni avrìanu a passari unu pi 3 minuta e li stazziuni prividuti sunnu: Svincolo oreto; Oreto sud; Oreto nord; Piazza Giulio Cesare; Piazza Borsa; Teatro Massimo; Politeama; Archimede; Notarbartolo; Sciuti; Empedocle Restivo; Alcide De Gasperi ;Stadio; Libertà-Lazio; Via D'annunzio; Aldisio; Lanza Scalea; Villa adriana; ZEN San Filippo Neri; Tommaso Natale; Piano Verde; Partanna-Mondello.
==== Pisti ciclabbili ====
Sunnu prisenti dui pisti ciclàbbili di 7 chilometri: una passa allatu a lu mari e l'àutra purta di lu mari (zona portu) nzinu a la strata Riggiuni Siciliana.
=== Autustrati ===
La citati di Palermu è culliata, grazzi a la circunvaddazziuni o [[Viale della Regione Siciliana|strata Riggiuni Siciliana]] (cu 2 cursii pi sensu di marcia, cchiù li cursii d'emirgenzia), a 4 autustrati:
* '''[[Autustrata A19|A19]]''': cullìa Palermu cu [[Catania]], nun si paga, attravirsa arii cu picca abbitanti. Nnaugurata di l'[[ANAS]] ntô [[1975]], havi nu record: lu viaduttu cchiù longu d'Italia, ca va a sèrviri comu svinculu pi [[Enna]].
* '''[[Autustrata A20|A20]]''': cullìa Palermu cu [[Missina]], si paga, parziarmènti accabbata ntô [[2005]]. Ntô [[2006]] passaru di sta autustrata cchiù di 21 miliuna di autuveiculi.
* '''[[Autustrata A29|A29]]''': cullìa Palermu cu [[Mazara del Vallo]] n pruvincia di [[Trapani]], nun si paga. Manca di arii di sirvizziu.
* '''[[Autustrata A29|A29 dir]]''': na parti dâ [[A29]] cullìa Palermu cu [[Trapani]].
La pruvincia havi pruggittatu na nova tanginziali cchiù di fora rispittu a Palermu, ca avissi a cullìari li autustrati [[Nord]] cu chiddi a [[Sud]], jiennu di [[Villabbàti]] a l'[[Aeroporto di Palermo-Punta Raisi]].
[[Mmàggini:Palermo-Airport-bjs2007-01.jpg|thumb|200px|[[Aeroporto di Palermo-Punta Raisi]]]]
=== Ariuporti ===
* '''[[Ariuportu di Palermu-Punta Raisi]]''', lu nomu ufficiali ha statu canciatu n '''Aeroporto Falcone e Borsellino''': è lu nonu scalu talianu pi nùmmaru di passiggeri (4.511.000 ntô [[2007]]<ref>{{cita web|url=http://www.assaeroporti.it/fin.asp|titolo=Dati da Assaeroporti|accesso=}}</ref>), s'attrova a circa 35 km di Palermu ntâ dirizziuni [[Trapani]]. Ntô [[2008]] era ancora n fasi di allascamentu, pittantu avrìa a passari di 35.000 mq di spazzi pi li passiggeri di ora a 100.000 mq.
* '''[[Ariuportu di Palermu-Vuccadifarcu]]''': ex-ariuportu militari, ntô [[2005]] l'ariuportu addivintò civili. S'attrova dintra a la citati e è usatu pi vuli riggiunali.
=== Porti ===
[[Mmàggini:Porto acquasanta.jpg|thumb|250px|right|[[Porto dell'Acquasanta (Palermo)|Porto turistico dell'Acquasanta]]]]
* '''[[Porto di Palermo|Porto Civile]]''': è ntra li cchù granni porti dû [[Miditirraniu]] pi passiggeri e merci. Lu nùmmaru di passiggeri ntô [[2007]] fu di 2.400.000, cu nu ncrimentu dû 30% rispittu a lu annu [[2006]]. È lu sestu portu talianu pi trafficu di passiggeri nta li navi di crucera cu 470.000 passiggeri ntô [[2007]]<ref>{{cita web|url=http://www.ttgitalia.com/pagine/news_Il_porto_di_Palermo_chiuder%C3%A0_il_2007_con_2,4_milioni_di_pax.aspx?id_news=234328&idx=0&L=IT|titolo=Traffico Portuale di Palermo|accesso=}}</ref>.
* '''[[La Cala]]''': uno dei cchù vecchi porti attivi nnù munnu, fu fattu nnù [[VIII seculo a.C.]].
* '''[[Porto dell'Arenella (Palermo)|Arenella]]''': s'attrova sottu [[Monti Piddirino]], era un portu pi piscatura ora addivintò porto turistico.
* '''[[Porto di Sferracavallo|Sferracavallo]]''': è macari oggi un portu pi piscatura.
* '''[[Porto di Mondello|Mondello]]''': era un portu di piscatura ora è macari porto turistico
* '''[[Porto dell'Acquasanta (Palermo)|Acquasanta]]'''.
* '''[[Fossa del Gallo]]'''.
* '''[[Porto dell'Addaura]]'''.
* '''[[Porto di Sant'Erasmo (Palermo)|Sant'Erasmo]]'''.
* '''[[Porto della Bandita|Bandita]]'''.
=== Firruvìa ===
[[Mmàggini:StazioneFS Palermo.JPG|thumb|250px|right|[[Stazzioni di Palermu Cintrali|Stazziuni Cintrali]]]]
Li principali stazziuni di Palermu sunnu:
* '''[[Stazzioni di Palermu Cintrali|Stazziuni Cintrali]]''': custruita nta la fini dû [[XIX secolo]], a la fini dâ guerra munniali furu custruita àutri dui chiani cu stissu stili [[neoclassicismo|niuclassicu]] di la basi. Ntô stissu pirìudu furu costruiti li penzilini ncapu a li binari pi sustituìri dd'àutri distrutti duranti la guerra. Accamora ([[2009]]) havi 12 binari e dintra s'attruvanu putìi e lochi laschi pi pistiari.
* '''[[Stazzioni di Palermu Notarbartolo|Stazziuni Notarbartolo]]''': custruita ntî li [[anni 1970|anni '70]] pi sèrviri la nova zona Nord dâ citati. La furma è assai particulari picchì la struttura dâ stazziuni è ntû liveddu dâ strata, mentri li binari s'attruvanu cchiù sutta. Havi 7 binari. Dintra cci sunnu lochi pi pistiari e putìi vari. Ntô [[2008]] accuminzaru a travagghiari pi rènniri cchiù muderna la struttura e pi custruiri nu centru cummirciali.
* '''[[Stazzione di Palermo Lolli|Stazziuni Lolli]]''': fu costruita nta la fini dû [[XIX secolo]] grazzi la nizziativa di arcuni nòbbili di Palermu pi culliàrisi cu la zona di [[Trapani]] china di campi agriculi, ha stata chiusa ntâ mitati dû sèculu XX e accamora è abbannunata. Ha statu prisintatu nu chianu pi ricupirari lu mmùbbili, macari comu nova stazziuni o frimmata pi la futura mitrupulitana.
* '''[[Stazziuni Orleans]]''': costruita ntô [[2001]], s'attruva sutta a lu liveddu stratali. Utilizzata comu frimmata dâ mitrupulitana, è misa nnâ pusizzioni faurìuli a lu tràfficu dû travagghiu. Nfatti s'attruva casi appressu a l'[[Universitati di Palermu]], a lu [[Palazzo dei Normanni]] e a una di li cchiù mpurtanti chiazzi dâ citati [[Piazza Indipendenza (Palermo)|Chiazza Nnipinnenza]]).
== Sport ==
==== Palluni ====
* La principali squatra di càuciu è il<nowiki>'</nowiki>'''[[US Palermu|Palermo Football Club]]''', funnata comu sula squatra dâ citati ntô [[1898]] e funnata arreri ntô [[1987]], canusciuta comu '''Palermu''', li sò culura sunnu rusa e nìuru; joca ntâ [[Seria A]]. La squatra usa lu [[Stadiu La Favurita di Palermu|Stadiu Renzo Barbera]]. Àutri squatri, menu mpurtanti picchì jocanu n catigurii nfiriuri, sunnu: la '''[[Fincantieri Cauciu|Fincantieri]]''' e la '''[[Panormus Cauciu|Panormus]]'''.
* Dui mmeci li squatri di càuciu fimminili: li [[Aquile Palermo ACF]] e la [[Polisportiva Ludos Palermo]], ca jocanu ntâ [[Seria A2 (palluni fìmminili)|Seria A2]].
==== Cursi autumubbilistichi ====
* [[Targa Florio]]: arresta la cchiù antica cursa di machini dû munnu. Nzinu a li anni '70, cursa valida pi lu campiunatu munniali, doppu trasfurmata n rally di mpurtanza ntirnazziunali.
==== Ciclismu ====
* Ntô maju dû [[1930]] la sicunna tappa dû [[Giro d'Italia]] (''Firriata d'Italia'' n [[lingua siciliana|sicilianu]]) accabbò n Palermu.
* Lu [[12 di maiu]] [[1986]] la prima tappa dû Giro d'Italia (cronometru) fu n Palermu.
* Lu [[30 di maiu]] [[1993]] l'uttava tappa dû Giro d'Italia accabbò n Palermu.
* Lu [[10 di maiu]] [[2008]] di Palermu partìu lu Giro d'Italia.
==== Puggilatu ====
* [[Nino Castellini]] ha statu unu di li cchiù granni pùggili dâ boxe taliana e siciliana; a 25 anni era già campiuni talianu superwelter, avìa statu lu prutagunista n dui campiunati munniali ([[1970]] e [[1972]]) e avìa participatu a li [[Olimpiadi di Monaco]]. Murìu nnû ncidenti stratali ntâ [[A29|Palermo-Punta Raisi]] lu [[26 di austu]] dô [[1976]].
* [[Michele Orlando]], campiuni [[Europa|europeu]] [[2008]] di li pisi welter, è urigginariu dû quarteri [[Noce (quartiere)|Nuci]] e manteni àuta la tradizzioni puggilistica siciliana ntî ring d'Europa e di tuttu lu munnu.
==== Canoapòlu ====
* [[Ghisamestieri Palermo]], culura suciali jancu e blè. E' la sula squatra di la citati ca vincìu nu scudettu pi la vittoria dû campiunatu nazziunali ntô [[2000]], vincìu videmma dui Coppa Italia, ntô [[2004]] e ntô [[2005]]. Joca ntî la massima seri dû campiunatu nazziunali.
* [[C.N.Marina S.Nicola]], culura suciali jancu e azzurru. Joca ntâ massima seri dû campiunatu nazziunali.
* [[Società Canottieri Trinacria]], culura suciali giarnu e russu. Joca ntâ massima seri dû campiunatu nazziunali.
==== Àutri sport ====
'''Càuciu a 5'''
* [[Palermo Calcio a 5]]
{|style="width: 100%; align:top"
|-
|valign=top|
'''Pallacanestro maschili'''
* Pallacanestro Ares Palermo
'''Pallacanestro fimminili'''
* [[Verga Palermo]]
'''Pallavulu'''
* [[Iveco Palermo]]
* [[Pallavolo Palermo]]
'''Rugby'''
* [[A.S.D. Palermo Rugby 2005]]
* [[CUS Palermo|CUS Palermo Rugby]]
|valign=top|
'''Pallamano'''
* [[Pallamano CUS Palermo]]
'''Hockey n-lìnia'''
* [[A.S. Phoenix Palermo]]
'''Pallanotu'''
* [[Telimar Palermo]]
* [[Waterpolo Palermo]]
'''Baseball'''
* [[UISP Zisa Palermo]]
|valign=top|
'''Football miricanu'''
* [[Sharks Palermo]]
* [[Corsari Palermo]]
'''Canuttaggiu'''
* [[Società Canottieri Trinacria]]
'''Atlìtica'''
* [[CUS Palermo]]
'''Kung Fu'''
* [[My Gym Palermo]]
|}
== Tradizzioni ==
* 20 jinnaru, Festa liturgica di San Bastianu Martiri.
* 05 frivaru, Festa liturgica di Sant'Àgata, festa dâ santa compatrona.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 18 giugnu, Festa di San Calojru. Fisteggiamenti.
* 15 giugnettu, Fistinu di Santa Rusulia, festa liturgica e prucissiunali, sacra e prufana. 04 settèmmiru, acchianata ô santuariu di Munti Pellegrinu.
* Festa di Santa Ninfa ccû rapprisintazzioni sacra.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 50 - 51}}.</ref>
* Sittimana Santa e Casazze ducumentati.<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 155}}.</ref>
* Rapprisintazzioni storica.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 7 - 9}}.</ref>
== Giamillaggi ==
*[[Image:Flag of Tunisia.svg|20px|border]] '''[[Biserta]]''' - [[Tunisìa]]
*[[Image:Flag of the Democratic Republic of the Congo.svg|20px|border]] '''[[Bukavu]]''' - [[Ripùbbrica Dimucràtica dû Congu]]
*[[Image:Flag of China.svg|20px|border]] '''[[Chengdu]]''' - [[Cina]]
*[[Image:Flag of United States.svg|20px|border]] '''[[Miami]]''' - [[Stati Uniti di Mèrica]]
*[[Image:Flag of United States.svg|20px|border]] '''[[Monterey]]''' - [[Stati Uniti di Mèrica]]
*[[Image:Flag of Vietnam.svg|20px|border]] '''[[Hanoi]]''' - [[Vietnam]]
*[[Image:Flag of Poland.svg|20px|border]] '''[[Danzica]]''' - [[Pulonia]]
*[[Image:Flag of Palestine.svg|20px|border]] '''[[Khan Younis]]''' - [[Palestina]]
*[[Image:Flag of Canada.svg|20px|border]] '''[[Ottawa]]''' - [[Canadà]]
*[[Image:Flag of Colombia.svg|20px|border]] '''Palermo''' - [[Colombia]]
*[[Image:Flag of Italy.svg|20px|border]] '''[[Pistoia]]''' - [[Talia]]
*[[Image:Flag of Italy.svg|20px|border]] '''[[Sestu]]''' - [[Talia]]
*[[Image:Flag of Croatia.svg|20px|border]] '''[[Rijeka]]''' - [[Croazzia]]
*[[Image:Flag of Croatia.svg|20px|border]] '''[[Zagabria]]''' - [[Croazzia]]
*[[Drapeau de la France Montpellier (France) 2014]]
** [[Image:Flag of Russia.svg|20px|border]] '''[[Samara]]''' - [[Russia]]
*[[Image:Flag of Russia.svg|20px|border]] '''[[Yaroslavl]]''' - [[Russia]]
*[[Image:Flag of Cuba.svg|20px|border]] '''[[Santiago de Cuba]]''' - [[Cuba]]
*[[Image:Flag of Georgia.svg|20px|border]] '''[[Tbilisi]]''' - [[Giorgia]]
*[[Image:Flag of Romania.svg|20px|border]] '''[[Timişoara]]''' - [[Rumanìa]]
*[[Image:Flag of Lithuania.svg|20px|border]] '''[[Vilnius]]''' - [[Lituania]]
**
== Liami nterni ==
{|style="width: 100%; align:top"
|-
|valign=top|
Lòcura:
* [[La Favuruta]]
* [[Vucciria]]
|valign=top|
Pirsuni:
* [[Lista dî sìnnaci di Palermu]]
* [[Pio La Torre]]
* [[Simonetta Agnello Hornby]]
|valign=top|
Storia:
* [[Fistinu]]
|valign=top|
Giugrafia:
* [[Cumuni dâ pruvincia di Palermu]]
|valign=top|
Cultura:
*[[Palermu àrabbu-nurmanna e li cattidrali di Cefalù e Murriali]]
|}
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Noti ==
<references/>
== Pi sapìrinni chiossai ==
* [https://web.archive.org/web/20110226130511/http://www.comune.palermo.it/ Lu situ ufficiali dû cumuni]
{{commons|Category:Palermo}}
{{Pruvincia di Palermu}}
[[Catigurìa:Palermu| ]]
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Palermu]]
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:Cità custeri]]
47u0io82qu61bpynt1evt8sai4bldm9
782258
782217
2026-05-25T14:58:05Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782258
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Palermu|
mmaggini=Palermo-Stemma.svg|
muttu= Senatus Populusque Panormitanus |
nomuufficiali=Palermo|
pruvincia=[[Pruvincia di Palermu|Paliemmu]] (PA)|
superfici=158,88|
abbitanti=624.848|
dinsita=4.188,28|
cumunilimitrofi=[[Parcu]], [[Belmunti Minzagnu]], [[Ficarazzi]], [[Ìsula (Palermu)|Ìsula]], [[Musulumeli]], [[Murriali]], [[Turretta (Palermu)|Turretta]], [[Villabbati]]|
cap=90121-90151|
prifissutelefonicu=+091|
|riggiuni=Sicilia}}
{{quote|''Beḍḍa e granni citati, lu massimu e zizzu suggiornu [...] Palermu cci àvi palazzi di tanta biḍḍizza ca li passijaturi si mèttinu 'n caminu mossi di la nòmina di la magnificenzia ca cca arrijàla l'architittura, lu travagghiu sapuritu, l'urnamentu di tanti piḍḍirini attruvati di l'arti.|[[Edrisi]], giògrafu e caminanti àrabbu, di: "U dilettu pi cu' si diverti a firrijari u munnu"''|}}
'''Palermu''' (o '''Palìajmmu''' 'nta la parrata di la zona) è la capitali di la Sicilia, havi na pupulazzioni di 624.848 abbitanti (datu di lu [[2025]]), è la quinta citati d'[[Italia]] pi pupulazzioni doppu [[Roma]], [[Milanu]], [[Nàpuli]] e [[Turinu]] e la 30esima citati 'nta l'[[Europa]]. Cunzidirannu la so' [[Ària (supirfici)|ària]] mitrupulitana, lu so' [[nùmmuru]] d'abbitanti acchiana a 1 192 726, la so' ària mitrupulitana cunta li 27 cumuni di la so' [[Pruvincia di Palermu|pruvincia]]. È la citati principali e lu capulocu cunòmicu e amministrativu di l'umònima pruvincia e di la [[Sicilia]].
Arricogghi munumenta di tutti li pirìudi stòrichi a cuminzari di li [[Fenici|Finici]] 'nzinu a li nostri jorna. Pi chistioni curturali, artìstichi e cunòmichi ha statu 'ntra li maggiuri citati di lu [[Miditirràniu]] e oi è 'ntra li principali citati turìstichi di la riggiuni e di la nazzioni.
== Storia ==
[[File:Palermo_panorama.JPG|thumb|300px|left|Panurama di Palermu]]
L'[[Ària (supirfici)|ària]] unni ora c'è la citati di Palermu vinni abbitata già nnâ [[pristoria]], nfatti nta lu [[Munti Piddirinu]] s'attròvanu tistimunianzi di pupulazioni pristòrichi, n particulari li graffiti ca lassaru d'intra li [[grutta|grutti]].
Palermu la funnaru nnâ l'[[Sèculu VIII a. C.|uttavu sèculu a.C.]] li [[Finici]], ntornu a na nzinatura naturali e ntô menzu di dui [[ciumi]], lu [[Kemonia]] e lu [[Papireto]], nnâ Sicilia nord-uccidintali.
Palermu arristò finicia finu a la [[Prima Guerra Pùnica]] ([[264 a.C.|264]]-[[241 a.C.]]), quannu la [[Sicilia]] cadìu sutta lu putiri [[Roma|rumanu]]. Stu piriudu fu unu dî cchiù tranquilli di la sò storia, sutta l'amministrazzioni pruvinciali di [[Sarausa]]. Lu nomu finìciu era ''Zîz'', ma li [[Greci antichi|grechi antichi]] la chiamaru '''Panormos''', ca veni a diri ''tuttu portu''.
Quannu lu [[Mperu Rumanu]] si spartìu, la Sicilia, e macari Palermu, addivintaru parti di lu [[Mperu Bizzantinu]].
La situazzioni stetti accussì n' finu [[seculu IX|nonu sèculu]], quannu li [[Mussurmanu|Mussurmani]] nvàsirù l'[[Africa]] sittintriunali e appoi la Sicilia; iddi pigghiaru Palermu nnû [[831]] e lu restu dâ Sicilia nnû [[965]].
Li Mussurmani canciaru la capitali di la Sicilia di Sarausa a Palermu (ca pigghiò lu nomu di '''Balarm'''), e accussì idda addivintò pâ prima vota ntâ sò storia la citati dâ Sicilia cchiù mpurtati pù cummerciu e pâ curtura; li funti dìcinu ca la citati avìa chiàssai di 300 [[muschèa|muschèi]] e dìcinu macari ca era n'èbbica di pruspiritati e li [[Cristianu (cridenti)|cristiani]] e l'[[Ebbreu|ebbrei]] putìanu campari n paci, ô ciancu l'unu cu l'àutru, nnâ stissa citati.
Doppu 200 anni arrivaru li [[Nurmanni]] (pricisamenti nnû [[1071]]) e n picca tiempu cunquistaru la citati e tutta l'[[ìsula]]. Palermu arristò la capitali e, sparti, addivintò capitali di lu mperu. Doppu li [[Nurmanni]], vìnniru li [[Svevi]] di lu [[1194]] nzinu a lu [[1266]]; la citati àppi lu cchiù àutu splinnuri cu l'arrivu di lu Mpiraturi [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II]] nnû [[Seculu XIII|tridicèsimu sèculu]], ca, a la sò morti, si fici accrozzar' nnâ [[Cattidrali di Palermu]].
Appoi vìnniru li [[Angiò|Angioini]], di lu [[1266]] nzinu a lu [[1282]] (ca spustaru la capitali a [[Nàpuli]], picchì chissa era na citati cchiù facirmenti gistìbbili e non suggetta a rivorti, comu anveci era Palermu); vìnniru appoi l'[[Sicilia (èbbica aragunisa)|Aragunisi]] di lu [[1282]] nzinu a lu [[1500]] e doppu li [[Sicilia (èbbica spagnola)|Spagnoli]]. Ntô [[1713]] la citati veni pigghiata di li [[Sicilia (èbbica burbònica)|Burbona]], ca spustaru la capitali a Nàpuli n manera difinitiva, e accussì arresta nzinu ô [[1860]] cu la [[Sicilia (èbbica cuntimpurània)|mmasioni dâ Sicilia]] fatta dî piemuntisi, cumannati di [[Giuseppi Garibbaldi|Garibbaldi]].
Di stu mumentu li ntiressi ecunòmichi e pulìtichi s'arrassaru dâ citati, ca avìa stata mpurtanti nzinu a ddù mumentu. Pi unurari l'[[Unità d'Italia|unitati taliana]], lu cumuni di Palermu accumincia la custruzzioni di granni òpiri architittònichi, tra chisti lu tagghiu dâ [[Via Roma (Palermu)|Via Roma]] e la custruzzione di li dui [[tiatru|tiatri]] cchiù mpurtanti dâ citati: lu [[Tiatru Massimu (Palermu)|Massimu]] e lu [[Tiatru Politeama (Palermu)|Politeama]].
<big>'''Tàlìa macari'''</big>
* [[Vespri siciliani]]
* [[Rivuluzzioni ndipinnintista siciliana dû 1848]]
* [[La rivorta dû 7 e menzu di Palermu]]
== Pupulazzioni ==
L'evuluzzioni di lu nùmmiru d'abbitanti di Palermu:
{|style="width: 75%; align:top"
|-
|valign=top|
* '''1550''': 55.000 ca.
* '''1853''': 185.000 ca.
* '''1861''': 199.911
* '''1871''': 223.689
* '''1881''': 244.898
* '''1901''': 309.566
|valign=top|
* '''1911''': 339.465
* '''1921''': 397.486
* '''1931''': 379.905
* '''1936''': 411.879
* '''1951''': 490.692
* '''1961''': 587.985
|valign=top|
* '''1971''': 650.645
* '''1981''': 701.782
* '''1991''': 698.556
* '''2001''': 686.722
* '''2004''': 679.730
* '''2007''': 663.173
|}
Palermu è l'ùnica granni citati taliana ca di lu [[1971]] a lu [[2001]] aumintò lu sò nùmmaru d'abbitanti.
Palermu, nnû [[2007]], arrisurtò la quinta citati d'Italia, ntra tutti li 103 citati capulochi di pruvincia, pi la pircintuali di pupulazzioni juvanili (15-29 anni) cchiù àuta: 21,2 %.
== Li quartera ==
=== Li quattru mannamenti - Li quartera stòrichi ===
[[File:4 mandamenti.jpg||thumb|right|200px|Cartina dû centru stòricu di Palermu]]
Lu centru stòricu di Palermu (prima circuscrizzioni), currispunnenti a chidda ca a l'èbbica era la citati d'intra a li mura cincucinteschi, è spartutu di dui strati ca s'ancrocianu a li [[Quattru canti (Palermu)|Quattru canti]] e vannu a criari a "la cruci barocca" (chiamata macari lu "Tiatru dû Suli"), la [[Via Maqueda (Palermu)|via Maqueda]] e [[Lu Càssaru (Palermu)|Lu Càssaru]]. Sti dui strati crìanu quattru quartera stòrichi accanusciuti comu a li ''quattru mannamenti'':
* ''' La [[Kavusa]]''' o Mannamentu Tribunali,
* ''' La [[Loggia]]''' o Mannamentu Castellammari,
* ''' Lu [[Seralcadi]]''' o Û Capu o Mannamentu Munt'i Pietà,
* ''' [[Briarìa]]''' o Mannamentu Palazzu Riali.
Sti quartera foru sistimati ntê sèculi passati: la prima trasfurmazzioni vinni fatta nnû [[1600]] cô tagghiu dâ [[Via Maqueda (Palermu)|via Maqueda]], ca criò la ''cruci barocca''; la sucunna vinni fatta nnû [[1885]] cû tagghiu dâ [[Via Roma (Palermo)|Via Roma]].
=== Frazzioni ===
Palermu havi diversi frazzioni; li cchiù mpurtanti sunnu [[Munneddu]] e [[Sferracavaddu]]. Sti frazzioni s'attròvanu tutti dui nta la parti nord di la citati e ntî la zona custera.
N'àutra frazzione di Palermu è Baida, ca s'attrova supra la citati: é nicaredda, ma assai tranquilla n cunfrontu a ddu caos dâ citati.
== Istruzzioni ==
[[Immagine:Palermo-Palazzo-Chiaramonte-bjs2007-01.jpg|thumb|right|200px|Palazzu Steri, sedi dô ritturatu di l'[[Univirsitati di li studi di Palermu]] ]]
* '''[[Univirsitati di li studi di Palermu]]''', funnata nta lu [[1805]], cu oltri 62 mila iscritta, eni una di li cchiu ranni univirsitati taliani e cumprenni li siguenti facultati:
** Scenzi dâ Furmazzioni
** Lettiri e Filusofia
** Lieggi
** Ngigniria
** Iconumia
** Scenzi Matimatichi Fisichi e Naturali
** Scenzi Pulitichi
** Architittura
** Miricina e Chiruggia
** Fammacia
** Aggraria
** Scenzi Mutorie
* '''[[LUMSA|LUMSA - Libbira Univirsitati Maria Santissima Assunta]]''' eni n'atineu privatu cu sedi principale a [[Roma]] e prisenti a Palermu cu li siguenti facultati:
** Scenzi dâ Furmazzioni
** Giurisprudenza
* '''[[Facultati Tiuloggica di Sicilia "San Giuvanni Ivangilista"|Facultati Tiuloggica di Sicilia San Giuvanni Ivangilista]]'''
* '''[[Cunsirbatoriu di Musica "Vincenzu Billini"|Cunsirbatoriu di Musica Vincenzu Billini]]'''
* '''[[Accademia ri Beddi Arti (Palermu)|Accademia di Beddi Arti ri Palermu]]'''
* '''[[Istitutu supiriori di giurnalismu (Palermo)|Istitutu Supiriori di Giurnalismu di Palermu]]
* '''[[Scola Nazziunale di Cinema]]''' - '''[[Centru Spirimentali di Cinematoggrafia]]''' (si sta rapiennu nu futuru)
=== Istituti ntirnazziunali pa diffusioni di la lingua e di la cultura ===
* '''[[Sucitati Danti Alighieri]]''' - [[Lingua taliana]]
* '''[[Goethe-Institut]]''' - [[Lingua tidesca]]
* '''[[Instituto Cervantes]]''' - [[Lingua spagnola]]
* '''[[Centre Culturel Français]]''' - [[Lingua francisi]]
=== Ricecca ===
* '''[[ISMETT|ISMETT - Istitutu Miditirraniu pi li Trapianti e Tirapii ccu Ghiauta Spicializzazioni]]'''
==== Strutturi di lu [[CNR|Cunsigghiu Nazziunali di li Ricerchi]] prisenti a Palermu ====
* '''[[Istitutu di biumidicina e d'immunologgia muleculari "Albertu Monroy"]]'''
* '''Articulazzioni tirrituriali di l'istitutu'''
** Istitutu di càrculu e rita cchiu gghiauti pristazziona
** Istitutu di sturi supra li sistema ntelliggenti pi l'autumazzioni
** Istitutu pi lu studiu di matiriala nanustrutturati
** Istitutu di ginetica viggitali
** Istitutu pi li ticnuloggii didattchi
** Istitutu di biufisica
== Monumenta ==
La citati di Palermu è china di monumenta di li diffirenti èbbichi e stili architittònichi. Li principali sunnu:
[[Mmàggini:Palermo palazzo normanni.jpg|thumb|right|Palazzu Riali]]
[[Mmàggini:Palermo-Zisa-bjs-1.jpg|thumb|right|Zisa]]
[[Mmàggini:Palermo BW 2012-10-09 12-04-52.jpg|thumb|right|Cattidrali]]
[[Mmàggini:Palermo-San-Giovanni-bjs-2.jpg|thumb|right|San Giuvanni di l'Erimiti]]
[[Mmàggini:Chiesa di San Cataldo in Palermo.jpg|thumb|right|San Cataldu]]
[[Mmàggini:Palermo-Teatro-Massimo-bjs2007-03.jpg|thumb|right|Tiatru Màssimu]]
[[Mmàggini:Palermo Teatro Politeama BW 2012-10-09 16-44-27.jpg|thumb|right|Tiatru Politeama]]
[[Mmàggini:Palermo_piazza_pretoria.jpg|thumb|right|Funtana Pritoria]]
[[Mmàggini:Palermo-Harbour-bjs-1.jpg|thumb|right|Portu]]
* Palazzi:
** [[Palazzu dî Nurmanni|Palazzu Riali]]
** [[Palazzu Valguarnera-Gangi]]
** [[Palazzu Mirtu]]
** [[palazzu Steri|Palazzu Chiaramunti-Steri]]
** [[Palazzu Sclàfani]]
** [[Palazzu di li Posti]]
* Musei:
** [[Palazzu Abatellis]]
** [[Museu di li Mariunetti]]
** [[Museu Archiulòggicu Riggiunali A. Salinas]]
* Casteddi:
** [[La Zisa]]
** [[La Cubba]]
* Chiesi:
** [[Cattidrali di Palermu|Cattidrali]]
** [[San Giuseppi dî Teatini]]
** [[Chiesa di Gesù (Palemmu)|Chiesa di Gesù]] a [[Casa Prufessa]]
** [[Chiesa di San Cataldu|San Cataldu]]
** [[La Marturana]]
** [[San Giuvanni di l'Erimiti]]
** [[La Maggiuni]]
** [[Chiesa di Santa Catarina|Santa Catarina]]
** [[San Franciscu d'Assisi]]
** [[Oratoriu di San Lorenzu]]
** [[Oratoriu dû Rosario di San Dumìnicu]]
** [[Santa Maria dû Spàsimu]]
** [[Sant’Austinu]]
* Tiatri:
** [[Tiatru Màssimu]]
** [[Tiatru Politeama]]
** [[Tiatru Biunnu]]
* Funtani:
** [[Funtana Pritoria]]
** [[Funtana dû Geniu]]
== Trasporti ==
=== Trasporti urbani ===
Lu trasportu urbanu è fattu dâ metropulitana e di l'[[autubussu|autubussi]].
==== Metropulitana ====
La [[Metropulitana di Palermu]], gistita di l'[[AMAT]] e di l'[[FS]], utilizza li binari dû passanti ferruviariu e havi dui lìnii.
** La '''lìnia A''' havi 14 stazzioni: ''Stazzioni Cintrali, Vespri-Policlìnicu, Palazzu Riali-Orleans, Notarbàrtulu, Francia, San Lorenzu-Colli, Cardillu-Zen, Tummasu Natali, Ìsula di li Fìmmini, Capaci, Capaci-Turru Ciachea, Carini, Pirainetu, Ariuportu Falcone-Borsellino''. Lu pruggettu pi l'ampliamentu dâ lìnia A, cumprenni la cutruzzioni di novi firmati: ''Ruccella, Brancacciu risidinziali, Guadagna, Palazzu di Giustizzia, Lolli, Lazziu-Ristivu, Belgiu, La Malfa, Sferracavaddu''. La lìnia A camina di li 4:45 nzinu a li 22:00 agghiri a l'Ariuportu, e di li 5,30 nzinu a li 23,00 ammeri la Stazzioni Cintrali, tutti li jorna dâ simana e fà menu cursi nnû fini simana. A la fini dî travagghi (ca foru accuminciati lu [[22 di frivaru]] [[2008]]) lu sirvizziu dê cursi addiventa ogni 5/10 minuti.
** La '''lìnia B''' havi 4 stazzioni (Notarbàrtulu, Mpiraturu Fidiricu, Fera, Giachery). Li travagghi pâ '''lìnia B''' ca foru appartati, privèdunu la rializzazzioni di 4 novi firmati: ''Portu, Politeama, Malaspina-Catania, Lazziu-Libbirtati''. La Lìnia B camina di li 6:40 nzinu a li 20:40, sulu nni li jorna firiali. A la fini dî travagghi lu trenu passa ogni 5 minuti.
==== Autubussi ====
Lu trasportu citatinu supr'â umma è fattu di l'[[AMAT]]. Li lìnii di l'[[autubussu|autubussi]] firrìanu pi tutta la citati e agghìcanu macari finu a nu pocu di cumuna cchiù vicini. L'urarî vannu di li 4:00 di matina nzinu a menzanotti. Li lìnii N1 e N2 sù lìnii nutturni e camìnanu di li 23.00 finu a li 4.00. Lu capu-lìnia s'attrova nnâ zona "Passu di Rìganu" . Chiossai di li autubussi tradizziunali, ci nni sù àutri n virsioni graputa, ca vènunu utilizzati ntâ [[stati]] pi cullicari lu centru a [[Munneddu]].
==== Trammi ====
Li lìnii dû [[trammi]] sunnu n custruzzioni e quannu finìsciunu li travagghi ci sù appoi dui capulìnii, unu nnâ zona Ruccedda e unu nnâ zona [[Brancacciu]], cursìi prutetti e 3 lìnii:
* La '''lìnia 1''' ca servi a cullicari la zona di [[Brancacciu]] câ [[Stazzioni di Palermu Cintrali|Stazzioni Cintrali]], cu nu passaggiu ogni 5 minuta.
* La '''linea 2''' ca veni a cullicari la [[Stazzioni di Palermu Notarbartolo|Stazzioni Notarbàrtulu]] câ zona di [[Burgu Novu (Palermu)|Borgu Novu]], cu passiggi ogni 10 minuta.
* La '''linea 3''' và a cullicari la [[Stazzioni di Palermu Notarbartolo|Stazzioni Notarbàrtulu]] a la zona di [[San Giuvanni Apòstulu (quarteri)|CEP San Giuvanni Apòstulu]] passannnu pô Cursu Calatafimi, cô passaggiu dû mezzu ogni 10/20 minuta.
==== Mitrupulitana leggia ====
Ha statu pruggittata la custruzzioni dâ mitrupulitana leggia supra umma cu menzi sinza piluta. Dui linii avrìanu a pàrtiri di la rutunna dâ strata Oreto supra [[Viale Regione Siciliana|strata Riggiuni Siciliana]] e avrìanu a agghicari n [[Munneddu]], cu pircursi diffirenti. Li treni avrìanu a passari unu pi 3 minuta e li stazziuni prividuti sunnu: Svincolo oreto; Oreto sud; Oreto nord; Piazza Giulio Cesare; Piazza Borsa; Teatro Massimo; Politeama; Archimede; Notarbartolo; Sciuti; Empedocle Restivo; Alcide De Gasperi ;Stadio; Libertà-Lazio; Via D'annunzio; Aldisio; Lanza Scalea; Villa adriana; ZEN San Filippo Neri; Tommaso Natale; Piano Verde; Partanna-Mondello.
==== Pisti ciclabbili ====
Sunnu prisenti dui pisti ciclàbbili di 7 chilometri: una passa allatu a lu mari e l'àutra purta di lu mari (zona portu) nzinu a la strata Riggiuni Siciliana.
=== Autustrati ===
La citati di Palermu è culliata, grazzi a la circunvaddazziuni o [[Viale della Regione Siciliana|strata Riggiuni Siciliana]] (cu 2 cursii pi sensu di marcia, cchiù li cursii d'emirgenzia), a 4 autustrati:
* '''[[Autustrata A19|A19]]''': cullìa Palermu cu [[Catania]], nun si paga, attravirsa arii cu picca abbitanti. Nnaugurata di l'[[ANAS]] ntô [[1975]], havi nu record: lu viaduttu cchiù longu d'Italia, ca va a sèrviri comu svinculu pi [[Enna]].
* '''[[Autustrata A20|A20]]''': cullìa Palermu cu [[Missina]], si paga, parziarmènti accabbata ntô [[2005]]. Ntô [[2006]] passaru di sta autustrata cchiù di 21 miliuna di autuveiculi.
* '''[[Autustrata A29|A29]]''': cullìa Palermu cu [[Mazara del Vallo]] n pruvincia di [[Trapani]], nun si paga. Manca di arii di sirvizziu.
* '''[[Autustrata A29|A29 dir]]''': na parti dâ [[A29]] cullìa Palermu cu [[Trapani]].
La pruvincia havi pruggittatu na nova tanginziali cchiù di fora rispittu a Palermu, ca avissi a cullìari li autustrati [[Nord]] cu chiddi a [[Sud]], jiennu di [[Villabbàti]] a l'[[Aeroporto di Palermo-Punta Raisi]].
[[Mmàggini:Palermo-Airport-bjs2007-01.jpg|thumb|200px|[[Aeroporto di Palermo-Punta Raisi]]]]
=== Ariuporti ===
* '''[[Ariuportu di Palermu-Punta Raisi]]''', lu nomu ufficiali ha statu canciatu n '''Aeroporto Falcone e Borsellino''': è lu nonu scalu talianu pi nùmmaru di passiggeri (4.511.000 ntô [[2007]]<ref>{{cita web|url=http://www.assaeroporti.it/fin.asp|titolo=Dati da Assaeroporti|accesso=}}</ref>), s'attrova a circa 35 km di Palermu ntâ dirizziuni [[Trapani]]. Ntô [[2008]] era ancora n fasi di allascamentu, pittantu avrìa a passari di 35.000 mq di spazzi pi li passiggeri di ora a 100.000 mq.
* '''[[Ariuportu di Palermu-Vuccadifarcu]]''': ex-ariuportu militari, ntô [[2005]] l'ariuportu addivintò civili. S'attrova dintra a la citati e è usatu pi vuli riggiunali.
=== Porti ===
[[Mmàggini:Porto acquasanta.jpg|thumb|250px|right|[[Porto dell'Acquasanta (Palermo)|Porto turistico dell'Acquasanta]]]]
* '''[[Porto di Palermo|Porto Civile]]''': è ntra li cchù granni porti dû [[Miditirraniu]] pi passiggeri e merci. Lu nùmmaru di passiggeri ntô [[2007]] fu di 2.400.000, cu nu ncrimentu dû 30% rispittu a lu annu [[2006]]. È lu sestu portu talianu pi trafficu di passiggeri nta li navi di crucera cu 470.000 passiggeri ntô [[2007]]<ref>{{cita web|url=http://www.ttgitalia.com/pagine/news_Il_porto_di_Palermo_chiuder%C3%A0_il_2007_con_2,4_milioni_di_pax.aspx?id_news=234328&idx=0&L=IT|titolo=Traffico Portuale di Palermo|accesso=}}</ref>.
* '''[[La Cala]]''': uno dei cchù vecchi porti attivi nnù munnu, fu fattu nnù [[VIII seculo a.C.]].
* '''[[Porto dell'Arenella (Palermo)|Arenella]]''': s'attrova sottu [[Monti Piddirino]], era un portu pi piscatura ora addivintò porto turistico.
* '''[[Porto di Sferracavallo|Sferracavallo]]''': è macari oggi un portu pi piscatura.
* '''[[Porto di Mondello|Mondello]]''': era un portu di piscatura ora è macari porto turistico
* '''[[Porto dell'Acquasanta (Palermo)|Acquasanta]]'''.
* '''[[Fossa del Gallo]]'''.
* '''[[Porto dell'Addaura]]'''.
* '''[[Porto di Sant'Erasmo (Palermo)|Sant'Erasmo]]'''.
* '''[[Porto della Bandita|Bandita]]'''.
=== Firruvìa ===
[[Mmàggini:StazioneFS Palermo.JPG|thumb|250px|right|[[Stazzioni di Palermu Cintrali|Stazziuni Cintrali]]]]
Li principali stazziuni di Palermu sunnu:
* '''[[Stazzioni di Palermu Cintrali|Stazziuni Cintrali]]''': custruita nta la fini dû [[XIX secolo]], a la fini dâ guerra munniali furu custruita àutri dui chiani cu stissu stili [[neoclassicismo|niuclassicu]] di la basi. Ntô stissu pirìudu furu costruiti li penzilini ncapu a li binari pi sustituìri dd'àutri distrutti duranti la guerra. Accamora ([[2009]]) havi 12 binari e dintra s'attruvanu putìi e lochi laschi pi pistiari.
* '''[[Stazzioni di Palermu Notarbartolo|Stazziuni Notarbartolo]]''': custruita ntî li [[anni 1970|anni '70]] pi sèrviri la nova zona Nord dâ citati. La furma è assai particulari picchì la struttura dâ stazziuni è ntû liveddu dâ strata, mentri li binari s'attruvanu cchiù sutta. Havi 7 binari. Dintra cci sunnu lochi pi pistiari e putìi vari. Ntô [[2008]] accuminzaru a travagghiari pi rènniri cchiù muderna la struttura e pi custruiri nu centru cummirciali.
* '''[[Stazzione di Palermo Lolli|Stazziuni Lolli]]''': fu costruita nta la fini dû [[XIX secolo]] grazzi la nizziativa di arcuni nòbbili di Palermu pi culliàrisi cu la zona di [[Trapani]] china di campi agriculi, ha stata chiusa ntâ mitati dû sèculu XX e accamora è abbannunata. Ha statu prisintatu nu chianu pi ricupirari lu mmùbbili, macari comu nova stazziuni o frimmata pi la futura mitrupulitana.
* '''[[Stazziuni Orleans]]''': costruita ntô [[2001]], s'attruva sutta a lu liveddu stratali. Utilizzata comu frimmata dâ mitrupulitana, è misa nnâ pusizzioni faurìuli a lu tràfficu dû travagghiu. Nfatti s'attruva casi appressu a l'[[Universitati di Palermu]], a lu [[Palazzo dei Normanni]] e a una di li cchiù mpurtanti chiazzi dâ citati [[Piazza Indipendenza (Palermo)|Chiazza Nnipinnenza]]).
== Sport ==
==== Palluni ====
* La principali squatra di càuciu è il<nowiki>'</nowiki>'''[[US Palermu|Palermo Football Club]]''', funnata comu sula squatra dâ citati ntô [[1898]] e funnata arreri ntô [[1987]], canusciuta comu '''Palermu''', li sò culura sunnu rusa e nìuru; joca ntâ [[Seria A]]. La squatra usa lu [[Stadiu La Favurita di Palermu|Stadiu Renzo Barbera]]. Àutri squatri, menu mpurtanti picchì jocanu n catigurii nfiriuri, sunnu: la '''[[Fincantieri Cauciu|Fincantieri]]''' e la '''[[Panormus Cauciu|Panormus]]'''.
* Dui mmeci li squatri di càuciu fimminili: li [[Aquile Palermo ACF]] e la [[Polisportiva Ludos Palermo]], ca jocanu ntâ [[Seria A2 (palluni fìmminili)|Seria A2]].
==== Cursi autumubbilistichi ====
* [[Targa Florio]]: arresta la cchiù antica cursa di machini dû munnu. Nzinu a li anni '70, cursa valida pi lu campiunatu munniali, doppu trasfurmata n rally di mpurtanza ntirnazziunali.
==== Ciclismu ====
* Ntô maju dû [[1930]] la sicunna tappa dû [[Giro d'Italia]] (''Firriata d'Italia'' n [[lingua siciliana|sicilianu]]) accabbò n Palermu.
* Lu [[12 di maiu]] [[1986]] la prima tappa dû Giro d'Italia (cronometru) fu n Palermu.
* Lu [[30 di maiu]] [[1993]] l'uttava tappa dû Giro d'Italia accabbò n Palermu.
* Lu [[10 di maiu]] [[2008]] di Palermu partìu lu Giro d'Italia.
==== Puggilatu ====
* [[Nino Castellini]] ha statu unu di li cchiù granni pùggili dâ boxe taliana e siciliana; a 25 anni era già campiuni talianu superwelter, avìa statu lu prutagunista n dui campiunati munniali ([[1970]] e [[1972]]) e avìa participatu a li [[Olimpiadi di Monaco]]. Murìu nnû ncidenti stratali ntâ [[A29|Palermo-Punta Raisi]] lu [[26 di austu]] dô [[1976]].
* [[Michele Orlando]], campiuni [[Europa|europeu]] [[2008]] di li pisi welter, è urigginariu dû quarteri [[Noce (quartiere)|Nuci]] e manteni àuta la tradizzioni puggilistica siciliana ntî ring d'Europa e di tuttu lu munnu.
==== Canoapòlu ====
* [[Ghisamestieri Palermo]], culura suciali jancu e blè. E' la sula squatra di la citati ca vincìu nu scudettu pi la vittoria dû campiunatu nazziunali ntô [[2000]], vincìu videmma dui Coppa Italia, ntô [[2004]] e ntô [[2005]]. Joca ntî la massima seri dû campiunatu nazziunali.
* [[C.N.Marina S.Nicola]], culura suciali jancu e azzurru. Joca ntâ massima seri dû campiunatu nazziunali.
* [[Società Canottieri Trinacria]], culura suciali giarnu e russu. Joca ntâ massima seri dû campiunatu nazziunali.
==== Àutri sport ====
'''Càuciu a 5'''
* [[Palermo Calcio a 5]]
{|style="width: 100%; align:top"
|-
|valign=top|
'''Pallacanestro maschili'''
* Pallacanestro Ares Palermo
'''Pallacanestro fimminili'''
* [[Verga Palermo]]
'''Pallavulu'''
* [[Iveco Palermo]]
* [[Pallavolo Palermo]]
'''Rugby'''
* [[A.S.D. Palermo Rugby 2005]]
* [[CUS Palermo|CUS Palermo Rugby]]
|valign=top|
'''Pallamano'''
* [[Pallamano CUS Palermo]]
'''Hockey n-lìnia'''
* [[A.S. Phoenix Palermo]]
'''Pallanotu'''
* [[Telimar Palermo]]
* [[Waterpolo Palermo]]
'''Baseball'''
* [[UISP Zisa Palermo]]
|valign=top|
'''Football miricanu'''
* [[Sharks Palermo]]
* [[Corsari Palermo]]
'''Canuttaggiu'''
* [[Società Canottieri Trinacria]]
'''Atlìtica'''
* [[CUS Palermo]]
'''Kung Fu'''
* [[My Gym Palermo]]
|}
== Tradizzioni ==
* 20 jinnaru, Festa liturgica di San Bastianu Martiri.
* 05 frivaru, Festa liturgica di Sant'Àgata, festa dâ santa compatrona.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 18 giugnu, Festa di San Calojru. Fisteggiamenti.
* 15 giugnettu, Fistinu di Santa Rusulia, festa liturgica e prucissiunali, sacra e prufana. 04 settèmmiru, acchianata ô santuariu di Munti Pellegrinu.
* Festa di Santa Ninfa ccû rapprisintazzioni sacra.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 50 - 51}}.</ref>
* Sittimana Santa e Casazze ducumentati.<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 155}}.</ref>
* Rapprisintazzioni storica.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 7 - 9}}.</ref>
== Giamillaggi ==
*[[Image:Flag of Tunisia.svg|20px|border]] '''[[Biserta]]''' - [[Tunisìa]]
*[[Image:Flag of the Democratic Republic of the Congo.svg|20px|border]] '''[[Bukavu]]''' - [[Ripùbbrica Dimucràtica dû Congu]]
*[[Image:Flag of China.svg|20px|border]] '''[[Chengdu]]''' - [[Cina]]
*[[Image:Flag of United States.svg|20px|border]] '''[[Miami]]''' - [[Stati Uniti di Mèrica]]
*[[Image:Flag of United States.svg|20px|border]] '''[[Monterey]]''' - [[Stati Uniti di Mèrica]]
*[[Image:Flag of Vietnam.svg|20px|border]] '''[[Hanoi]]''' - [[Vietnam]]
*[[Image:Flag of Poland.svg|20px|border]] '''[[Danzica]]''' - [[Pulonia]]
*[[Image:Flag of Palestine.svg|20px|border]] '''[[Khan Younis]]''' - [[Palestina]]
*[[Image:Flag of Canada.svg|20px|border]] '''[[Ottawa]]''' - [[Canadà]]
*[[Image:Flag of Colombia.svg|20px|border]] '''Palermo''' - [[Colombia]]
*[[Image:Flag of Italy.svg|20px|border]] '''[[Pistoia]]''' - [[Talia]]
*[[Image:Flag of Italy.svg|20px|border]] '''[[Sestu]]''' - [[Talia]]
*[[Image:Flag of Croatia.svg|20px|border]] '''[[Rijeka]]''' - [[Croazzia]]
*[[Image:Flag of Croatia.svg|20px|border]] '''[[Zagabria]]''' - [[Croazzia]]
*[[Drapeau de la France Montpellier (France) 2014]]
** [[Image:Flag of Russia.svg|20px|border]] '''[[Samara]]''' - [[Russia]]
*[[Image:Flag of Russia.svg|20px|border]] '''[[Yaroslavl]]''' - [[Russia]]
*[[Image:Flag of Cuba.svg|20px|border]] '''[[Santiago de Cuba]]''' - [[Cuba]]
*[[Image:Flag of Georgia.svg|20px|border]] '''[[Tbilisi]]''' - [[Giorgia]]
*[[Image:Flag of Romania.svg|20px|border]] '''[[Timişoara]]''' - [[Rumanìa]]
*[[Image:Flag of Lithuania.svg|20px|border]] '''[[Vilnius]]''' - [[Lituania]]
**
== Liami nterni ==
{|style="width: 100%; align:top"
|-
|valign=top|
Lòcura:
* [[La Favuruta]]
* [[Vucciria]]
|valign=top|
Pirsuni:
* [[Lista dî sìnnaci di Palermu]]
* [[Pio La Torre]]
* [[Simonetta Agnello Hornby]]
|valign=top|
Storia:
* [[Fistinu]]
|valign=top|
Giugrafia:
* [[Cumuni dâ pruvincia di Palermu]]
|valign=top|
Cultura:
*[[Palermu àrabbu-nurmanna e li cattidrali di Cefalù e Murriali]]
|}
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Noti ==
<references/>
== Pi sapìrinni chiossai ==
* [https://web.archive.org/web/20110226130511/http://www.comune.palermo.it/ Lu situ ufficiali dû cumuni]
{{commons|Category:Palermo}}
{{Pruvincia di Palermu}}
[[Catigurìa:Palermu| ]]
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Palermu]]
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:Cità custeri]]
29xwgbo79lrj47yw271tn3yxh5pcl26
Giorgia
0
1258
782261
772724
2026-05-25T14:58:17Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782261
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Flag of Georgia.svg|thumb|170px|La bannera dâ Giorgia]]
[[Mmàggini:Gg-map.png|thumb|300px|La tirritoriu dâ ripubbrica giorgiana.]]
La '''Giorgia''' è na ripùbbrica ex [[Unioni Sovietica|suviètica]] situata ntô [[Caucasu]] tra l'[[Europa]] e l'[[Asia]]. Veni limitata dâ [[Armenia]], la [[Russia]], la [[Turchia]] e l'[[Azzirbaiggian]]. E' nnipinnenti dû [[1991]].
== Giografìa ==
Mpurtanti citati sunnu: [[Tbilisi]] la capitali, [[Batumi]] ntâ riggiuni di l'[[Agiaria]].<br />
Ô 2008 la riggiuni di l'[[Abkazia]] è canciata 'n nazzioni nnipinenti e arricanusciuta da 8 mmèmira di Stati di l'[[ONU]], grazzi ppi na liggi di [[Russia]].
A nord, la Giorgia è limitata di la catina dû [[Caucasu]]; a est dî tirritori di l'[[Azzirbaiggian]], a sud di la [[Turchia]] e l'[[Armenia]], e a ovest dû [[Mari Nìuru]].
== Storia ==
{{Talìamacari|Rivutura giorgiana di Texel}}
== Pulitica ==
Dâ nnipinnenza dû [[1991]], la Giorgia havi avutu na storia abbastanza muvimintata. Lu riggimi puliticu havi statu tintatu di dittatura, ma li manifestazzioni havanu arrinisciutu a ivitari la diriva dittatoriali.
== Lu nnipinnentismu dî riggiuni giorgiani ==
Ntô [[1992]] l'[[Ossezzia dû sud]], filu russa, doppu affruntamenti militari agghicau a na speci di nnipinnenza dâ Giorgia, puru senza èssiri ricanusciuta comu statu nnipinnenti di nudda nazzioni dû munnu.<br />
Nti riggiuni di l'[[Abkazia]], nta la parti nord dû [[Mari Nìuru]] ô cunfini cu la [[Russia]], e in cchiù nica misura di l'[[Agiaria]], nta la parti sud dû [[Mari Nìuru]] ô confini cu la [[Turchia]] riclamanu la ndipinnenza dû restu di la Giorgia.
== Pirsunaggi famusi ==
* [[Giuseppi Stalin]]
== Lijami di fora ==
* [https://web.archive.org/web/20060414075717/http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/gg.html CIA World Factbook]
* [http://www.parliament.ge Parlamentu dâ Giorgia]
* [https://web.archive.org/web/20110927175035/http://www.visitgeorgia.ge/English/Information/General_information.htm ''Visit Georgia'' Aginzia turistica]
* [http://www.tedsnet.de Tedsnet.de - Foto, Giografìa, Carti, Cultura]
* [https://web.archive.org/web/20071001005635/http://www.world-gazetteer.com/s/p_ge.htm Carti dî cità]
* [http://www.nacic.org Mesothelioma ntâ Giorgia]
* [http://www.marxist.com/Asia/georgia_letter.html La rivuluzzioni dô 2003 cuntata di nu studenti]
* [http://www.eurasianet.org/resource/georgia/index.shtml Giorgia supra Eurasianet]
* [https://web.archive.org/web/20051028072226/http://rustaveli.tripod.com/cgi-bin/geoiran.htm Storia dî relazzioni Giorgia-Iran]
* [http://www.caucaz.com/home_uk Caucaz.com : Settimanali Giorgianu di nutizzî]
* [http://www.geotc.net/: Cultura Giorgiana, iconi, Tbilisi]
* [http://www.allgeo.org Full information about (country) Georgia] (english, german, russian, georgian)
{{Europa}}
{{Asia}}
[[Catigurìa:Asia cintrali]]
[[Catigurìa:Giorgia| ]]
5izt6kmfgq74itvoy68l05vfs4f75j8
Panda gicanti
0
1343
782260
771613
2026-05-25T14:58:13Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782260
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox
| color = pink
| name = Panda gicanti
| fossil_range = [[Eocene]] - Ricenti
| image = Panda closeup.jpg
| image_caption = Un panda gicanti maturu
| regnum = [[Animalia]]
| phylum = [[Chordata]]
| classis = [[Mammalia]]
| ordo = [[Carnivora]]
| subordo = [[Fissipedia]]
| superfamilia = [[Caniformia]]
| familia = [[Ursidae]]
| genus = '''''Ailuropoda'''''
| species = '''''melanoleuca''''''
| binomial name = Ailuropoda melanoleuca
|-
}}[[File:Pandas playing 640x480.ogv|thumb|panda gicanti]]
Lu '''panda gicanti''' ([[Lingua cinisa|cinisi]]: 熊貓; '''pinyin''': xióng māo), '' Ailuropoda melanoleuca '' ("pedi di jattu iancu e niuru"), è nu [[mammifiri|mammifiru]] oggi usuarmenti crassificatu ntâ famigghia [[Ursidae]], ([[ursu]]), chi è ndìgginu di la [[Cina]] cintrali. Lu panda gicanti àbbita ntê riggiuni muntagnusi, comu lu [[Sichuan]] e lu [[Tibet]]. Versu l'ùrtima mità dû [[seculu XX]], lu '''panda''' addivintò comu lu stemma di la Cina, e ora veni misu nnî sordi d'oru cinisi.
Lu nomu cinisi voli diri "[[ursu]]-[[jattu]]", e si pò lèggiri puru arriversa e signìfica la stissa cosa. Prima si canuscia comu l’ursu stampiatu (Ailuropus melamoleucus).
Macari si veni classificatu carnìvuru (l'order [[carnivora]]), la sò dieta è supratuttu erbìvura; nfatti, iddu campa quasi cumpritamenti chî pàmpini di [[bambù]]. Tecnicamenti, comu tanti armali, màncianu ogni cosa e sunnu [[unnivuri]], pirchì si sapi ca li '''panda''' mancianu [[ova]] e puru [[mischigliuni]] chî pàmpini di bambù. Chisti nfatti sunnu funti nicissari di [[prutiini]]. Li sò aricchi si mòvunu quannu avveni la masticazzioni.
Iddu è luntanamenti mparintatu cu lu [[panda russu]] e lu nomu cumuni pari ca vinissi dû fattu ca tutti dui mancianu pàmpini di bambù. Nzinu a quannu lu sò parintatu cu lu panda russu fu scuprutu nta lu 1901, lu panda gianti era canusciutu comu l’ ursu culuratu. Pi dicini d’anni la classificazzioni scintìfica di lu panda, sia comu panda gicanti ca comu panda russu, appi li stissi carattirìstichi di l’ursi e di li [[fassi]] amiricani (la famigghia [[Procyonidae]]). Cumunqui, esami ginètici rivilaru ca li panda gicanti sunnu veri ursi e fannu parti di la famìgghia di l’Ursidae. Lu sò parenti cchiù vicinu è l’[[ursu cu l’ucchiali]] di lu Sud America. Nun cci sunnu ancora accordi pricisi si lu panda russu apparteni a la famigghia di l’Ursidae o a chidda di li fassi amiricani, ''Procyonide''.
Li panda gianti sunnu na speci ‘n pirìculu di stinzioni, minazzati cuntinuamenti di la pèrdita di tirritoriu e di viggitazzioni adatta a iddi e di na nàscita assai vascia, sia a lu statu sirvaggiu ca ntê iardini zuulòggichi. Si cridi ca circa 1.600 asimplari asìstinu ancora ntâ natura.<br /> Lu panda gicanti è lu sìmmulu dû [[World Wildlife Fund]] (WWF), na sucità di prisirvazzioni.
[[File:Lightmatter panda.jpg|thumb|left|275px|Un panda gicanti ô Zoo di San Diego.]]
La panda gicanti havi na [[zampa]] stramma, cu nu [[idituni]] e cincu idita; ssu "idituni" nfatti è l’ossu di lu pusu mudificatu .
Lu panda gicanti vinni canusciutu di prima nta l’uccidenti, dû missiunariu francisi [[Armand David]] ([[1826]]-[[1900]]) ntô [[1869]]. <br />
Lu panda gicanti cci ha piaciutu sempri ô pubbricu, forsi picchi st’armali havi n’assumigghianza a l’ursiceddi giucàttuli, ca piàcinu tantu a la genti. Lu fattu ca è sempri pitturatu curcatu pacificamenti manciannu bambù, cuntrariamenti a èssiri cacciatu comu tutti l’autri armali sarvaggi, fa na mprissioni comu di na mmàggini di nuccenza.
Nta l’anni ’70, prèstiti di panda gicanti a la Mèrica e a lu Giappuni fìciru parti di na diplumazzia mpurtanti tra ssi paisi e la Cina e accussì accuminzaru certi scanci curturali tra la Cina e l’uccidenti. Versu lu 1984, cumunqui, li panda nun foru cchiù usati comu uggettu di diplumazzî. Nveci la Cina accuminzò a uffriri li panda 'n prèstitu ppi 10 anni a àutri nazzioni e lu tèrmini cumuni di ssu prèstitu e lu pacamentu nzinu a nu miliuni di dollari l’annu e lu pattu ca tutti l’ursiceddi chi nàscinu mentri lu panda s'attrova ‘n prèstitu, sunnu pruprità di la Cina.
<br />
<br />
<br />
<br />
== Lijami di zoo ==
* [https://web.archive.org/web/20160818212820/http://nationalzoo.si.edu/Animals/GiantPandas/ National Zoo]
* [https://web.archive.org/web/20050207015858/http://www.zooatlanta.org/site/the_animals/giant_panda_info.html Zoo Atlanta]
* [http://www.sandiegozoo.org/pandas/ San Diego Zoo]
* [https://web.archive.org/web/20050215073905/http://www.memphiszoo.org/panda_cam.html Memphis Zoo]
* [https://web.archive.org/web/20050208031252/http://www.zoovienna.at/grosserpanda.html Tiergarten Schönbrunn] (Vienna)
* [https://web.archive.org/web/20050311031346/http://www.zoo-berlin.de/tiere/tier_prom_baobao.html Zoologischer Garten Berlin]
== Lijami di fora ==
* [https://web.archive.org/web/20050207082623/http://www.aza.org/ConScience/PandaPublicEye/ AZA Panda Conservation Plan]
* [http://giantpanda.htmlplanet.com/ Jeroen Jacobs Panda Fan Page]
* [http://lifechange.blogspot.com/2003/10/what-do-you-call-panda.html Alternative Names for Panda]
{{mammalia}}
[[Catigurìa:Mammìfiri]]
dpt4a1mzekns9p0rvv4g9jp8qxcpvij
Nuvèmmiru 2004
0
1402
782192
772941
2026-05-25T12:20:30Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782192
wikitext
text/x-wiki
{{2004}}
'''[[1 di nuvemmiru]], lunidìa '''
*[[Italia]]: Lu iucaturi di [[calciu (sport)|calciu]] [[italia|talianu]] [[Gianfranco Zola]] è statu numinatu ufficialmenti pû titulu [[MBE]] ([[Member of British Empire]]) pi meriti sportivi di la riggina [[Elisabetta II di Nghilterra]].
'''[[2 di nuvemmiru]], martidìa '''
*Pâ prima vota dûn misi a sta parti, la [[benzina]] scinni sutta quota 50 dollari ô barili ntê quotazzioni di [[Nova Iorca]], pusizziunannusi esattamenti 49,40 dollari.
'''[[3 nuvemmiru]], mercuridìa '''
*[[USA]]: Li network [[televisioni|televisivi]] di tutto lu munnu, l'agenzii di stampa e li siti [[internet]] didicati â nfurmazzioni rilanzano la nutizzia dâ rielizzioni di [[George W. Bush]] comu prisidenti dî Stati Uniti di Mirica, chi si pari oramai certu.
*[[Budapest]]: Lu primu ministru ungherisi Ferenc Gyurcsany havi annunziatu ca l'[[Ungheria]] ritira lu sò cuntingenti di 300 surdati di l'[[Iraq]] lu 31 marzu di l'annu prossimu.
'''[[4 di nuvemmiru]], jovidìa '''
*[[Francia]], [[Parigi]]: Li medici di l'ospidali unni lu leader palistinisi [[Yasser Arafat]] è ricupiratu cci hannu dichiaratu la morti cirvellu.
'''[[5 di nuvemmiru]], venniridìa '''
*[[Russia]], [[Mosca]]: Lu prisidenti russu, [[Vladimir Putin]], firmau lu [[Prutucollu di Kyotu]] supra li canciamenti climatici. La ratifica russa veni trasmissa quantu prima ê [[Nazzioni Uniti]], dipusitaria dû trattatu, finora suttascrittu di 126 paisi.
'''[[6 di nuvemmiru]], sabbatudìa '''
*[[USA]]: Li [[Nazzioni Uniti]] hannu cunvucatu na riunioni d'urgenza dû Consigghiu di Sicurezza pâ ripresa dâ guerra civili n [[Costa d'Avoriu]]. Ottu surdati [[Francia|francisi]] sunnu morti e nautri 23 sunnu rimasti firiti ntôn attaccu ariu di l'esircitu cuvirnativu avorianu contra arcuni postazzioni di ribelli a Bouake.
'''[[9 di nuvemmiru]], martidìa '''
*[[Iraq]]: li carri armati [[Stati Uniti|miricani]] trasinu ntâ cità di Falluja. Nni l'offinsiva tirrestri, li militari miricani hannu cunquistatu la [[stazzioni firruviaria]] doppu aviri pigghiatu sta mattina dui ponti supra l'Eufrati ritinuti stratigici e l'ospidali ginirali dâ cità.
'''[[11 di nuvemmiru]], jovidìa '''
*[[Francia]]: [[Yasser Arafat]] è mortu ê 3:30, doppu 15 iorna di agunia, nta l'ospidali militari a [[Parigi]]. (Liami: [http://www.ansa.it/main/notizie/ticker/2004-11-11_3200143.html ANSA] - TV - Internet)
*[[Palistina]] - L'elezzioni pâ prisidenza di l'[[Auturità Nazzionali Palistinisi]], doppu la morti dû leader [[Yasser Arafat]], si abbini lu prossimu [[9 innaru]].
'''[[13 di nuvemmiru]], sabbatudìa '''
*[[Milanu]]: Lu [[pubbricu ministeru]] milanisi Ilda Boccassini, ô termini dâ sua riquisituria nnô prucessu stralciu, havi richiestu oggi la cundanna dû [[prisidenti dû Cunsigghiu]] [[Silvio Berlusconi]] a ottu anni di richiusioni pi [[curruzzioni]]. - (Liami:[https://web.archive.org/web/20071018222731/http://www.reporterassociati.org/index.php?option=news&task=viewarticle&sid=4436] Reporter Associati/Reuters)
'''[[15 di nuvemmiru]], lunidìa '''
*[[Italia]], [[Roma]] - Armenu 100 mila pirsoni si hannu iti a Roma oggi pi prutistari contra la riforma n rigardu li scoli suggiritu dû ministru dâ [[Pubblica Struzzioni]] [[Letizia Brichetto Arnaboldi Moratti|Moratti]]. (Liami: [http://www.ansa.it/main/notizie/fdg/200411151232174679/200411151232174679.html])
'''[[17 di nuvemmiru]], mercuridìa '''
*[[Roma]]: lu [[Senatu]] havi appruvatu la proposta di stituzzioni di na cummissioni parlamintari di nchiesta supra li casi di morti e di gravi malattii chi hannu culpitu li pirsunali militari taliani mpiegati nnê missioni ntirnazziunali di paci. (Liami:[http://www.radiopopolare.it RP])
'''[[19 di nuvemmiru]], venniridìa '''
*[[Santiagu dû Cili|Santiagu]], [[Cili]]: cci sta succidennu dui manifistazzioni, una auturizzata, l'autra pi prutistari contra lu ncontru dâ Cumunità econumica Asia-Pacifico (Apec) e contra la prisenza ntô paisi dû prisidenti miricanu [[George W. Bush]]. (Liami: [http://www.tio.ch/common_includes/pagine_comuni/articolo_interna.asp?idarticolo=187907&idtipo=2] [http://www.radiopopolare.it])
'''[[20 di nuvemmiru]], sabbatudìa '''
*[[Foggia]], [[Italia]]: Ottu persuni sunnu morti e sei hannu rimasti firiti a causa dû scoppiu di na bumma di [[gas]] ntôn cumplessu risidinziali dû centru cittadinu. (Liami: [https://web.archive.org/web/20041206180457/http://news2000.libero.it/index_news.jhtml?id=6213046 Adnkronos])
'''[[22 di nuvemmiru]], lunidìa '''
*[[Bruxelles]] - L'[[Unioni Europea]] riteni chi l'elezzioni prisidinziali di aieri n [[Ucraina]] nun rispettinu li standard ntirnazziunali e pichissu rividinu prucessi e risultati. (Liami: [https://web.archive.org/web/20050421160521/http://www.agi.it/news.pl?doc=200411221618-1154-RT1-CRO-0-NF20&page=0&id=agionline.europa])
'''[[24 di nuvemmiru]], mercuridìa '''
*[[Italia]]: Ê 23:59 na forti scossa di [[tirrimotu]] (5,2 dâ [[scala Richter]]) veni avvirtita ntô nord d'Italia. L'epicentru è stato isulatu vicinu lu [[Lagu di Garda]].
*[[Ucraina]]: Crisci la tensioni doppo l'esitu (cuntistatu) dû balluttaggiu pi l'elezzioni di duminica chi havi vistu vinciri [[Viktor Yanukovich]]. Mentri a [[Kiev]] fannu l manifistazzioni di chiazza (e è statu annunziato nu sciopiru ginirali).
'''[[25 di nuvemmiru]], jovidìa '''
*[[Italia]]: Na nova scossa di [[tirrimoti]], doppo chidda di stanotti nnâ zona del [[lagu di Garda]], è stata riggistrata stamatina a l'uri 7:21 cu epicentru ntô [[mari Adriaticu]], tra li costi di l'[[Abruzzu]] e dâ [[Dalmazia]]. La ntinsità dû finominu sismicu è stata di [[magnitudu]] 4,8. (Liami: [http://www.ansa.it/main/notizie/ticker/2004-11-25_3329251.html Agenzia ANSA])
'''[[29 di nuvemmiru]], lunidìa '''
*[[Cina]] - A 24 uri doppu l'esplusioni n una miniera di [[carbuni]] nnâ Cina cintrali, il nummiru di vittimi resta a 25 morti e 141 ntrappulati. (Liami: [http://www.swissinfo.org/sit/Swissinfo.html?siteSect=143&sid=5369885])
'''[[30 di nuvemmiru]] '''
{{2004}}
[[Catigurìa:Nutizzî]]
1mv0tf9alhh9lodqeuxpb9hn2q7a1bf
Laos
0
1433
782187
776019
2026-05-25T12:20:10Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782187
wikitext
text/x-wiki
{| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=300 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;"
|+<big>'''ສາທາລະນະລັດປະຊາທິປະໄຕ<br />ປະຊາຊົນລາວ<br />Sathalanalat Paxathipatai Paxaxon Lao'''</big>
|-
| style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" |
{| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0"
| align="center" width="135px" | [[File:Laos-Bandiera.png|125px|]]
| align="center" width="135px" rowspan="2" height="120px" | [[File:115px-Laos-Stemma.png]]
|-
| align="center" width="135px" | ([[Bannera dû Laos]])
|}
|-
| align="center" colspan=2 | <small>''[[Motto]]: Paci, Ndipinnenza, Democrazzia, Unità e Pruspirità''</small>
|-
| align=center colspan=2 style="background: #ffffff;" | [[File:LocationLaos.png]]
|-
| '''[[Linga ufficiali]]'''
| [[Lingua laota|Laotu]]
|-
| '''[[Capitali]]'''
| [[Vientiane]]
|-
| '''Prisidenti dû Laos'''
| [[Khamtai Siphandon]]
|-
| '''Primu ministru'''
| [[Boungnang Vorachith]]
|-
| '''[[Area]]'''<br /> - Total <br /> - % water
| <br /> 236,800 [[chilumitri quadrati|km²]] <br /> 2%
|-
| '''[[Pupulazzioni]]'''
<br /> - Total ([[2002]])
<br /> - Dinsità]]
|
<br /> 5,635,967
<br /> 24/km²
|-
| '''[[Ndipinnenza]]'''
<br /> - Date
| Dâ [[Francia]]
<br />[[19 Giugnettu]], [[1949]]
|-
| '''[[Sordi]]'''
| [[Kip]]
|-
| '''[[Zona d'urata]]'''
| [[UTC]] +7
|-
| '''[[Innu nazziunali]]'''
| [[Pheng Xat Lao]]
|-
| '''[[Internet TLD]]'''
| [[.la]]
|-
| '''[[Lista di calling code|Calling Code]]'''
| 856
|}
La '''Ripubblica Democratica dû Populu Laotu''' o accurzata, '''Laos''', è un paisi situatu ntô sud-est d'[[Asia]]. La capitali è [[Vientiane]].
== Giografìa ==
Laos nun havi nenti costa. Veni limitatu dâ [[Burma]] e la [[Cina]] ô nord-ovest, [[Vietnam]] a l'est, la [[Cambodia]] ô sud, e [[Tailanda]] a l'ovest. Lu [[Ciumi Mekong]] forma na parti granni dî cunfini cu Tailanda. Cû Ciumi Mekong Laos veni cunnuttatu cû [[Mari Pacificu]].
[[File:300px-Laos-Mappa.png|225px|left]]
== Storia ==
Laos era na culunnia dâ [[Francia]] nzinu ô [[1949]]. Doppu st'annu, addiventa lu '''Regnu di Laos'''. Ma abbini na guerra nterna ntô [[1975]] e addiventa na ripubblica cuvirnata dî [[cummunismu|cummunisti]].
== Culturali ==
La lingua ufficiali è lu [[Lingua laota|Laotu]], na lingua chi apparteni cû gruppu di [[lingui Tai]]. La maggioranza dâ [[Lao|genti Laota]] seguinu [[buddismu]] comu la sò riliggiuni. 'N termini d'agricultura, la chianta cchiù cumuni è [[risu]].
== Liami esterni e rifirmenti ==
* La traduzzioni origginariamenti era dâ virsioni di [[:simple:Laos]] e lu taulu veni di [[:en:Laos]].
* [http://www.laopdr.com Laos' Portal] - Indici di siti Laoti
* [https://web.archive.org/web/20040202005604/http://mekongcenter.com/home.htm Mekong Center] - Situ di turismu ufficiali
* [http://www.laoconnection.com/ Laoconnection.com] - lu paisi, la cultura, la lingua, ecc.
{{Asia}}
{{ASEAN}}
[[Catigurìa:Asia dû Sud-est]]
cdu66gd2k1me6i701yk4x0r675hjp5d
Australia
0
1499
782203
777550
2026-05-25T12:23:43Z
GiovanniPen
22308
nazziuni fix typo
782203
wikitext
text/x-wiki
{| bgcolor=#FFFFCC border=1 cellspacing=2 cellspacing=0 align=right |
|+<span style="font-size:large;">'''Australia'''</span>
|-
| style=background:#DBEDF0; align=center colspan=2 |
{| border=0 cellpadding=2 cellspacing=0 |
|-
| align=center width=140px |
[[File:Flag of Australia.svg|165px]]
| align=center width=140px |
[[File:Coat of arms of the Commonwealth of Australia.svg|125px]]
|-
| align=center width=140px |
([[Bannera di l'Australia]])
| align=center width=140px |
([[Stemma di l'Australia]])
|}
|-
| align=center colspan=2 |
'''[[Muttu]]:''' '' ''
|-
| align=center colspan=2 |
[[File:Australia-Mappa.png|250px|Lucalizzazzioni]]
|-
|'''Dinuminazziuni ufficiali:'''
|'''Commonwealth of Australia'''
|-
|'''[[Innu nazziunali]]:'''
|''Advance Australia Fair''
|-
|'''[[Lingua (idioma)|Lingua]] ufficiali:'''
|[[ngrisi]]
|-
|'''[[Capitali]]:'''
|[[Canberra]] (339.000 ntô [[2001]])
|-
|'''Forma di [[cuvernu]]:'''
|[[Munarchia custituzziunali]]
|-
|'''Attuali [[capu di statu]]:'''
|[[Carlu III dû Regnu Unitu]]
|-
|'''Attuali [[Straticotu-Ginirali]]:'''
|[[Peter Cosgrove]]
|-
|'''Attuali [[primu ministru]]:'''
|[[Malcolm Turnbull]]
|-
|'''[[Cuntinenti]]:'''
|[[Oceania]] (o [[Australasia]])
|-
|'''Superficî:<br /> - Tutali <br /> - % acqua'''
|<br />7.686.850 km²<br />1%
|-
|'''Abittanti (ô [[2023]]):'''
|26.745.900 ntô
|-
|'''Dinsità:'''
|3.5 ab./km²
|-
|'''[[Ndipinnenza]]:'''
|[[1 innaru]] [[1901]]
|-
|'''[[Valuta]]:'''
| [[Dollaru (Australianu)|Dollaru]]
|-
|'''[[Fusu urariu]]:'''
|[[UTC]] +8 e +10
|-
|'''[[TLD]]:'''
|.au
|-
|'''[[Prifissu telefonicu]]:'''
| +61
|-
|'''Membru [[ONU]]'''
|dû [[1945]]
|-
|'''Membru [[Commonwealth]]'''
|dû [[1947]]
|-
|}
'''Australia''' (magara ditta ''America Longa'') è sia lu nomu dû cchiù nicu dî [[cuntinenti]], sia la forma accurzata e cumunimenti usata di ''Commonwealth of Australia'', la nazziuni principali dû dittu cuntinenti.
Lu '''Commonwealth of Australia''' è la sesta nazziuni dû munnu 'n tèrmini di grannizza, l'ùnica chi accupa nu nteru cuntinenti e la cchiù granni di l'[[Australasia]]. Essennu n'[[ìsula]], nun havi li cunfini cu àutri nazziuni. Chiddi cchiù vicini cumprènninu la [[Nova Zilanna]] ô sud-est; e l'[[Indunesia]], [[Papua Nova Guinea]] e [[Timor Orientali]] ô nord. Lu nomu 'Australia' diriva dâ frasi [[Lingua latina|latina]] ''terra australis incognita'', e signìfica quindi "miridiunali".
== Storia ==
L'Australia è stata abbitata di ntra 42.000 - 48.000 anni, quannu li proginitura di l'attuali [[aborigini australiani]] arrivaru via lu sud-est d'[[Asia]]. La terra nun vinni scuperta dî Europei nzinu lu [[sèculu XVII]], quannu fu avvistata e visitata di quarchi spidizzioni. Li dui terzi orientali dû cuntinenti vìnniru riclamati dû [[Regnu Unitu]] ntô [[1770]], e li primi culonî nta [[New South Wales]] vìnniru criati lu [[26 di jinnaru]] dû [[1788]] comu [[culonia pinali]] britànnica. Lu restu fu riclamatu dû Regnu Unitu ntô [[1829]]. La maggiuranza dî stati chi cchiù tardu si fidiraru furmannu l'Australia nun èranu culonî pinali.
Lu [[1 di jinnaru]] dû [[1901]], nascìu lu [[Commonwealth]], o [[fidirazzioni]] d'Australia, comu [[duminiu]] dû [[Mpiru britànnicu]]. L'Australia era oramai ndipinnenti, puru siddu li ùrtimi liami ligali cû Regnu Unitu nun foru tagghiati nzinu lu [[1986]]. L'Australia è na [[munarchìa custituzzionali]], cu [[Elisabetta II dû Regnu Unitu]] rignanti comu 'Rigina d'Australia'. Ntô [[1999]] si tinni un [[rifirennu]] pi fari un canciamentu custituzziunali e trasfurmari l'Australia nta na [[ripùbbrica]], cûn prisidenti numinatu pi sustituiri la Rigina comu capu dû statu, ma lu risultatu fu negativu.
== Pulìtica ==
''Artìculu principali:'' [[Pulìtica Australiana]]
Lu ''Commonwealth of Australia'' è na munarchìa custituzziunali: la Rigina d'Australia è lu capu di statu ufficiali ed è rapprisintata dûn Straticotu-Ginirali. Praticamenti, lu rolu dâ Curuna (e quindi dû Straticotu-Ginirali) è largamenti cirimuniali. La putenza asicutiva, tiuricamenti rapprisintata dâ Curuna, veni asircitata di na curia guidata dû primu ministru.
Lu primu ministru è quasi sempri lu capu dû partitu di maggiuranza nnâ Casa dî Rapprisintanti, la càmera vascia (cu 150 seggi) dû parlamentu bicamirali. La càmera àuta (76 seggi) è lu Sinatu, nnô quali ogni statu è rapprisintatu di 12 senaturi, ndipinnentamenti dâ sò pupulazzioni, e ogni tirritoriu di dui. L'alizzioni di tutti dui cameri si tèeninu ogni tri anni, tipicamenti cu mità dû sinatu liggìbili pâ rializzioni.
== Stati e tirritorî ==
[[File:260px-Austmap.png|thumb|right|350px|Mappa di l'Australia chî citati principali]]
L'Australia è spartuta ntra sei stati e diversi tirritorî. Li stati sunnu: [[New South Wales]], [[Queensland]], [[South Australia]] (miridiunali, [[Tasmania]], [[Victoria]] e [[Western Australia]] (occidintali); li tirritorî sunnu: l'[[Australian Capital Territory]] (lu tirritoriu dâ capitali) e lu [[Northern Territory]] (dû nord).
L'Australia havi puru un tirritoriu minuri nternu, [[Jervis Bay Territory]] (na basi navali ntô New South Wales), diversi tirritorî esterni abbitati [[Isula Norfolk]], [[Isula Christmas]], [[Isuli Cocos]] e varî tirritorî esterni 'n larga parti disabbitati: Tirritoriu dî [[Isuli dû Mari dî Curalli]], [[Isuli Heard e McDonald]], [[Isuli Ashmore e Cariter]] e lu [[Tirritoriu Australianu Antarticu]].
L'Australian Capital Territory fu criatu ntô locu scetu pâ capitali [[Canberra]]. Canberra fu funnata comu cumprumissioni tra li dui principali cità, [[Melbourne]] e [[Sydney]].
== Giografìa ==
[[File:260px-Clim_map_kpngrp.jpg|400px|sinistra]]
La maggiuranza dû tirritoriu australianu è [[sdisertu]] o semi-sdisertu. Lu 40% dâ superficî è accupunatu di duni di rina. Sulu l'agnuni ntô sud-est e sud-ovest hannu un [[clima timpiratu]] e un turrenu tanticchia fèrtili. La parti dû nord havi un [[clima trupicali]]. Lu [[Great Barrier Reef]], è la cchiù granni barrera curallina dû munnu e si trova vicinu la costa nord-est. [[Uluru]], nta l'Australia cintrali, è lu cchiù granni [[monolitu]] dû munnu.
{{Nota
|titolo=Granni barriera curaddina
|contenuto=[[File:GreatBarrierReef-EO.JPG|250px|thumbnail|centro|La Granni Barriera Curaddina]]
Unu dî "munumenti" di l'Australia, la [[Granni Barriera Curaddina]] è la cchiù granni furmazzioni di [[curaddu]] dû munnu. Si stenni srotola allatu â costa urientali dû [[Queensland]] p'armenu 2.000 km, custituennu na barriera naturali di nu valuri naturalisticu senza paru.
}}
== Flora e Fauna ==
''Artìculi principali:'' [[Flora Australiana]], [[Fauna Australiana]]
Puru si na granni parti dû cuntinenti e sdisertu o semi-sdisertu, nunnimenu l'Australia cumprenni diversi tipi di [[abbitata]], dî muntagni accupunati di nivi ê [[boschi trupicali]]. A causa di la elevata età dû cuntinenti, dû clima assai variàbbuli e di lu so antichìssimo isulamentu geogràficu, la major parti di li specî animali e vegetali australiani sunnu ùnichi.
== Econumia ==
''Artìculu principali:'' [[Econumia Australiana]]
L'Australia havi na pròspira econumìa mista di tipa occidintali, cûn rèdditu pi capita ô liveddu dî quattru econumìi duminanti di l'Europa occidintali. Nni l'ùrtimi anni l'econumìa australiana havi affruntatu la crisi glubbali cu na crìscita custanti. La pruduzzioni criscenti di l'econumìa dumèstica havi cuntrastatu â situazzioni glubbali. L'enfasi australiana suprî riformi è nautruo fatturi chi susteni la sò forza ecunòmica.
== Pupulazzioni ==
''Artìculu principali:'' [[Pupulazzioni australiana]]
La maggiuranza dâ pupulazzioni australiana discenni d'immigranti dû [[sèculu XIX]] e dû [[sèculu XX]], di prima, principalmenti dû [[Regnu Unitu]] e di l'[[Irlanda]] ma succissivamenti puru d'àutri nazziuni, suprattuttu [[Italia]], [[Grecia]] e cchiù ricentimenti, nazziuni [[Asia]]tichi. Li discinnenti dâ pupulazzioni urigginali, l'[[aborìggini australiani]], cumprènninu lu 2,2% dâ pupulazzioni (censimentu dû [[2001]]). Comu àutri nazziuni sviluppati, l'Australia havi na pupulazzioni chi si sta nvecchiannu, cu cchiù pensiunati e menu pirsuni in età travagghiativa.
Lu ngrisi è la lingua parrata nn'Australia, puru siddu arcuni dî cumunità aborigini mantèninu lu sò linguaggiu nativu, e un nùmmuru abbastanti granni d'immigrati di prima e secunna ginirazzioni sunnu bilingui. Spartu ca la nazziuni è ampiamenti seculari e sunnu picca li praticanti, tri quarti di l'australiani s'addicchiàranu cristiani, principalmenti [[Cresa cattolica|cattòlici]] o [[Cresa anglicana|anglicani]]. Vennu raticati puru diversi àutri riliggiuni.
''Viditi puru:'' [[Lista di cità australiani]]
== Cultura ==
{| class="wikitable"
|+ Festi
! Dati !! Name
|-
| [[1 di jinnaru]] || [[Capudannu]]
|-
| [[26 di jinnaru]] || Festa nazziunali australiana
|-
| [[Pasqua]] || [[Vènniri Santu]]
|-
| [[Pasqua]] || [[Sabbatu di Pasqua]] (eccettu [[Victoria]] e [[Australia Occidentali]])
|-
| [[Pasqua]] || [[Lùnniri di Pasqua]]
|-
| [[25 di aprili]] || [[Anzac Day]]
|-
| primu lùnniri doppu lu [[9 di giugnu]] || Cumpleannu dâ Reggina (eccettu [[Australia Occidentali]])
|-
| [[25 di dicèmmiru]] || [[Natali]]
|-
| [[26 di dicèmmiru]] || [[Santu Stèfanu]] (eccettu [[Australia Meridiunali]])
|}
== Viditi puru ==
* [[Cìnima australianu]]
* [[Mùsica australiana]]
* [[Festi pùbblichi australiani]]
* [[Mitoluggìa australiana]]
* [[Trascrizzioni dî lingui di l'aborìggini australiani]]
== Varî ==
* [[Australiani celibbri]]
* [[Banneri dî stati e tirritorî australiani]]
* [[Cummunicazzioni in Australia]]
* [[Trasporti in Australia]]
* [[Rilazzioni esterni di l'Australia]]
* [[Asercitu Australianu]]
* Lista di [[premî australiani]]
* [[Premiu Australianu di l'annu]]
* Lista dî [[primi ministri australiani]]
* L'[[Ìsuli di l'Australia]]
* [[Stati di l'Australia]]
== Rifirenzi ==
{| align="center" id="toc" cellspacing="0"
|- bgcolor="#ccccff"
| colspan="2" align="center" | '''[[Quistioni circa Australia]]'''
|-
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Storia di l'Australia|Storia]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[Timeline of Australian history|Timeline]] ([[Eureka Stockade]] | [[Constitutional history of Australia|Constitutional history]]) | [[Foreign relations of Australia|Foreign relations]] | [[Stamps and postal history of Australia|Postal history]]</small>
|-
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Geography of Australia|Geography]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[List of cities in Australia|Cities]] | [[List of islands of Australia|Islands]] | [[List of mountains in Australia|Mountains]] | [[List of regions in Australia|Regions]] | [[Protected areas of Australia|Protected areas]] | [[List of rivers of Australia|Rivers]] | [[Ecoregions of Australia|Ecoregions]]</small>
|- align="center"
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Politics of Australia|Politics]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[Australian Constitution|Constitution]] | [[List of political parties in Australia|Political parties]] ([[Liberal Party of Australia|Liberal]], [[Australian Labor Party|Labor]], [[National Party of Australia|National]], [[Australian Greens|Greens]]) | [[Elections in Australia|Elections]] | [[Australian States and Territories|States and Territories]] | [[Republicanism in Australia|Republicanism]] | [[Military of Australia|Military]]</small>
|- align="center"
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Culture of Australia|Culture]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[Australian English]] | [[Art of Australia|Art]] | [[Cinema of Australia|Cinema]] | [[Australian cuisine|Cuisine]] | [[Australian literature|Literature]] | [[Music of Australia|Music]] | [[Public holidays in Australia|Public holidays]] | [[Television in Australia|Television]] ([[Special Broadcasting Service|SBS]], [[Australian Broadcasting Corporation|ABC]])</small>
|- align="center"
| align="left" style="vertical-align: top;" | Other
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[List of Australians]] | [[Communications in Australia]] | [[Transportation in Australia]] | [[List of Australian Awards]] | [[Australian of the Year|Australian of the Year Award]] | [[Australia's Big Things]] | [[List of Australian companies]] | [[RACA]]</small>
|}
{{Oceania}}
[[Catigurìa:Australia]]
[[Catigurìa:Cuntinenti]]
[[Catigurìa:Giugrafìa]]
[[Catigurìa:nazziuni]]
[[Catigurìa:Oceania]]
r3g6lwluhjt41zw886srts5x6sdb459
782231
782203
2026-05-25T13:08:13Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782231
wikitext
text/x-wiki
{| bgcolor=#FFFFCC border=1 cellspacing=2 cellspacing=0 align=right |
|+<span style="font-size:large;">'''Australia'''</span>
|-
| style=background:#DBEDF0; align=center colspan=2 |
{| border=0 cellpadding=2 cellspacing=0 |
|-
| align=center width=140px |
[[File:Flag of Australia.svg|165px]]
| align=center width=140px |
[[File:Coat of arms of the Commonwealth of Australia.svg|125px]]
|-
| align=center width=140px |
([[Bannera di l'Australia]])
| align=center width=140px |
([[Stemma di l'Australia]])
|}
|-
| align=center colspan=2 |
'''[[Muttu]]:''' '' ''
|-
| align=center colspan=2 |
[[File:Australia-Mappa.png|250px|Lucalizzazzioni]]
|-
|'''Dinuminazzioni ufficiali:'''
|'''Commonwealth of Australia'''
|-
|'''[[Innu nazziunali]]:'''
|''Advance Australia Fair''
|-
|'''[[Lingua (idioma)|Lingua]] ufficiali:'''
|[[ngrisi]]
|-
|'''[[Capitali]]:'''
|[[Canberra]] (339.000 ntô [[2001]])
|-
|'''Forma di [[cuvernu]]:'''
|[[Munarchia custituzziunali]]
|-
|'''Attuali [[capu di statu]]:'''
|[[Carlu III dû Regnu Unitu]]
|-
|'''Attuali [[Straticotu-Ginirali]]:'''
|[[Peter Cosgrove]]
|-
|'''Attuali [[primu ministru]]:'''
|[[Malcolm Turnbull]]
|-
|'''[[Cuntinenti]]:'''
|[[Oceania]] (o [[Australasia]])
|-
|'''Superficî:<br /> - Tutali <br /> - % acqua'''
|<br />7.686.850 km²<br />1%
|-
|'''Abittanti (ô [[2023]]):'''
|26.745.900 ntô
|-
|'''Dinsità:'''
|3.5 ab./km²
|-
|'''[[Ndipinnenza]]:'''
|[[1 innaru]] [[1901]]
|-
|'''[[Valuta]]:'''
| [[Dollaru (Australianu)|Dollaru]]
|-
|'''[[Fusu urariu]]:'''
|[[UTC]] +8 e +10
|-
|'''[[TLD]]:'''
|.au
|-
|'''[[Prifissu telefonicu]]:'''
| +61
|-
|'''Membru [[ONU]]'''
|dû [[1945]]
|-
|'''Membru [[Commonwealth]]'''
|dû [[1947]]
|-
|}
'''Australia''' (magara ditta ''America Longa'') è sia lu nomu dû cchiù nicu dî [[cuntinenti]], sia la forma accurzata e cumunimenti usata di ''Commonwealth of Australia'', la nazzioni principali dû dittu cuntinenti.
Lu '''Commonwealth of Australia''' è la sesta nazzioni dû munnu 'n tèrmini di grannizza, l'ùnica chi accupa nu nteru cuntinenti e la cchiù granni di l'[[Australasia]]. Essennu n'[[ìsula]], nun havi li cunfini cu àutri nazzioni. Chiddi cchiù vicini cumprènninu la [[Nova Zilanna]] ô sud-est; e l'[[Indunesia]], [[Papua Nova Guinea]] e [[Timor Orientali]] ô nord. Lu nomu 'Australia' diriva dâ frasi [[Lingua latina|latina]] ''terra australis incognita'', e signìfica quindi "miridiunali".
== Storia ==
L'Australia è stata abbitata di ntra 42.000 - 48.000 anni, quannu li proginitura di l'attuali [[aborigini australiani]] arrivaru via lu sud-est d'[[Asia]]. La terra nun vinni scuperta dî Europei nzinu lu [[sèculu XVII]], quannu fu avvistata e visitata di quarchi spidizzioni. Li dui terzi orientali dû cuntinenti vìnniru riclamati dû [[Regnu Unitu]] ntô [[1770]], e li primi culonî nta [[New South Wales]] vìnniru criati lu [[26 di jinnaru]] dû [[1788]] comu [[culonia pinali]] britànnica. Lu restu fu riclamatu dû Regnu Unitu ntô [[1829]]. La maggiuranza dî stati chi cchiù tardu si fidiraru furmannu l'Australia nun èranu culonî pinali.
Lu [[1 di jinnaru]] dû [[1901]], nascìu lu [[Commonwealth]], o [[fidirazzioni]] d'Australia, comu [[duminiu]] dû [[Mpiru britànnicu]]. L'Australia era oramai ndipinnenti, puru siddu li ùrtimi liami ligali cû Regnu Unitu nun foru tagghiati nzinu lu [[1986]]. L'Australia è na [[munarchìa custituzzionali]], cu [[Elisabetta II dû Regnu Unitu]] rignanti comu 'Rigina d'Australia'. Ntô [[1999]] si tinni un [[rifirennu]] pi fari un canciamentu custituzziunali e trasfurmari l'Australia nta na [[ripùbbrica]], cûn prisidenti numinatu pi sustituiri la Rigina comu capu dû statu, ma lu risultatu fu negativu.
== Pulìtica ==
''Artìculu principali:'' [[Pulìtica Australiana]]
Lu ''Commonwealth of Australia'' è na munarchìa custituzziunali: la Rigina d'Australia è lu capu di statu ufficiali ed è rapprisintata dûn Straticotu-Ginirali. Praticamenti, lu rolu dâ Curuna (e quindi dû Straticotu-Ginirali) è largamenti cirimuniali. La putenza asicutiva, tiuricamenti rapprisintata dâ Curuna, veni asircitata di na curia guidata dû primu ministru.
Lu primu ministru è quasi sempri lu capu dû partitu di maggiuranza nnâ Casa dî Rapprisintanti, la càmera vascia (cu 150 seggi) dû parlamentu bicamirali. La càmera àuta (76 seggi) è lu Sinatu, nnô quali ogni statu è rapprisintatu di 12 senaturi, ndipinnentamenti dâ sò pupulazzioni, e ogni tirritoriu di dui. L'alizzioni di tutti dui cameri si tèeninu ogni tri anni, tipicamenti cu mità dû sinatu liggìbili pâ rializzioni.
== Stati e tirritorî ==
[[File:260px-Austmap.png|thumb|right|350px|Mappa di l'Australia chî citati principali]]
L'Australia è spartuta ntra sei stati e diversi tirritorî. Li stati sunnu: [[New South Wales]], [[Queensland]], [[South Australia]] (miridiunali, [[Tasmania]], [[Victoria]] e [[Western Australia]] (occidintali); li tirritorî sunnu: l'[[Australian Capital Territory]] (lu tirritoriu dâ capitali) e lu [[Northern Territory]] (dû nord).
L'Australia havi puru un tirritoriu minuri nternu, [[Jervis Bay Territory]] (na basi navali ntô New South Wales), diversi tirritorî esterni abbitati [[Isula Norfolk]], [[Isula Christmas]], [[Isuli Cocos]] e varî tirritorî esterni 'n larga parti disabbitati: Tirritoriu dî [[Isuli dû Mari dî Curalli]], [[Isuli Heard e McDonald]], [[Isuli Ashmore e Cariter]] e lu [[Tirritoriu Australianu Antarticu]].
L'Australian Capital Territory fu criatu ntô locu scetu pâ capitali [[Canberra]]. Canberra fu funnata comu cumprumissioni tra li dui principali cità, [[Melbourne]] e [[Sydney]].
== Giografìa ==
[[File:260px-Clim_map_kpngrp.jpg|400px|sinistra]]
La maggiuranza dû tirritoriu australianu è [[sdisertu]] o semi-sdisertu. Lu 40% dâ superficî è accupunatu di duni di rina. Sulu l'agnuni ntô sud-est e sud-ovest hannu un [[clima timpiratu]] e un turrenu tanticchia fèrtili. La parti dû nord havi un [[clima trupicali]]. Lu [[Great Barrier Reef]], è la cchiù granni barrera curallina dû munnu e si trova vicinu la costa nord-est. [[Uluru]], nta l'Australia cintrali, è lu cchiù granni [[monolitu]] dû munnu.
{{Nota
|titolo=Granni barriera curaddina
|contenuto=[[File:GreatBarrierReef-EO.JPG|250px|thumbnail|centro|La Granni Barriera Curaddina]]
Unu dî "munumenti" di l'Australia, la [[Granni Barriera Curaddina]] è la cchiù granni furmazzioni di [[curaddu]] dû munnu. Si stenni srotola allatu â costa urientali dû [[Queensland]] p'armenu 2.000 km, custituennu na barriera naturali di nu valuri naturalisticu senza paru.
}}
== Flora e Fauna ==
''Artìculi principali:'' [[Flora Australiana]], [[Fauna Australiana]]
Puru si na granni parti dû cuntinenti e sdisertu o semi-sdisertu, nunnimenu l'Australia cumprenni diversi tipi di [[abbitata]], dî muntagni accupunati di nivi ê [[boschi trupicali]]. A causa di la elevata età dû cuntinenti, dû clima assai variàbbuli e di lu so antichìssimo isulamentu geogràficu, la major parti di li specî animali e vegetali australiani sunnu ùnichi.
== Econumia ==
''Artìculu principali:'' [[Econumia Australiana]]
L'Australia havi na pròspira econumìa mista di tipa occidintali, cûn rèdditu pi capita ô liveddu dî quattru econumìi duminanti di l'Europa occidintali. Nni l'ùrtimi anni l'econumìa australiana havi affruntatu la crisi glubbali cu na crìscita custanti. La pruduzzioni criscenti di l'econumìa dumèstica havi cuntrastatu â situazzioni glubbali. L'enfasi australiana suprî riformi è nautruo fatturi chi susteni la sò forza ecunòmica.
== Pupulazzioni ==
''Artìculu principali:'' [[Pupulazzioni australiana]]
La maggiuranza dâ pupulazzioni australiana discenni d'immigranti dû [[sèculu XIX]] e dû [[sèculu XX]], di prima, principalmenti dû [[Regnu Unitu]] e di l'[[Irlanda]] ma succissivamenti puru d'àutri nazzioni, suprattuttu [[Italia]], [[Grecia]] e cchiù ricentimenti, nazzioni [[Asia]]tichi. Li discinnenti dâ pupulazzioni urigginali, l'[[aborìggini australiani]], cumprènninu lu 2,2% dâ pupulazzioni (censimentu dû [[2001]]). Comu àutri nazzioni sviluppati, l'Australia havi na pupulazzioni chi si sta nvecchiannu, cu cchiù pensiunati e menu pirsuni in età travagghiativa.
Lu ngrisi è la lingua parrata nn'Australia, puru siddu arcuni dî cumunità aborigini mantèninu lu sò linguaggiu nativu, e un nùmmuru abbastanti granni d'immigrati di prima e secunna ginirazzioni sunnu bilingui. Spartu ca la nazzioni è ampiamenti seculari e sunnu picca li praticanti, tri quarti di l'australiani s'addicchiàranu cristiani, principalmenti [[Cresa cattolica|cattòlici]] o [[Cresa anglicana|anglicani]]. Vennu raticati puru diversi àutri riliggiuni.
''Viditi puru:'' [[Lista di cità australiani]]
== Cultura ==
{| class="wikitable"
|+ Festi
! Dati !! Name
|-
| [[1 di jinnaru]] || [[Capudannu]]
|-
| [[26 di jinnaru]] || Festa nazziunali australiana
|-
| [[Pasqua]] || [[Vènniri Santu]]
|-
| [[Pasqua]] || [[Sabbatu di Pasqua]] (eccettu [[Victoria]] e [[Australia Occidentali]])
|-
| [[Pasqua]] || [[Lùnniri di Pasqua]]
|-
| [[25 di aprili]] || [[Anzac Day]]
|-
| primu lùnniri doppu lu [[9 di giugnu]] || Cumpleannu dâ Reggina (eccettu [[Australia Occidentali]])
|-
| [[25 di dicèmmiru]] || [[Natali]]
|-
| [[26 di dicèmmiru]] || [[Santu Stèfanu]] (eccettu [[Australia Meridiunali]])
|}
== Viditi puru ==
* [[Cìnima australianu]]
* [[Mùsica australiana]]
* [[Festi pùbblichi australiani]]
* [[Mitoluggìa australiana]]
* [[Trascrizzioni dî lingui di l'aborìggini australiani]]
== Varî ==
* [[Australiani celibbri]]
* [[Banneri dî stati e tirritorî australiani]]
* [[Cummunicazzioni in Australia]]
* [[Trasporti in Australia]]
* [[Rilazzioni esterni di l'Australia]]
* [[Asercitu Australianu]]
* Lista di [[premî australiani]]
* [[Premiu Australianu di l'annu]]
* Lista dî [[primi ministri australiani]]
* L'[[Ìsuli di l'Australia]]
* [[Stati di l'Australia]]
== Rifirenzi ==
{| align="center" id="toc" cellspacing="0"
|- bgcolor="#ccccff"
| colspan="2" align="center" | '''[[Quistioni circa Australia]]'''
|-
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Storia di l'Australia|Storia]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[Timeline of Australian history|Timeline]] ([[Eureka Stockade]] | [[Constitutional history of Australia|Constitutional history]]) | [[Foreign relations of Australia|Foreign relations]] | [[Stamps and postal history of Australia|Postal history]]</small>
|-
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Geography of Australia|Geography]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[List of cities in Australia|Cities]] | [[List of islands of Australia|Islands]] | [[List of mountains in Australia|Mountains]] | [[List of regions in Australia|Regions]] | [[Protected areas of Australia|Protected areas]] | [[List of rivers of Australia|Rivers]] | [[Ecoregions of Australia|Ecoregions]]</small>
|- align="center"
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Politics of Australia|Politics]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[Australian Constitution|Constitution]] | [[List of political parties in Australia|Political parties]] ([[Liberal Party of Australia|Liberal]], [[Australian Labor Party|Labor]], [[National Party of Australia|National]], [[Australian Greens|Greens]]) | [[Elections in Australia|Elections]] | [[Australian States and Territories|States and Territories]] | [[Republicanism in Australia|Republicanism]] | [[Military of Australia|Military]]</small>
|- align="center"
! align="left" style="vertical-align: top;" | [[Culture of Australia|Culture]]
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[Australian English]] | [[Art of Australia|Art]] | [[Cinema of Australia|Cinema]] | [[Australian cuisine|Cuisine]] | [[Australian literature|Literature]] | [[Music of Australia|Music]] | [[Public holidays in Australia|Public holidays]] | [[Television in Australia|Television]] ([[Special Broadcasting Service|SBS]], [[Australian Broadcasting Corporation|ABC]])</small>
|- align="center"
| align="left" style="vertical-align: top;" | Other
| align="left" style="vertical-align: top;" | <small>[[List of Australians]] | [[Communications in Australia]] | [[Transportation in Australia]] | [[List of Australian Awards]] | [[Australian of the Year|Australian of the Year Award]] | [[Australia's Big Things]] | [[List of Australian companies]] | [[RACA]]</small>
|}
{{Oceania}}
[[Catigurìa:Australia]]
[[Catigurìa:Cuntinenti]]
[[Catigurìa:Giugrafìa]]
[[Catigurìa:nazzioni]]
[[Catigurìa:Oceania]]
6v19i2zdhehj4f8nf9h1claddc8dv0q
26 di jinnaru
0
1546
782202
778743
2026-05-25T12:21:49Z
GiovanniPen
22308
782202
wikitext
text/x-wiki
{{Jinnaru}}
== Abbinimenti ==
{{...}}
== Nasciuti ==
* 1865 – [[Sabino Arana]], puliticu e nazziunalista bascu († 1903)
* 1880 – [[Douglas MacArthur]] († 1964)
* 1919 – [[Valentino Mazzola]] († 1949)
* 1925 – [[Paul Newman]], attura miricani († 2008)
* 1944 – [[Angela Davis]]
* 1960 – [[Delio Rossi]], allinaturi di palluni talianu attualmenti svinculatu
* 1963 – [[Luisa Rossi]]
* 1970 – [[Alessandra Sensini]]
== Morti ==
* 1607 – [[Nubiliu Gaggini]], sculturi
{{Stub}}
eljt76uf2elm466baa5sojv04zba9y7
Burchina Fasu
0
2435
782237
777281
2026-05-25T13:08:37Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782237
wikitext
text/x-wiki
{| bgcolor=#FFFFCC border=1 cellspacing=2 cellspacing=0 align=right |
|+<font size=+1>
'''Burchina Fasu '''<br />'''Burkina Faso <br /> '''</font>
|-
| style=background:#DBEDF0; align=center colspan=2 |
{| border=0 cellpadding=2 cellspacing=0 |
|-
| align=center width=140px |
[[Mmàggini:185px-Burkina Faso-Bandiera.png|165px]]
| align=center width=140px |
[[Mmàggini:115px-Burkina Faso-Stemma.png|165px]]
|-
| align=center width=140px |
([[Bannera di Burchina Fasu]])
| align=center width=140px |
([[Stemma di Burchina Fasu]])
|}
|-
| align=center colspan=2 |
'''[[Muttu]]:''' ''Unité, Progrès, Justice''
|-
| align=center colspan=2 |
[[Mmàggini:LocationBurkinaFaso.png|250px|Lucalizzazzioni]]
|-
|'''Dinuminazzioni ufficiali:'''
|'''Burkina Faso'''
|-
|'''[[Innu nazziunali]]:'''
|'' [[Une Seule Nuit]] ''
|-
|'''[[Lingua (idioma)|Lingua]] ufficiali:'''
|[[Francisi]]
|-
|'''[[Capitali]]:'''
|[[Ouagadougou]] (2.453.496 ab./ 2019)
|-
|'''Forma di [[cuvernu]]:'''
|[[Ripùbbrica parramentari]]
|-
|'''Attuali [[capu di statu]]:'''
|[[:fr:Roch March Christian Kaboré|Roch March Christian Kaboré]]
|-
|'''Attuali [[capu dû cuvernu]]:'''
|[[:fr:Lassina Zerbo|Lassina Zerbo]]
|-
|'''[[Cuntinenti]]:'''
|[[Africa]]
|-
|'''Superficî:<br /> - Tutali <br /> - % acqua'''
|<br /> 274.200 km²<br />0.1%
|-
|'''Abittanti (ô [[2020]]):'''
|21.510.181
|-
|'''Dinsità:'''
|46 ab./km²
|-
|'''[[Nnipinnenza]]:'''
|Dâ [[Francia]], [[5 di austu]], [[1960]]
|-
|'''[[Valuta]]:'''
|[[Franco CFA]]
|-
|'''[[Fusu urariu]]:'''
|[[UTC]] 0
|-
|'''[[TLD]]:'''
|.bf
|-
|'''[[Prifissu telefonicu]]:'''
| +235
|-
|'''Membru [[ONU]]'''
|dû [[1960]]
|-
| align=center colspan=2 |
[[File:300px-Uv-map.png|350px]]
|}
La '''Ripùbbrica dû Burchina Fasu''' eni [[ripùbbrica]] di l'[[Africa]] uccidintali di circa 14 miliuna d'abbitanti. La capitali è [[Ouagadougou]]. È circundata di sei nazzioni: lu [[Mali]] ô nord, lu [[Niger]] ô livanti, lu [[Benin]] ô sud-est, lu [[Togo]] e lu [[Gana]] ô midriunali, e la [[Costa d'Avoriu]] ô sud-ovest.
== Giografìa ==
Lu Burkina Fasu s'attrova ntâ parti uccidintali di l'[[Africa]]. Lu tirritoriu dû Burkina Fasu, ca nun havi sboccu ô mari, veni suddivisu in 45 pruvinci:
# [[Balé]]
# [[Bam (pruvincia)|Bam]]
# [[Banwa]]
# [[Bazega]]
# [[Bougouriba]]
# [[Boulgou]]
# [[Boulkiemde]]
# [[Comoe]]
# [[Ganzourgou]]
# [[Gnagna]]
# [[Gourma]]
# [[Houet]]
# [[Ioba]]
# [[Kadiogo]]
# [[Kenedougou]]
# [[Komondjari]]
# [[Kompienga]]
# [[Kossi]]
# [[Koulpelogo]]
# [[Kouritenga]]
# [[Kourweogo]]
# [[Leraba]]
# [[Loroum]]
# [[Mouhoun]]
# [[Namentenga]]
# [[Nahouri]]
# [[Nayala]]
# [[Noumbiel]]
# [[Oubritenga]]
# [[Oudalan]]
# [[Passore]]
# [[Poni]]
# [[Sanguie]]
# [[Sanmatenga]]
# [[Seno]]
# [[Sissili]]
# [[Soum]]
# [[Sourou]]
# [[Tapoa]]
# [[Tuy]]
# [[Yagha]]
# [[Yatenga]]
# [[Ziro (pruvincia)|Ziro]]
# [[Zondoma]]
# [[Zoundweogo]]
== Storia ==
Comu la quasi tutalitati dî nazzioni àfricani, lu Burkina Fasu addiventa nnipinnenti ntâ sècunna mità dû XX sèculu. Â ccuminzatina, diriggenti comu [[Patrick Senkara]] ncuraggianu na pulitica nnirizzata versu l'autunòmia alimintari e la scularizzazzioni dî picciriddi. Senkara fu ammazzatu ntô 1987, annu n cui nu sò ex cumpagnu di luttapâ nnipinnenza [[Blaise Compaoré]] pigghia lu putiri pi mantinillu nzinu ô 2014. Ntô 2014 na rivorta pupulari cunnanna Compaoré all'esiliu e nu prucessu.
== Pulitica ==
Lu Burchina Fasu è na [[ripùbbrica parramentari]].
== Citati mpurtanti ==
* [[Ouagadougou]]
{{Africa}}
hbfbhgj87q70jpkwqvfeyqxql5dnmi3
Regnu Unitu
0
2452
782270
757310
2026-05-25T14:58:53Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782270
wikitext
text/x-wiki
{{nota disambigua|l'isula|Gran Britagna (ìsula)}}
{{Statu-info|
native_name = United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland |
common_name = Regnu Unitu |
image_flag = Flag of the United Kingdom.svg |
image_coat = Royal Coat of Arms of the United Kingdom.svg|
image_map = LocationUnitedKingdom.png |
national_motto = Dieu et mon droit |
national_anthem = [[God Save The King]] |
official_languages = Non. [[Lingua ngrisa|ngrisa]] ''de facto''|
capital = [[Londra]] |
largest_city = [[Londra]] |
government_type = [[Munarchia parlamintari]] |
leader_names = [[Carlu III dû Regnu Unitu]] |
area_rank = 79èsimu |
area_magnitude = 1 E11 |
area = 244.820 |
percent_water = 1.34% |
population_estimate = 60.609.153 |
population_estimate_year = 2006 |
population_estimate_rank = 21 |
population_census = 58.789.194 |
population_census_year = 2001 |
population_density = 243 |
population_density_rank= 48 |
GDP_PPP_year= 2006 |
GDP_PPP = $1.926 [[1 E6|triliuni]] |
GDP_PPP_rank = 6èsimu |
GDP_PPP_per_capita = $31.777 |
GDP_PPP_per_capita_rank = 18èsimu |
sovereignty_type = Formation |
established_events = Unificazzioni |
established_dates = <br />[[1 di jinnaru]] [[1801]] |
currency = [[Sterlina]] |
currency_code = (£) |
country_code = I |
utc_offset = +0 |
time_zone_DST = |
utc_offset_DST = +1 |
cctld = [[.uk]] |
calling_code = 44 |
}}
Lu '''Regnu Unitu di Gran Britagna e d'Irlanna dû Nord''' è na nazzioni [[Europa|europea]] funnatrici di l'[[Unioni Europea]]. La forma di cuvernu è la munarchìa parramintari. Lu primu ministru è [[Boris Johnson]] e lu capu di statu è [[Carlu III dû Regnu Unitu]], figghiu dû [[Riggina Elisabetta II dû Regnu Unitu]].
L'[[Irlanna dû Nord]] è na pruvincia e havi nu cuvernu propriu.
[[Galles]] e [[Scozzia]] sunu nazzioni custituenti e hannu, macari iddi, nu cuvernu propriu.
La [[Nglaterra]] nun havi, accamora, nu cuvernu propriu.
==Giografìa==
Lu tirritoriu cumprenni l'ìsula dâ [[Gran Britagna (ìsula)|Gran Britagna]], ca si cumponi di divirsi riggiuni (la [[Nglaterra]], lu [[Galles]], la [[Curnuvagghia]], la [[Scozzia]] a nord), e l'[[Irlanna dû Nord]]. Àutri tirrituri e culonî sparsi ntô munnu fannu parti dû [[Regnu unitu]], ntra cui l'ìsuli [[Falkland]], l'arcipèlacu di [[Pitcairn]], la rocca di [[Gibbilterra]].
La citati di [[Londra]], capitali dû Regnu, è ntâ Nglaterra.
==Storia==
Arcuni di li primi scritti supra la storia di lu Regnu Unitu sunnu di [[Tacitu]] <ref>Tacito Agricola libbru Primu capitulu unnici :Ceterum Britanniam qui mortales initio coluerint, indigenae an advecti, ut inter barbaros, parum compertum.</ref>
"Cu eranu li primi abbitanti dâ Britagna, si fussiru dû locu lu furasteri è, comu sempri pi li varvari, picca canusciutu."
Quannu [[Giuliu Cesari|Cesari]] cunquistò la Gaddia, mannò dui spidizzioni pi vìriri chi era dda terra ca vidìa di na costa. Scari eranu li nutizzi. Agricola suttamisi li genti varvari ca viviànu nta l'ìsula, ma li genti di dda terra ca chiamamu [[Scozzia]] mai furu suttamisi. Nu mur fu isatu di lu Mpiraturi [[Adrianu (mpiraturi)|Adrianu]] pi diffinnirisi di sti genti, secunnu iddi billicusi, ca nun si facìanu suttamittiri.
Cu la fini di lu mperu d'uccidenti, l'ìsula si spartìu e pi sèculi arristò siparata. Li primi nvasura furu l'[[Anglu-Sassuni]] ca ntra lu III e lu VII sèculu si sparteru li tirrituri dâ [[Gran Britagna]] funnannu diversi regni.
==Citati mpurtanti==
* [[Londra]]
* [[Edimburgu]]
* [[Oxford]]
* [[Cambridge]]
* [[Cardiff]]
* [[Liverpool]]
* [[Newcastle]]
* [[Swansea]]
* [[Glasgow]]
* [[Plymouth]]
* [[Bristullu]]
==Lijami nterni==
[[File:Uk-map.png|thumb|200px|Lu Regnu unitu]]
* [[Galles]]
** Li [[cuntìi dû Galles]]
* [[Irlanna dû Nord]]
** Li [[cuntìi d'Irlanna dû Nord]]
* [[Nglaterra]]
** Li [[cuntìi di Nglaterra]]
* [[Scozzia]]
** Li [[Cuntìi dâ Scozzia]]
==Bibbliografìa==
<references/>
{{Europa}}
{{Stati membri di l'Unioni Europea}}
{{Regnu Unitu}}
[[Catigurìa:Regnu Unitu| ]]
2sv6828piyliy2d6sa9f95zw8dogx1s
Lìbbia
0
2481
782189
753936
2026-05-25T12:20:18Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782189
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Libya.svg|thumb|200px|La bannera di Lìbbia]]
[[File:Ly-map.png|thumb|Lu tirritoriu dâ Lìbbia]]
Paisi di l'[[Africa dû Nord]], la '''Lìbbia''' si affaccia ntô [[Mari Meditirraniu]] a Nord, unni si trovunu tutti li cità cchiù mpurtanti, tra cui la capitali [[Trìpuli]]. La pupulazzioni dâ Libbia è di circa 5,5 miliuna di pirsuni, e la sò supirfici è di quasi dû miliuna di chilomitri quatrati, quasi tutti occupati dû [[desertu]] dû [[Sahara]]
== Storia ==
La storia dâ Libbia cuminza cchê [[Fenici]]. Li [[Grecia antica|greci]] e li [[Roma antica|romani]] l'occuparru e versu lu [[Seculu II|secunnu seculu d.C.]] la Libbia arrivò â massima mpurtanza ppî tempi. La cità di [[Leptis Magna]] è tistimoni ancora oggi di la mpurtanza chi ddu tirritoriu avia all'ebbica, ô puntu ca
nu mpiraturi rumanu, [[Sittimiu Siveru]], fu origginariu di ddà.
[[File:Leptis Magna Arch of Septimius Severus.jpg|thumb|left|150px|L'arcu di Settimiu Severu a [[Leptis Magna]].]]
N'èbbica [[mediuevu|mediuevali]], la storia dâ Libbia si cunfunni cu la storia dî cunquisti àrabbi. A mità dû XII sèculu la cità di [[Tripoli]] cadi sutta lu cuntrollu [[nurmannu]] dû [[Regnu di Sicilia]]. L'[[islam]]izzazzioni permia la storia dâ Libbia pi diversi sèculi, sutta lu duminiu uttumanu. Cu la caduta di lu [[mpiru uttumanu]], la storia dâ Libbia si ncrocia attorna cu la [[storia]] d'[[Italia]]. La Libbia addiventa na culònia italiana. Travagghiatura italiani (assai puru dâ [[Sicilia]]) agghicanu a Tripoli e Bengasi pi custruiri e ammudirnari li cità. Lu spiritu dâ culunizzazzioni italiana è pirò riciputu nigativamenti dâ pupulazzioni. Doppu aviri uttinutu la nnipinnenza e nstauratu nu regnu, ntô [[1969]] na rivuluzzioni capiata di [[Muammar Gheddafi]] nstaura nu riggimi chi amministrau lu Paisi nzinu ô [[2011]]. Di lu misi di frivaru dû 2011 na [[guerra civili]] uppòni li forzi di Gheddafi, ca controllanu Tripoli a chiddi di lu [[Cunsigghiu nazziunali di transizzioni]] ca pigghiau lu cuntrollu di Bengasi, di Misurata e di àutri cità a uccidenti di Tripoli. Â fini d'austu Gheddafi persi Tripoli. Lu Paisi tummau difinitivamenti sutta lu cuntrollu dû CNT câ cunquista di [[Sirti]] l'ùrtima cità fideli a Gheddafi e l'ammazzatina di Gheddafi stissu.
La Libbia attraversa accamadora nu piriudu di transizzioni ca avissi a purtari a elizzioni lìbbiri na nova custitutzzioni e nu novu parramentu.
== Giugrafia ==
La Libbia s'affaccia ntô [[Mari Meditirraniu]] cintrali, a circa 400 chilomitri ô sud dâ [[Sicilia]]. A Est cunfina ccu l'[[Egittu]], a ovest ccu la [[Tunisia]] e l'[[Algiria]], ô sud ccû [[Ciad]]. La costa dâ Libbia è spartuta ntî la [[Tripulitania]] a uccidenti e la [[Cirinaica]] a est dû [[Golfu dâ Sirti]]. Lu [[Fezzan]] è n'autra riggiuni e currispunni a parti sud uccidintali dû Paisi.
== Politica ==
La forma di cuviernu dâ Libbia è ufficialmenti socialista. Lu capu dû cuviernu, Muammar Gheddafi è puru lu ''leader'' dâ rivuluzzioni chî ntô [[1969]] lu purtò ô cuviernu. Gheddafi ha diriggiutu lu Paisi di manera assai cuntruversa. Di na manu la sò pulitica basata supra li principi dû ''libbru virdi'' ispiratu dî principi di l'egualitarismu socialista, fu tali chi ogni forma di fanatismu riliggiusu ha statu ripressa cu forza. Di l'autru latu la Libbia ha statu accusata di essiri na [[dittatura]], ostili ê paisi dimucratichi, alliata dî tirruristi, ô puntu chi ntô [[1986]] fu oggettu di bummardamenti amiricani pi ritursioni contra n'attintatu a Birlinu attribbuitu ê libbici. La Libbia ha statu cunnannata a n'embargu ntirnazziunali di unni niscìu sulu all'inizziu dû [[XXI sèculu]] quannu Gheddafi pubblicamenti dichiarau la lotta ô tirrurismu ntirnazziunali e la nurmalizzazzioni dî rapporti ntirnazziunali chî paisi Europei e chê [[Stati Uniti]].
== Ecunumia ==
L'ecunumia dâ Libbia si basa supra l'esportazzioni dû pitroliu e di sò dirivati, esportati sopratuttu n'[[Italia]] e n'[[Europa]]. N'oleodottu traversa lu mari chi lu sipara dâ [[Sicilia]].
Lu turismu è puru n'attività ecunomica chi si sviluppa annu doppu annu. Leptis Magna è la distinazzioni cchiù mpurtanti ppê turisti, ma ancora sfruttata assai picca.
== Cità mpurtanti ==
* [[Trìpuli]]
* [[Bengasi]]
* [[Misurata]]
* [[Brega]]
{{Africa}}
{{Artìculu dâ simana|2 di sittèmmiru|2011}}
[[Catigurìa:Lìbbia]]
eerhdjy1gf696p3x4zxam8sga9l1nw4
Islandia
0
3493
782275
772721
2026-05-25T14:59:13Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782275
wikitext
text/x-wiki
{{Statu-info|
native_name = '''Lýðveldið Ísland''' |
common_name = Islandia|
image_flag = Flag of Iceland.svg |
Flagpage = Bannera islannisa |
image_coat = Coat_of_arms_of_Iceland.svg |
Armspage = Stemma islannisi |
image_map = Europe location ISL.png |
national_motto = L'Islannia nun havi nu mottu ufficiali|
national_anthem = [[Lofsöngur]] |
official_languages = [[Lingua islannisa|Islannisi]] e [[Lingua dî Signa|lingua dî signa islannisi]] (''islenskt táknmál'')|
capital = [[Reykjavík]] |
latd = |latm=|latNS=|longd=|longm=|longEW=|
largest_city = [[Reykjavík]] |
government_type = [[Ripùbbrica parramintari]] |
leader_titles = [[Lista dî prisidenti di l'Islannia|Prisidenti]] <br /> [[Lista dî Primi Ministri di l'Islannia|Primu Ministru]] |
leader_names = [[Guðni Th. Jóhannesson]] <br /> [[Katrín Jakobsdóttir]] |
area_rank = |
area_magnitude = |
area = 102.819 |
percent_water = 2.7% |
population_estimate = 319.575 |
population_estimate_year = jinnaru 2012 |
population_estimate_rank = |
population_census = |
population_census_year = |
population_density = 3,10 |
population_density_rank= |
GDP_PPP_year= 2004 |
GDP_PPP = ;[[{{!}}]] |
GDP_PPP_rank = |
GDP_PPP_per_capita = 38.060 $|
GDP_PPP_per_capita_rank = 5 |
sovereignty_type = |
established_events = nnipinnenza |
established_dates = <br />[[17 di giugnu]] [[1944]] |
currency = [[Curuna islannisa]] <small></small> |
currency_code = ($)<sup>2</sup> |
country_code = IS |
time_zone = |
utc_offset = |
time_zone_DST = |
utc_offset_DST = |
cctld = [[.is]] |
calling_code = +354 |
footnotes =
}}
<!-- END INFOBOX -->
L''''Islannia''' (''Ísland'', n [[lingua islannisa|islannisi]]) è n'ìsula e nu statu di l'[[Europa]] sittintriunali, ntâ l'[[Oceanu Atlanticu]] sittintriunali, situata ntrâ [[Groenlandia]] (200 km) e la [[Gran Britagna]], a nordòvest dê [[Ìsuli Fær Øer]]. Idda fu culunizzata dî Norveggisi e dî Celti (Scozzisi e Irlandisi) ntrô IX e lu X seculu, e ospita lu [[Althing]] (''AlÞing'' n islannisi), lu [[parramentu]] cchiù anticu dû [[munnu]], istituitu ntô [[930]]. La capitali islannisa è [[Reykjavík]].
== Storia ==
L'Islannia fu abbitata a l'accuminzagghia dî monaci irlannisi celti (scuzzisi, irlannisi) nta l'VIII seculu. Li monaci cunzidiraru l'isula comu un eremu nzinu ô principiu dû IX seculu, quannu fu culunizzata dî [[vichinghi]] nurviggisi e dî coloni di àutri paisi scanninavi ca, ntô 930, funnaru l'[[Althing]] ca è, nzèmmula cû [[Løgting]] di li [[Ìsuli Fær Øer]], l'assimblea parramintari cchiù antica d'[[Europa]]. L'Islannia arrimasi nnipinnenti pi tri sèculi, vinennu appoi cunquistata dâ [[Nurveggia]] prima (ntô [[1262]]) e dâ [[Danimarca]] appoi (ntô [[1380]]), pi effettu di l'unioni ntrô regnu di [[Nurveggia]] e lu regnu di [[Danimarca]], suttâ direzzioni di chist'ùrtimu. A l'Islannia vìnniru arricanusciuti putiri limitati ntô [[1874]], e ntô [[1918]] cci vinni ricanusciuta na nnipinnenza simili a un prutetturatu cu suvranitati supra materî locali, mentri li relazzioni cu l'èstiru e la difisa rimàsiru ntê putiri di l'autoritati danisi, e lu suvranu danisi rimasi capu di statu nzinu a lu [[1944]], quannu fu funnata la ripùbblica. La [[paci di Kiel]] cunsacràu (ntô [[1814]]) ulteriurmenti la sovranitati danisi, mentri lu paisi di orìggini (la [[Norveggia]]), macari sutta lu cuntrollu dâ [[Svezzia]], attruvàu na via a l'innipinnenza. Ntô [[1874]], pi arricurdari li vecchi tradizzioni, vìnniru celibbrati li 1000 anni dâ culunizzazzioni. Lu [[17 di giugnu]] [[1944]], duranti la [[secunna guerra munniali]], vinni proclamata la Ripùbblica dâ Islannia. L'Islannia è membru funnaturi ([[4 di aprili]] [[1949]]) dâ [[NATO]], ccâ cunnizzioni di nun èssiri custretta a participari ê cunflitti armati (macari picchì, pi sò scelta, l'Islannia nun havi na forza militari propia). Faci parti di l'[[Assuciazzioni europea di lìbbiru scanciu]] ([[EFTA]]) e, dû [[25 di marzu]] [[2001]], macari dû [[Accordi di Schengen|spazziu Schengen]].
== Pulitica ==
[[File:Sveitarfélög-landsvæði.png|170 px|thumb|left|Municipalitati dô [[statu]] islannisi]]
[[File:Satellite image of Iceland in September.jpeg|170 px|thumb|left|Mmàggini dâ Islannia dô [[satèlliti]]]]
Lu parlamentu islannisi [[Althing]] havi 63 membra eliggiuti dâ pupulazzioni ogni quattru anni. Lu capu dû guvernu è lu primu ministru, chi havi la parti esecutiva dû cuvernu. Lu primu ministru è eliggiutu dû capu dû statu (prisidenti dâ ripubblica), iddu macari eliggiutu pi cuatru anni. <br />
L'Islannia nun fa parti di l'[[Unioni Europea]].
== Prisidenti dâ Ripùbblica ==
* [[1944]]–[[1952]] - [[Sveinn Björnsson]]
* [[1952]]–[[1968]] - [[Ásgeir Ásgeirsson]]
* [[1968]]–[[1980]] - [[Kristján Eldjárn]]
* [[1980]]-[[1996]] - [[Vigdís Finnbogadóttir]]
* [[1996]]- oji - [[Ólafur Ragnar Grímsson]]
== Forzi armati ==
L'Islannia è unu dê picca paisi ô [[munnu]] ca nun havi un [[esèrcitu]]. La nazzioni havi sulu nu corpu di [[polizzìa]] e la [[guardia custiera]], cc'havi puru [[battellu|battelli]] armati pâ survigghianza dâ flotta di [[pischirecciu|pischireccî]], picchì cc'è na forti cuncurrenza chê flotti dâ [[Gran Britannia]], dâ [[Danimarca]], dâ [[Nurveggia]] e dâ [[Russia]], cuncurrenza ca spissu sfocia n àspiri sciarriati diplumàtichi ntra chissi paisi. La difesa militari dû paisi è affidata ê [[Stati Uniti]], pricisamenti â [[Icelandic Defence Force|IDF]] (''[[IDF|Icelandic Defence Force]]''). Li Stati Uniti hannu misu [[basi militari]] ncapu a l'ìsula ntâ [[secunna guerra munniali]], ngranniti e raffurzati duranti la [[guerra fridda]] n funzioni anti-suviètica. Puru siddu s'impignau a garantiri la sicurezza di l'Islannia, lu guvernu miricanu havi chiusu l'ùrtima basi militari ([[Keflavík]]) ntô [[2006]].
L'Islannia è un mèmmiru dâ [[NATO]] (''North Atlantic Treaty Organization''), allianzi militari ca lija lu chiossài dê paisi europei, lu [[Canadà]] e li Stati Uniti.
== Partiti pulìtichi ==
Li principali [[partitu|partiti]] [[pulìtica|pulìtichi]] sunnu:
* [[Alþýðubandalagið]] (Allianza dô pòpulu)
* [[Alþýðuflokkurinn]] (Partitu sucialdimucraticu)
* [[Framsóknarflokkurinn]] (Partitu prugrissista)
* [[Samfylkingin]] (Partitu di l'allianza)
* [[Samtök um Kvennalista]] (Allianza dê fìmmine)
* [[Sjálfstæðisflokkurinn]] (Partitu dâ nnipinnenza)
* [[Vinstrihreyfingin grænt framboð]] (Muvimentu dê vìridi di manca)
== Giografìa ==
N Islannia ci sunnu 8 reggiuni (''andsvæði''), 79 municipalitati (''sýslur''), 23 pruvinci e 104 cumuni.
Lu paisi è situatu supra la frattura giulòggica dû mediu atlànticu. Ci sunnu assai vurcani attivi, p'asèmpiu l'[[Hekla]], e circa lu 10% dâ superfici islannisa è arraccupunatu di [[ghiacciu]].
L'isula havi ''[[geyser]]'' (ca è na palora islannisa) e [[fiordi]]. Li principali citati sunnu la capitali [[Reykjavík]], [[Keflavík]] (unni s'attrova l'ariuportu) e [[Akureyri]]. L'isula di [[Grímsey]], supra lu cìrculu àrticu, è a citati abbitata cchiù sittintriunali d'Islannia. Ô cuntrariu dâ [[Groenlandia]], l'Islannia è cunzidirata paisi d'Europa, e nun dâ [[Amèrica dû Nord|Mèrica dû Nord]]. È la secunna ìsula cchiù granni d'Europa, doppu a [[Gran Britagna]] e prima di l'[[Irlanda]], e è macari la diciuttèsima ìsula cchiù granni ô munnu.
[[File:Ic-map.jpg|170 px|thumb|left|L'Islannia.]]
== Clima ==
[[File:Erupting geysir.jpg|170 px|thumb|[[Geysir]], lu [[geyser]] cchiù anticu canusciutu dû munnu, ca s'attrova nâ valli di [[Haukadalur]].]]
[[File:Eyjafjallajökull.jpeg|170 px|thumb|Lu ghiacciau [[Eyjafjallajökull]], unu dî cchiù nichi n Islannia.]]
{{quote|Nun ti piaci lu tempu ca faci? Aspetta nu minutu.}}
Chissu pruverbiu sintitizza la carattirìstica cchiù evidenti dô clima di l'ìsula, ca è veru variàbbili. L'Islannia s'attruva nta cuntrasti tèrmichi atmusfèrichi (ntra li venti tèpidi sudoccidintali e chiddi veru friddi ca scìnnunu dâ [[Groenlannia]]) e marini (tra la càura [[currenti dû golfu|currenti dô golfu]] e chidda fridda dâ [[Mèrica dû Nord]] e macari dâ Groenlannia): sta situazzioni urìggina chidda ca si chiama [[diprissiuni d'Islannia]] (o puramenti [[diprissiuni d'Islannia|cicloni subpulari]]), ca è na zona di diprissiuni cc'arresta casi custanti supra l'[[Ocèanu Atlànticu]]; idda nfuenza assai lu clima di l'ìsula, e ditèrmina granni variabbilitati ntâ forza e ntâ dirizzioni dê venti, e nta l'umititati di l'aria. Pi chissu, n Islannia, lu tempu varia facirmenti, e ci sunnu spissu timpesti duvuti a passaggi di diprissiuni cu valuri [[prissioni|bàrichi]] videmma cchiù vasci di 950 hPa.
Rilativamenti â [[latitùdini]] (63-66° N) e nunustanti li sò prupàggini sittintriunali s'avvicìninu ô [[Polu Nord|cìrculu pulari articu]], lu [[Mmernu|mmjernu]] dâ Islannia nun è veru friddu (pâ currenti dû golfu). L'[[stati|astati]] mmeci è brevi e frisca (màssimi di [[Giugnettu|jugnettu]] a Reykjavík sui 13° C e mìnimi sui 7° C); lu [[rècord]] pâ capitali è 24,8° C, mentri chiddu assulutu è 30,5° C (ca è chiuttostu àutu ma s'havi di cunzidirari ca nnê citati la media dî [[timpiratura|timpiraturi]] è cchiù àuta dê àrî nun antrupizzati di 2-3° C). Giniralmenti, ntî jorna cchiù càuri (di giugnettu) si sùpiranu di picca li 20° C, mentri la notti e veru raru nun scìnniri sutta li 10° C. Cchi'ô nternu (pi l'[[autitùdini]]) e a [[Nord-Ovest]] (pi via dâ majuri nfluenza dâ currenti fridda dâ Groenlandia) lu clima è chhiù rìggidu e nun cc'è na vera e propia estati. Li [[Ghiacciau|ghiacciara]] òccupanu l'11% di l'ìsula e s'attròvanu macari a altitùdini cullinari (ci sunnu lìncui cc'agghicanu nnissu nnissu ô [[mari]], a 50 m s.l.m. virè), e n zoni ummurusi lu [[ghiacciu]] arresta tuttu l'annu. Li [[Acqua (chiuvuta)|chioggî]], dipinnenti dâ dirizzioni dô ventu, ammùntanu a circa 1000-1600 mm ànnui luncu li [[Costa|costi]] miridiunali e urientali, a 700-1000 mm ô nternu di l'ìsola, a 800 mm a Reykjavík e a 400-600 mm a Nord e Nordest. La parti cô pricipitazzioni cchiù vasci di l'ìsola s'attrova a Nord di l'enormi ghiacciau [[Vatnajökull]], unni iddi sunnu nfiriori â 400 mm. Li nivicati pòzzonu mmàttiri puru a l'inizziu di [[giugnu|jugnu]] e â fini di [[austu]] nô ntruterra.
Nnô mmjernu, comu diciutu, li timpiraturi sonnu miti e nun scìnnunu veru sutta lu zeru: nnî jorna cchiù friddi (n [[jinnaru]]) nnî riggioni custieri miridiunali s'hannu timpiraturi attornu ê 0° C, nnê [[altupianu|altupiani]] cintrali attornu ê -10° C, e nnê zoni sittintriunali nta -25° e -30° C. Nunustanti zò, li gilati sunnu veru friquenti, e sunnu rari li jornati veru supra lu zeru. Cci ponnu èssiri macari escurzioni tèrmichi giurnalieri veru marcati, ma idde sunnu strittamenti lijàti â dirizzioni dû ventu (pi scanciu a l'altirnanza di [[luci]] e [[scuru]]). L'[[arcipèlagu]] di [[Vestmannaeyjar]], ca s'attrova arrassu dâ costa miridiunali, è la zona cû clima cchiù oceànicu: nnô mmjernu la timpiratura mìnima media è di -1° C, ma la màssima media nun acchiana supra li 2° C. Cca sunnu veru friquenti li jorna di forti ventu cu nevischiu: la [[nivi]] cadi spissu, ma giniralmenti nun cc'arrèstanu granni [[quantitati]] (nun chiossai di 15-20 cm). L'astati mmeci è veru chiuvusa e frisca.
== Ambienti ==
N Islannia cc'è na trina di parchi nazziunali:
* [[Þingvellir]], Islannia centru-miridiunali;
* [[Skaftafell]], Islannia sud-urientali;
* [[Jökulsárgljúfur]], Islannia nurd-urientali.
Cchiù di ottanta sunnu li arii di prutizzioni di tipu sparaggiu: parchi, munumenti naturali, riservi paisaggìstichi e rifuggî faunìstichi.
== Fàuna ==
Nô nurdest s'attrova unu di l'ùrtimi tirritorî sarvaggî di l'Europa cu [[acedda]] assai e [[renna|renni]] (mpurtati dâ Nurveggia, ma ô statu bradu).
[[File:Puffin2.jpg|thumb|150px|right|[[Pulcinella di mari]]]]
Ntra l'acedda si poti minziunari la [[pulcinella di mari]], cunzidiratu comu nu simbulu [[armali]] di l'ìsula.
Supra l'ìsula s'attrova macari la [[vurpi pulari]]. Lu [[visuni]] (nu pridaturi) fujìu da allivamenti pi [[piddizza|piddizzi]] e nun havi nimici naturali.
Lu [[cavaddu]] islannisi è na [[razza]] cûn trottu (''Tölt'') lestu, sicuru e còmmodu pi cavalcari.
Èni pruibbita la mpurtazzioni di cavaddi picchì s'havi paura dê ntruduzzioni di malattìi equini e e dê mmastardimenti dâ razza dû cavaddu islannisi.
L'Islannia ha stata di sempri n'ìsula di [[picuraru|picurari]].
Li pècuri (privalintimenti dâ razza [[Pècura Round-Up Réttir|Round-Up Réttir]]) pòzzunu haviri, comu li cavalli virè, assai libbirtati e ponnu apprufittari di ampî [[pàsculo|pàsculi]], dê quali vennu richiamati sulu n [[autunnu]]. Ntô [[1986]], vietaru la [[caccia]] ê [[balena|baleni]]. Lochi mpurtanti pi l'avifàuna sunnu la [[pinìsula]] [[Látrabjarg]], lu [[lagu]] [[Mývatn]], l'ìsuli [[Vestmannaeyjar]].
== Lingua ==
{{Template:Talìamacari|Lingua islannisa|Lingua islannisa}}
La lingua ufficiali dâ Islannia è lu islannisi, parratu di circa 300.000 cristiani, ca è la cchiù antica dî [[lingui girmànichi]]; havi viru simigghianzi câ lingua parrata dê vichinghi. Arrestà arcaica pô sò isulamentu giogràficu.
Dô 2011 lu [[Parramentu]] islannisi '''Althing''' havi appricatu na liggi custituzzionali dâ [[Lingua dî Signa|lingua dî signa islannisi]], ppi lu 'nzegnamentu e signari la '''''islenskt táknmál'''''. La pòpulazzioni di surdi islannisi è di circa 250<ref>[https://web.archive.org/web/20140921050007/http://www.eud.eu/Iceland-i-186.html EUD: Islandia]</ref>.
== Onumàstica ==
Li islannisi àvinu pi cugnomi lu nomu paternu, secutu dî [[suffissu|suffissi]] ''-son'' pi li [[màsculu|màsculi]] (figghiu), ''-dóttir'' pê [[fìmmina|fìmmini]] (figghia).
== Riliggiuni ==
Li islannisi hannu [[libbirtati]] [[riliggiuni|riliggiusa]], comu sancitu dâ [[custituzzioni]] di iddi. La riliggiuni ufficiali è lu [[lutiranesimo]], prufissatu secunnu la [[Þjóðkirkjan|Cresia nazziunali d'Islannia]] ([[Cresia nazziunali d'Islannia|Þjóðkirkjan|]]). Ntô [[2005]] li islannisi èranu spartiti nta sti gruppi riliggiusi:
* l'82,1% dâ populazzioni appartene â Cresia nazziunali d'Islannia;
* lu 4,7% appartene a àutri cresî lutirani di Reykjavík e [[Hafnarfjörður]];
* lu 2,6% è [[Ateismu|àtiu]];
* lu 2,4% è [[Chiesa Cattòlica Rumana|cattòlicu]], e li cattòlichi appartennu â diòcisi di Reykjavík.
La [[pircintuali]] di populazzioni cc'arresta si sparti tra àutri cresî, o setti cristiani, e riliggiuni diversi dô [[cristianèsimu]], (menu di l'1%), comu l'[[Íslenska Ásatrúarfélagið]], na setta [[neopaganesimu|neopagana]].
== Nuti ==
{{references}}
== Lijàmi nterni ==
* [[Reykjavík]]
* [[Vichinghi]]
== Lijàmi di fora ==
* [http://www.iceland.org Missiuni Diplumatici Islannisi] (n [[ngrisi]])
* [http://www.icetourist.is Azzienda Turistica Islannisi] (n vari lingui)
* [https://web.archive.org/web/20160313063216/http://islanda.it/new/%7C Assuciazzioni Amici Italia Islannia] (n [[italianu]])
{{Europa}}
swmrfe9vflkxysx3yw3htymkols8nke
Francescu Crispi
0
3604
782182
777447
2026-05-25T12:18:56Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782182
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Old_crispi.jpg|thumb|Francescu Crispi]]
'''Francescu Crispi''' ([[Ribbera]], [[4 di uttùviru]] [[1819]] – [[Nàpuli]], [[12 di austu]] [[1901]]), fu statista italianu e Presidenti dô [[Cunsigghiu dî ministri]] italianu ntê periodi [[7 di austu]] [[1887]] – [[6 di frivaru]] [[1891]] e [[15 di dicèmmiru]] [[1893]] – [[14 di giugnu]] [[1896]].
Crispi fu granni amicu di [[Giuseppi Garibbaldi]], e partennu dâ [[Sicilia]] fici carrera pulìtica ntô cuvernu nazziunali. S'appi a dimèttiri ntô [[1896]] doppu la scunfitta di [[Adua]] ntâ guerra d'[[Etiopia]].
{{commonscat|Francesco Crispi}}
[[Catigurìa:Biografìi|Crispi]]
[[Catigurìa:Storia|Crispi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1819|Crispi, Francescu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1901|Crispi, Francescu]]
qtoel1p5phkj17agy1h67w4trieridt
Indunesia
0
3669
782185
779723
2026-05-25T12:19:38Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782185
wikitext
text/x-wiki
{| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="220px"
|+ <span style="font-size:large;">'''Indunesia'''</span>
|-
| align="center" colspan="2" | <span style="font-size:small;">'''Muttu''': ''Bhinneka Tunggal lka'' (Unità nta Diversità)</span>
|-
| '''[[Bannera di l'Indunesia|Bannera]]''' || [[File:Flag of Indonesia.svg|160px]]
|-
| '''[[Stemma di l'Indunesia|Stemma]]''' || [[File:Coat of Arms of Indonesia Garuda Pancasila.svg|centre|100px]]
|-
| '''Nomu Ufficiali''' || Republik Indonesia
|-
| '''Lingua Ufficiali''' || [[Lingua indunesiana|Indunesianu]]
|-
| '''Capitali''' || [[Giacarta]]
|-
| '''Prisidenti''' || [[Prabowo Subianto]]
|-
| '''Superfici'''
| 1.904.570 km² <br /> 4,85% (acqua)
|-
| '''Abbitanti'''
| 228.437.870 <br /> 119/km² (Dinsità)
|-
| '''Ndipinnenza'''
| [[17 di austu]] dû [[1945]]<br /><small>[[27 di dicemmiru]] dû [[1949]] (Arricanusciuta)</small>
|-
| '''Munita'''
| [[Rupia]]
|-
| '''Zona oraria'''
| [[UTC]]+7 a [[UTC]]+9
|-
| '''Innu Nazziunali'''
| Indonesia Raya
|-
| '''Internet TLD'''
| .id
|-
| '''Prefissu telefònicu'''
| +62
|-
| align="center" colspan="2" | <small>Membru di: [[ASEAN]], [[OPEP]] (nzinu ô 2008), [[APEC]], [[ONU]]</small>
|}
[[File:LocationIndonesia.png|thumb|Posizione dell'Indonesia.]]
L''''Indunesia''' è nu statu furmatu di n'[[arcipìlagu]] situatu tra la pinìsula dû sud-est [[asia|asiàticu]] e l'[[Australia]] e tra l'[[Ocèanu Indianu]] e lu [[Oceanu Pacificu|Pacìficu]].
== Storia ==
Ntô XIX sèculu l'Indonesia era na culònia [[ulanna|ulannisa]].
== Pulìtica ==
{{...}}
== Giografìa ==
L'ìsuli principali sunnu [[Giava]] e [[Sumatra]]. Cunfina câ [[Malesia]] nta l'ìsula dû [[Borneo]], cu [[Papua Nova Guinia]] tràmiti l'ìsula di [[Nova Guinia]] e cu [[Timor Est]] nta l'ìsula di [[Timor]]. Cci sunnu 17.000 ìsuli indunesi di cui 6.000 sunnu disabbitati.
La prisenza di [[vurcanu|vurcani]] è assai forti a causa dû fattu chi lu tirritoriu s'attrova tra la zolla euru-asiatica e la zolla dû subcntinenti indianu. Ntô [[1883]] lu vurcanu [[Krakatoa]] fici n'eruzzioni chi passau â storia comu l'eruzzioni cchiù divastatrici dî tempa muderni.
=== Pruvinci ===
L'Indunesia è spartuta nta 33 pruvinci (di cui 2 sunnu tirritorî spiciali e 1 è lu tirritoriu citatinu dâ capitali). Li pruvinci sunnu spartuti nta distritti, furmati di sutta-distritti e cumuni.
Li pruvinci cumprènninu:
* [[Bali]]
* [[Bangka-Belitung]]
* [[Banten]]
* [[Bengkulu]]
* [[Giava Cintrali]]
* [[Kalimantan Cintrali]]
* [[Sulawesi Cintrali]]
* [[Giava Orientali]]
* [[Kalimantan Orientali]]
* [[Nusa Tenggara Orientali]]
* [[Sud Sumatra]]
* [[Gorontalu]]
* [[Jambi]]
* [[Lampung]]
* [[Maluku]]
* [[Nord Maluku]]
* [[Nord Sulawesi]]
* [[Nord Sumatra]]
* [[Papua (provincia indonesiana)|Papua]] (Irian Jaya)
* [[Riau]]
* [[Riau Kepulauan]]
* [[Sulawesi Sudorientali]]
* [[Sud Kalimantan]]
* [[Sud Sulawesi]]
* [[Irian Jaya Occidentali]]
* [[Giava Occidentale]]
* [[West Kalimantan Occidentali]]
* [[West Nusa Tenggara Occidentali]]
* [[Sulawesi Occidentali]]
* [[Sumatra Occidentali]]
Li tirritorî spiciali (''daerah istimewa'') sunnu [[Aceh]] (o ''Nanggroe Aceh Darussalam'') e [[Yogyakarta]], lu tirritoriu citatinu dâ capitali è [[Giacarta]].
== Curtura ==
L'arti nni l'Indunesia è stata nfruinzata di diversi curturi. Li cèlibbri pupiti [[Java|javanisi]] e [[Bali|balinisi]], p'àsempiu, cuntèninu aspetti dâ curtura e mituluggia [[Hindù]].
Assai ìsuli sunnu famusi pî tessuti [[batik]] e [[ikat]].
== Fotu ==
<gallery>
File:Museum Nasional Indonesia.jpg|National Museum of Indonesia in [[Central Jakarta]]
File:Jakarta Skyline Part 2.jpg|[[Wisma 46]], Indonesia's tallest office building, located in the middle of Jakarta skyscraper.
File:Central Jakarta.JPG|Jalan Thamrin, the main avenue in Central Jakarta
File:Gambir Station Platform.jpg|A train at [[Gambir]] station in [[Central Jakarta]]
File:BungKarno-indonoob.JPG|The [[Bung Karno Stadium]] is capable of hosting 100,000 spectators
File:Jalan malioboro - Jogjakarta.JPG|Malioboro, the most famous street in Yogyakarta city
Image:transjogja.jpg|Trans Jogja Bus. A bus rapid transit system in Yogyakarta city
File:SOTO FOOD.jpg|A selection of [[Indonesian cuisine|Indonesian food]], including ''Soto Ayam'' (chicken soup), ''sate kerang'' ([[satay|shellfish kebabs]]), ''telor pindang'' (preserved eggs), ''perkedel'' (fritter), and ''es teh manis'' (sweet iced tea)
File:Indonesian Army infantryman participating in the GPOI.jpg|An Indonesian Army infantryman participating in the U.N.'s Global Peacekeeping Operation Initiative
Image:Panser side left.JPG|Pindad Panser "Anoa" shown during Indo Defense and Aerospace Expo 2008
|Indonesian Naval vessels
Image:AURI B-25.jpg|B-25 Mitchell bombers of the AURI in the 1950s
Image:Jmnei.jpg|A [[Javanese people|Javanese]] engineer closes one of the gun bay doors on a Dutch [[Brewster Buffalo|Buffalo]], January 1942.
|[[Mazda6]] used by the Jakarta Metro Highway Patrol (''Ditlantas Polda Metro Jaya'') as a patrol car
|[[Mitsubishi Lancer]] used by Vital Object Protection of Indonesian National Police
File:ID_diesel_loco_CC_201-05_060327_4217_kta.jpg|GE U20C in [[Indonesia]], #CC201-05
File:Diesel locomotive CC 203 22 at Gambir Station.jpg|GE U20C "Full-Width Cabin" in Indonesia, #CC203-22
File:ID_diesel_loco_CC_204-06_060403_2512_mri.jpg|GE U20C full computer control locomotive in Indonesia, #CC204-06
</gallery></center>
== Lijami di fora ==
{{commons|Category:Indonesia}}
* [https://web.archive.org/web/20120203203120/http://indonesia.go.id/ Situ ufficialie dû guvernu indunisiano (pi indunesi)]
* [https://web.archive.org/web/20050403072956/http://www.info-ri.com/ Info-RI - purtali nazziunali di nfurmazzioni (pi indunesi)]
* [http://www.trekearth.com/members/hantulaut/photos/ Indunesia ntê fotu]
* [https://web.archive.org/web/20050623140310/http://www.tourismindonesia.com/ Tourism Indunesia]
* [https://web.archive.org/web/20051125000945/http://www.aseannewsnetwork.com/indonesia.html Indonesia News]
{{Asia}}
{{ASEAN}}
[[Catigurìa:Indunesia]]
hidbsin1qaj1eep2jcpjn07ikthwaly
Santa Cristina Gela
0
4411
782221
741464
2026-05-25T12:26:14Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782221
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni
|nomucumuni=Santa Cristina Gela
|mmaggini=Sëndahstina.jpg
|stemma=Stemmasantacristinagela.jpg
|muttu=
|nomuufficiali=Santa Cristina Gela
|pruvincia=[[Pruvincia di Palermu|Paliemmu]] (PA)
|superfici=38,55
|abbitanti=919
|dinsita=23
|cumunilimitrofi= [[Parcu]], [[Belmunti Minzagnu]], [[Chiana (PA)|Chiana]], [[Marineu]], [[Murriali]]
|cap=90030
|prifissutelefonicu=+091
|riggiuni=[[Sicilia]]}}
'''Santa Cristina Gela''' ('''''Sëndahstina''''' inta la lingua lucali), é nu paisi [[Arbëreshë]], inta la [[pruvincia di Palermu]] rintra a [[Sicilia]]. Nu 2007 Santa Cristina Gela appi na pupulazziuni stimata ri 919.
== Pidoti cumuni ==
Li pidoti cumuni inta lu pagghisi sunnu:
Bua, Bruscia, Cassarà, Criscione, Cuccia, Di Maggio, Dorangricchia, Filpi, Lo Greco, Mandala, Matesi, Matranga, Musacchia, (u sicilianu di lu nomu arbanisi Myzeqe), Petrotta, Petta, Polizzi, Rocca, Schirò.
== Storia ==
Santa Cristina Gela fu aisuta a la fini ri lu séculu XVIII di nu gruppu de quattru famigghie campagnoli ra [[Chiana (PA)|Chiana]].
Inta lu 1890 AD lu parrinu parrucchiali di lu pagghisi, Papàs Gaetano Arcoleo, canciáu lu ritu ri la missa ri [[Cresi cattolichi urintali|Cattólica bizantina]] a [[ritu latinu]].
[[File:Chiesa Santa Cristina.jpg|thumb|left|Cresia di Santa Cristina]]
== Fei ==
Lu tirritoriu di Santa Cristina Gela veni di tri fei principali: lu feu di lu mísimu nomu Santa Cristina, lu feu di Turdiepi, e poi lu feu di chianettu. Lu tirritoriu di l’úrtimu era riccu di vigni e di aliviti, e era videmma nu rábbatu risidinziali.
== Prudutti lucali ==
Lu pagghisi esti nu pagghisi di tradizzioni agrícula e culinaria, e lu só pani cottu a ligna esti tantu stimatu, e veni spurtatu inta li pagghisi incutti. Autri prudutti lucali ca vennu stimati sunnu casiarea ([[ricotta]]) / gjizë, [[picurinu]] / udhos e [[caciucavaddu]] / kaskaval), duci ([[cannola]]), [[sfinci]] cu ricotta) e la carni di campagni lucali (tantu stimatu esti la sasizza cu finocchia / [[likëngë]]).
== Lingui ==
Santa Cristina Gela esti bilingui, li só cristiani párranu lu [[Arbëreshë]], l’[[Lingua italiana|italianu]] e capisciunu macari lu [[Lingua siciliana|sicilianu]]. Ma l'Arbanisi eni a lingua matri e ancora i picciriddi a parranu cun tantu amuri. I santacristinari un s'affruntanu a parrari l'arbanisi. S'affruntanu cchiu assai a parrari lu sicilianu picchi u parranu mali e un ci piaci mancu assai, specialmenti chiddu di i paisi vicini comu u [[Parcu]] e u [[Minzagnu]]. Quannu parranu l'Italianu u parranu cchiu pulitu di i latini picchi nun ammiscanu u dialettu sicilianu cu l'italianu.
=== Quarchi frasi cumuni ===
{|
|Falem || Salutamu
|-
|Çë bën? || Chi ffai?
|-
|Si rri? || Comu stai?
|-
|Të haristis || Grazzi
|-
|Flet arbërisht? || Parri arbanisi?
|-
|Ka vjen? || D'unni si?
|-
|Gëzuar të të njoh || Piaciri ri canusciriti
|-
|Mirë menatë || Bon giornu
|-
|Si të thonë? || Comu ti chiami?
|-
|Mua më thonë... || Mi chiamu ...
|-
|Ara || Se
|-
|Jo || No
|}
{{Pruvincia di Palermu}}
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Palermu]]
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:paisi Arbëreshë]]
f7hsis6ypelpm4arfho7ibg3z60ekre
Scozzia
0
4505
782277
741177
2026-05-25T14:59:21Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782277
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Scotland.svg|thumb|200px|La bannera dâ Scozzia]]
[[File:100px-Map of Scotland within the United Kingdom.png|thumb|200px|Mappa dâ Gran Britagna ammustrannu la Scozzia nnô nord]]
La '''Scozzia''' è na di cuatru nazzioni a sittintriuni dâ Gran Britagna. Fa 'ntonzi puliticamenti parti dû [[Regnu Unitu]].
== Storia ==
Sula parti ca a l'èbbica rumana nun avìa statu uccupata dî rumani, fu siparata di lu [[mpiru rumanu]] di nu muru, passatu â storia comu lu [[vallu di Adrianu|vallu]] d'[[Adrianu (mpiraturi)|Adrianu]].
== Giografìa ==
La Scozzia, a diffirenza di lu restu dâ Gran Britagna è na nazzioni assai varia, cu muntagni, laghi e posta di mari assai pittureschi.
Li citati cchiù mpurtanti sunnu: [[Edimburgu]], [[Glasgow]] e [[Inverness]].
== Cuntìi dâ Scozzia ==
{{Scotland counties}}
{{Regnu Unitu}}
[[Catigurìa:Regnu Unitu]]
[[Catigurìa:Scozzia| ]]
bjmq3mjm31y263exxqhe50rsu3wu643
Rivuluzzioni francisa
0
4562
782196
773354
2026-05-25T12:20:46Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782196
wikitext
text/x-wiki
{{quote|Libbirtati, Iguagghianza, Fratirnitati||[[Liberté, Égalité, Fraternité]]|lingua=fr}}
[[Mmàggini:Prise de la Bastille.jpg|thumb|300px|La pigghiata dâ Bastigghia, lu [[14 di giugnettu]] dû [[1789]].]]
Cu lu tèrminu '''rivoluzzioni francisi''' si voli fiurari lu pirìudu di canciamentu sociali e pulìticu ca succèssi n [[Francia]] accuminzatu nnû [[1789]] cu li [[Stati ginirali dû 1789|Stati ginirali]] e finutu nnû [[1799]] cu l'[[8 brumaiu]]. Cu la fini di l'''ancien regime'' (littirarmenti "vecchiu riggìmi"), e la sdicapitazzioni dû [[Re di Francia|re]] [[Luiggi XVI]] la munarchìa accabbau, pi dunari vita a nu pirìudu di stracanciati, unni cchiù avanti [[Napuliuni]] havi nu mpurtanti ruolu comu [[Primu Consoli]] e poi comu [[mpiraturi]].
== La situazzioni n Francia ==
L'[[Assulutìsimu munàrchicu|Assultìsmu munàrchicu]] n [[Francia]], criatu da lu [[Re di Francia|re]] [[Luiggi XIV di Francia|Luiggi XIV]] anni prima, avìa purtau tanta dibbulezza nnû paisi. Lu pòpulu francisi stava a mòriri di fami dopu cû controllori dî finanzi francisi [[Turgot]] resi lìbbiru lu cummerciu dî cereali, purtannu a caristii e a lu malicuntentu dû pòpulu. L'[[ecunumìa]] iera n terra, cu nu tassu di [[nflazzioni]] artissimu e cu àutri riformi fatti da li dirittùra [[Necker]] e [[Calonne]] ca peggiurau la situazzioni finanziaria.
== Li Stati ginirali ==
Nnâ situazzioni criatasi, [[Luiggi XVI]] chiusiu lu [[Paramentu francisi|Parramentu francisi]] e chiamau li [[Stati ginirali]]. Chissi stati riunìru li rapprisintanti dâ [[Nòbbili|nobbiltà]], dù [[cleru]] e dû [[terzu statu]] pi trovari na soluzzioni. I rapprisintanti pottiru èssiri scelti pi ordini, unna ogni statu avìa nu votu, o pi testa unna ogni deputatu avìa nu votu. Li deputati dû terzu statu ieranu cchiù assai di l'artri dui stati, quinni lu Parramentu pigghiau la decisioni di vutari pi ordini accussì da vinciri contra lu terzu statu.
=== Lu giuramentu dâ pallacorda ===
La prima riunioni ca venni fatta lu 5 di [[maju]] 1789 a [[Versailles]] un portau a nuḍḍa riforma e, dopu n'antru misi di stallu, li deputati dû terzu statu si riunìru da suli furmannu l'[[Assimbrea nazziunali]]. Lu re fici chiùiri la sala dî riunioni, ma l'Assimbrea si ni jìu n n'antra sala unna si jucava a lu jocu dâ [[pallacorda]]. Li deputati giuraru ca un si ni fossiru nisciuti di ḍḍa finu a quannu la [[Francia]] un avissi avutu na [[custituzzioni]]. Lu re, addifronti di chissu [[giuramentu dâ pallacorda|giuramentu]], convocau n'ultima assimbrea. Lu 9 di [[giugnettu]] 1789 l'''Assimbrea nazziunali costituenti'' si riunìu e purtau â fini di li Stati ginirali.
== La munarchìa custituzzionali ==
Lu 9 giugnettu l'Assimbrea nazziunali avià addivintatu l'[[Assimbrea Nazziunali Costituenti|Assimbrea nazziunali costituenti]] e numinau nu cumitatu pi scriviri na custituzzioni e na dichiarazzioni dî diritti. Accussì l'Assimbrea costituìu la "[[Dichiarazioni dî diritti|Dichiarazioni dî diritti di l'omu e dû cittadinu]]", documentu simili a li [[Bill of Rights]] ngrisi e a li [[Dichiarazziuni di nnipinenza miricana|dichiarazziuni dî culuni miricani]], unna si parra dî princìpi criati da l'[[Illuminismu]] di libbirtati e iuguagghianza pi tutti e unna la suvranità iè dâ nazzioni. L'Assimbrea poi abbulìu puru lu [[Feudalesimu|sistema feudatariu]] ca avìa rignatu n Francia pi sèculi. Fora da l'Assimbrea li rivoluzzionari si riunivanu nnî [[club]], ca cû tempu addivintaru partiti interni. Lu partitu cchiù populari fu chiḍḍu dî [[giacobbini]], cû rivoluzzionariu radicali Maximilien de Robespierre a capu.
=== La pigghiata dâ Bastigghia ===
Lu 12 giugnettu li deputati si ni jeru nu panicu, dopu ca scuppiaru certi voci unna si dicìva ca lu re avissi usatu li [[Guardia Svizzira|guardi svizziri]] pi chiùiri furzatamenti l'Assimbrea. Quannu arrivau li nutizzi â capitali, l'abbitanti nnziarunu a prutistari e lu re fici radunari l'asèrcitu a [[Pariggi]] pi carmari la folla. Lu terzu statu avìa criatu na [[Guardia nazziunali]] pi cummattiri contra l'asèrcitu dû re, ma prima ca putissiru fari nenti, lu [[14 di giugnettu|14 di giugnettu 1789]] nu gruppu di artiggiani, operai e cummercianti armati pigghiaru la [[Bastigghia|furtizza dâ Bastigghia]], simmulu dû vecchiu riggìmi. Oi chissa data storica addivintau [[festa nazziunali]] n Francia. Chissa prima fasi dâ rivoluzzioni accabbau cu la nascita di nu tentativu di criari na munarchìa custituzzionali dâ parti di l'Assimbrea.
=== La marcia su Versailles ===
Lu re iera n granni opposizzioni di quarsiasi dicritu fattu da l'Assimbrea e pi misi ritardau l'approvazzioni di iḍḍi. Li continui stalli dû re, ca campava a [[Versailles]] luntanu dâ [[Pariggi|capitali]], purtaru a lu siḍḍiarisi dâ pupulazziuni francisi ca lu 5 [[Ottobre|uttùviru]], nzèmmula â Guardia nazziunali cumannata di [[La Fayette]], marciau su Versailles. Lu re venni fattu turnari arriri a Pariggi unna apprissu si ni jìu puru l'Assimbrea.
== Lu rumpimentu tra cleru e statu ==
A [[nuvèmmiru]] 1789 venni approvata la [[confisca dî beni dû cleru]]. A chissu eventu pigghiau parti lu [[vìscuvu]] [[Talleyrand]], ca avirrà nu ruolu mpurtanti cchiù avanti nnî [[guerri napulionichi]] e nnû [[Cungressu di Vienna]]. La confisca dî beni purtau a nu rumpimentu tra lu cleru e l'Assimbria, unni li viscovi vinniru fatti scegliere tra stari [[Rifrattari|fideli â chiesa]] o [[Giurati|convirtirisi]] a li leggi criati di l'Assimbrea.
[[Catigurìa:Storia di Francia]]
5lsw14kg6hb4xay2z6lq0v0hqvmll5r
Venezzuela
0
5175
782283
776353
2026-05-25T14:59:45Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782283
wikitext
text/x-wiki
{| border=1 cellspacing=2 cellspacing=0 align=right |
|+'''Venezzuela'''
|-
| style=background:#DBEDF0; align=center colspan=2 |
{| border=0 cellpadding=2 cellspacing=0 |
|-
| align=center width=140px |
[[File:Flag of Venezuela.svg|165px]]
| align=center width=140px |
[[File:Coat of arms of Venezuela.svg|165px]]
|-
| align=center width=140px |
([[Bannera du Venezzuela]])
| align=center width=140px |
([[Stemma du Venezzuela]])
|}
|-
| align=center colspan=2 |
'''[[Muttu]]:''' ''Dios y Federacion''
|-
| align=center colspan=2 |
[[File:Venezuela in its region.svg|250px|Lucalizzazzioni]]
|-
|'''Dinuminazzioni ufficiali:'''
|''''''Republica Bolivariana de Venezuela'''
|-
|'''[[Innu nazziunali]]:'''
|'' [[Gloria al Bravo Pueblo]] ''
|-
|'''[[Lingua (idioma)|Lingua]] ufficiali:'''
|[[Spagnolu]]
|-
|'''[[Capitali]]:'''
|[[Caracas]] (5.329.355 ab./ 2005)
|-
|'''Forma di [[cuvernu]]:'''
|[[Ripubblica]]
|-
|'''Attuali [[capu di statu]]:'''
|[[Delcy Rodríguez]]
|-
|'''Attuali [[capu dû cuvernu]]:'''
|[[Elias Juan Milano]]
|-
|'''[[Cuntinenti]]:'''
|[[Amèrica Miridiunali]]
|-
|'''Superficî:<br /> - Tutali <br /> - % acqua'''
|<br /> 912.050 km²<br />0.3%
|-
|'''Abittanti (ô [[2005]]):'''
|28.384.225 ab
|-
|'''Dinsità:'''
|27 ab./km²
|-
|'''[[Ndipinnenza]]:'''
|Da [[Spagna]], [[5 di lugghiu]], [[1811]]
|-
|'''[[Valuta]]:'''
|[[bolivar venezzuelanu]]
|-
|'''[[Fusu urariu]]:'''
|[[UTC]] - 4
|-
|'''[[TLD]]:'''
|.ve
|-
|'''[[Prifissu telefonicu]]:'''
| +58
|-
|'''Membru [[ONU]]'''
|dû [[1945]]
|-
| align=center colspan=2 |
[[File:Ve-map.png|350px]]
|}
Lu '''Venezzuela''' (In Spagnolu Ufficialmenti '''''República Bolivariana de Venezuela'''''). È nu statu dell'[[Amèrica Miridionali]] ntà parte settentrionali du continenti, bagnatu dû mari de l'[[Antilli]] e dill'[[Oceanu Atlanticu]] e confine ccu [[Colombia|Culumbia]], [[Brasile]] e [[Gujana]]. Tenadi na Superficie de 912.050 km², però rivenniche puru nu territoru de 150.000 km² intra a [[Gujana]]. È na repubblica federali, cu parramentu bicamerali. A capitali è [[Caracas]].
== Giografìa ==
=== Ambienti Natuali ===
Li [[Andi]] venezzuelani, a Ovest, su costituiti di dui cordigghieri ca sunnu diriggiuti versu a costa aggirannu u baciunu costieru du [[lacu de Maracaibo]]. A prima Cordigliera chilla de Perijà, percorredi a parte ovest du lacu, lungu u confine tra [[Colombia|Culumbia]] e Venezzuela, metre a sicunna, chilla de [[Mérida (Venezzuela)|Mérida]], se dirigiadi versu nordest, duvu culminadi cullu [[Pico Bolívar]] (5007 m), e prosegue versu est, a formare a cordigliara da Costa, ca se spingiadi verso a Valle dill'Unare.
== Storia ==
==== Era priculumbina ====
Si pinza ca l'èssiri umanu apparìu ntô tirritoriu ca oji è canusciutu comu Venezzuela circa 30.000 anni arrè, vinennu dû nord, di l'Andi e dî Caraibi.
Di ḍḍu mumentu nzinu ô prisenti, si distingunu quattru pirìudi: paleoindianu (15.000 a.C.-5000 a.C.), mesuindianu (5000 a.C.-1000 a.C.), neo-indianu (1000 a.C.-1500 d.C.) e indo-ispanicu ( 1500 nzinu ô prisenti). Li pirìudi paliuindiani e mesuindiani fùrunu caratterizzati pû sviluppu di strumenti pi cacciari armali granni comu lu megateriu, lu mastodonti e lu gliptodonti; accussì comu lu succissivu sviluppu di l'attrizzatura di pisci e dâ navigazzioni versu l'ìsuli dû Caraibi.
==== Primi populazzioni e pirìudu mesu-indianu ====
Gruppi di pirsuni ca arrivàrunu duranti lu tardu Plistoceni, forsi dû Nord, accumìncianu a accupari la costa sittintriunali dû tirritoriu. Taima-Taima, Muaco e El Jobo sunnu arcuni dî posti ca hannu resti di sta pupulazzioni. La prisenza di sti gruppi acchiana armenu ô 13.000 a.C. L'umani ca vivìunu nna chiḍḍu ca ora è Falcón cunnividìunu lu sò habitat câ mega fauna comu li megateri, li gliptodonti e li tossudonti. La fauna di l'anni preistorici e priculumbiani era 'n parti cumposta di tapiri, tigri cu li denti di sabbia, armadilli giganti, ntra l'autri cosi.
L'archiòluggi idintìficanu nu pirìudu mesuindianu tra lu 7000 e lu 5000 a.C. e 1000 a.C. Nnâ stu pirìudu li gruppi di mega cacciatura di armali accuminciàrunu a furmari strutturi tribbàli cchiù urganizzati.
==== Pirìudu ndìgginu ====
Lu sviluppu ca si virifica apprussimativamenti a pàrtiri dû 1000 a.C., ma assai diffirenti a sucunnu dî riggiuni, è canusciutu comu pirìudu ndìgginu. C'è nu sviluppu di l'agricultura tra vari gruppi.
A pupulazzioni ‘ndìggina nnô mumentu dû primu cuntattu cu li eurupei era di circa menzu miliuni di pirsòni ca abbitavanu chiḍḍu ca ora è u tirritòriu vinèzuelanu, iḍḍi avissiru arrivatu, dû nord, dâ riggiùni dû Calabozo; a ovest, l'Andi, e a nord, li Caraibi.Li principali pòpuli ‘ndìggini èranu li Chibchas nnî Andi, li Caraibi, situati ‘n quasi tutti li costi, e li Arawakos, stabbilìti ‘n parti dî costi e cchiù a sud, e li Wayúu, o Guajiros. Tuttavia, lu tirritoriu di l'attuali Venezzuela era assai diffirenti linguisticamenti e culturalmenti duranti lu pirìudu priculummianu, s'havi na basi pi affirmari ca li diversi gruppi ndìggini appartinìanu a armenu 16 gruppi linguìstici diversi ntra sti famigghi linguìstichi fussiru prisenti:
* Famigghia Arawak
* Famigghia caraibica
* famigghia Chibcha
* Famigghia Guajiban
* Famigghia Sáliba-piaroa
* famigghia tupi
* Famigghia Yanomami
* Famigghia macru-maku
* famigghia jirajara
* Famigghia Timoteu-Cuica
E ci sunnu macari nu certu nùmmaru di pòpuli ‘ndìggini ca parràvanu lingui isulati o nun classificati, li cui affiliazzioni nun sunnu pricisamenti canusciuti (Maku, Pumé, Sapé, Uruak, Warao, Guamo e Otomaco).
Dintra sti gruppi c’era macàri 'na diversitati nutevuli, addunca li famigghi Caraibi e Arawak occupàrunu nu tirritòriu assái vastu ntô u quali trasìunu pòpuli ca parràvanu lingui diversi ma imparintati dintra ogni famigghia. Li riggiuni urientali, Guyana e cintrali dû paisi accussì comu parti dâ Zulia e dî chiani èranu abbitati di tribbù caraibi ca migràrunu dâ riggiuni di l'Orinoco, puru si cchiù tardu a causa dî guerri tirrituriali occuparu la costa sittintriunali dû Sud Amèrica. Li Arawakos dâ Amazzonia uccidintàli pupulàvanu li riggiùni di chiḍḍu ca oji è u statu di l’Amazzonia, nnî chiani e nnâ bona parti dû punenti e cintrali dû paìsi. Timoto-cuicas ntê muntagni di l'Andi e macari li Yanomami ntê giungli amazzonichi.
Li gruppi Chibcha dâ zona oggi canusciuta comu Culumbia accuminciunu a tràsiri nnô tirritòriu di l’Andi vinèzzuelani. Li gruppi caquetío cumpàrinu ‘n Paraguana. Ci sunnu macari nichi migrazzioni di gruppi nnipinnenti ca abbitanu lu bacinu di l'Orinucu e àutri àrî nichi dû paisi. Quannu arrivaru li spagnoli, ntô Venezzuela ci foru nummarusi etnii ca parràvanu caraibi, arawako, chibcha, tupi-guaraní e àutri famigghi linguistichi. L'abburìggini usàvanu li ticnoluggìi pi custruiri casi, tirrazzi, dami, canali d'irrigazzioni, ecc. Vivìanu ‘n cumunità numadi, agricurtura sidintari, comu li chiantaturi di mais, na cultura ca richiedìa sistemi d’irrigazzioni e bacini pi cuntrullari l’acqua, c’èranu cacciaturi di vari armali, cullezzionisti di prudutti marini e piscatura, ca usavanu varchi fatti di nu troncu di nu troncu. àrvuru cascatu pi traspurtarisi, non cadìanu na palma si non c'era bisognu. Quarchi d'unu adattau lu tirrinu muntagnusu pi l'agricultura custruennu terrazzi, àutri custrueru mura di petra ntê vaddi pi urganizzari li culturi. Nnî Llanos, li pòpuli nativi custruìru 'na riti di strati ca culligàvanu li villaggi, criàru campi elevati pì aumintari a produzzioni agrìcula nnî àrî allagati, cuntrullannu accussì li allagamenti duranti a staggioni dî chiogghi.
Di solitu non purtavunu matiriali di riggiuni luntani pi custruiri li soi casi o li soi strumenti, accussì comu autri tipi di matiriali mpurtanti. Li casi di petra unifamiliari ntê riggiuni cchiù friddi, li churuata cullittivi fatti di lignu e palmi riunivunu lu gruppu di famigghi granni, li casi a stiletti Wayúus e Waraos erunu casi cumuni sustinuti supra stiletti ntê laguni e ntê mangrovi.
Lu scanciu cumpurtava lu scanciu di tùbbiri di muntagna pi frutti di chiani, mais pi frutti dû mari, pisci salatu pi manioc e accussì via. Li Kariña svilupparu granni àrii di scanciu, cultivannu cuttuni, manioca, àrburi di frutta e tabbaccu, ca scanciaru cu canoe e amachi. Produceru puru cestini, ceramichi, ornamenti d'argentu, pirli, scorci d'oru e di tartaruga ca attruvarunu nta l'arii luntani dô so' habitat. Li vistiti variàvanu a sicunna dâ riggiuni, picchì èranu fatti cu li fibbri naturali disponìbbili, pir esempiu, li vistiti di lana pû friddu di l’Andi e li guayuco pû caluri.
L'accumulu di ricchìzzi diversi nnî vari cumunità era fortimenti sanzionatu, picchì a prupietà era cullittiva, a produzzioni era suciali e nun ‘nnividuali, nnâ maggior parti di sti cumunità u manciari era di sòlitu priparatu pì tutta a pupulazzioni. Tuttavia, li rivinnicazzioni tirrituriali di quarchi pupulazzioni aggrissiva purtaru a granni guerri eserciti finu a 40.000 cristiani cummatteru ntâ guerra tra li Catuchi e li Techi.
Nnî autri riggiùni, li Warao, scappannu dî Caraibi, lassaru u sò tirritòriu ‘ncistràli e attruvàru 'na nova casa nnî canali dû delta dû ciumi Orinoco. L'urganizzazzioni suciali variava a secunna dâ riggiuni, c'èranu certi citati ca èranu custituiti 'n cumunità tribbali, giràrchichi, cu capi e autorità di paci, e àutri cu n'urganizzazzioni cumunitaria unni sulu lu sciamanu, lu guarituri e la guida spirituali avìanu nu rangu cchiù àutu, usavanu chianti pi scopi midicinali.
=== Era culuniali ===
==== Primi viaggi e lu Cuvirnatu di Coquivacoa 1502 ====
Chiḍḍu ca â fini addivintò u Venezuela fu vistu e visitatu nnô agustu 1498 da Cristòfuru Culommu ca s’avvicinò â vucca dû ciumi Orinoco ca vinìa di l’Isuli Canarie, e viaggiò nnâ costa di l’Isula di Trinidad nzinu a forsi l’attuali Cabo de la Vela. Pinìsula di Guajira, ô est dâ Culumbia. Chista era la prima vota ca l'eurupei vidìanu lu cuntinenti, l'ammiragghiu, osservannu la varietà di flora e fauna, chiamò l'aria "Terra dâ Grazia", pi chiaramenti allusioni a l'Eden bibblicu.
Viaggi succissivi comu chiddu di Alonso de Ojeda, Diego de Lepe, Cristobal Guerra e Alonso Niño. Tra lu 1499 e lu 1502 dilimitarunu rapidamenti du purzioni di tirritoriu pi farili cuvirnatura, e esircitari la giurisdizzioni: una dî foci di l'Orinocu ô "morro de Maracapana", attuarmenti ntâ citati di Lechería, ntâ costa urientali dû Venezzuela, nu ària chi addivintò canusciuta comu Cuvirnatu di Cumaná, e di tannu 'n poi, costa nzinu a Cabo de la Vela, addivintò cchiù tardu lu Cuvirnatu di Venezuela o Cuvirnatu di Coquivacoa versu lu 1528.
==== XVI sèculu ====
Ntô 1501, nu gruppu di frati franciscani stabbilìru na missioni a Puertu de Perlas â vucca dû ciumi Cumana, la prima ntô Regnu di Tierra Firme dû Novu Munnu. Sta missioni fu attaccata ‘n nummarusi occasioni da li ‘ndìggini dâ ària. Ntô princìpiu di dd’annu, arrivò n’àutra spidizzioni, cumposta di dui navi, cu Rodrigo de Bastidas e Juan de la Cosa, ca scanciaru cû pòpulu ‘ndìgginu.
Cumaná fu funnata ntô 1515, comu risurtatu di l'utopia di na manciata di frati duminicani e franciscani guidati dî frati Pedro de Córdoba e Antonio de Montesinos ca sunnavanu n'evangelizzazzioni pacifica, senza la prisenza di surdati e mircanti. Cumaná è la città cchiù antica tra chiddi ca s'attròvunu ancora, dî città funnati ntâ terraferma dû cuntinenti miricanu.
Versu lu 1523, lu navigaturi ginuvisi Giacomo Di Castiglione funnau na citati castigghiana nta l'isula di Cubagua cû nomu di Nueva Cádiz, unni ciurìu basatu supra l'enormi estrazzioni di pirli dê soi acqui e appoi cu lu cummerciu di schiavi di l'indiani di tuttu lu principali costa vicina.
Chista cità effimera è pirò la cchiù sòlida di chiddi custruiti ntô XVI sèculu ntô Venezzuela, vistu ca è tutta fatta di calicantu, mattuni e petra, a causa dâ ricchizza ginirata dô sfruttamentu dê pirli. Nun durau tantu comu nzidiamentu castigghianu, nzinu ô 1542, quannu fu abbannunatu a favuri dâ vicina Ìsula di Margarita, pi l'estinzioni finali di l'ostrichi ntê sò acqui, e calamità naturali comu nu pussìbbili tirrimotu e nu succissivu uraganu nta chiḍḍi anni. Tuttavia, la sò nfluenza comu entità ca irradiava la prisenza castigghiana ntô tirritoriu e comu basi pê spidizzioni ntô so nternu era nutevuli.
Ntô 1526, Juan de Ampies, vinutu di Santu Dumingu cu 60 surdati, sbarca ntâ pinìsula dû Paraguana unni fici n'accordu cû capu Manaure pi cuntinuari lu trafficu di genti autòctuni. Pi stu scopu pigghiau pussessu di arcuni tirreni favurèvuli e ntô 1527 funnau la citati di Santa Ana de Coro, la terza citati dû Venezzuela doppu Nueva Cádiz e Cumaná.
==== Cuvirnatu tudiscu ntô Venezuela: tempu dî Welser ====
Carlu I di Spagna cuncedi l'amministrazzioni dû Venezuela â sucità Welser di Augsburgu 'n canciu di funni finanziari. Lu re prescrivi ca li Welser avìssiru a funnari nu certu nùmmuru di citati e prumòviri l'immigrazzioni, ma iḍḍi si didicàrunu supratuttu â ricerca di El Dorado e â riduzzioni ‘n schiavitù di l’indiani.
Ambrosio Alfinger (Ambrosius Ehinger) è lu primu Cuvirnaturi dâ pruvincia dû Venezuela ca li Welser chiamàrunu Klein Venedig (Vinezzia). Arrivò a Coro ntô 1529 e canciau lu sò nomu nta Nova Augsbugu Picca doppu urganizzau na spidizzioni e marciau versu l'Ovest. A la trasuta di nu lacu attaccau li tribbù dâ zona e funnò li cità di Nueva Ulm (oggi Los Puertos de Altagracia) e Nueva Norimberga (oi Maracaibo).
Dû 1529 ô 1538 li Welser registràru l'esportazzioni di circa 1.005 ‘ndìggini, puru si lu re Carlu I avìa già vietatu a schiavitù di l’indiani ntô 1528. Li spidizzioni fatti di Nicolaus Federmann, George von Speare e Felipe von Hutten significaru nu granni prubblema pâ città di Coro vistu ca sti Cuvirnanti la lassaru praticamenti abbannunata cu li cristiani ca ci vivìanu 'mpietusi e scuraggiati, pirchì essennu n'aria Supra la costa, la terra non era adatta pi chiantari e li vicini ca stavunu ddòcu accattàvunu tuttu ntê magazzini Welser a "prezzi abbusivi". Finu ô misi di jinnaru 1545, quannu Juan de Carvajal si prisintò comu funzionariu riali â sucità ca esistìa ntâ città. Incoraggiàlli a abbannunari ḍḍa terra pi chiḍḍa unni scurri nu granni ciumi, e ca è bona pi chiantari, ca avìa sentitu parrari di quarchi indianu dâ zona. Accussì la prima spidizzioni arrinesci a partìri cu fìmmini, picciriddi e quarchi armali. Nunstanti lu fattu ca foru prisintati diversi upiniuni nigativi picchì assài genti si scantavanu di pirdiri chiḍḍu picca ca c'avìanu arristatu, arrivaru lu 7 dicèmmiru 1545 'ntornu â Valli di El Tocuyo. Di cui si leggi nta l’anni succissivi di Don José Luis Cisneros: "La città è funnata nta n'ampia vaddrata furmata di li dui catini di muntagni; lu sò celu è un pocu malincunicu; lu sò timpiramentu è friddu; l'aria è molla e sana; la sò acqui sunnu sani e abbunnanti; la situazzioni è bedda..." (Cisneros, José Luis. 'Discrizzioni esatta dâ pruvincia dû Venezuela'. raccolta di libbra rari o curiusi ca trattunu di l'Amèrica. Madrid, 1912, pp. 105– 108.)
Si nota ca Juan de Carvajal lassò Coro nzèmmula a Juan de Villegas ca avìa arrivatu a Coro ntô sittèmmiru 1544, ca numinò tinenti cuvirnaturi. Dopu ca la spidizzioni Welser arriva senza successu, si diriggeru versu El Tocuyo picchì la città di Coro fu spopulata e a chist'ùrtima fu cuntata di l'azzioni ca l'abbitanti avìanu pigghiatu ntê mani di Juan de Carvajal, ca causau la ràggia di Philipp von Hutten. Accussì arrivò ntô postu unni Carvajal s'avìa 'ncuntratu cu quarchi vicinu, e di l'arrivu dî membri dâ spidizzioni la cunversazzioni addivintò viulenti dû princìpiu. Vistu ca st'azzioni li lassò "èssiri li Cuvirnaturi di na città disabbitata", pi chissu von Hutten ordina ê sò cumpagni di disarmari li sustinitura di Carvajal, affirmannu ca la città arristava cu chiḍḍi ca vulìanu stari, ma nuddu Di l'òmini ca ci arristaru c'era non sarà mai capaci di risistiri ê forzi di von Hutten. Accussì pigghiaru l'armi e a nu certu puntu Bartolomé Welser "lu giòvini" rimprovera Carvajal e iḍḍu casca ntô fangu.
Juan de Carvajal s'arrizza doppu na brevi letargia e arricogghi l'òmini ca c'èranu, pigghiaru quarchi arma e si nni vannu appressu ê spidizziunari tidischi, ntra cui c'èranu puru li spagnoli.
Accussì si ncontranu n’àutra vota ntô menzu dâ strata e li discussioni turnunu n’àutra vota ma sta vota cchiù caudi. Fu ntî ddu mumentu ca tuttu si trasfurmò nta na cummattimenta, cu l'òmini di Carvajal comu vitturi, ntâ quali mureru Bartolomé Welser, Philipp Von Hutten e àutri tri spagnoli. Chiddu ca succidìu addivintau canusciutu grazzi ê lamenti fatti di chiḍḍi ca scapparu.
La nutizzia arrivò prestu a l'aricchia di lu Re, ca ntî nu prucessu prigiudizziatu e viloci urdinò l'arrestu e l'esicuzzioni di Carvajal, ca circau di difènnirisi dicennu ca tuttu chiddu ca fici era a vantaggiu di li famigghi c'avìa pigghiatu di lu dicadenti Coro ., e pô futuru dâ città appena criata. Nu misi e menzu doppu chiḍḍu ca succidìu, lu Giudici e futuru Cuvirnaturi Juan Pérez de Tolosa catturaru Juan de Carvajal. Impriggiunatu, nzinu ô prucessu lu 16 sittèmmiru 1546. Doppu èssiri statu cunnannatu a èssiri purtatu ligatu dâ priggiuni unni era â piazza principali pi mòriri 'mpiccatu, secunnu lu nutariu Juan Quincoces de la Llana. Quannu fu pronunciata la sintenza, Carvajal parrò e si rifiriu a l'autoritati dicennu "ca iḍḍu sulu era rispunzàbbili dâ morti di chiḍḍi genti e ca nuḍḍu àutru avìa a èssiri curpatu.". Juan de Villegas ntô giugnettu 1546 a causa dû prucessu di risidenza accuminciatu dô Juan de Frías pi l'assassiniu urchistratu di Carvajal, fu 'mpriggiunatu pi nu misi. Ma â fini nun arrinisceru a dimustrari la sò curpa, in parti picchì non c'era nuḍḍu pi tistimuniari cuntru di iḍḍu. L'assassiniu di Philipp von Hutten dû cunquistaturi Juan de Carvajal ntô 1546 porta ô crollu di l'amministrazzioni Welser ntô Venezzuela.
==== Secunna mitati dû XVI sèculu ====
L'abdicazzioni di Carlu I di Spagna ntô 1556 porta cu iḍḍa la pèrdita difinitiva dî diritti di cummerciu pî tidischi.
Ntô 1561 u Venezuela vitti l’arrivu di Lope de Aguirre e i so’ seguaci dû Perù. Pigghiò pâ prima vota l'ìsula di Margarita ntô 1561. Di ddà partìu pi Borburata, unni sbarcò e cuntinuò la sò strata attraversu Valencia versu Barquisimetu. Nna chiḍḍu tempu causau lu terruri ntê pupulazzioni ca arrivàu cchî sò seguaci. Lu 27 di uttùviru dû 1561 agghica a Barquisimetu, unni fu ammazzatu dî sò stissi seguaci.
Lu XVI sèculu vitti la nascita cchiù tardu, di na manera cchiù o menu spàsmòdica e cu tanti vicissitudini, di citati castigghiani difinitivi e stàbbili, comu Coro (1527), Maracaibo (1578), Barquisimetu (1552), Mérida (1558), Trujillu (1558), El Tocuyo (1545), Valencia (1553), Barinas (1597), Caracas (1568), Cumaná (1569), Carora, La Asunción e San Tomé, in Guayana.
Pirati e contrabbannisti, principalmenti gruppi britannici e francisi, ma macari ulannisi, affliggiunu l'arii custieri dô Venezuela pi cchiù di dui sèculi. Tra l'attacchi cchiù mpurtanti ci sunnu chiddi di John Hawkins e di Francis Drake. John Hawkins sbarcò du’ voti nnâ città custiera di Borburata e vinnìu ddòcu schiavi ca avìa catturatu nnâ Guinea.
A finali dû signu XVI l'ordini culuniali fu stabbilitu e funzionatu nnâ forma di istituzzioni culuniali castellani, nzèmulla â Cabildo, â Iglesia, â Riali Hacienda e ô reggimi di l'encomienda ‘ndìggina. Ntô 1576 lu cuvirnaturi stabbilìu a Caracas, pi lu clima e pi éssiri bedda difinnuta di li pirati pi na sirra ca custava na città siparata dô litturali, na città unni va stari a capitali dû pajisi. Ntô 1584 si ni jierunu a Caracas i cuntaturi di l'Hacienda Riali e nta chista epoca stàvanu tutti li viscuvi già a Caracas.
Ciurisci lu cummerciu di furmentu, accussì comu l'allevamentu, l'estrazzioni d'oru e l'usanza di cuddiu pi l'espurtazzioni. Li schiavi foru ‘mpurtati pî piantagioni e pî sirvizzi dumèstici.
==== Pruvincia dû Venezzuela 1527 ====
Duranti la cunquista e la culunizzazzioni dû tirritoriu venizzuelanu, foru urganizzati diversi cuvirnatura o pruvinci, senza cuntinuità ntô tempu, comu chiddi di Nueva Andalucía o Cumaná, Coro, Venezzuela (o Caracas), Trinidad, Cuvirnatu La Grita, Nueva Estremadura o Mérida e chiḍḍa effimera a Barcillona, ntô 1636. Si avissi a nutari ca funziunaru 'n manera nnipinnenti.
Li pruvinci di Caracas, Cumaná, Guayana e Maracaibo dipennunu nizziarmenti dâ Corti Riali di Santu Dumingu e appoi dâ Riali Curti di Santafè di Bogotá o dâ Vicirialtà di Nova Granada, ntî vari uccasioni, altirnannu nta sta funzioni, spiciarmenti ntâ sfera giudizziaria , câ Corti Riali di Santu Dumingu, dipinnenti dô Viciriali dâ Nova Spagna.
==== XVII sèculu ====
Lu XVII sèculu vitti la nàscita dû cacau (1615) comu pruduttu mpurtanti pi l'esportazzioni, accussì comu la canna di zùccaru, lu tabbaccu, lu sali e la peddi. Lu furmentu cala versu lu cunsumu dumèsticu, a causa di l'aumentu dâ pupulazzioni.
La funnazzioni fu urdinata versu lu 1618 di paisi di duttrina pi riuniri li indiani e nasceru paisi comu Turmero, Guarenas, Choroní, Petare, Baruta, La Victoria, Cagua, San Mateo, Santa Lucía, El Valle, Antímano, ecc., prumossu di l'ordini riali e lucalmenti di l'azzioni dô viscuvu e dô cuvernaturi, rispettannu chistu ordini.
Li citati custieri sunnu furtificati contra lu boom dî pirati. Foru custruiti furtizzi comu Araya a est (1622-1646), Pampatar e Santa Rusa a Margarita, San Antoniu a Cumaná o San Carlos de la Barra, a l'ingressu dû lacu Maracaibbu, ntô Statu di Zulia Maracaibo veni acchianatu dî pirati ntô 1642, e appoi cchiù voti ntî àutri uccasioni, accussì comu a Gibbilterra, supra lu lacu stissu, Trujillu, Cumaná e Margarita.
La Cattidrali dû Vescuvatu si trasfirìu ntô 1637 di Coro, unni avìa risidetu dû 1530, a Caracas e li missioni comu istituzzioni di vari òrdini comu li franciscani e li gesuiti accuminciaru a esircitari lu sò 'nsidiamentu, urdinannu e evangelizzannu lu travagghiu di tuttu lu tirritoriu, la sicunna mità dû XVII sèculu.
Lu tirrimotu di San Bernabé ca succidìu ntô giugnu dû 1641 distruggìu la maggior parti di l'edifici a Caracas e ntê città vicini. Malatìi cuntaggiusi comu lu colera, lu morbillu, la morti nera e l'infruenza attaccanu li pupulazzioni castigghiani diversi occasioni, facennu distruzzioni ntra l'indiani, li schiavi e li spagnoli. Unu dî cchiù gravi abbinni ntô 1657, ca pruvucau tanti morti a Guarenas e àutri citati.
Versu lu 1780 l'istituzzioni di l'Encomienda de Indios s'estinsi 'n fasi.
==== XVIII sèculu ====
Ntô 1728, lu scritturi dâ Nova Granada José de Oviedo y Baños scrissi Storia dâ cunquista e dâ pupulazzioni dâ pruvincia di Venezzuela, ca accamora òi è nu clàssicu dâ littratura e dâ storia nazziunali. José de Oviedo y Baños nascìu a Santa Fe de Bogotá ntô 1671 e murìu a Caracas ntô 1738.
Lu XVIII sèculu vidi l'arrivu dâ Cumpagnìa Riali Guipuzcoana, o Cumpagnìa di Caracas, ca fu funnata ntô 1728 e addivintau n'entità monopulizzanti dû cummerciu dû cacau e dâ vìnnita di prudutti mpurtati direttamenti dâ Spagna, comu li vini, lu furmentu, li tissuti e ferru, eliminannu sia pî produtturi lucali ca pî cunsumatura a possibbilità di accèdiri a n’autru mircatu, ca gènera enormi frizzioni suciali e animosità ntra produtturi e mircanti crioli contra chiḍḍa sucità, li sò misuri e, supratuttu, li sò pràttichi riguardanti a fissazzioni dî prezzi dî bèni.
Tuttavia, la funnazzioni dâ Sucità porta vantaggi, prumuvennu - pi lu sò ntiressi - lu sviluppu o l'ammigghiuramentu di l'infrastrutturi dê porti lucali, comu Puertu Cabello, Maracaibo, Coro e La Guaira, accussì comu la prutizzioni di tutta la costa dô ciumi Essequibo a Goajira, a ovest, e la sò difisa contra li contrabbannisti ca sabbutàbanu lu sò monopoliu. Li navi foru cuntrullati, li pacchi e li cali marini foru ispezziunati e li posti di cuntrollu dâ dugana e dê cuntrolli foru criati. Li sò pratichi munupulìstichi e esclusivi pruduceru diversi rivolti, una di chisti fu guidata dû zambu Andresote, a San Felipe, ntô 1735. Tuttavia, lu cchiù rilivanti succidìu a Barlovento, ca s'allungau cchiù tardu nzinu a Caracas, ntra lu 1748 e lu 1752, ca fu guidatu dû urìggini canarisi Juan Francisco de León e a cui si juncierunu tutti li settori emarginati dî pratichi dâ Cumpagnìa, cumprisi li schiavi Guipuzcoani, pardos e canari, pi chistu acquisìu li toni dâ rivuluzzioni suciali. Tutti dui fallisciunu pâ mancanza di supportu di l'élite criola lucali, ca dicidi di suttumèttirisi â Corona.
A mità dû XVIII sèculu foru funnati cità comu Angostura (1764), nta l'Orinucu, e San Fernando de Apure (1788) e àutri comu San Carlos, Calabozo e San Cristobal, nta l'Andi.
Li Gesuiti foru espulsi versu lu 1766, comu ntô restu di l'Amèrica pi òrdini riali. Autri Ordini comu l'Ordini dî Ricordi Agustiniani, ca urganizzaru missioni ntô Venezuela dâ Spagna e dî Filippini, arrivaru pi sostituiri li Gesuiti espulsi. Stu Ordini pruducìu la prima pirsuna beatificata dû Venezuela, Maria di San José Alvarado.
Ntô 1777 appi locu la ntigrazzioni dî vari pruvinci ntô cussiddittu Cuvirnatu dû Venezzuela e appoi ntô Capitaniu Ginirali dû Venezzuela, ca custituìu essenziarmenti l'attuali tirritoriu dâ nazzioni di tannu. Fu stabbilìtu u lìbbiru cummerciu e a Cumpagnìa Guipuzcoan s’estinguìu nnâ ḍḍu decenniu. Â fini dû sèculu, fu criata la Corti Riali di Caracas, cu giurisdizzioni giudiziaria pi ascultari li prucessi ntâ secunna istanza, ca sustituìu la vecchia Corti di Santu Dumingu nta chiḍḍa funzioni.
==== Capitania ginirali dû Venezzuela 1777 ====
Li pruvinci esistenti all'èbbica dâ criazzioni e di l'urganizzazzioni dâ Capitana Ginirali dû Venezzuela èranu, sparti dâ Pruvincia dû Venezzuela, fussiru:
Pruvincia di Trinidad, criata ntô 1532, dû cunquistaturi Antonio Sedeño, e d'urìggini sutta la giurisdizzioni di Santu Dumingu, doppu la sò ncorpurazzioni ntra la Capitana Ginirali, fu attaccata di na flotta ngrisa, chi uttinni la rinnuta dû postu, dû cuvirnaturi di l'ìsula, nta l'annu 1797, e la sò uccupazzioni fu arricanusciuta cû Trattatu di Amiens nta l'annu 1802.
Pruvincia di Nueva Andalucìa, riuniu li pricidenti pruvinci o cuvirnatura di Nueva Andalucìa e Paria, nta n'unica entità, ca 'n urìggini dipinnìa dâ Corti Riali di Santu Dumingu di l'annu 1569, nzinu a quannu fu suggetta â giurisdizzioni dû Viciriali dû Nova Granada, dû 1749 ô 1777.
Pruvincia di Margarita, l'ìsula fu pruvincia nzinu a l'annu 1600, quannu addivintò direttamenti addipinnenti dâ Curona spagnola nzinu ô 1777.
Pruvincia di Guayana, canusciuta macari comu Pruvincia di Angostura, e funnata ntô 1591.
Pruvincia di Maracaibo, furmata ntô 1740, cu l'unioni di li pricidenti pruvinci di La Grita e Mérida.
La Pruvincia di Venezzuela o Caracas, dipinnìa sempri dâ Corti Riali di Santu Dumingu, ntî l'ìsula d'Ispaniola, nzinu ô 1718, quannu lu novu riggimi borbònicu ntâ Spagna, pi Dicretu Reggiu la fici dipenniri d'ora in poi dû novu Vicirignu di Nova Granada. Addivintau n'àutra vota nnipinnenti di stu Vicirignu di Nova Granada nta l'annu 1742. Trent'anni doppu, li tirritori dî pruvinci di Maracaibo, Guayana, Cumaná, dipinnenti di la Vicirialtà di Nova Granada, la pruvincia di Trinidad, dipinnenti di Santu Dumingu e Margarita, dipinnenti di la Curuna spagnola, foru junciuti pi furmari lu Capitaniu Ginirali di Venezzuela, cu capitali ntâ citati di Santiagu de Leon de Caracas, pi dicretu riali emanatu dû re Carlos III di Spagna, l'8 di sittèmmiru dû 1777.
L'autoritati dô Capitanu Ginirali cumprenni li quistioni di natura pulìtica, militari e ecunòmica, di tutti li pruvinci supramenziunati; Tuttavia, iḍḍi continuaru a dipenniri giudiziarmenti dâ Corti Riali di Santu Domingo, e i so’ cuvernaturi foru numinati direttamenti dâ Corona spagnola.
La nfruenza di Caracas comu citati cintrali di cuvernu ufficiali, e risidenza dû Cuvirnaturi nta n'aria ca cumprinnìa ecunòmicamenti diversi àutri cuvirnatura comu Nova Andalucia, Mérida o Guayana, nfruenza â fini pi ntigrari l'interu nzemi di pruvinci e cuvirnatura di l'aria venezzuelana ntunnu ô Cuvernu di Caracas.
L'ecunumìa culuniali dû Venezuela gira ntunnu a l'esportazzioni di peddi, furmentu, tabbaccu e cacau, cu boom nnî tempi diversi, stu pruduttu essennu lu cacau accussì apprizzatu all'esteru pâ so finezza, aroma e qualitati ca rinfurzau duranti l'urtimi dui sèculi lu sviluppu ecunòmicu di l'era culuniali, e ginirò 'na casta ‘lluminata di discinnenti dî cunquistatura, canusciuti comu ''Mantuani'', ca basaru a sò ricchìzza e putiri supra stu pruduttu duranti chiḍḍi 2 sèculi.
Lu ‘Mperu spagnolu trascura e limita a promozzioni di l’istruzzioni nnî so’ culoni. Lu Venezzuela, essennu na pruvincia particularmenti pòvira doppu lu crollu di l'estrazzioni di pirli ntô XVII sèculu, è particularmenti scurdàtu. Mulatti e àutri gruppi nun hannu accessu mancu a n’istruzzioni di basi. Ntô 1727 la prima universitati fu criata ntô Venezuela, sèculi doppu ca fu fatta ntô Messicu o ntô Perù.
Ntô 1760, lu cuvirnaturi dâ pruvincia di Caracas cuncidìu lu pirmissu ô culunnellu di li ncigneri Nicolás de Castro di ntrodùciri li studi di matimàtica cu n'Accademia di Giumitrìa e Furtificazzioni esclusivamenti pî sò ufficiali. Manuel Centurión criau n'Accademia Militari di Matimàtica nta lu 1761. Ntô 1763, lu prufissuri Lorenzu Campíns y Ballester ntruducìu na Cattidra di Midicina.
==== Evuluzzioni pulìtica e ecunòmica â fini dû XVIII sèculu ====
La forza militari ispanica è assà nica pâ pupulazzioni. Ntô 1777 ci sunnu 'n teoria circa 12.000 surdati pi na pupulazzioni di circa 800 mila cristiani. Accussì ntô 1797 li truppi ngrisi dô ginirali Abercromby cunquistaru facilmenti l'ìsuli di Trinidad e Tobbagu: lu cuvirnaturi José María Chacón y Sánchez de Soto avìa appena rinisciutu a mubbilitari circa cincucentu surdati scarsamenti armati contra n'armada cu 59 navi e 600 surdati di nfanteria.
Avènnu locu diversi tìmidi tintativi d'emancipazzioni, unu di chisti guidatu di l'ex schiavu José Leonardo Chirino a Coro, e n'àutru dî crioli Manuel Gual e José María España e dû spagnolu Juan Bautista Picornell nfruinzati di l'idei dâ Rivuluzzioni Francisi, nstaurata ntô La Guaira, chiamata Cuspirazzioni di Gual e Spagna. Li sò capi sunnu priggiuneri e arcuni foru 'mpiccati ntâ Chiazza Matrici di Caracas ntô 1799.
Alexander von Humboldt riporta ca a l'iniziu dû XIX sèculu lu Venezuela mpurtava prudutti dû valuri di cchiù assà di 35 miliuna di franchi di allura e ca quattru quinti di sta mercanzia vinìanu di l'Europa. Dici ca li peddi di Carora, l'amachi di Margarita e li cuperti di cuttuni Tocuyo fùrunu prudutti picca ‘mpurtanti "puru pû mircatu dumèsticu."
=== Nnipinnenza ===
==== Causi dâ nnipinnenza ====
===== Causi nterni =====
Tra li causi nterni, si distinguìu la canuscenza di l'idei di l'illustrazzioni di parti dî "criolli". Custituìru nu gruppu suciali caratterizzatu di aviri nu liveddu istruzzionali àutu, addunca la sò priparazziuni ntillittuali e li sò cuntatti all'èstiru ci pirmitteru di 'mparari l'idèi rivuluzziunari.
===== Causas externas =====
Pi quantu riguarda li causi esterni ca dettiru locu ê causi dâ nnipinnenza dû Venezuela, suttaliniamu li siguenti: L'idèi di uguagghianza, libbirtà e fraternità jocaru na nfruenza dicisiva supra lu spìritu dî crioli, oltri ê vari nnipinnenza ca nasceru ( nnipinnenza di li Stati Uniti, nnipinnenza di Haiti) e la Rivuluzzioni Francisi. La Rivuluzzioni Francisi nascìu ntô 1789, accussì l'idiali ca sta rivuluzzioni prumulgava di libbirtà, uguagghianza e fratirnitati agghicaru ntê culoni.
Lu mutivu cchiù mpurtanti di tutti fu la crisi pulìtica dâ Curuna spagnola. La Francia avìa nvasu la Spagna custrincennu lu re Carlu IV e sò figghiu Firdinannu VII a rinunciari ô tronu a favuri di Napuliuni, chi nstallau sò frati, Giuseppi Bonaparti comu re di Spagna Chistu porta â criazzioni dû propiu cuvernu ntô Venezzuela, nzinu a quannu Firdinannu VII turnau ô tronu dâ Spagna.
=== Primi passi versu la nnipinnenza dû Venezzuela ===
 fini dû XVIII sèculu, li primi tintativi di nnipinnenza si virificàru ntô Venezzuela. Lu primu di chisti è na ribbillioni armata ntô 1795 cu José Liunardu Chirinos ô capu. L'àutra parra di na cuspirazzioni di Manuel Gual e José María España, ntô 1797, ed è la prima cu ràdichi pupulari. Tutti dui li tintativi non àppiru successu, cu li sò rispittivi capi eseguiti. Franciscu de Miranda, dâ sò parti, tintau dui voti ntô 1806 di nvadiri lu tirritoriu dû Venezzuela attraversu La Vela de Coro cu na spidizzioni armata di Haiti. Li sò ncursioni finìsciunu cu nu fallimentu a causa dâ pridicazzioni riliggiusa contra di iḍḍi e di l'indiffirenza dâ pupulazzioni.
==== Nnipinnenza dû Venezzuela ====
La nnipinnenza dû Venezuela appi locu tra lu 1810 e lu 1823. Fu signata di dui eventi mpurtanti:
• A ‘nnipinnenza dî Stati Uniti dâ Nglaterra nnô 1776, spianannu a strata a autri culonî comu u Venezuela. • La Rivuluzzioni Francisi (1789)
Ntô 1806, lu criollu Franciscu de Miranda, pricursuri dâ nnipinnenza, fici na spidizzioni pi libbirari lu Venezzuela cu n'asèrcitu di Haiti e appujatu dî ngrisi Ntâ prima occasioni lu tintativu non fu successu. Miranda si rifuggiàu a Tobago e qualchi misi doppu circàu n'àutra vota, appi successu.
La data dû 19 aprili 1810 sinnau l'inizziu dâ rivuluzzioni venezzuelana e accuminzau la nnipinnenza dû Venezzuela. Vicente Emparan, allura era lu Capitanu Ginirali dû Venezzuela, fu livatu dû sò postu dû Cabildo di Caracas. Chistu desi lu postu â furmazzioni dâ Giunta Suprema di Caracas, la prima forma di cuvernu autònumu. La Junta cuvirnò nzinu ô 2 di marzu 1811, jornu ca fu nstallatu lu Primu Cungressu Nazziunali, n'entità ca numinau nu triunviratu cumpostu di Cristóbal Mendoza, Juan Escalona e Baltasar Padrón. Misi doppu, lu 5 di lugliu di dd'annu, fu dichiarata la nnipinnenza e lu 7 di lugliu dû stissu annu, l'Attu dâ Dichiarazzioni di l'Innipinnenza dû Venezuela fu firmatu â fini.
Macari accussì, li temperamenti s'arriscaldaru e assài rialisti stavanu chianificannu na cospirazzioni pi turnari ntô statu prima dô 19 aprili 1810, cu diversi citati ca s'alzaru pi chistu scopu, ntra cui Valencia, Caracas e Los Teques, cu lu supportu dâ guarniggioni di Portu Cabello e diversi truppi spagnoli di Maracaibo ca arristaru ancora ntê mani dê rialisti. La citati di Valencia fu dichiarata capitali dâ ripùbbrica lu 9 di jinnaru dû 1812 doppu ca la ribbillioni vinni abbassata, cu lu scopu d'assicurari l'attaccu dâ citati (accussì comu chiddu di àutri mpurtanti pupulazzioni dipinnenti, comu Portu Cabeddu) a li ntiressi nnipinnintisti. Nunustanti chistu, sta Prima Ripùbbrica cullassau cu l'arrivu di Dumìngu de Muntivirdi, ca ripigghiau lu cuntrollu dâ Pruvincia. Lu 25 giugnettu 1812, Miranda, Cumannanti 'n Capu di l'esercitu appena criatu, capitulò a San Mateu; Simón Bolívar e àutri surdati cunzignaru Miranda ê spagnoli guidati di Monteverde, ca ci dèsiru na littra pi lassari lu pajisi.
La riggiuni uccidintali, nzèmmula cu Atanasio Girardot e José Félix Ribas. Simón Bolívar, doppu aviri rinnutu pùbbricu lu cuntruversu Dicretu di Guerra â Morti, affruntau li rialisti nta quattru battagghi ntô percorsu pi Caracas. Â fini dâ campagna, lu 6 di aùstu trasi triunfanti a Caracas, unni fu titulatu Libbiraturi. Accussì accuminciò la Sicunna Ripùbbrica, puru si li cummattimenti cuntinuaru nta àutri banni dû paisi. Tuttavia, l'annu appressu scuppiò na ribbellioni fideli â Curona guidata di José Tomás Boves. La spinta viulenta dî sò truppi custrincìu li seguaci di Bolívar a ntraprìnniri l'emigrazzioni versu l'Est, seguita dâ cacciata dî patrioti dâ terraferma, cu cui cadìu la Sicunna Ripùbbrica.
Bolívar tintò na ripitizzioni dâ Campagna Ammirabbili pi sarvari la ripùbbrica, ma pi mancanza di supportu si trasfirìu ntâ Giamaica pi ottèniri lu supportu ngrisi, e poi a Haiti. Lu restu dî capi patrioti si rifuggiaru ddà. Pianificaru na spidizzioni ntâ terraferma, ca partìu ntô marzu 1816. Dopu aviri pigghiatu l'isula di Margarita, li ripubbricani cuntinuaru la sò prova attaccannu Carúpano e Maracay. Bolívar scappò sùbbitu doppu. Fu fatta na sicunna spidizzioni. Manuel Piar avìa rinisciutu a libbirari la Guyana. Bolívar apprufittò di chistu pi trasfirìrisi ddòcu nzèmmula ê truppi mircinari eurupei - principalmenti ngrisi - ca stavanu arrivannu ntô Venezuela attraversu l'Est. Bolívar pigghiò lu cumannu dî truppi ripubbricani stazziunati ntâ Guayana e funnau la terza ripùbbrica. La rivalitati cu Piar criscìu vilucimenti e â fini Bolívar urdinò d'arristàrilu. Pocu doppu, Piar fu giustizziatu. Di la sò parti, José Antonio Páez fici upirazzioni militari assai mpurtanti pi libbirari la riggiuni cintrali dû paisi sutta lu cumannu dî sò ''llaneros''.
La guerra nta i ''llanos'' cuntinuò nzinu ô 1819. Ntô fivraru di ḍḍu annu, Bolívar tintò di riurganizzari lu Statu cu l'installazzioni dû Cungressu di Angostura, lu risultatu dû quali fu la criazzioni dâ Gran Culumbia. Ntô 1820 vinni firmatu lu Trattatu di Armistizziu e Rigularizzazzioni dâ Guerra, ca mittìu fini â guerra â morti e cessannu l'ustilitati nzinu ô 28 di aprili 1821. Lu 24 di giugnu dû stissu annu, Bolívar affruntau Miguel de la Torre ntâ Battagghia di Carabobo, ca s'accapau câ vittoria dî ripubbricani. Sta vittoria significau la liquidazzioni dî truppi rialisti ntô Venezzuela, lassannu rasti chi avìssiru a èssiri scunfitti ntâ battagghia navali dû lacu di Maracaibo ntô 1823.
=== Granni Culumbia ===
La Ripùbbrica di Gran Culumbia, sicunnu la liggi funnamintali ca la cria, ntigra lu Venezzuela câ Vicirialità di Nova Granada e câ Pruvincia Lìbbira di Guayaquil, ca appoi veni junciuta dâ Corti di Quito e Panamà. Lu cungressu scigghiutu a Angostura si trasfirìu a Villa del Rosario, unni la Custituzzioni dû 1821 fu sanziunata nta l'austu 1821, e unni fu difinuta l'urganizzazzioni pulìtica di stu Statu. Bolívar vinni scigghiutu prisidenti pi maggiuranza, e Franciscu de Paula Santander vinni fattu vici prisidenti. Bolívar cuntinua li sò campagni di libbirazzioni ntô sud, ntê quali prumovi la libbirazzioni dû Perù e la criazzioni dâ Bolivia.
U novu Statu regulò u commerciu e li istituzzioni pubbrichi, e dicritò puru l’abolizzioni dâ schiavitù. Ma a discrepanza tra li bulivariani (cintralisti) e li santanderisti (fidiralisti) tinnìu l’urdini 'nternu. Accumpagnata dâ crisi ecunòmica, dâ mancanza di ‘nfrastrutturi, dî diffirenzi e ‘ntiressi idiosincràtici, e dû disìu di autonumìa da parti dî venezuelani pû sò tirritòriu, girminò a sicissioni. La Cosiata dû 1826, guidata di José Antonio Páez e lu dutturi Miguel Peña Páez, furgò stu disaccordu ntra lu dipartimentu dû Venezuela e lu cuvernu di Bogotá. Pi carmari lu turtumentu, Bolívar cuvirnau cu dicretu a pàrtiri dû 1828, ma chistu nun mpidìu la siparazzioni dû Venezzuela, ca finarmenti si manifistau ntô nuvèmmiru dû 1829.
Ntô maju dû 1830, a Valencia (capitali pruvvisoria dû pajisi 'n accasioni dû cungressu) vinni istituitu lu Cungressu di Valencia pi pigghiari dicisioni riguardanti li passi ca avìa a èssiri siquiti dû Dipartimentu dû Venezzuela 'n vista dâ criscenti e cuntinua distanza dû Cuvernu Centrali, ca s'accapau câ siparazzioni difinitiva dû Venezzuela dâ Gran Culumbia e câ nàscita dû Statu dû Venezzuela, aduttannu na nova custituzzioni.
=== ''Caudillismo'' e Guerra Fidirali ===
==== Eggemunìa cunzirvatrici ====
Lu capu pulìticu principali e omu forti dû Venezuela â sò alba comu nazzioni nnipinnenti è José Antonio Páez, giuratu comu Prisidenti lu 11 di aprili 1831, e lu sò Viciprisidenti è Diego Bautista Urbaneja. Ntâ sò pirsuna si furmau lu Partitu Cunzirvaturi, cumpostu suprattuttu di pirsunali militari di àutu rangu chi participaru â Guerra di l'Innipinnenza. Duranti lu sò mannatu c'è na rilativa paci e l'ecunumìa mustra nu ricùpiru stimulatu dâ Liggi supra la Libbirtà dî Cuntratti dû 1834 e la massiccia esportazzioni dû caffè.
Ntô 1835 diligau lu putiri a José María Vargas, lu primu civili a guidari lu pajisi. L'ùrtima nun è a piaciri di l'esercitu di pinzeru lìbbirali, guidatu di Santiago Mariño e Pedro Carujo, ca s'alzaru ntâ Rivuluzzioni Rifurmativa pi chiediri la ricustituzzioni dâ Gran Culumbia e la fini dû putiri di na minuranza di mircanti. Ntra sti ufficiali ci sunnu bulivarini eccezziunali, comu l'assistenti dû campu dû Libbiraturi, Luis Peru di Lacroix o lu granadinu José María Melo, accussì comu nu nimicu di Bolívar, Pedro Carujo. Ottinìru na vittoria di brevi durata e numinaru Santiago Mariño comu prisidenti pruvisòriu, ma chiamaru lu Ginirali Páez pi supportàrili; nonostanti chiddu, Paez ripristina Vargas ô guvernu e dicreta l'amnistii pi l'ufficiali dâ rivuluzzioni, assài di cui sunnu esiliati.
Páez, doppu aviri scunfittu na rivolta libbirali, e doppu la prisidenza di Carlos Soublette (1837-1839), fu eletti n'autra vota ntô 1839. Affrontò la crisi ecunòmica munniali di ḍḍu annu, ca colpìu forti lu Venezuela, e la criscenti opposizzioni libbirali rapprisintata di Antoniu Leocadio Guzmán, ntô stissu tempu ca accuminciò li cuntruversî tirrituriali contra li ngrisi supra la quistioni di Essequibo. Soublet fu n'àutra vota prisidenti ntô 1843.
==== '''Monagato''' ====
Ntô 1847 lu ginirali José Tadeo Monagas vinni eliggiutu cû sustegnu dî cunsirvatura, ma appoi si rumpìu cu iddi. U so’ tentativu di dipusitarilu purtò a l’assaltu ô Cungressu venezuelano dû 1848. U Ginirali assicurò ca so’ frati José Gregorio Monagas fussi fattu presidenti nnô 1851, ca proclamau l’abolizzioni difinitiva dâ schiavitù nnô 1854. José Tadeo turnò ô putiri ntô 1855, ma lu sò riggimi auturitariu vitti la sò fini ntâ Rivuluzzioni di Marzu dû 1858, cumannata di Julián Castro; l'ùrtimu fu numinatu comu Prisidenti pruvisòriu dâ Ripùbbrica ntâ Cunvinzioni di Valencia e poi comu Prisidenti nterinu, facennu dâ città di Valencia n'àutra vota la capitali pruvisòria dû paisi. Li dicreti dû novu cuvernu criaru scuntintu tra li libbirali, e la nstabbilità rinnìu mminenti lu scòppiu di nu cunflittu armatu canusciutu comu Guerra Fidirali.
'''Guerra Fidirali'''
Lu Gridu dâ Fidirazzioni signa lu sò princìpiu e si sviluppa comu na guerra di guerriglia. Ntê battagghi inizziali, li fidiralisti libbirali uttinìru triunfi mpurtanti, nunustanti la morti ntô cummattimentu dû sò capu Ezequiel Zamora ntô 1860. Lu sò cumannu è occupatu di Juan Crisóstomo Falcón.Li rinforzi e lu supportu uttinuti di Falcón rafforzanu li libbirali. Li succissivi cunfruntazzioni ci dùnanu nu vantaggiu e ‘ndibbulìsciunu li forzi dû cuvernu cintralista. Nfini, ntô aprili 1863 vinni firmatu lu Trattatu di Coche, ca significava la vittoria dî libbirali e lu sò accessu ô putiri. Nunstanti stu risurtatu, si furmanu novi caudillismi riggiunali cû so' esercitu ca manteni lu cuntrollu di granni purzioni di terra, cosa ca cuntradici l'anti-prupritariu libbirali. Nnâ ḍḍu annu, Falcón assumi a presidenza e promulga u so’ Dicretu di Garanzi ca elimina a pena di morti, ca veni ratificatu nnâ nova custituzzioni, e renni u Venezuela u primu Statu mudernu dû munnu a mettila ‘n pratica.
=== Guzmancìsimu ===
Li misuri di Falcón causaru rancuri sia tra li cunservaturi ca li dissidenti dâ fazzioni libbirali. Tutti dui li parti si juncìrunu pi spustari lu cuvernu ntô 1867 ntâ cussidditta Rivuluzzioni Blu. N'asèrcitu cumannatu di Miguel Antonio Rojas s'arrizzò ntâ riggiuni cintrali dû paisi, mentri l'ex prisidenti José Tadeo Monagas s'arrizzò ntâ riggiuni urientali. A causa dâ difficili situazzioni, Falcón diligau lu putiri a Manuel Ezequiel Bruzual. A mitati dû 1868 Rojas circunnau la capitali, e firmau lu trattatu di Antímano, arricanuscennu lu cuvernu e assumennu lu cumannu militari dû paisi. L'urientali, cunsidirannu lu trattatu comu nu tradimentu, cuntinuaru la sò campagna versu Caracas, ca pigghiaru ntô giugnettu di dd'annu, funnannu lu cuvernu dî blues, Guillermo Tell Villegas e José Ruperto Monagas.
Antoniu Guzmán Blancu, figghiu di Antoniu Leocadio Guzmán, avìa cummattutu ntê fila dû latu libbirali duranti la Guerra Fidirali e appoi fici parti dû cuvernu Falcón. Doppu ca accuminciò lu riggimi blu, tramau cu sò patri lu ritornu dî libbirali ô putiri. Fujennu a causa dû rifiutu dî fuddi ncitati dû cuvernu, urganizzau na nvasioni ca uttinìu lu sustegnu dî capi fidiralisti riggiunali, comu Joaquín Crespo e Francisco Linares Alcántara. Ntô frivaru 1870 sbarcau a Curamichate e pigghiau pusizzioni ntô centru-ovest dû paisi mentri aumintava li sò forzi. Pigghiau Caracas nta l'aprili di dd'annu, pi chistu la sò trasuta ô putiri è canusciuta comu la Rivuluzzioni d'Aprili.
Vistu ca arristau pi tanti anni nta l’Europa, na vota ca addivintò prisidenti appricau na seri di misuri mirati a mudernizzari lu pajisi e stabbiliri l’ordini difinitivu. Ntê dicreti di dd'annu, criau lu Cunsirvatoriu di Beddi Arti, ristrutturau la Corti Suprema Fidirali, emetti lu Dicretu di l'Istruzzioni Pubblica e Obbligatoria ca prumuvi l'istruzzioni, riurganizzau l'Università Cintrali, fici dû peso venezzuelanu la munita nazziunali, prumuvìu l'agricultura, migghiurau l'infrastrutturi , e accuminciò n'ambizziusa trasformazzioni urbana di Caracas, na città ca sicunnu li storici insistìu pi dari qualità pariggini, senza abbannunari na tinnenza cintralista e autoritària. Cummattìu macari li rivolti a Apure, Guayana e Coro, arriniscennu a suttumèttiri li capi. Accuminzau a prumòviri lu cultu di l'eroi dû passatu, spiciarmenti Simón Bolívar, comu na stratiggìa pi unificari lu pajisi. Â stissa manera, ‘ndibbulìu u putiri dâ Chiesa Cattòlica nnô Venezuela, trasfirennu funzioni ca pi tradizzioni èranu svolti da iḍḍa ô Statu.
Ntô 1877 viaggiau pi l'Europa doppu aviri passatu lu cumannu a Franciscu Linares Alcántara, chi picca tempu doppu accuminzau nu muvimentu cuntru Guzmán Blanco. Chistu, e la ‘ntirruzzioni dâ linia prugrissiva mantinuta dû sò pridicissuri, pruvucò a Rivuluzzioni dû Reclamaturi ca lu spustò ntô 1879. Doppu ca turnò nnô pajìsi, Guzmán Blanco accuminciò nu secunnu guvernu unni disignò u bolivar comu munita nazziunali, dicritò a canzuna Gloria a Bravo Pueblo comu innu nazziunali e si mantinìa cû l'allevamentu e l'agricurtura ca si ricupirava dû declinu dû passatu. Doppu cincu anni passau lu cumannu a Joaquín Crespo. La ntruduzzioni dû positivismu e la criscenti opposizzioni dû settori studentescu purtaru ô cuvernu â chiusura di l'universitati. Comu risultatu, lu Cungressu scegghìu Guzmán Blanco pi prisidiri ntra lu 1886 e lu 1888, ca si ritirò ntô 1887, lassannu Hermogenes Lopez comu prisidenti nterinu pâ transizzioni.
Fu appressu di Juan Pablo Rojas Paúl, ca s'alluntanau dâ lìnia cintralista mantinuta nzinu a ora, criau l'Accademia Nazziunali di Storia, e affruntau rivolti e rivolti anti-guzmancisti. Ntô 1890 Raimundo Andueza Palacio vinni sceggiutu pi lu mandatu custituzzionali di dui anni, ma lu sò tintativu di prulungari lu sò mannatu pruvucau la Rivuluzzioni Ligalista dû 1892 guidata di Joaquín Crespo, ca lu spustau dû putiri. Crespo acchianau u cumannu comu pruduttu dû muvimentu nna l'uttùviru di ḍḍu annu e appruvàu na nova custituzzioni ca stabbilìu la durata dâ prisidenza a quattru anni e lu votu direttu. Mentri era capu dû pajisi, li risursi pùbbrichi foru nvisti scarsamenti e foru criati novi dèbbiti pô pajisi, ma arristò pupulari ntra li sò surdati. Lu sò cannidatu succissuri, Ignacio Andrade, vincìu l'elizzioni dû 1897, ma lu sò avversàriu, José Manuel Hernández, ignurò li risultati, accusannu frodi, e si ribbillau a Queipa, Valencia ntô 1898. Crespo, ô cumannu dî truppi dû cuvernu, muriu ntâ Battagghia dû Mata Carmelera, ma la sullivazzioni vinni scunfitta. L'equilìbbriu â fini dû XIX sèculu fu chiḍḍu dâ ricissioni ecunòmica, ma di l'avanzamenti ntâ cultura, ntâ tecnologgìa e ntâ chianificazzioni urbana.
=== Eggimunìa di l'Andini ===
La Rivuluzzioni Libbirali Ristauratrici dû 1899 urganizzata di Ciprianu Castro e Juan Vicente Gómez fici fujiri di lu paisi a Ignacio Andrade, purtannu ô putiri Castro, lu quali pirò cunfirmò arcuni ministri dû cuvernu scunfittu ntê sô pusizzioni, turcennu lu mottu principali dâ sò campagna: «Novi òmini, novi idiali, novi pruciduri».
Ntô 1901, l'Assimbrea Custituenti Nazziunali lu sceggìu Prisidenti e Gómez comu secunnu Viciprisidenti. Comu li sò pridicissuri, a causa dû sò auturitarismu cummattìu sedizzioni nterni. La cchiù mpurtanti di chisti fu la Rivuluzzioni Libbiratrici, guidata dû banchieri Manuel Antonio Matos, ca culminò cû triunfu di Castro ntô 1903 doppu li battagghi di La Vittoria e Ciudad Bolívar, e chiudennu lu capitulu supra li granni ribbellioni caudilli. Sparti, la sò amministrazzioni siquitau na forti linia anti-mpirialista contra li granni putenzi stranieri, rifiutannu di cancillari lu dèbbitu nazziunali cû Regnu Unitu e la Girmania. Pi chistu, appi a affruntari lu bloccu navali mpustu di sti pajisi.
A causa di na malatìa, ntô nuvèmmiru 1908 Castro si nni jìu a Pariggi cû scopu di subbìrisi curi rilivanti. Jorna doppu, lu sò viciprisidenti e amicu Gómez fici nu colpu di statu ntô dicèmmiru di ḍḍu annu, tradiennu Castro e vietannu lu sò ritornu ntô Venezuela. Gómez fu ufficialmenti prisidenti dû 1910, quannu lu Cungressu lu eliggìu pi nu mandatu di quattru anni, ma dicidìu di ristari ô putiri e pi arrisòrbiri la crisi ca ci vinni appressu suspinnìu l'elizzioni. Gómez fu numinatu comu Prisidenti Custituzzionali pi setti anni stabbiliti di na nova custituzzioni, cu cuvirnanti ca prisidèru pi na picca e agìunu comu fronti pi Gómez, comu dî pupi di Gómez. Era senza pietà sia cu l'avversari ca cu chiḍḍu ca lu interrugava. Assài priggiuneri pulìtici purtaru li sò cunnanni facennu travagghi furzati pi custruiri vari strati pi tuttu lu pajisi. Pi risistiri ê prutesti dû corpu studentescu, chiudìu l'Università cintrali dû Venezuela pi deci anni, mittennu accussì lu paisi nna nu chiaru arritardu educativu.
Gómez macari promugau la prima Liggi dû Travagghiu. So' cuvernu puru criau banchi pî travagghiatura e l'agricurtura, accuminciò lu sfruttamentu dû pitroliu e arrigistrau la cancillazzioni dû deudu esternu ntô 1930. Lu muvimentu opposituri cchiù registratu di st'epoca fu protagunizatu di studenti universitari, unni sergeru novi capi pulìtici. Ntô 1929 s'attruvàu cû na sorta di colpu di statu ntê quartieri di Caracas tra li caduti di l'alzamentu dî ginirali, Emilio Arévalo Cedeño e José Rafael Gabaldón, accussì comu lu toma di Curazao di Rafael Simón di l'Urbina e la nvasiuni dû Falke cummanata pi Román Delgado Chalbaud. Lu cuntribbutu dô sinnacu ginirali Gomez fu la pacificazzioni difinitiva pû pajisi, pi esterminari li caudilli mpurtanti, e u caudillisimu 'n ginirali, e criari l'Accademia Militari dô Venezuela, comu basi di l'Ercitu Nazzionali cunsulidatu. U riggimi di Gómez è cunzidiratu comu a dittatura cchiù granni dâ zona dû Venezuela e dâ Latinoamèrica ô so' tempu.
Gómez murìu ntô 1935, e lu ginirali Eleazar López Contreras fu numinatu 'Ncaricatu dâ Prisidenza nzinu ô 1936, e fu Prisidenti Custituzzionali pi 7 anni. Accuminciò a transizzioni nnâ dimucrazzìa: dicritau l'amnistia pì li priggiuneri pulìtici e u ristabbilimentu dâ libbirtà di stampa. Ntê Carnavali cci fu na granni manifestazzioni pùbblica davanti dô Palazzu dê Miraflori chiedènnu libbirtati civili, i quali López accittò 'n parti â so pulìtica chiamata Programma dû fivraru. Ntô giugnettu rifurmò la custituzzioni, riducennu lu mannatu prisidinziali di 7 a 5 anni, e cuncintràu li sò pulìtichi guvernativi ntâ criazziuni di prugrammi d'assistenza â saluti pùbbrica. Videmma, fici travagghi di granni mpurtanza pâ nazzioni comu la criazziuni di la Guardia Nazziunali dû Venezuela ntô 1937, l'apirtura dû Museu dî Beddi Arti e dû Museu dî Scienzi ntô 1938, e la criazzioni dâ Banca Cintrali dû Venezuela ntô 1940.
 fini dû sò mandatu nna l'aprili 1941, lu Cungressu numinau Isaías Medina Angarita comu Prisidenti, n'omu militari ca prumulgàu na Liggi supra l'Idrocarburi ntô 1943 ca purtava cchiù dividendi monetari ô pajisi e limitava la participazzioni di cumpagnìi multinazziunali. Duranti la sò amministrazzioni fu dicritata l'elezzioni diretta dî diputati, lu suffraggiu dî fimmini e la ligalizzazziuni di tutti li partiti pulìtici, fu pirmissu lu ritornu di tutti l'esiliati pulìtici e la libbirazzioni di tutti li priggiuneri pulìtici. Criò macari lu primu chianu di identificazzioni venezzuelanu ntô 1944, attivau na riforma agraria e accuminciò la mudernizzazzioni dî cittati. Sustinìu l'Alliati ntâ Secunna Guerra Munniali e tintò l'annissioni di l'Antilli Ulannisi.
L'aspettu cchiù nigativu fu la firma dô Trattatu dê Cunfini dû 1941 tra Culumbia e Venezuela. Puru si la strata pâ dimucrazzìa cuntinuò cchiù rapidamenti, ci foru assài avversari pulìtici, comu Rómulo Betancourt e lu sò partitu di l'Azzioni Dimucràtica. Di dintra, fu spuntatu nu colpu di statu ntô 1945 cu l'ajutu di nu gruppu di surdati giùvini guidati dî tinenti curunelli Marcos Pérez Jiménez, Luis Llovera Páez e Carlos Delgado Chalbaud, ca nun èranu d'accordu cû tipu di elizzioni prisidinziali usati e cû assà misuri di sicurizza Medina Angarita.
=== Dictadura militar ===
Allura fu stabbilita na Junta dû Cuvernu Rivuluzziunariu, prisiduta di Betancourt, accussì accuminciò lu Trienniu Adeco. Nta nu pocu di tempu lu Cunsigghiu chiamò elezzioni lìbbiri e diretti. Lu famosu scritturi Rómulo Gallegos si rivelò lu primu prisidenti vinèzuelanu eletti accussì, pigghiannu lu càrricu ntô frivaru 1948. Nustanti chistu, Gallegos non cumplitò lu sò mandatu a causa dû colpu di statu dû 24 nuvèmmiru di ḍḍu annu, unni addivintò cû cuntrollu dû paisi na Giunta Militari cumposta dî stissi ribbelli di tri anni fa, e ca abrogò la custituzzioni dû 1947. Di li triunviri, Carlos Delgado Chalbaud fu nu cannidatu pi prisidiri lu pajisi doppu ca la Giunta Militari chiamò l'elizzioni, ma fu rapitu e ammazzatu di nu gruppu guidatu di Rafael Simón Urbina e di sò niputi Domingo Urbina lu 13 nuvèmmiru 1950. Doppu l'incidenti , German Suárez Flamerich fu numinatu prisidenti pruvisòriu. Puru si nun fu cunfirmatu, è na cridenza pupulari ca l'auturi ntillittuali di l'assassiniu fussi Marcos Pérez Jiménez, lu secunnu triumviru ca fu ministru dâ Difisa.
Pérez Jiménez arristò comu ministru dâ Difisa nzinu a dicèmmiru 1952, la data dû votu pi n'Assimbrea Custituenti. Osservannu ca lu partitu di l'opposizzioni URD stava pigghiannu la pircintuali cchiù auta di voti, lu Fronti elitturali nnipinnenti ô guvernu di Pérez Jiménez ignorò li risultati e suspinnìu l'elizzioni. Dui jorna doppu, li putiri dû Cunsigghiu foru trasferiti nnâ sò interezza a Pérez Jiménez, ca nnô aprili 1953 fu proclamatu Prisidenti Custituzzionali pi cincu anni. Lu sò guvernu, ca nta ddu anni prumuvìu na custituzzioni, avìa lu furmatu di na dittatura pirsunalista ca non esitàu a vietari l'opposizzioni, limitari li libbirtà civili e cinsurari sistematicamenti li media. La sò principali agginzìa di polizzìa, la Dirizzioni dâ Sicurizza Nazziunali ntâ sò Sezzioni Pulìtica-Suciali, avìa lu compitu d'arrestari l'avversari, arristarili ntô Campu di Cuncintramentu di Guasina e macari eseguìrili. Appi nu sustegnu spiciali dû cuvernu dî Stati Uniti p'èssiri parti dâ riti di distribbuzzioni dû pitroliu e pâ sò lutta contra lu cumunìsimu. Pi nautru latu, u so’ reggimi fu caratterizzatu puru da nu progressu infrastrutturali sinza paru pû pajisi, ca poi addivintò canusciutu comu a “dittatura dû sviluppu” dû Venezuela. L'esplosioni di nfrastrutturi visionari e tecnologgicamenti d'avanguardia, la promozzioni spiciali di l'immigrazzioni eurupea ca cambiò la sucità venezuelana (ntra i quali i siciliani fùrunu dî gruppi cchiù granni nnê parti di Caracas, Valencia, Puerto La Cruz y Maturín) e lu culmini di pruggetti di travagghi pubbrici ambizziusi e emblematici foru inquadrati comu la pratica di na currenti di pinzeru nazziunalista chiamata Novu Idiali. Nustanti chistu, l'antipatia ginirata dî sò atti riprissivi e dî sò ntenzioni di ristari ô putiri aumintàru la scuntentizza contra di iḍḍu.
Ntô dicèmmiru dû 1957 vinni urganizzatu nu plebiscitu pi difiniri la sò pirmanenza pi n'àutru pirìudu ô putiri. Li bullettini ufficiali li dèttiru la vittoria, puru si era ampiamenti capitu ntâ pupulazzioni ginirali ca era na frodi orchestrata. Chistu pruducìu na scissioni ntê forzi armati ca l'avìanu sustinutu finu a allura, e purtau a na ribbellioni fallita lu Capudannu dô 1958. La crisi pulìtica ca nascìu allura distabbilizzau li basi dô riggimi, cuncludennu câ sò dipusizzioni di nu muvimentu civili-militari ntâ prima matina dû 23 jinnaru, ca lu custrincìu a scappari ntâ Ripùbbrica Duminicana e poi a trasfirìrisi ntê Stati Uniti câ sò famìgghia. Lu jornu doppu fu urganizzatu nu Cunsigghiu dô Guvernu, prisidutu dô Contrammiragghiu Wolfgang Larrazábal.
Puru si l'elizzioni foru chiamati pi ḍḍu annu, lu Cunsigghiu rifiutò diversi tintativi di colpu di statu dô pirsunali militari Perezjimenista. Nnô uttùviru, fu firmatu u Pattu Puntofijo, ca prividìa l’altirnazzioni dû putiri dî partiti di l’Azzioni Dimucràtica, COPEI e URD, pi guidari a futura vita pulìtica dû pajisi e escludiri i partiti di sinistra comunista. Larrazábal dimissionàu dû cunsigghiu a nuvèmmiru pi participari a l'elizzioni, sustituitu di Edgar Sanabria. L'elizzioni a lu Prisidenti fu â fini favurivuli pi Rómulo Betancourt, ca trasìu 'n càrrica ntô frivaru di l'annu succissivu.
Li travagghi cchiù duraturi dâ dittatura di Pérez Jiménez si manifèstunu ntâ custruzzioni di na granni parti di l'infrastrutturi stratali ntô Distrittu Fidirali. L'Autostrata Caracas-La Guaira, l'Autostrata Tejerías-Valencia, l'Autostrata Francisco Fajardo, lu Paseo de los Próceres e tanti àutri foru òpiri dû Cuvernu Militari. Nu Cunsigghiu di Guvernu civicu-militari, prisiditu dû Contrammiragghiu Wolfgang Larrazábal Ugueto, è 'n capu dû cuvernu di transizzioni nzinu ê novi elizzioni prisidinziali. Na misura di stu Cunsigghiu Guvernativu, chiamata Chianu d'Emergenza, fu dunnari na speci di stipendiu mentri li cuntadini e li travagghiaturi truvàvanu travagghi, dda sittuazzioni dunau locu a n'esodu rurali massicciu ca si diriggìu versu li cittati. Caracas addivintò troppu granni ispettu ô restu dû pajisi e l'aumentu viluci e nun cuntrullatu di l'arii di 'nsidiamentu marginali ntê quarteri dî citati principali fìciru nu divariu fra a capitali e lu restu dû pajisi.
=== Dimucrazzìa di partitu o "Partidocracia" ===
==== Sicunnu guvernu di Rómulu Betancourt ====
A nova era dimucràtica purtò cu iḍḍa canciamenti a liveddu pulìticu e ecunòmicu. Duranti lu sò guvernu, nun foru cunciduti cchiù cuncissioni pitrolìfiri ê cumpagnìi ca òpiranu ntô paisi, fu funnata la Curpurazzioni pitrolìfira venezzuelana, e l'OPEC fu criata ntô 1960, pi nizziativa di Juan Pablo Pérez Alfonzo. Ô stissu tempu vinni avanzata na liggi dâ Riforma Agraria ca avissi a ridistribbuiri li tirreni nun pruduttivi ô scopu di firmari lu calu dâ pruduzzioni agrìcula, a causa dû boom dû pitroliu  stissa manera, na nova custituzzioni fu appruvata ntô 1961.
Lu novu ordini avìa li sò antagunisti. Duranti na parata militari, lu prisidenti Rómulo Betancourt subbìu n'attintatu chianificatu dû dittaturi duminicanu Rafael Leónidas Trujillo pi riavviari la dittatura ntô Venezzuela. Li gruppi di sinistra esclusi dû Pattu di Puntofijo accuminzaru na nsurrizzioni armata, urganizzata ntê centri di guerrigghia dî Forzi Armati di Libbirazzioni Nazziunali, spunsurizzati dû Partitu Cumunista. Ntô 1962, tintàru di distabbilizzarisi attraversu l'esercitu, organizzannu dui rivolti falliti, una a Carúpanu e n'autra a Portu Cabello. Parallelu a chistu, Betancourt prumuvìu na duttrina ntirnazziunali, ntâ quali sulu arricanuscìa li cuverni eletti cû votu pupulari e si rumpìu cu riggimi dittaturiali, comu chiddu di Cubba cumunista
==== Cuvernu di Raúl Leoni ====
Ntê succissivi elizzioni prisidinziali dû 1963, vinni sceggiutu lu dutturi Raúl Leoni. Lu sò cuvernu accuminzau cu na cualizzioni di partiti chiamati Basi Larga, ntigrannu AD, URD e FND. Puru se sò cuvernu era unu d'armunìa ginirali e cumprinsioni tra sitturi dâ pupulazzioni, appi a affruntari nummarusi attacchi dî guerriglieri cumunisti spunsurizzati dû riggimi cubbanu. Tra chisti, si distingui l'invasioni dê spiaggi di Machurucuto ntô maggiu 1967. Vidennu ca purtau picca fruttu senza aviri lu supportu dê classi pupulari, la gran parti dê guerriglieri abbannunaru la lotta armata pâ pulìtica elettorali nta chiḍḍu annu. Lu cuvernu di Leoni fu nutèvuli videmma pi lu cumplitamentu di l'òpiri pùbbrichi e lu sviluppu culturali.
==== Primu cuvernu di Rafael Caldera ====
Rafael Caldera fu lu vincituri nta l'elizzioni prossima. Prima di pigghiari lu càrricu, ntô 1969, ntâ Guyana scuppiau la ribbellioni dî Rupununi, ca rapprisintava n'uppurtunitati pi annettirisi na parti di l'Essequibo rivinnicatu dû Venezzuela. Ntâ stu cuntestu, firmò lu Protocollu dô Portu di Spagna ntô 1970, cungelannu li rivinnicazzioni pi 12 anni. Duranti lu sò cuvernu accittò na tregua difinitiva chê guerriglieri e garantiu la sò ntigrazzioni ntâ vita pulìtica, ligalizzannu lu Partitu Comunista di Venezzuela (PCV).
==== Primu cuvernu di Carlos Andrés Pérez ====
Ntô 1974 Carlos Andrés Pérez assumìu la prisidenza. Duranti lu sò cuvernu, lu redditu di munita stranera dû pitroliu e l'àuti standard di vita ca la pupulazzioni acquisìu addivintaru nutevuli, criannu accusì ô significatu dû ''Venezuela Saudita'', unni lu Prudottu Nternu Lordu criscìu rapidamenti. Ntô 1975 nazziunalizzau la nnustria dû ferru, e l'annu appressu, la nnustria pitrolìfira, criannu la sucità statali Petróleos de Venezzuela (PDVSA). Caldera e Pérez si rumperu in parti câ Duttrina di Betancourt nnê pulitichi ntirnazziunali.
==== Cuvernu di Luis Herrera Campins ====
Ntô 1979, Luis Herrera Campíns fu naguratu comu prisidenti. Inauguràu assài strutturi culturali e sportivi, comu ca la Metropolitana di Caracas. Puru siddu li ntrati dû pitroliu cuntinuaru a aumintari, chistu nun mpidìu ô pajisi di trasiri 'n dèbbitu ntê finanzi ntirnazziunali, furzannu l'adesioni ê dittati dû Funnu Munitariu Ntirnazziunali. Ntô 1983, a svalutazzioni dû bolivar succidìu nnô accussì diciutu ''Viernes Negro'', scatenannu 'na forti crisi ecunòmica.
==== Cuvernu di Jaime Lusinchi ====
Ntô cuvernu di Jaime Lusinchi, si putissi fari picca pi cuntrastari a crisi ecunòmica. Li tassi di corruzzioni aumintaru e la pulìtica ecunòmica continuau a mantèniri la linia di l'affittu. Ntô 1987 appi a affrontari li prutesti di ''marzu Merideño''. D'autra banna, ntô stissu annu ci fu lu mumentu cchiù granni di tinsioni militari ntirnazziunali di l'ultimi anni, quannu la corvetta culombiana A.R.C. Caldas trasìu clannistinamenti nta l’acqui dû Golfu dû Venezuela. Fu na crisi ca nascìu ntâ disputa pâ suvranità ntô golfu tra li dui nazzioni, e supra cui non s'avìa raggiuntu n'accordu. Li media parràru di na pussìbbili guerra, ma lu cunflittu fu arrisurbutu attraversu lu dialugu e lu ritiru dâ corvetta.
==== Sicunnu cuvernu di Carlos Andrés Pérez ====
Carlos Andrés Pérez fu elettu n'autra vota ntô 1988. Circannu di arrisòrbiri la crisi, aduttò misuri ca purtaru a granni prutesti comu lu ''Caracazo'' dô 1989. Ci foru dui tintativi di colpu di statu guidati dô tinenti curoneli Hugo Chávez ntô frivaru e nuvèmmiru 1992. Â fini, Carlos Andrés Pérez fu licenziatu pû Cungressu ntô 1993. Octavio Lepage fu Prisidenti pruvisòriu pi quarchi jornu, nzinu a quannu lu storicu e parramintariu Ramón José Velázquez fu disignatu Prisidenti nterinu pû Cungressu Nazziunali.
==== Sicunnu cuvernu di Rafael Caldera ====
Rafael Caldera arrivò ô putiri pâ secunna vota ntô 1994. Appi a gestiri na gravi crisi bancaria ntô 1994. Lu collassu e l'interventu di na duzzina di banchi finìru câ fuga di capitali, pruvucannu puru lu fallimentu dî sucità finanziari. Pi firmari la crisi, accuminciò na pulìtica di privatizzazzioni, ma la gravi situazzioni ecunòmica cuntinuava. La situazzioni catalizzau lu diclinu dî partiti pulìtici ca avìanu statu attivi dâ mità dû XX sèculu.
=== Chavìsimu o Rivuluzzioni Bulivariana ===
==== Primu cuvernu di Hugo Chávez ====
Hugo Chávez vincìu l'elizzioni prisidinziali dû 1998. Fu sustinutu di l'allianza dû partitu "Polo Patriotico". Prumuvìu na nova custituzzioni, ca fu appruvata cû referendum ntô dicèmmiru dû 1999, e ca purtau cû idda lu rinnovu dû Puteri Pùbbricu di parti di n'Assimbrea Custituenti Nazziunali cumposta dû 95% di sustinitura dû cuvernu, ca mittìu 'n dubbiu la nnipinnenza dî putiri Statali nta arcuni settori dâ sucità vinèzuelana. Attraversu lu rifirèndum, lu mandatu prisidinziali fu allungatu di 5 a 6 anni, fu difinitu nu novu limiti di dui mandati prisidinziali cunzicutivi e lu nomu ufficiali dû paisi fu canciatu di "Ripùbbrica di Venezuela" a "Ripùbbrica Bulivariana di Venezzuela", 'n omaggiu ô libbiraturi venizzuelanu Simón Bolívar, accuminzannu nu pruggettu ideològgicu e suciali ca chiamaru ''Rivuluzzioni Bulivarina''.
==== Sicunnu cuvernu di Hugo Chávez ====
Ntô 2001, Chávez prumulgau 49 liggi ncapu l'amministrazzioni dî tirritori, grazzi a n'auturizzazzioni di l'Assimbrea Nazziunali, ntô quatru dâ sò chiamata ''Rivuluzzioni Bulivariana'', ginirannu cunflitti cu l'uppusizzioni. Chistu purtò a nu scioperi nazziunali chiamatu dâ Cunfidirazzioni dî Travagghiaturi Venezuelani (CTV) e dâ càmira di l’òmini d’affari (Fedecámaras).
Ntô 2002 accuminzau nu granni nùmmaru di prutesti contra li 49 liggi. Ntâ ḍḍu annu, doppu na manifestazzioni massiccia a Caracas, l'11 àprili 2002, si virificàu chiḍḍu ca è canusciutu comu lu colpu di statu dû 2002. Di frunti a na prisunta dimissioni e l'arrestu di Chávez, Pedro Carmona, capu dû Fedecámaras, si pruclamau Prisidenti cû lu supportu dâ CTV e di diversi partiti pulìtici di l'opposizzioni. Carmona disintegrau tutti li putiri custituiti e nstaurau nu cuvernu di fattu. Ntâ stissa notti Chávez fu ristauratu, doppu èssiri statu sarvatu nta n'azzioni di cummannu ntâ l'isula unni era statu 'mpriggiunatu.
L'upposizzioni poi organizzò nu scioperu ginirali ntô dicèmmiru 2002 pi chiamari li dimissioni di Chávez, junciuti a tanti travagghiaturi dû ''Petróleos de Venezuela'', causannu granni perditi ecunòmichi pô pajisi. Fu poi chiestu nu referendum pi rivucari u mannatu di Chávez, ca si tenni ntô 2004 e unni Chávez fu u vincituri.
La pulìtica di Chávez mantinìu na lìnia di sinistra ca circava di purtari lu pajisi versu chiḍḍu ca chiamò ''Sucialismu dû XXI sèculu''. Criàu programmi di ajutu e sviluppu suciali: li Missiuni bulivariani. Iḍḍu esprimìu disgustu pû ‘mpirialismu pulìticu-ecunòmicu ca, nnî sò palori, era gistiti dû guvernu dî Stati Uniti. A sò vota, raffurzau li rilazzioni cu l'ex rivali dî Stati Uniti, comu la Russia, la Cina e lu Vietnam, o cu li rivali ideològgici, comu Cubba, Iran, Bielurussia e Siria. Ntô 2005, li partiti Chavista pigghiaru u cuntrollu di quasi tutti li guvernaturi dû pajisi e di l'Assimbrea Nazzionali, elezzioni a cui l'opposizzioni nun participò, allegannu mancanza di garantii.
==== Tirzu cuvernu di Hugo Chávez ====
Li succissivi elizzioni prisidinziali si tìnniru ntô dicèmmiru dû 2006, unni Chávez vinni rieliggiutu cuntra Manuel Rosales, lu sò avvirsariu direttu. Cchiù tardu annunziau ca avìa a prumòviri lu sò pruggettu pulìticu attraversu li riformi dâ Custituzzioni, cumprisi lu cuntrollu dî forzi armati, li novi cuntrolli ecunòmici e la rielizzioni ndifinita; chisti azziuni dunnarunu nniziu ô autoritarìsimu dû muvimentu pulìticu chavista. Ntâ stu prucessu, la cuncissioni pô signali apertu ô canali tilivisivu RCTV non fu rinnovata, na misura ca ginirau nu rifiutu ntra na parti dâ pupulazzioni e ca purtau a l'attivazzioni dô muvimentu studentescu venezuelanu. Ntô dicèmmiru dû 2007 si tinni nu referendum supra sti prupusti, ca finarmenti foru rifiutati pi l'elittura mantinennu la Custituzzioni ntâ sò virsioni dû 1999.
Ntô nuvèmmiru dû 2008 si tìnniru li elizzioni riggiunali, unni lu Partitu Sucialista Unitu dû Venezuela (Chavista) uttinni 17 dî 22 cuvirnaturi. L'uppusizzioni, dâ sò parti, uttinni lu cuvirnaturi di cincu di l'ottu stati cchiù pupulati dû Venezuela. Ntô frivaru dû 2009 si tinni nu novu referendum supra na pruposta di mudifica prisintata di Hugo Chávez ca pirmittìssi di livari li lìmmiti dâ rielizzioni di tutti li càrrichi eletti, cumprisi lu Prisidenti dâ Ripùbbrica, appruvata di l'elittura. Ntô stissu annu, accuminciaru na para di interruzioni di l'elettricità pi mancanza di nvestimenti. Si stima ca duranti lu sò guvernu lu dèbbutu pùbbricu si murtiplicau, la maggiuranza dû dèbbutu è sustinutu di obbligazzioni suvrani e obbligazzioni PDVSA, autri dèbbiti a accordi cu pajisi comu la Cina e la Russia e nu terzu gruppu è dovutu a pagamenti pendenti pi l'espropriazzioni di sucitati transnazziunali, ca purtaru a n’iperinflazzioni dô 2017.
==== Primu cuvernu di Nicolás Maduro ====
Doppu la morti di Hugo Chávez ntô 2013, lu CNE cunvoca l'elizzioni prisidinziali e lu prisidenti Nicolás Maduro vinni elettu ntra accusi di frodi pi parti dâ upposuzzioni cumannata di Henrique Capriles Randoski. Duranti lu mannatu di Maduro, ca accuminciò lu 19 aprili 2013, la carenza ntô Venezuela si peggiurò ntê prudutti cû prezzi rigulati, comu lu latti, li vari tipi di carni, lu gaddinu, lu caffè, lu risu, l'ogghiu, la farina pri-fabbricata, burru; accussì comu li nicissità di basi comu a carta igienica, li prudutti di igieni pirsonàli, li midicini pì curari u cancru, ntra autri. Li lìnii di pirsuni ca vulìssiru accattari prudutti di basi nnî supermercati e nnî autri attivitati sunnu friquenti. Sta situazzioni purtò u guvernu vinèzuelanu a prumòviri misuri comu u "Sistema ri appruvviggionamentu biometricu".
Pi l'elizzioni parramintari dû 2015 l'uppusizzioni uttinni 112 dî 167 diputati di l'Assimbrea Nazziunali (56,2% dî voti), e la prima granni vittoria elitturali pi l'uppusizzioni nta 17 anni.
Ntô fivraru 2016, lu prisidenti Nicolás Maduro annunciò l'aumentu dâ benzina, arristannu a 1 Bs pi 91 uttani e 6 Bs pi 95 uttani. Rapprisintannu l'aumentu dû 1328,57% e dû 6085,56% dû prezzu ca è statu 'n attu dû 1996. A fini d'aprili, la funivia Mukumbarí ntô statu di Mérida fu riaperta. Ntâ stissa manera, la Birreria Polar paralizzò la pruduzzioni di maltu e birra ntô pajisi, pi non mpurtari matiriali primi pâ sò manifattura a causa dâ mancanza di valuta straniera, ca li fu nigata pû guvernu vinèzuelanu.
Furu tinuti forti prutesti e marci contra lu guvernu di Nicolas Maduro ntra aprili e lugliu 2017, chiedènnu elezzioni. Da sò parti, Nicolas Maduro annunciò di chiamari n'Assimbrea Custituenti Nazziunali (ANC); chista fu a sò maniera di dari u colpu di statu cuntru u puteri parraminatariu, dunannu nniziu ô totalitarisimu ntô Venezzuela. Li settura opposti ô guvernu rifiutaru l'annunziu e esprimìru a misura comu ‘ncustituzzionali. Lu 16 giugnettu, l'upposizzioni ô guvernu Maduro tinni 'na cunsultazzioni pupulari unni 7.535.529 vinèzuelani rifiutàru l'ANC e dèttiru messaggi â Assimbrea Nazziunali (di majuranza di upposizzioni) di dicisioni (AN). Lu guvernu ignorò sta cunsultazzioni. Â stissa manera, a cumunità ‘ntirnazziunali esprimi a sò ‘ncuntentizza e rifiutò u ricanuscimentu â ANC, ntra li pajìsi ca si esprimìru sunnu l’Argintina, u Brasili, a Culombia, li Stati Uniti, ntra autri; accussì comu urganizzazzioni ntirnazziunali comu l'OEA, unni prupuneru la suspinsioni di l'ANC, dâ sò parti, lu Mercosur, annunciò la pussibbilità di espulsari lu Venezuela dâ sò urganizzazzioni. Li elezzioni pi l'Assimbrea Custituenti Nazziunali si tenniru lu giugnettu di ddu annu, unni lu Cunsigghiu Elitturali Nazziunali annunciò ca vutaru 8.089.320 pirsòni.56 Ntô stissu jornu, foru ripurtati almìenu 15 morti nnî prutesti ca nasceru comu risultatu dû rifiutu di l'ANC.
{{Merica dû Sud}}
{{America}}
kxvbuc6zu15m2ujbe596y15lo8ecm9e
Grecia
0
5179
782267
762393
2026-05-25T14:58:41Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782267
wikitext
text/x-wiki
<!-- BEGIN INFOBOX -->
{{Statu-info|
native_name = '''Ellinika Dimokratia'''<br />(''Ελληνική Δημοκρατία'') |
common_name = Grecia|
image_flag = Flag of Greece.svg |
image_coat = Coat of arms of Greece.svg |
image_map = Location Greece EU Europe.png |
national_motto = '''Ελευθερία ή Θάνατος''' <br /> ''Libbirtati o morti''|
national_anthem = |
official_languages = [[Lingua greca|Grecu]] |
capital = [[Ateni]] |
latd = |latm=|latNS=|longd=|longm=|longEW=|
largest_city = [[Ateni]] |
government_type = |
leader_titles = |
leader_names = |
area_rank = |
area_magnitude = |
area = 131.940 |
percent_water = 0,86% |
population_estimate = |
population_estimate_year = |
population_estimate_rank = |
population_census = 10.665.989 |
population_census_year = 2006 |
population_density = 82 |
population_density_rank= 70 |
GDP_PPP_year= |
GDP_PPP = |
GDP_PPP_rank = |
GDP_PPP_per_capita = $22.392 |
GDP_PPP_per_capita_rank = 30èsimu |
sovereignty_type = |
established_events = |
established_dates = |
currency = [[Euro]] <small></small> |
currency_code = (€)<sup>2</sup> |
country_code = E |
time_zone = |
utc_offset = |
time_zone_DST = |
utc_offset_DST = |
cctld = [[.gr]] |
calling_code = +30 |
footnotes =
}}
<!-- END INFOBOX -->
[[Mmàggini:Gr-map.png|thumb|350px|La carta dâ Grecia.]]
La '''Grecia''' (n grecu ''Ελλάς'' o ''Ελλάδα'') è na nazzioni di l'[[Europa]], cu na supirfici di 131.940 km² e cu na populazzioni di 10.665.989 abbitanti. La capitali è [[Ateni]].
== Giografìa ==
Autri citati mpurtanti sunnu [[Saluniccu]] ( [[Macidonia (Grecia)|Macidonia]] ), [[Patrassu]], [[Corintu]], [[Giannina]], [[Iraklion]].
Cunfina a
* nord: [[Albania]], [[Ex ripùbbrica jugoslava di Macidònia|Ripùbbrica di Macidònia]], [[Bulgaria]]
* est: [[Turchia]], [[Mari Eggeu]]
* sud: [[Mari di Crita]]
* ovest: [[Albania]], [[Mari Joniu]]
== Pulìtica ==
La '''Grecia''' è na ripùbbrica parramintari.
== Lingua ==
La lingua ufficiali è chidda [[Lingua greca|greca]].
== Storia ==
La Grecia è unu dî paisi cchiù càrrichi di storia. La storia dâ grecia si perdi ntî liggenni dî pòpuli dû mari, e dâ [[guerra di Troia]], abbinimentu cuntatu ntî l'[[Ilìadi]] di [[Omeru]] ma di cui nun si pò affirmari la storicitati. L'ébbica classica di la [[Grecia antica]] va ntonzi di l'VIII sèculu avanti Cristu â cunquista rumana dû III sèculu.
== Suddivissiuni amministrativa ==
La Grecia è divisa 'n 13 [[Riggiuna dâ Grecia|riggiuni]] cca dô [[1 di jinnaru]] [[2011]], ccu â [[rifurma pulìtica]] dû [[ministru]] '''Kallikratis''', si cancia la giografìa pulìtica dâ Grecia.
== Galliria di mmàggini ==
<gallery>
Mmàggini:Delphivalley.JPG|Delfi
Mmàggini:Stadio Olimpia 2007.JPG|Lu stadiu di Olimpia
Mmàggini:Atinisud.JPG|La banna sud di Atini di l'Acròpuli
</gallery>
== Talia videmma ==
* [[Grecia antica]]
* [[Magna Grecia]]
* [[Riggiuna dâ Grecia]]
* [https://web.archive.org/web/20201109021448/https://www.portaleverde.it/migliore-aspira-punti-neri-informazioni-recensioni-dove-acquistarlo/ Aspira punti neri]
{{Europa}}
{{Stati membri di l'Unioni Europea}}
[[Catigurìa:Grecia]]
8freo9igj3wvn8ehyi1yk9kgfmpjdv8
Jòcura Olìmpici
0
5551
782244
779712
2026-05-25T14:57:09Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782244
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Olympic flag.svg|225px|thumb|right|La bannera ulìmpica]]
Li '''Jochi Ulìmpici''' sunnu n'eventu spurtivu ca si fa ogni quattru anni e ca cunsisti nni la dìsputa di gari e turnii di li diffirenti disciprini spurtivi ntra li megghiu [[attilleti]] e squatri di lu munnu.
Li Jochi Ulìmpici, sunnu canusciuti videmma comu l''''Ulimpiadi''', ca nun si havi a cunfunniri cu l'''«Olimpiade»''. St'ùrtima ìnnica lu piriudu di tempu di quattru anni ntra n'edizzioni dî Jochi Ulìmpici e la succissiva.
Lu nomu ''Jochi Ulìmpici'' vinni scigghiutu p'arricurdari li jochi ca si facìanu ntâ [[Grecia antica]] appressu la citati di [[Olìmpia]], nnî quali participàvanu li megghiu atleti greci.
Lu baruni [[Pierre De Coubertin]] â fini dû [[sèculu XIX]] àppi l'idìa d'urganizzari li jochi sìmili a chiddi di l'antica Grecia, e dunca escludìu la participazzioni di attilleti di sessu fimminili. La prima Ulimpiadi di l'èbbica muderna abbinni a [[Ateni]] ntô [[1896]]. A cuminzari dû [[1924]], vìnniru istituiti videmma li [[Jochi Ulìmpici mmirnali]] spicìfici pî [[sport mmirnali]]. A cuminzari dû [[1994]] l'edizzioni mmirnali nun si teni cchiù nnû stissu annu di l'edizzioni estivi ma, nfatti, dui anni doppu di chidda.
La [[bannera ulìmpica]] raffiura 5 aneddi ntrizzati n campu jancu. La cumminazzioni di sti sei culura simmuleggia tutti li nazzioni, mentri lu ntrizzu dî aneddi rapprisenta l'univirsalitati dû spìrtu olìmpicu.
Comu afferma lu stissu [[CIO]], è sgarratu crìdiri ca lu culuri d'ogni aneddu avissi a rapprisintari nu ditirminatu cuntinenti.
Lu [[muttu ulìmpicu]] è ''Citius, altius, fortius'', ovveru "Cchiù lestu, cchiù àutu, cchiù forti"
== Olimpiadi antichi ==
L'urìggini di li antichi Jochi Ulìmpici si pirdìu nnû tempu, puru siddu asìstunu assai liggenni supra li sò urìggini. La prima riggistrazzioni scritta di la cilibbrazzioni dî jochi nni [[Olìmpia]] è di l'annu [[776 a.C.]], puru si cirtamenti chissa nun fu la prima uccasioni nta cui si tènniru.<br />
Li jochi èranu essinzialmenti na manifistazzioni lucali, e nizzialmenti sulu na gara vinìa disputata, lu [[stadion]]. Succissivamenti àutri sport si junceru â cursa e li jochi agghicaru a cumprènniri li siquenti gari:
* [[Cursa]]
* [[Puggilatu]]
* [[Lutta]]
* [[Pancrazziu]]
* Gari equestri (Cursi dî carri e dî [[cursi di cavaddi|cavaddi]])
* [[Pentathlon]] (Sautu n longu, [[Tiru dû giavillottu]], Cursa, Tiru dû discu, Lutta)
Di ddu mumentu li jochi addivèntanu araciu araciu sempri cchiù mpurtanti nta tutta la [[Grecia antica]], juncennu l'àpici ntô [[sèculu VI a.C.|VI]] e ntô [[sèculu V a.C.]]. L'Ulimpiadi avìanu videmma na mpurtanza riliggiusa, n quantu si facìanu nn'anuri di [[Zeus]], dû quali na [[Statua di Zeus a Olìmpia|enormi statua]] s'attruvava n Olìmpia.
La participazzioni era risirvata ê greci lìbbiri ca putìanu vantari avi greci.<br />
La niccissitati d'addidicari assai tempu a l'allinamenti cumpurtava ca sulu chiddi dî classi cchiù ricchi putìanu participàri.<br />
Li jochi pirderu gradualmenti mpurtanza cu l'aumintari dû putiri rumanu nnâ Grecia. Quannu lu [[cristianesimu]] addivintò la riliggiuni ufficiali dû [[Mperu Rumanu]], li Jochi Ulìmpici vìnniru viduti comu na festa "pagana", e ntô [[393]], lu mpiraturi [[Tiudosiu I]] li pruibbìu, punennu fini a na storia durata 1000 anni. Dî Jochi Ulìmpici di l'antichitati li fìmmini èranu cumpritamenti esclusi.
== Rinasciuta dî Jochi Ulìmpici ==
Ntô [[sèculu XVII]] na festa spurtiva ca pigghiò lu nomu di l'Ulimpiadi si tinìa ntâ [[Ngriterra]]. Nnî sèculi siquenti eventi sìmili vìnniru organizzati nnâ [[Francia]] e nnâ [[Grecia]], ma si trattàva di manifistazzioni di na scala nica e sicuramenti senza èssiri ntirnazziunali. Lu ntiressi nnâ rinàscita dî Jochi Ulìmpici abbinni quannu li ruini di l'antica Olìmpia vìnniru scupruti dî archeòloggi tudischi ntâ mitati dû [[sèculu XIX]].
Cuntimpuraniamenti un baruni francisi, [[Pierre de Coubertin]], circava na spiegazzioni â scunfitta francisi nnâ [[guerra francu-prussiana]] ([[1870]] - [[1871]]). Si cunchiudìu ca li francisi nun avìanu ricivutu n'aducazzioni fìsica sufficenti, e si mpignò pi migghiuràrila. De Coubertin vulìa puru attruvari un modu di abbicinari li nazzioni, di pirmèttiri ê picciotti dû munnu di luttari ntôn campu spurtivu, chiuttostu chi nni na guerra. E la rinasciuta dî Jochi Ulìmpici addummò la spiranza d'agghicari a st'ubbettivu.
== Ulimpiadi muderni ==
=== Ulimpiadi mmirnali ===
=== Crìscita ===
Dî 245 participanti pruvinenti di 15 nazzioni dâ prima edizzioni ntô [[1896]], li Jochi Ulìmpici hannu crisciutu nzinu a supirari li 10.500 atleti agghicati di 200 paisi diversi ê Olimpiadi dû [[2000]] a [[Sydney]].
Nzèmmula chî [[Munniali di calciu]], l'Ulimpiadi rapprisintanu l'eventu cchiù granni dû munnu. A Sydney cc'èranu prisenti chiossai di 16.000 addetti dâ stampa e dâ [[televisioni]], e si stima ca 3,8 miliarda di pirsuni vìttiru l'Ulimpiadi nnâ televisioni.
=== Li prossimi Ulimpiadi ===
L'Ulimpiadi dû [[2012]] hannu statu assignati a [[Londra]].
== Sìmmuli Ulìmpici ==
Lu muvimentu Ulìmpicu utilizza diversi sìmmuli, principarmenti spirati a l'idii e a l'idiali esprimuti di De Coubertin.
Facirmenti lu sìmmulu cchiù canusciutu sunnu li cincu cìrculi. Sti aneddi ntrizzati rapprisèntanu l'unitati dî cincu cuntinenti, mentri li cincu culura (blu, giarnu, niuru, virdi, russu) foru scigghiuti picchì vennu utilizzati n pràtica in tutti li banneri dû munnu. Li cincu cìrculi cumpàrinu puru supra a [[bannera olìmpica]], ca veni jisata a ogni edizzioni dî jochi.
Lu [[muttu olìmpicu]] ufficiali è ''"Citius, Altius, Fortius"'', na sprissioni [[Lingua latina|latina]] chi signìfica "cchiù lestu, cchiù àutu, cchiù forti". La frasi la usaru pâ prima vota n uccasioni di li [[VIII Olimpiadi|Olimpiadi dû 1924]] di [[Pariggi]].
La [[ciamma olìmpica]] s'adduma a Olimpia e si porta pi menzu di na staffetta di tedòfuri nzinu a la citati ca òspita li Jochi, unni veni usata pi addumari lu braceri ulìmpicu, duranti la cirimonia d'apirtura. La ciamma ulìmpica annanfa ntô braceri pi tutta la durata di l'Ulimpiadi, e veni astutata duranti la cirimonia di chiusura.
=== Cirimonia di apirtura ===
La cirimonia di apirtura di n'Ulimpiadi cumprenni diversi elementi tradizziunali.
S'accuminza di la sfilata dî paisi participanti, cu l'atleti ca màrcianu ntô stadiu spartuti pi nazzioni. Li paisi sfìlanu secunnu l'[[òrdini alfabbèticu]], cu l'accizzioni dû paisi uspitanti, ca trasi pi ùrtimu nta lu stadiu. Ogni dilijazzioni nazziunali è priciduta di n'alferi cu la bannera dû sò paisi. Fari lu portabannera di la propia nazzioni a l'Ulimpiadi è cunzidiratu nu granni unuri e spissu stu rolu veni assignatu a unu di l'atleti cchiù rapprisintativi. Ô tèrmini di la sfilata, lu capu di statu dû paisi urganizzaturi grapi furmarmenti l'Ulimpiadi.
Successivamenti, si sona l'[[innu olìmpicu]] e si jisa la bannera ulìmpica. Quinni agghica lu mumentu di la trasuta nta lu stadiu di la torcia cu la ciamma ulìmpica, doppu la longa staffetta ca nta li misi pricidenti la purtò di Olimpia a la sedi di li Jochi. La torcia dâ ciamma ulìmpica si usa p'addumari lu focu ulìmpicu c'abbrucia pi tutta la durata dî jochi. Ô stissu tempu vennu libbirati li palummi janchi, sìmmulu di paci.
Nfini, tutti li portabannera si riunìscinu nturnu a nu palcu, dunni nu rapprisintanti di l'attilleti e unu dî jùdici di gara prununzanu lu juramentu ulìmpicu, mpignànnusi a nomu di tutti a participari e a judicari secunnu li reuli.
Sparti di l'elimenti tradizziunali, lu prugramma dâ cirimonia di apirtura di sòlitu prividi videmma na parti artìstica chî balli e canti spirati dû [[folklori]] e dâ storia dû paisi uspitanti.
=== Cirimonia di chiusura ===
La cirimonia di chiusura è cchiù sìmprici e menu furmali di chidda d'apirtura.
L'attilleti tràsinu ntô stadiu ammiscati ntra iddi stissi, sinza distinzioni pi nazzioni. Veni astutatu lu focu ulìmpicu, e la bannera ulìmpica veni calata e cunzignata ô sinnacu dâ citati ca ospita la succissiva edizzioni di l'Ulimpiadi. Lu prisidenti dû CIO addicchiara ufficiarmenti chiusi li Jochi Ulìmpici.
Puru ntâ cirimonia di chiusura cc'è spazziu pâ parti artìstica, cu richiami sia ô paisi chi havi appena uspitatu li Jochi, sia â nazzioni ca li ospita ntra quattr'anni.
== Sport olìmpici ==
Ê [[Olimpiadi XXVII|Olimpiadi dû 2000]] cc'èranu prisenti 28 disciplini spurtivi, secunnu la classificazzioni aduttata dû CIO. Dunca abbisogna tèniri prisenti ca a voti cchiù sport vennu raggruppati sutta lu stissu nomu (p'asempiu, ntô [[natari]] sunnu cumpresi puru li [[tuffi]]). Sulu 5 sport hannu sempri statu prisenti ê Olimpiadi nzinu dû [[1896]]: [[attillètica liggera]], [[ciclismu]], [[schirmiari]], [[ginnàstica]] e [[natari]]. A sta lista si pò junciri lu [[canuttaggiu]], ca era n prugramma ntô 1896, ma li gari furu annullati a causa dû malutempu.
Nni l'Ulimpiadi mmirnali sunnu attuarmenti 7 li disciplini spurtivi. [[Sci di funnu]], [[pattinaggiu di fiura]], [[hockey supra ghiacciu]], [[cumminata nòrdica]], [[sautu chî sci]] e [[pattinaggiu di vilucitati]] hannu sempri statu prisenti nnî prugrammi di l'Ulimpiadi mmirnali.
Nni l'ùrtimi anni lu CIO havi junciutu novi sport ntô prugramma ulìmpicu, ntra cui lu [[snowboard]] e lu [[beach volley]]. Di lu [[1920]] n avanti, nudda disciplina havi mai statu livata dû prugramma ulìmpicu, ma datu unni sunnu già agghicati n tèrmini di grannizza, lu CIO s'arrisirbò la pussibbilitati d'escludiri arcuni sport doppu lu [[2004]].
Nzinu ô [[1992]] ê Olimpiadi attruvàvanu postu videmma li "sport dimustrativi". Li gari di sti disciplini nun facìanu parti dû cuntu dî midagghi ufficiali. Spissu si trattava di sport assai pupulari ntô paisi uspitanti, ma picca nutati a liveddu munniali.
== Campiuni ulìmpici e midagghiati ==
È diffìcili stabbiliri cu è lu cchiù granni attilleta ulìmpicu di tutti li tempi, datu la variazzioni dî sport e l'evuluzzioni di l'Ulimpiadi dû 1896 a òi. Chissa è la classifica di l'attilleti chi hannu vinciutu cchiù midagghî d'oru:
{|
|-
! Attilleta (Nazzione) !! Sport !! Olimpiadi !! 1° !! 2° !! 3° !! Summa
|-
|[[Ray Ewry]] ([[USA]]) || [[Attilètica liggera]] || 1900-1908 ||align="right"| 10 ||align="right"| 0 ||align="right"| 0 ||align="right"| 10
|-
|[[Larissa Latynina]] ([[URSS]]) || [[Ginnàstica]] || 1956-1964 ||align="right"| 9 ||align="right"| 5 ||align="right"| 4 ||align="right"| 18
|-
|[[Paavo Nurmi]] ([[Finlandia|FIN]]) || [[Attilètica liggera]] || 1920-1928 ||align="right"| 9 ||align="right"| 3 ||align="right"| 0 ||align="right"| 12
|-
|[[Mark Spitz]] ([[USA]]) || [[Natari]] || 1968-1972 ||align="right"| 9 ||align="right"| 1 ||align="right"| 1 ||align="right"| 11
|-
|[[Carl Lewis]] ([[USA]]) || [[Attilètica liggera]] || 1984-1996 ||align="right"| 9 ||align="right"| 1 ||align="right"| 0 ||align="right"| 10
|-
|[[Bjørn Dæhlie]] ([[Norveggia|NOR]]) || [[Sci di funnu]] || 1992-1998 ||align="right"| 8 ||align="right"| 4 ||align="right"| 0 ||align="right"| 12
|-
|[[Sawao Kato]] ([[Giappone|JPN]]) || [[Ginnàstica]] || 1968-1976 ||align="right"| 8 ||align="right"| 3 ||align="right"| 1 ||align="right"| 12
|-
|[[Matt Biondi]] ([[USA]]) || [[Natari]] || 1984-1992 ||align="right"| 8 ||align="right"| 2 ||align="right"| 1 ||align="right"| 11
|-
|[[Jenny Thompson]] ([[USA]]) || [[Natari]] || 1992-2000 ||align="right"| 8 ||align="right"| 1 ||align="right"| 1 ||align="right"| 10
|-
|[[Nikolay Andrianov]] ([[URSS]]) || [[Ginnàstica]] || 1972-1980 ||align="right"| 7 ||align="right"| 5 ||align="right"| 3 ||align="right"| 15
|}
Sta classifica teni cuntu dî risultati di l'Ulimpiadi dû [[1906]], dunni Ray Ewry vincìu dui midagghî d'oru. Ddi Jochi nun vennu pirò arricanusciuti dâ crunuluggìa ufficiali di l'Olimpiadi; sinza sti midagghî, Ray Ewry si ferma a quota 8.
== Edizzioni e sedi dî Jochi Ulìmpici di l'èbbica muderna: ==
=== Jochi statali ===
{|width=100%
|- valign="top"
|
* [[Joca Olimpici dû 1896|I Olimpiadi]] - [[Ateni]] - [[1896]]
* [[Joca Olimpici dû 1900|II Olimpiadi]] - [[Pariggi]] - [[1900]]
* [[Joca Olimpici dû 1904|III Olimpiadi]] - [[St. Louis]] - [[1904]]
* [[Joca Olimpici dû 1906|III Olimpadi (Ateni)]] - [[Ateni]] - [[1906]] (Lu [[CIO]] nun l'arricanuscìu)
* [[Joca Olimpici dû 1908|IV Olimpiadi]] - [[Londra]] - [[1908]]
* [[Joca Olimpici dû 1912|V Olimpiadi]] - [[Stoccolma]] - [[1912]]
* [[Joca Olimpici dû 1916|VI Olimpiadi]] - (nun si disputau) - [[1916]]
* [[Joca Olimpici dû 1920|VII Olimpiadi]] - [[Anversa]] - [[1920]]
* [[Joca Olimpici dû 1924|VIII Olimpiadi]] - [[Pariggi]] - [[1924]]
* [[Joca Olimpici dû 1928|IX Olimpiadi]] - [[Amsterdam]] - [[1928]]
* [[Joca Olimpici dû 1932|X Olimpiadi]] - [[Los Angeles]] - [[1932]]
* [[Joca Olimpici dû 1936|XI Olimpiadi]] - [[Birlinu]] - [[1936]]
* [[Joca Olimpici dû 1940|XII Olimpiadi]] - (nun si disputau) - [[1940]]
* [[Joca Olimpici dû 1944|XIII Olimpiadi]] - (nun si disputau) - [[1944]]
* [[Joca Olimpici dû 1948|XIV Olimpiadi]] - [[Londra]] - [[1948]]
* [[Joca Olimpici dû 1952|XV Olimpiadi]] - [[Helsinki]] - [[1952]]
* [[Joca Olimpici dû 1956|XVI Olimpiadi]] - [[Melbourne]] - [[1956]]
* [[Joca Olimpici dû 1960|XVII Olimpiadi]] - [[Roma]] - [[1960]]
* [[Joca Olimpici dû 1964|XVIII Olimpiadi]] - [[Tokyo]] - [[1964]]
* [[Joca Olimpici dû 1968|XIX Olimpiadi]] - [[Cità dû Messicu]] - [[1968]]
* [[Joca Olimpici dû 1972|XX Olimpiadi]] - [[Munich]] - [[1972]]
* [[Joca Olimpici dû 1976|XXI Olimpiadi]] - [[Montreal]] - [[1976]]
* [[Joca Olimpici dû 1980|XXII Olimpiadi]] - [[Mosca (città)|Mosca]] - [[1980]]
* [[Joca Olimpici dû 1984|XXIII Olimpiadi]] - [[Los Angeles]] - [[1984]]
* [[Joca Olimpici dû 1988|XXIV Olimpiadi]] - [[Seul]] - [[1988]]
* [[Joca Olimpici dû 1992|XXV Olimpiadi]] - [[Barcillona (Spagna)|Barcillona]] - [[1992]]
* [[Joca Olimpici dû 1996|XXVI Olimpiadi]] - [[Atlanta]] - [[1996]]
* [[Joca Olimpici dû 2000|XXVII Olimpiadi]] - [[Sydney]] - [[2000]]
* [[Joca Olimpici dû 2004|XXVIII Olimpiadi]] - [[Ateni]] - [[2004]]
* [[Joca Olimpici dû 2008|XXIX Olimpiadi]] - [[Pichinu]] - [[2008]]
* [[Joca Olimpici dû 2012|XXX Olimpiadi]] - [[Londra]] - [[2012]]
* [[Joca Olimpici dû 2016|XXXI Olimpiadi]] - [[Rio de Janeiro]] - [[2016]]
* [[Joca Olimpici dû 2020|XXXII Olimpiadi]] - [[Tokyo]] - [[2020]]
|
=== Jochi mmirnali ===
* [[Olimpiadi Mmirnali I]] - [[Chamonix]] - [[1924]]
* [[Olimpiadi Mmirnali II]] - [[St. Moritz]] - [[1928]]
* [[Olimpiadi Mmirnali III]] - [[Lake Placid]] - [[1932]]
* [[Olimpiadi Mmirnali IV]] - [[Garmisch-Partenkirchen]] - [[1936]]
* (nun si disputau) - [[1940]]
* (nun si disputau) - [[1944]]
* [[Olimpiadi Mmirnali V]] - [[St. Moritz]] - [[1948]]
* [[Olimpiadi Mmirnali VI]] - [[Oslo]] - [[1952]]
* [[Olimpiadi Mmirnali VII]] - [[Cortina d'Ampezzo]] - [[1956]]
* [[Olimpiadi Mmirnali VIII]] - [[Squaw Valley]] - [[1960]]
* [[Olimpiadi Mmirnali IX]] - [[Innsbruck]] - [[1964]]
* [[Olimpiadi Mmirnali X]] - [[Grenoble]] - [[1968]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XI]] - [[Sapporo]] - [[1972]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XII]] - [[Innsbruck]] - [[1976]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XIII]] - [[Lake Placid]] - [[1980]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XIV]] - [[Sarajevu]] - [[1984]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XV]] - [[Calgary]] - [[1988]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XVI]] - [[Albertville]] - [[1992]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XVII]] - [[Lillehammer]] - [[1994]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XVIII]] - [[Nagano]] - [[1998]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XIX]] - [[Salt Lake City]] - [[2002]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XX]] - [[Turinu]] - [[2006]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XXI]] - [[Vancouver]] - [[2010]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XXII]] [[2014]]
* [[Olimpiadi Mmirnali XXIII]] [[2018]]
|}
== Lijami di fora ==
* {{en}}, {{fr}} [http://www.olympic.org/ Situ ufficiali dû CIO]
* {{it}} [http://www.coni.it/ Situ ufficiali dû CONI]
<!--
* {{el}}, {{en}}, {{fr}} [http://www.athens2004.com/ Situ ufficiali dî Olimpiadi 2004 di Ateni]
-->
{{Sport}}
[[Catigurìa:Jòcura Olìmpici|*]]
lbpz47p0gbnupq1zbjwnod78w61vii3
Filusufìa
0
5833
782209
770392
2026-05-25T12:25:26Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782209
wikitext
text/x-wiki
=== Difinizziuni di filusufìa ===
[[File:Descartes Principles of Philosophy 1.png|miniatura|276x276px]]
A difinizziuni di '''filusufìa''' resta, iḍḍa stissa, nu prubbrema filusòficu e, ô scopu di ntruducìrinni u [[cuncettu]], putemu dìciri ca si tratta dû studiu dû significatu e dâ justificazziuni dâ [[canuscenza]] dû cchiù ginirali, o univirsali, aspettu dî cosi, nu studiu ca veni cunchiutu furmulannu linguisticamenti i prubbremi, uffrènnunni a suluzziuni e justificànnula, e usannu pruciduri argumintativi rigurusi. È puru u studiu dî principî primi e dî raciuni ùrtimi, ma è macari attivitati ntillittuali ca elàbbura n'aspettu particulari dâ [[rialtati]].
A filusufìa studìa cuncetti comu chiḍḍu di l'[[asistenza]], dû [[Beni (filusufìa)|beni]], dâ canuscenza o dâ [[biddizza]] (è u tema affruntatu di la [[stètica]]). Cerca d'arrispùnniri a dumanni comu ''Zoccu è u beni?'' o ''Comu è pussìbbuli canùsciri?''. Ntra i cchiù famusi filòsufi attruvamu [[Sòcrati]], [[Platuni]], [[Aristòtili]], [[Plutinu]], [[Tumasi d'Aquinu]], [[Cartesiu]], [[John Locke]], [[Immanuel Kant]], [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]], [[Arthur Schopenhauer]], [[Friedrich Nietzsche]], [[Edmund Husserl]], [[Martin Heidegger]], [[Ludwig Wittgenstein]] e [[Voltaire]].
Pupularimenti, a palora "filusufìa" è spissu usata pi significari savizza, o na pruspittiva di vita (na "filusufìa di vita"), o principi basilari d'arreri a nu mètudu pi jùnciri a n'ubbittivu. Si tratta di significati diversi di chiḍḍu accadèmicu.
Urigginalimenti, "filusufìa" significava "l'amuri pi la savizza". "Philo-" addiriva dâ palora greca ''philein'', ca signìfica amuri, e "-sofìa", dû grecu ''sophia'', o savizza. Pari ca la ntruduzziuni dû tèrmini "filusufìa" è d'attribbuiri ô pinzaturi grecu [[Pitàgura]], ca pari ca avissi mmintatu stu tèrmini pi nnicari a 'ricerca' dû sapiri di parti di l'omu, dunca philo-sophos (mentri sulu i dii pussidìssiru chinamenti a ''sufìa'')(vidi [[Diogenes Laertius]]: "De vita et moribus philosophorum", I, 12; [[Ciciruni]]: "Tusculanae disputationes", V, 8-9). St'attribbuzziuni è cirtamenti funnata supra di nu branu di nu libbru pirdutu di [[Eraclidi Punticu]], discìpulu di [[Aristòtili]]. È una dî noti liggenni Pitagòrichi di stu tempu. Di fattu, u tèrmini "filusufìa" nun vinni usatu assai prima di [[Platuni]]. "Filòsufu" finisci pi scanciràrisi câ palora "sufista" (di ''sophoi''), usatu succissivamenti pi discrìviri i "savi", nzignanti di [[ritòrica]], mpurtanti nnâ [[Dimucrazzìa atinisa]]. Ntra i primi [[sufisti]] s'attròvanu chiḍḍi ca ora chiamamu filòsufi.
Urigginalimenti l'àmmitu dâ filusufìa era tutta ntillittuali. Di tannu addivinni u studiu di n'àmmitu ntillittuali assai astrattu, no spirimintali. Di fattu, comu ammintuvatu supra, ''filusufìa'' è na palora diffìcili di difiniri e a dumanna "Zoccu è a filusufìa" è na dummana discussa dî filòsufi. Spissu s'asserva ca li filòsufi su' ùnici 'n quantu nun su' d'accordiu mancu supra quali è u so campu di discussiuni.
A filusufìa nasci nnâ [[Grecia]] antica nnô [[Sèculu VI a.C.]], nnî culonî urintali di l'attuali [[Turchia]].
I filòsufi spàrtinu a longa storia dâ filusufìa uccidintali 'n [[filusufìa antica]], [[filusufìa mediuevali]], [[filusufìa muderna]] e [[filusufìa cuntimpurania]]. A [[filusufìa antica]] è duminata di tri filòsufi: [[Sòcrati]], [[Platuni]] e [[Aristòtili]].
A [[Filusufìa midivali]] custituisci nu mpunenti ripinzamentu dâ ntera tradizzioni clàssica, sutta l'ammuttata dî dumanni posti dî tri 'ranni munutiìsimi. I noma cchiù mpurtanti di stu pirìudu su' [[Avicenna]] e [[Averruè]] 'n àmmitu islàmicu, [[Mosè Maimunidi]] 'n àmmitu abbràicu, [[Petru Abbilardu|Abbilardu]], [[Tumasi d'Aquinu]] e [[Duns Scotu]] 'n àmmitu cristianu.
A [[Filusufìa muderna]] si 'stenni dû [[1600]] nzinu ô [[1900]] circa, e ntra i [[primi filòsufi muderni]] i cchiù mpurtanti su' [[René Descartes]], [[Thomas Hobbes]], [[John Locke]], [[David Hume]], [[Immanuel Kant]], e [[Soren Kierkegaard]]. A [[Filusufìa dû diciannuvèsimu sèculu]], ca è spissu trattata comu a nu pirìudu pi cuntu so, fu duminata dâ [[Filusufìa post-kantiana]] tudisca e dî filòsufi idialisti comu [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]], [[Karl Marx]], e [[F. H. Bradley]]. Autri mpurtanti pinzatura dû pirìudu foru [[John Stuart Mill]], [[Friedrich Nietzsche]] e [[Søren Kierkegaard]].
Nnâ [[Filusufìa dû vintèsimu sèculu]] i filòsufi eurupei e miricani pigghiaru strati diffirenti. A 'ccussidditta [[Filusufìa analìtica]], cu [[Bertrand Russell]], [[G. E. Moore]], e [[Ludwig Wittgenstein]], si diviluppau suprattuttu a [[Oxford]] e [[Cambridge]], unni si riuneru macari i mpiristi lòggici emigrati dâ [[Girmania]] e di l'[[Austria]] (p'asempiu [[Rudolf Carnap]]) e autri studiusi miricani (comu [[W. V. Quine]], [[Donald Davidson]], [[Saul Kripke]], [[A. J. Ayer]]).
'N [[Europa]] (spici 'n Girmania e Francia), i [[finominuluggìa|finominuluggisti]] tudischi [[Edmund Husserl]] e [[Martin Heidegger]] raperu a strata, sùbbitu sicutati di [[Jean-Paul Sartre]] e autri [[asistinzialìsimu|asistinzialisti]], a tutta na seri di "-ìsimi" ca purtaru ô [[postmudirnìsimu]] ca dòmina i scoli di [[tiurìa crìtica]] e i dipartimenta di filusufìa di Francia e Girmania, ca cuntìnuanu i pruggetti pirsicutati di sti filòsufi.
Si vidi l'elencu di [[filòsufi cèlibbri]] e l'artìculu [[Storia dâ filusufìa]], pi autri nfurmazziuna.
[[File:Descartes Principles of Philosophy 2.png|sinistra|miniatura|246x246px]]
=== Suttadisciprini filusòfichi ===
Comu 'n ogni campu di studiu accadèmicu, a filusufìa si suddividi 'n nummirusi suttadisciprini. A filusufìa pari aviri nu nùmmiru particularimenti autu di suttadisciprini, pâ majuri parti pi causa dû fattu ca 'sisti na tinnenza a sbiluppari na "filusufìa di", pi quasi tuttu zoccu veni studiatu. I niòfiti di sta materia su' di norma mmitati a pristari particulari attinziuni a [[lòggica]], [[mitafìsica]], [[filusufìa dâ menti]], [[filusufìa dû linguaggiu]], [[epistimuluggìa]], [[filusufìa dâ scenzia]], [[ètica]] e [[filusufìa pulìtica]], 'n quantu "disciprini cintrali" dâ filusufìa.
* [[Estètica]]: u studiu dî custioni filusòfichi basilari, riguardu a l'[[arti]] e â [[biḍḍizza]]. A voti si usa u tèrmini [[filusufìa di l'arti]] pi discrìviri sulu i custioni lijati a l'arti, mentri "estètica" è nu tèrmini cchiù ginirali.
* [[Assiuluggìa]]: a vranca filusòfica ca splora l'[[estètica]] e l'[[ètica]]; câ [[mitafìsica]] e l'[[epistimuluggìa]] furma chiḍḍi ca su' cunziddirati i tri vranchi principali dî quali si uriggìnanu tutti i discursa filusòfici.
* [[Epistimuluggìa]]: u studiu dâ [[canuscenza]] e dâ so natura, pussibbilitati ([[scitticìsimu]]) e justificazziuni ([[justificazziuni epistìmica]]).
* [[Ètica]]: u studiu di zoccu renni n'azziuni justa o sbagghiata, e di comu i tiurìi supra a l'azziuni justa, si l'applicamu a particulari prubbremi murali. I suttadisciprini nclùdinu, [[mitaètica]], [[tiurìa dî valura]], [[tiurìa dâ cunnutta]], e [[ètica appricata]].
* [[Storia dâ filusufìa]]: u studiu dî scritti dî filòsufi dû passatu e a so ntirpritazziuni. Supra ê dumanni ntirpritativi, si funna u nucliu dâ storia dâ filusufìa.
* [[Lòggica]]: u studiu dî cumminziuna dâ curretta argumintazziuni. Ncludi a [[lòggica furmali]], comu i [[silluggìsimi aristutèlici]] e a [[lòggica prupusizziunali]].
* [[Mitafilusufìa]]: u studiu dû [[mètudu filusòficu]] e dî scopi dâ filusufìa. U tèrmini "filusufìa di la filusufìa" veni a li voti usatu comu sinònimu.
* [[Mitafìsica]] (ca cumprenni l'[[untuluggìa]]): u studiu dî funnamentali catigurìi dî cosi, comu l'[[asistenza]], i prupitati di l'uggetti, a [[causalitati]] e accussì discurrennu. A mitafìsica spissu veni purtata a nclùdiri prubblimàtichi ora studiati di autri suttadisciprini filusòfichi, comu u [[prubbrema menti-corpu]], u [[lìbbiru arbitru]] e u [[ditirminìsimu]].
* [[Niutrusufìa]]: u studiu di l'urìggini, natura e scopu dî niutralitati e dâ so ntirazziuni cu l'idei.
* [[Filusufìa dâ biuluggìa]]: u studiu filusòficu di cirtuni cuncetti basi dâ [[biuluggìa]], nclusa a nuzziuni di [[speci]] e a discussiuni si i cuncetti biulòggici su' arriducìbbili a cuncetti no biulòggici.
* [[Filusufìa dâ ducazziuni]]: u studiu dî scopi e dî mètudi basi di l'aducazziuni e di l'apprinnimentu.
* [[Filusufìa dâ storia]]: u studiu dî mètudi chî quali a storia veni ntirpritata e accittata.
* [[Filusufìa dû linguaggiu]]: u studiu dî cuncetti di [[significatu]] e [[viritati]].
* [[Filusufìa dâ matimàtica]]: u studiu dî custioni filusòfichi ammuttati dâ [[matimàtica]], comu: zoccu su' i nùmmiri, e quali è a natura e l'urìggini dâ nostra canuscenza matimàtica.
* [[Filusufìa dâ menti]]: u studiu filusòficu dâ natura dâ [[menti]] e a so rilazziuni cû restu dû corpu e u restu dû munnu.
* [[Filusufìa dâ pircizziuni]]: u studiu filusòficu di l'argumenti currilati ê pircizziuna; i custioni riguardanti l'"uggetti mmidiati" di pircizziuni su' di particulari mpurtanza.
* [[Filusufìa dâ fìsica]]: u studiu filusòficu d'arcuni cuncetti funnamintali dâ fìsica, ntra i quali: [[spazziu]], [[tempu]] e [[forza]].
* [[Filusufìa dâ psiculuggìa]]: u studiu d'arcuni custioni funnamintali ncapu ê mètudi e i cuncetti dâ [[psiculuggìa]] e di la [[psicatrìa]], comu a cunchitizza dî cuncetti froidiani; sta disciprina veni a li voti trattata comu cumprinnenti a filusufìa dâ menti.
* [[Filusufìa dâ riliggiuni]]: u studiu dû significatu dû cuncettu di [[Diu]] e a raciunalitati dâ cridenza nni l'asistenza di Diu.
* [[Filusufìa dâ scenzia]]: ncludi, a parti ê "filusufìi di" arcuni scenzi particulari (fìsica, biuluggìa, ecc.), i custioni ncapu a l'innuzziuni, u [[mètudu scintìficu]], u prugressu scintìficu, ecc.
* [[Filusufìa dî scenzi suciali]]: u studiu filusòficu d'arcuni cuncetti basi, mètudi e prisupposti dî scenzi suciali, quali
a [[suciuluggìa]] e l'[[ecunumìa]].
* [[Filusufìa pulìtica]]: u studiu di l'argumenti basi riguardanti u guvernu, ntra i quali u scopu dû Statu, a justizzia pulìtica, a libbirtati pulìtica, a natura dû dirittu (macari dittu [[jussu]]) e a justificazziuni dî punizziuna.
* A [[tiurìa dî valura]]: u studiu dû cuncettu dî valura. A li voti chista è ntisa comu aquivalenti di l'[[assiuluggìa]], a li voti comu nu campu ca cumprenni ètica, estètica e filusufìa pulìtica.
===Comu abbicinàrisi â filusufìa===
[[File:Newtons cradle animation book.gif|miniatura]]
È na banalitati (armenu pi cu' scrivi ntruduzziuni â filusufìa) dìciri ca ognidunu àvi na filusufìa, puru si tutti nun sunnu a l'autizza di rializzàrila o di difinnìrila. Si unu s'à' ntirissatu già ô studiu dâ filusufìa, po èssiri ca si voli migghiurari u propiu modu di campari o di pinzari, o cchiù simplicimenti si unu disìa pigghiari cunfidenza cu una dî cchiù antichi arii dû pinzeru umanu. Di n'autra banna, si nun si cumprenni u pirchì di tuttu chiḍḍu, po èssiri d'ajutu scummigghiari chi è ca movi tanti pirsuni a "filusufijari", e aviri na ntruduzziuni ô mètudu filusòficu, ca è mpurtanti pi cumprènniri comu i filòsufi ànnu pinzatu.
=== Filusufìa appricata ===
A filusufìa àvi appricazziuna pràttichi. I cchiù canusciuti su' l'[[ètica]] e a [[filusufìa pulìtica]]. I filusufìi pulìtichi di [[John Locke]], [[Jean-Jacques Rousseau]], [[Karl Marx]], [[John Stuart Mill]], e [[John Rawls]] dèsiru furma (o foru usati pi justificari) ê guverni e ê so azziuna. A filusufìa dâ ducazziuni si mèrita macari iḍḍa a giusta attinziuni; l'[[aducazziuni prugrissiva]] ca fu prumuvuta di [[John Dewey]] appi nu prufunnu mpattu supra ê pràttichi aducativi dû [[XX sèculu]].
Autri appricazziuna mpurtanti, ma menu mmidiati, si ponnu attruvari nni l'epistimuluggìa, ca ajuta a difiniri i nuzziuna di canuscenza, prova e cridenza justificata. A filusufìa dâ scenzia discuti i funnamenta dû [[mètudu scintìficu]] e autri argumenta ùtili ê scinziati. L'estètica po ajutari a ntirpritari l'arti. Macari l'untuluggìa, sicuramenti a cchiù astratta e chiḍḍa ca pari a menu pràttica ntra i vranchi dâ filusufìa, appi cunziquenzi mpurtanti pâ [[lòggica]] e pâ [[nfurmàtica]]. 'N ginirali, i vari "filusufìi di", comu a [[filusufìa dû dirittu]], ponnu pruvvìdiri ê spicialisti dî rispittivi campi na canuscenza cchiù funna dî basi tiòrichi e cuncittuali dâ propia disciprina.
=== Filusufìa e scenzi naturali ===
Sicunnu a visiuni dâ tradizzioni filusòfica anglu-miricana e a tradizzioni dû [[Cìrculu di Vienna]], a filusufìa àvi a emulari i mètudi esatti dâ scenzia e dâ matimàtica ma, 'n senzu strittu, a filusufìa àvi a èssiri distinta dâ scenzia. Nun è còmpitu dâ filusufìa cunnùciri spirimenta. I spirimenta jòcanu na funziuni rilivanti nnâ suluzziuni dî prubbremi filusòfici. Quarcunu po ubbittari a chiḍḍu, avennu canuscenza dî ntirsizziuna tra filusufìa e scenzia. I filòsufi spissu fannu rifirimentu e ntèrpritanu u travagghiu scintìficu dî fìsici ca pòrtanu avanzi i spirimenta ncapu ô [[spazziu-tempu]] e a [[miccànica quantìstica]] (si vidi: [[filusufìa dâ scenzia]]). N'autri ammintùvanu spissu u travagghiu spirimintali fattu 'n [[psiculuggìa]] quannu discùtinu di [[filusufìa dâ psiculuggìa]]. 'N ginirali, tanti filòsufi ca stùdianu [[filusufìa dâ scenzia]] ànnu na furmazziuni scintìfica.
Dubbiu nun cci nn'è ca i filòsufi a li voti ''ntèrpritanu'' e ''fannu rifirimentu'' ô travagghiu spirimintali fattu nni vari campi, speci nnê filusufìi di l'accussidditti "scenzi spiciali". Ma chistu nun è urprinnenti: u scopu di sti vranchi dâ filusufìa è d'ajutari a ntirpritari l'aspetti filusòfici dû travagghiu spirimintali, ma nun su' i filòsufi ca spirimèntanu e fòrmulanu i tiurìi splicativi dî dati arricugghiuti.
Asisti na raciuni stòrica funnamintali pâ quali a filusufìa nun è spirimintali.'N urìggini, u scopu dâ filusufìa era chiḍḍu di n'attivitati ntillittuali cumplitamenti astratta. Nzinu ê tempi muderni i pirsuni ca nuiautri oji chiamamu "scinziati" èranu nnicati comu "filòsufi naturali", zzoè filòsufi ca stùdianu a natura. Nnô cursu di l'anni, lu raju d'azziuni dâ filusufìa si jìu via via arriducènnusi, a mentri i diversi scenzi divinìanu disciprini nnipinnenti a tutti l'effetti. I primi scenzi a distaccàrisi foru a fìsica e a chìmica, sicutati cchiù ricintimenti dâ psiculuggìa.
Cci si po spiajri pirchì i studiusi nizziaru a trattari sti scenzi spiciali comu nnipinnenti dâ filusufìa. A risposta, pi ogniduna di chisti è ca nizziaru a èssiri studiati usannu mètudi d'assirvazziuni e spirimintazziuni rigurusi e difinuti bonu. A filusufìa, nnô so senzu cchiù strittu, chiḍḍu ca 'rresta vàlitu ancora oji, è essinzialimenti coccuccosa ca cuegghiè àvi a èssiri 'n gradu di fari assittatu nna putruna, ô lìmiti circunnatu dî libbra e di l'artìculi scrivuti dî scinziati (e di autri filòsufi).
[[File:Newton's-apple.jpg|sinistra|miniatura|190x190px]]
Naturarmenti l filusufìa è luntana di l'èssiri tutalimenti no-assirvativa e no-mpìrica. Cirtamenti a filusufìa fa n'usu essinziali di l'assirvazziuni dû munnu. Ma sti asservazziuna, va diciutu, su' ''ginirali'' assai, assirvazziuna comu "Mi pari ca ju pozzu fari dî lìbbiri scigghiuti" e "Cridu ca accìdiri na pirsuna, si mai duvutu, àvi bisognu di nu vàlitu mutivu". Assirvazziuna comu a chisti abbisògnanu di na certa attinziuni, ma nnâ majuri parti dî casi, nun serbi na canuscenza cchiù spicializzata di chiḍḍa 'n pussessu dâ pirsuna cu na nurmali ducazziuni, a 'ccizziuni dâ canuscenza spicializzata riguardanti a filusufìa stissa.
Arcuni principianti cunfùnninu filusufìa e psiculuggìa, ca su' campi distinti. A filusufìa, comu a psiculuggia, studìa a menti, ma studia macari autri cosi ca vannu di ḍḍà banna â menti, supra ê quali a psiculuggìa nun àvi nenti chi diri. I maneri chî quali i filòsufi e i psicòluggi stùdianu a menti su' diffirenti. U studiu dâ menti effittuatu dâ psicoluggìa voli n'attenta e spicìfica assirvazziuni di particulari finòmini mintali, e macari na spirimintazziuni; pi contra i filòsufi pènzanu ad aspetti cchiù ginirali dâ menti, dumanni comu "Zoccu è a cuscenza?" e "Quali è a rilazziuni ntra menti e corpu?"
=== Filusufìa e studi riliggiusi e clàssici ===
Zoccu distinchi la filusufìa di li studi riliggiusi, pur'iddi nun spirimintali? Parti dâ [[tiuluggìa]], chiddi ca si spìanu zocch'è [[Diu]] e comu pruvàrinni l'asistenza, si suvrapponnu chiaramenti a chiddu ca li filòsufi chiàmanu "filusufìa dâ riliggiuni". Chistu nun custituisci nu prubbrema. Similarmenti, li studi clàssici, s'occùpanu di li filòsufi greci, comu a [[Sòcrati]] e [[Platuni]], e quinni si suvrapponnu a àrî dâ filusufìa quali la "storia dâ filusufìa greca". Macari chistu nun è nu prubbrema. Nudda di chisti suvrappusizziuni nquina lu cuncettu di filusufìa, o di studi riliggiusi o di studi clàssici.
Ma cunziddiramu àutri parti di li studi riliggiusi, la parti ''mpìrica'', ca spissu si cuncentra supra lu studiu cumparativu di li diffirenti riliggiuni munniali. Sta parti di studi riligiusi, pò èssiri distinta dâ filusufìa ô stissu modu 'n cui vennu distinti l'àutri scenzi suciali. Cchiù pricisamenti, vennu cuimmurciuti assirvazziuni spicìfichi di particulari finòmini, o particulari pràtichi riliggiusi, mentri la filusufìa nun si nn'occupa.
=== Filusufìa e matimàtica ===
La [[Matimàtica]] diffirisci dâ filusufìa p'àutri mutivi. Idda usa arcuni mètudi di prova, rigurusi e spicìfici assai, ca li filòsufi cèrcanu a li voti d'emulari, ma raramenti dùpricanu cu lu stissu gradu di riguri. Comu cunziquenza, li matimàtici difficirmenti sunnu 'n disaccordiu supra li risurtati, mentri li filòsufi naturarmenti discùtinu supra d'iddi. A parti chiddu, tanti filòsufi nun cèrcanu mancu di rènniri lu sò travagghiu rigurusu 'n senzu matimàticu. Cuntrariamenti ê matimàtici, li filòsufi sunnu 'n disaccordiu macari supra lu mètudu, e li diffirenzi mitudulòggichi ponnu spissu èssiri usati comu mutivazziuni dî diffirenti cunchiusioni.
N'àutru modu pi distìnchiri la filusufìa dâ matimàtica è lu siquenti. La matimàtica, oltri nu certu niveddu di basi, richedi na canuscenza strimamenti spicializzata, ca pò èssiri uttinuta sulu tràmiti duru travagghiu e cuncintrazziun<i. Nun è lu tipu di disciprina ca pò èssiri assicutata câ canuscenza 'n pussessu dâ pirsuna d'aducazziuni media. La filusufìa nurmarmenti richedi tali sforzi, ma nu filòsufu pò spissu spigari li sò argumenti, senza troppa difficurtati, a nu "nun-filòsufu" ntilliggenti 'n menu di deci minuti.
Nu [[matimàticu]] talianu ca s'occupa spissu di li rapporti ntra filusufìa e matimàtica, è [[Piergiorgio Odifreddi]] ([https://web.archive.org/web/20050828201313/http://www.vialattea.net/odifreddi/ Home Page])
[[File:Herculanische Entdeckungen-p03.png|miniatura|200x200px]]
=== Filusufìa prisucràtica ===
* [[Taleti]]
* [[Anassimini]]
* [[Anassimànniru]]
* [[Empèducli]]
* [[Eràclitu]]
=== [[Filusufìa sucràtica]] ===
* [[Sòcrati]]
* [[Aristòtili]]
* [[Platuni]]
* [[Dimòcritu]]
* [[Gorgia]]
=== [[Filusufìa cristiana]] ===
* [[S. Augustinu]]
* [[S. Anzelmu d'Austa]]
=== [[Filusufìa muderna]] ===
* [[Galileu Galilei]]
* [[Leibniz]]
* [[Hume]]
* [[Immanuel Kant]]
* [[Carlu Marx]]
=== [[Arcuni giniralizzazziuni spirimintali ncapu a chi è a filusufìa]] ===
A quantu pari a filusufìa è na disciprina ca si basa supra la canuscenza 'n pussessu dâ pirzuna midiamenti aducata, e nun fa usu dâ spirimintazzini e di l'assirvazziuni attenta, puru suddu pò ntirpritari filusuficamenti spirimenti e assirvazziuni.
Cchiù custruttivamenti, si pò dìciri ca la filusufìa è la disciprina ch'esamina lu significatu e la justificazziuni d'arcuni dî nostri cchiù funnamintali cumminzioni, 'n basi a nu nzemi di mètudi ginirali. Ma zoccu si ntenni cu "cumminzioni funnamintali"?
Na cumminzioni è funnamintali siddu riguarda dd'aspetti di l'[[universu]] ca si ncòntranu ''cchiù cumunimenti'', ca si ncòntranu unn'è gghiè: l'aspettu ''univirsali'' dî cosi. La filusufìa studia, p'asempiu, zocch'è l'''[[asistenza]]'' ''stissa''. Studia anchi li valura - la justizza dî cosi - 'n ginirali. Sicuramenti ntâ campata umana attruvamu l'attinenza dû valuri o dâ justizza unni è gghiè, nun sulu la justizza murali, puru siddu pò èssiri mpurtanti assai, ma macari cchiù 'n ginirali, la justizza ntô senzu di quarsiasi cosa ca sia auspicàbbili, lu senzu, p'asempiu, 'n cui nu pumu, nu dipintu o na pirsuna ponnu èssiri ''tutti'' justi. (Overu siddu asisti n'ùnicu senzu 'n cui tutti quanti ponnu dìrisi "justi").
Naturarmenti, la fìsica e l'àutri scenzi stùdianu arcuni aspetti univirsali dî cosi; ma lu fannu spirimintarmenti. La filusufìa studia l'aspetti ca ponnu èssiri analizzati senza spirimintazziuna. Chiddi sunnu l'aspetti dî cosi ca sunnu viramenti ginirali; pi fari n'àutru asempiu, li filòsufi si spìanu zocca sunnu l'uggetti fìsici 'n quantu tali, distinchènnuli dî sò prupitati e dî rilazziuna tra d'iddi, e macari distinchennu tra corpu e menti. Li fìsici prucèdinu comu siddu la nuzziuni di corpu fìsicu fussi abbastanti chiara e elementari - e 'n funnu putissi anchi èssiri d'accussì - ma comu è gghiè li fìsici dùnanu chistu p'''assuntu'', e quinni si ponnu dumanni supra comu tutti li corpi fìsici si cumpòrtanu, e fannu spirimenti p'attruvari la risposta.
=== [[Minziuna filusòfichi]] ===
* ''"P'èssiri nu bonu filòsufu, tuttu zoccu è nicissariu è uddiari la manera di raggiunari di l'autri."'' - [[William James]]
* ''"La scenza è zoccu sapemu e a filusufìa è zoccu nun sapemu."'' - [[Bertrand Russell]]
=== [[Argumenti filusòfici, tiurìi e muvimenti]] ===
[[agnusticìsìsimuimu]] --
[[autruìsimu]] --
[[anti-rialìsimu]] --
[[aristutilìsimu]] --
[[asistenzialìsimu]] --
[[coerentìsimu]] --
[[cuncittualìsimu]] --
[[cunfucianìsimu]] --
[[canuscenza (filusufìa)|canuscenza]] --
[[cunziquinzialìsimu]] --
[[cuscenza]] --
[[cusmuluggìa]] --
[[custruttivìsimu]] --
[[dicustruzziunìsimu]]--
[[ditirminìsimu]] --
[[edunìsimu]] --
[[eguìsimu]] --
[[eguìsimu psiculòggicu]] --
[[empiricìsimu]] --
[[epicuriìsimu]] --
[[etica]] --
[[etica appricata]] --
[[fimminìsimu]] --
[[filusufìa analìtica]] --
[[filusufìa buddista]] --
[[filusufìa (advaita)]] --
[[filusufìa di l'azziuni]] --
[[fisicalìsimu]] --
[[funnaziunalìsimu]] --
[[furmalìsimu]] --
[[idialìsimu]] --
[[idialìsimu tudiscu]] --
[[irrazziunalìsimu e estiticìsimu]] --
[[irrialìsimu]] --
[[matirialìsimu]] --
[[matirialìsimu francisi]] --
[[miccanicìsimu]] --
[[mintalìsimu]] --
[[mimètica]] --
[[nativìsimu]] --
[[naturalìsimu (filusufìa)|naturalìsimu]] --
[[numinalìsimu]] --
[[ntuizziunìsimu]] --
[[untuluggìa]] --
[[upirazziunalìsimu]] --
[[patrinalìsimu]] --ìsimu
[[pissimìsimu filusòficu]] --
[[pusitivìsimu lòggicu]] --
[[platunìsimu]] --
[[pragmatìsimu]] --
[[prisucratici]] --
[[prubabbilìsimu]] --
[[raffurzamentu dâ rialtati]] --
[[razziunalìsimu] --
[[rialìsimu]] --
[[rilativìsimu]] --
[[sculasticìsimu]] --
[[suggittivìsimu]] --
[[sulipsìsimu]] --
[[stuicìsimu]] --
[[sturicìsimu]] --
[[tauìsimu]] --
[[tilioluggìa]] --
[[tiurìa crìtica]] --
[[tumìsimu]] --
[[tumìsimu analìticu]] --
[[tradizziunalìsimu]] --
[[trascinnentalìsimu]] --
[[utilitarianìsimu]] --
[[vitalìsimu]]
=== Vuci currilati ===
* A [[Cumunicazziuni]]
* I [[scenzia|Scenzi]]
* L'[[Universu]]
* A [[Tiuluggìa]]
* A [[Filusufìa abbràica]]
* A [[Filusufìa (advaita)]]
* A [[Psiudofilusufìa]]
* A [[Storia dâ filusufìa]]
* I [[senzu|Senzi]]
=== [[Listi]] ===
* [[Filòsufi cèlibbri]]
* [[Lista di l'òpiri filusòfichi p'auturi|Òpiri filusòfichi p'auturi]]
* [[Lista dî siti ueb di ntiressi filusòficu|Siti ueb di ntiressi filusòficu]]
=== [[Bibbliugrafìa]] ===
* A filusufìa taliana nne so rilazziuna câ filusufìa eurupea (Bertrando Spaventa - 1908) ([http://www.liberliber.it/biblioteca/s/spaventa/index.htm ebook Liber Liber])
* [[wikisource:Wikisource:Bibliothèque philosophique|Wikisource:Bibliothèque philosophique]]
[[Catigurìa:Filusufìa]]
sxzjwegw5xbyd69im5hoflawp8cm2g1
Cumunismu
0
5952
782243
773845
2026-05-25T14:57:05Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782243
wikitext
text/x-wiki
{{Purtali sucialìsimu}}
''St'artìculu parra dû '''cumunismu''' comu forma di [[sucitati]] custruiuta ntunnu a l'[[econumìa dû donu]], comu ideoluggìa ca susteni tali forma di sucitati, e comu [[muvimentu pupulari]]. Pi chistioni riguardanti l'urganizzazzioni dû muvimentu cumunista, si vidi l'artìculu [[Partitu Cumunista Italianu]]. Pi chistioni riguardanti stati cuvirnati dûn partitu cumunista (e tuttu chiddu a iddi assuciatu), si vidi [[Statu cumunista]].''
----
[[File:Engels.jpg|thumb|left|Friedrich Engels]]
Pi '''cumunismu''' si ntenni na duttrina ca tiurizza la criazzioni di na sucitati ntâ quali la pruduzzioni e/o la distribbuzzioni dî beni e dî sirvizzi si svolci 'n modu cumuni, câ prupitati cullèttiva dî menzi di pruduzzioni e scelti cullittivi circa la distribbuzzioni di li beni e dî sirvizzi pruduciuti ô fini di garantiri un majuri benèssiri dî citatini, evitannu li disuguagghianzi suciali e ecunòmichi ca carattirìzzanu li sucitati basati supra la prupitati privata dî menzi di pruduzzioni e supra lu [[libbirismu|lìbbiru mircatu]].
P'arcuni na tali sucitati è sulu n'idiali a cui tènniri, mentri pî marxisti "lu cumunismu nun è na duttrina ma un muvimentu; nun movi di princìpi ma di fatti".
Dû puntu di vista stòricu lu cumunismu mudernu pò èssiri cunziddiratu na currenti dû '''[[sucialismu]]''', ma d'iddu distintu. Comu chistu, havi urìggini ntô [[muvimentu upiraru]] ca si sviluppa 'n [[Europa]] a partiri dâ mitati dû [[XIX sèculu]] pi cuntistari li nciustizzii dû [[capitalismu]].
Ma l'aspirazzioni a criari na sucitati agualitaria havi urìggini assai chiù luntani e detti vita ntô cursu dî sèculi a tiurii ca ntô tempu assumeru cunnutazzioni e rializzazzioni diffirenti, ca 'n siquutu ripircurramu, suscitannu cunsensi e crìtichi d'ogni gèniri. Comu rializzazzioni pràtica comegghiè tutti li majuri rivuluzzioni cumunisti canusciuti urigginaru [[dittatura|dittaturi]] [[tutalitarismu|tutalitarii]].
=== Etati antica ===
[[File:Plato.png|thumb|130px|Platoni]]
Tanti pinzatura uccidintali cuncipiru e addifinneru ideî di cumunismu, arcuni tantu sìmili a chiddi appoi addivinuti noti cu stu tèrmini ntô [[XIX sèculu]]: [[Platoni]], ntâ '''Ripùbblica''' scrittu ntô [[IV sèculu a.C.]] tiurizza l'abbulizzioni di li beni privati, c'hannu a èssiri gistuti di na classi di ntillittuali pû supiriuri ntiressi dû [[statu]], mittennu di latu li miri e l'aviditati pirsunali.
Macàri ntô [[cristianèsimu]] di l'urìggini ci sunnu aspirazzioni di tipu cumunìsticu, supra basi vuluntaria. Nun tiurìzzanu formi di statu valèvuli pi tutti li cittadini. St'idiali vannu a attruvari spazziu nta l'òrdini munàstici oppuru, suprattuttu ntô [[mediuevu]], 'n arcuni [[muvimenti eriticali midievali|muvimenti eriticali]].
=== Etati muterna ===
[[File:Portrait of Thomas More by Hans Holbein d. J. in the Frick Collection.jpg|thumb|130px|left|Tomasi Moru]]
Idiali di tipu cumunìsticu e un prucettu d'abbuliri la prupitati privata torna 'n auggi a l'èbbica dâ [[Riforma prutistanti]], câ [[guerra dî cuntadini]], ca scunvolci l'Europa e è affucata ntô sangu. Tra li prutagunisti di stu muvimentu rivuluzziunariu si va a annuvirari [[Thomas Müntzer]] e [[Giuvanni di Leida]]
Chiù tardu ''[[L'Utopia]]'' di [[Tomasi Moru]] e ''[[La Citati dû Suli]]'' di [[Tomasi Campanedda]] discrìvinu aguarmenti àutri cumunitati [[utopia|idiali]] 'n variu gradu cumunisti.
L'idia di cumunismo aleggia duranti l'[[Illuminismu]], nfruinzannu diversi filòsufi e suprattuttu [[Jean-Jacques Rousseau]], l'[[Abbati di Mably]] e [[Morelly]] (lu cui pinzeru nfruenza prufunnamenti la [[Rivuluzzioni francisa]] e lu [[Jacubbinismu]]), e àutri cìrculi rivuluzziunari agualitari, ncarnati ntâ pirsuna di [[Jean Paul Marat]].
S'assignàlanu appoi, tra l'espirimenti di "cumunismu riali", videmma li ''reducciones'' (riduzzioni) dû [[Paraguay]] chiantati dî [[Gisuiti]] ntô [[XVIII sèculu]].
=== Lu cumunismu nta l'Ottucentu ===
Tant'idialisti dû [[XIX sèculu]], culputi dâ miseria matiriali e murali dâ [[rivuluzzioni gnustriali]], fùnnanu cu picca furtuna cumunitati utupìstichi, suprattuttu ntô Novu Munnu. Lu filòsufu francisi [[Ètienne Cabet]], ntô sô libbru ''Viaggi e avvinturi di Lord William Carisdall in Icaria'' discrivi na sucitati idiali 'n cui un cuvernu elettu dimocraticamenti cuntrolla tutti l'attivitati ecunòmichi e supirvisiuna l'attivitati suciali, lassannu sulu la famiggghia com'ùnica àutra unitati suciali ndipinnenti. Ntô [[1848]] cerca senza successu d'urganizzari cumunitati icariani ntê [[Stati Uniti]], puru siddu arcuni nichi cumunitati icariani càmpanu finu ô [[1898]].
== La nàscita dû muvimentu sucialista ==
=== Karl Marx e lu Manifestu dû Partitu Cumunista ===
[[File:Karl Marx.jpg|thumb|right|'''Karl Marx'''.]]
Li cunnizzioni d'estrema puvirtati di l'upirara ntô cursu dâ prima fasi dâ rivuluzzioni gnustriali, sullìcitanu la nàscita tra d'iddi di na nova cuscenza pulìtica, ca a li voti sfocia nta l'elabburazzioni di tesi cumunisti. Lu chiù mpurtanti filòsufu a crìdiri ntô cumunismu è '''[[Karl Marx]]''' ca usa lu tèrmini tra l'àutru nta lu '''[[Manifestu dû Partitu Cumunista]]''' scrittu cu '''[[Friedrich Engels]]'''.
Cu Marx e Engels lu cumunismu addiventa un muvimentu rivuluzziunariu. 'N cuntrastu cu l'idei utupìstichi di [[Robert Owens|Owens]] e [[Henri de Saint-Simon|Saint-Simon]], Marx e Engels affèrmanu ca lu cumunismu nun putìa emèrgiri di cumunitati nichi isulati ma sulu glubbarmenti, dû corpu dâ sucitati sana. Lu Manifestu pruponi na littura/liggiuta dâ storia sutta la lenti dû [[cuncettu]] di [[lutta di classi]]: lu muturi dâ storia è ntô cuntrastu tra na piccidda eliti, ca pussedi o cuntrolla li menzi di pruduzzioni e la granni majuranza di pirsuni, ca nun pussedi quasi nudda.
Ntâ fasi stòrica discrivuta dû Manifestu, lu [[capitalismu]], la [[burghisìa]] (capitalisti ca ditinìanu li menzi di pruduzzioni) upprimìa lu [[prulitariatu]] (travagghiatura gnustriali). Nta l'òpira ''Das Kapital'' (''Lu Capitali''), Karl Marx analizza comu li capitalisti cumpràssiru forza travagghiu di li travagghiatura uttinennu lu drittu di rivènniri lu risurtatu di l'attivitati pruduttiva comu '''prufittu''' (vidi [[Tiuria dû valuri]] pî dittagghi); chistu, secunnu Marx, porta a na nun justa e nun sustinìbbili distribuzzioni dâ ricchizza. Pi Marx era sulu chistioni di tempu: li classi travagghiatrici di tutt'u munnu c'avìa junciutu lu modu di pruduzzioni capitalista, pigghiata cuscenza di li sô cumuni ubbiettivi, si sarìanu junciuti pi ruvisciari lu sistema capitalista ca l'upprimìa, ridistribbuennu li ricchizzi suttratti di manera nun justa. Lu cunsiddirava un risurtatu nun evitàbbili dûn prucessu stòricu 'n attu, siddu lu svulcimentu dâ storia avissi siquutu la lòggica di na razziunalitati higgeliana, putènnusi comegghiè virificari, qualora lu sucialismu nun avissi arrinisciutu a mpunìrisi, lu mbarbarimentu dâ sucitati attraversu la ruina di tutti li dui classi 'n lutta.
Dî ruini dû capitalismu sarìa sorta na sucitati 'n cui, doppu un piriudu di transizzioni ([[dittatura dû prulitariatu]]) 'n cui lu Statu avissi cuntrullatu li menzi di pruduzzioni, la sô prupitati avissi passatu â sucitati stissa nta lu sô cumplessu (lu Statu era distinatu a dissolvìrisi). La dittatura dû prulitariatu, comu fasi transitoria, vinìa accussì a cuntrapponìrisi â dittatura dâ burghisìa, comu mpusizzioni â minuranza di li capitalisti dâ vuluntati dâ stragranni majuranza dâ pupulazzioni (lu prulitariatu). La prupitati privata avissi statu limitata a l'effetti pirsunali (prupitati ndividuali). La cunsiquenza dâ prupitati cullettiva di li menzi di pruduzzioni sarìa stata, nta l'òttica di Marx, la fini dâ divisioni dâ sucitati 'n [[classi suciali]] e, di cunsiquenza, la fini dû sfruttamentu e la china rializzazzioni dû ndividuu. L'[[atèismu]], carattiristica dû cumunismu marxista, era na cunsiquenza lòggica dû [[matirialismu dialètticu]] ca lu marxismu aduttava comu mètudu.
L'idei di Marx foru sviluppati 'n tanti dirizzioni diversi: arcuni pinzatura pìgghianu di Marx sulu lu mètudu d'anàlisi dâ [[Sucitati civili|sucitati]], mentri lu nascenti muvimentu [[sucialista]] nn'abbrazza cu entusiasmu la parti rivuluzziunaria, mittennu 'n secunnu chianu lu pinzeru di li sucialisti nun marxisti ([[Pierre-Joseph Proudhon]], l'anàrchicu [[Michail Bakunin|Bakunin]], li già citati utupisti e tanti àutri). Fu ntô signu di Marx ca fu criata la '''Secunna [[Ntirnazziunali Sucialista]]'''. Ntô piriodu succissivu â morti di Marx a lu tèrmini cumunismu vinni di sòlitu prifirutu chiddu, tannu aquivalenti, di '''[[sucialismu]]'''. La granni divisioni tra li "siguaci" di l'idei di trasfurmazzioni suciali di Marx passava tra li cussidditti '''[[sucialismu rifurmista|sucialisti rifurmisti]] o gradualisti''' comu [[Karl Kautsky]] 'n [[Girmania]], [[Fulippu Turati]] 'n [[Italia]] o li [[austromarxismu|marxisti austriaci]] e li '''[[sucialismu rivuluzziunariu|sucialisti rivuluzziunari]]''' comu [[Rosa Luxemburg]] 'n [[Girmania]] o [[Jacintu Minotti Sirrati]] 'n [[Italia]]. Ntrammi li gruppi pinzavanu ca lu cumunismu fussi la naturali evuluzzioni dâ sucitati uccidintali, ca comu era evuluta dû [[fiudalèsimu]] a lu [[capitalismo]] burghisi pi la crisi di lu stissu fiudalèsimu, s'avissi evuluta naturalmenti di capitalista a cumunista pi causa di li '''cuntraddizioni nterni dû [[capitalismu]]'''. La diffirenza stava ntô mètudu ca ritinìanu nicissariu pi sta transizzioni: mentri li sucialisti rifurmisti ritinìanu ca lu passaggiu si sarìa virificatu graduarmenti, attraversu na serii di riformi suciali, li sucialisti rivuluzziunari pinzàvanu mmeci ca stu canciamentu nun sarìa mai abbinutu spuntaniamenti ma avissi richestu na rivuluzzioni.
Karl Marx e [[Friedrich Engels]] studianu macari àutri formi di cumunismu. Partennu dî ricerchi di [[Lewis Morgan]] e d'àutri [[antropoluggia|antropologgi]] iddi cuntimpuranei, affèrmanu ca li primi umìnidi campàvanu nta na sorta di sucitati cumunista, chiamata [[cumunismu primitivu]]: lu picca ca pussidìanu vinìa cundivisu ntra tutti, comu videmma li prudutti di l'attivitati di li sìnculi ('n massima parti civu). Arcuni gruppi isulati di pirsuni campàvanu finu a picca anni fa nta stu modu. 'N tutti li sucitati muterni tuttavìa la [[prupitati privata]] joca un rolu funnamintali, facennu sòrciri lu cuncettu di [[sucitati classista]].
Sta tesi vinni criticata d'arcuni inniani miricani, comu [[Russell Means]], ca vidìanu lu cuncettu di cumunismu primitivu comu na distursioni dâ rialtati duvuta â mpusizzioni di nu schema tiòricu uccidintali pricustituutu supra na situazzioni ca mmeci nun cuincidìa pi nenti cu sta visioni simpricistica dî cosi; peju ancora, Means e l'àutri dinunciàvanu comu sta distursioni fussi strumintali, duvuta ô disìu di ricavàrinni provi di purtari a sustegnu ntô dibbàttitu ideològgicu 'n [[Europa]]. 'N particulari, l'[[antropoluggìa]] dû [[XIX sèculu]], li cui risurtati Marx e l'àutri citàvanu comu prova a fauri dî sò tesi, era basata supra ricerchi pisantimenti nfruinzati di priggiudizzi razziali, privi di na vera cumprinsioni dî culturi 'n esami e di sò assirvazzioni diretti.
=== Cumunismu anàrchicu contra cumunismu marxista ===
Cuntimpuraniamenti ê duttrini di Marx s'avìa sviluppata tuttavìa n'àutra forma di duttrina cumunista: lu '''cumunismu anàrchicu'''. L'[[anarchismu]] pigghia li mossi dû pinzeru di '''[[Pierre-Joseph Proudhon]]''': nun tutti li pinzatura ca si difineru [[anàrchici]] aduttataru un mudellu d'econumìa cumunista (lu stissu Proudhon a un certu puntu rivalutau 'n parti la prupitati privata). La pulèmica tra Proudhon e Marx fu accussì viulenta ca quannu lu primu pubblicau un vulumi ntitulatu ''Filusufìa dâ Miseria'' lu secunnu arrispunnìu cû'' pamphlet'' ''Miseria dâ filusufia''. Lu scontru tra anàrchici e marxisti divampau ô nternu di l'[[Assuciazzioni ntirnazziunali dî travagghiatura]] ([[Prima Ntirnazziunali]]). Tra lu [[1871]] e lu [[1872]] Marx e Engels arrinisceru difinitivamenti a mèttiri l'anàrchici 'n minuranza e a facìrilli espèlliri dâ Ntirnazziunali.
Lu chiù mpurtanti tiòricu anàrchicu dû primu piriudu è sicuramenti lu russu '''[[Michail Bakunin]]''' ca esposi la sò duttrina pû chiù 'n ''Statu e Anarchia''. Pi Bakunin [[libbirtati]] e [[Aguagghianza suciali|aguagghianza]] èranu dui ubiettivi nun scinnìbbili. Lu '''Statu''', câ sò divisioni tra cuvirnati e cuvirnanti, tra cu pussedi la cultura e cu esequi lu travagghiu fìsicu, era 'n iddu stissu un apparatu riprissivu e avìa a èssiri dissoltu senza lu passaggiu pi na fasi ntirmedia.
Bakunin ndividuau l'equivuci e li pussìbbili rischi dâ nuzzioni di Marx di [[dittatura dû prulitariatu]]. Secunnu Bakunin lu marxismu era l'ideoluggìa di chidda ca chiamava "eliti dâ classi duminata", abbiata a addivintari classi duminanti a sò vota, e, 'n particulari, era l'ideoluggìa dî ntillittuali sradicati. La cunquista dû putiri di parti di li cumunisti marxisti, secunnu Bakunin, avissi purtatu nun â libbirtati ma a na dittatura ticnocràtica. ''Siddu c'è nu Statu ci havi a èssiri pi forza duminiu di na classi supra l'àutra... Zoccu signìfica ca lu prulitariatu havi a elivàrisi a classi duminanti? E' pussìbbili ca tuttu lu prulitariatu si metti â testa dû cuvernu?... Li marxisti sunnu cuscenti di tali cuntraddizzioni e si rènninu cuntu ca un cuvernu di scinziati va a èssiri effittivamenti na dittatura... Iddi si cunsòlanu cu l'idia ca tali duminiu va a èssiri timpuraniu.... La massa dû pòpulu va a vèniri spartuta 'n dui armati, chidda agrìcula e chidda gnustriali, posti a l'òrdini dî ncigneri di Statu ca vannu a custituiri la nova classi puliticu-scintìfica priviliggiata.'' (Michail Bakunin, ''Statu e Anarchia'')
Lu mudellu prupostu di Bakunin era chiddu di na lìbbira [[fidirazzioni]] di cumuni, riggiuni e nazzioni 'n cui li menzi di pruduzzioni, cullittivizzati, avìssiru statu drittamenti ntê manu dû pòpulu tràmiti un sistema d' [[autoggistioni]].
Idei sìmili a chiddi di Bakunin foru sviluppati di [[Pëtr Kropotkin]], sò cunnazziunali, scinziatu oltri ca filòsufu. Criticannu lu darwinismu suciali ca funcìa di justificazzioni â cumpitizzioni capitalìstica e ô [[mpirialismu]], ntô sò saggiu ''Mutual Aid'' ([[1902]]) Kropotkin si pruponi di dimustrari comu tra li specii animali privàlinu la cuupirazzioni e l'armunìa. Propiu cuupirazioni e armunìa, senza nicissitati di na stratificazzioni giràrchica, avìssiru a èssiri li princìpi di l'urganizzazzioni suciali umana. Kropotkin pigghia p'asempiu li ''poleis'' grechi, li cumuni midievali e àutri spirienzi stòrichi comu asempi di sucitati autogistuti. L'[[ètica]] nun avissi a èssiri mposta dî liggi dî [[Statu]] ma scaturiri spuntaniamenti dâ cumunitati. Comu Bakunin, Kropotkin s'àugura la scumparsa dû Statu e la nstaurazzioni dûn cumunismu [[fidiralismu|fidiralista]], autogistutu e dicintratu.
=== Cumuni di Pariggi ===
Nunustanti li divircenzi li sucialisti e l'anàrchici di varii tinnenzi foru unànimi ntô vidiri ntô [[Cumuni di Pariggi]] ([[1871]]) lu primu tintativu di parti dû muvimentu upiraru di criari na sucitati cumunista. Li [[cumunardi]] pigghiaru lu cuntrollu di [[Pariggi]] pi dui misi e cummatteru tantu contra la [[Prussia]] ca contra lu cuvernu [[Francia|francisi]]. Lu Cumuni ntrudussi na serii di liggi c'arriducìanu lu putiri dî ditintura di prupitati, comu chiddi ca cancillàvanu li dèbbiti, prima di vèniri suppressa ntô sangu. Marx chiù tardu criticau li cumunardi pi nun èssirisi addifisi cu chiù enirgia, ma la ludau comu primu asempiu di nsurrizzioni upirara.
== Lu cumunismu e l'URSS ==
=== La Rivuluzzioni d'Uttuviru ===
[[File:Falce_Martello.jpg|right|thumb|180px|La fàuci e lu marteddu dâ bannera [[Unioni Suvietica|suvietica]] sunnu canusciuti comu lu sìmmulu ntirnazziunali dû Cumunismu; stannu a ripprisintari l'unitati tra li travagghiatura dî citati (marteddu) e chiddi dî campagni (fàuci), li 5 punti dâ stidda stannu a ndicari li cincu cuntinenti.]]
''Vidi videmma la vuci '''[[Rivuluzzioni russa]]'''''
L'usu dû tèrmini cumunista cancia (e acquisisci un significatu distintu di sucialista) quannu ntô [[1917]] lu partitu leninista pigghia lu putiri 'n Russia câ [[Rivuluzzioni d'uttùviru]], funnannnu succissivamenti l' '''[[Unioni dî Ripùbblichi Sucialisti Suviètichi]]''' (URSS). Doppu la rivuluzzioni Lenin pruponi nfatti ê fazzioni rivuluzziunarii di li sucialisti marxisti d'espèlliri la fazzioni rifurmista, canciari lu nomu dî sô partiti 'n '''Partitu Cumunista''' e unirisi 'n na nova Terza Ntirnazziunali ca appoi addiventa la '''[[Ntirnazziunali Cumunista]]''', abbriviatu 'n siquutu 'n '''Comintern'''. La nova Ntirnazziunali s'ispira ô mudellu suvieticu, accetta la leadership dû Partitu Cumunista di l'Unioni Suvietica (PCUS) e adotta la virsioni bulscèvica dû marxismu.
Lu cumunismu tenni a idintificàrisi chî vicenni di l'URSS, puru siddu tanti règgimi e muvimenti cumunisti si distaccanu, pi varii raciuni, di l'Unioni Suvietica.
Ntô pinzeru di '''[[Lenin]]''', comu ntô marxismu classicu, lu primu passu dâ pigghiata dû putiri di parti dû prulitariatu cunsistîa 'n na rivuluzioni: lu dôminiu burghisi avîa a essiri sustituutu dû dôminiu dû prulitariatu (ntô pinzeru marxista classicu sta fasi veni chiamata '''[[dittatura dû prulitariatu]]'''). Lenin però, c'avìa riprisu la tiuria di [[John A. Hobson|Hobson]] supra lu [[mpirialismu]], a diffirenza di Marx ca cridîa ca la rivuluzzioni sarîa abbinuta ntê paisi 'n cui lu capitalismu era chiù avanzatu, iputizzau ca la rivuluzzioni putissi abbèniri prima ntê nazzioni arrètrati, comu la [[Russia zarista]], ch'eranu chiù fraggili pirchî subbivanu cuntimpuraniamenti sia li sullicitazzioni nterni dû canciamentu suciali sia la prissioni cuncurrenti dî stati cunfinanti, ecunumicamenti e suciarmenti chiù muterni. Lenin puntau nun supra lu muvimentu di massa quantu chiù supra l'opira di n'avanguardia prulètaria cumposta di partiti cuesi, bonu urganizzati e retti di na riggita disciplina.
Sta virsioni dû marxismu è ditta '''[[marxismu-lininismu]]''' e fu a longu l'ideoluggia ufficiali (e la sula ammisa) di tuttu lu bloccu di nazzioni facenti capu a l'Unioni Suvietica.
La majuri parti di li sucialisti rivuluzziunari accittaru doppu quarchi pirplissitati la pruposta. Nun mancaru però l'accisi critici di Lenin, comu [[Rosa Luxemburg]] ca ntravitti la nvuluzzioni dittaturiali ca la Rivuluzzioni d'Uttuviru stava prinnennu sutta la dirizzioni dû PCUS.
Nta l'era Lenin tuttavia st'auturitarismu era attinuatu di l'ampia/ancia libbirtati di discussioni ô nternu dû Partitu Cumunista e dâ participazzioni pupulari a l'abbinimenti rivuluzziunari, ca s'avîa espressa ntâ nascita di li '''[[soviet]]''', li cunzigghi di cuntadini e upirara.
=== Stalin e la nascita dû cumunismu tutalitariu ===
''Vidi macàri vuci '''[[Josif Stalin]]'''''. <br />
La pulitica suvietica e la prassi cumunista canciaru radicarmenti cu l'ascisa comu succissuri di Lenin di [[Josif Stalin]], ca trasfurmau l'URSS 'n unu dî peji règgimi [[tutalitarismu|tutalitari]] dû [[XX sèculu]]. Stalin prima estromisi dû putiri cu cumplessi manovri lu vecchiu gruppu diriggenti bulscèvicu, dû quali [[Leon Trotsky]] era l'espunenti chiù brillanti/lucenti, quinni si sbarazzau unu a unu dî sô rivali riali o putinziali accusannuli di varii diviazzioni pulitichi e tradimenti mmagginari ([[Granni purghi]] di l' [[anni 1930|anni '30]] ca vittiru/vistiru tra li vittimi quasi tutti l'espunenti dû vecchiu gruppu diriggenti bulscèvicu. Ogni forma di libbirtati fu eliminata e fu nstauratu un règgimi di tirruri 'n cui tutti putìanu essiri dûn mumentu a l'àutru accusati di quarchicosa, arristati, turturati e, quannu si trattava di membri/membra dû PCUS, spissu custrinciuti a ammèttiri li sô nun esistenti dèlitti 'n pubblici prucessi prima di vèniri uccisi o ntirnati 'n campi di cuncintramentu (famiggiratu '''Arcipèlagu [[Gulag]]''').
A l'ideoluggia sucialista si sustituiu l'arbitriu di Stalin. La cullittivizzazzioni furzata, ca pruvucau miliuna di morti, e la ndustrializzazzioni sutta la guida statali nun avìanu chiù lu scopu di criari na quarchi forma di sucitati sucialista ma chiuttostu chidda di riffurzari la nazzioni suvietica e lu putiri dû sô dittaturi. La pulitica astira/estira machiavèllica di Stalin passava dû sutegnu graputu a li muvimenti antifascisti quannu la sô pusizzioni putìa niscirinni riffurzata â ricerca dûn cumprumisu semi-sicretu câ [[Girmania]] [[nazzismu|nazzista]] pi spartirisi la [[Pulonia]] ([[Pattu Molotov-Ribbentrop]], [[1939]]). Li ndicazzioni ca mpartìa a li partiti cumunisti (lu Comintern avìa oramai addivintatu na cinghia di trasmissioni dî vuluntati dâ diriggenza suvietica anzichî un locu di discussioni) eranu aguarmenti capaci di subbiri bruschi stirzati dûn mumentu a l'àutru. A ogni "capriola ideoluggica" cu sustinìa na tesi cuntraria vinìa pirsiquitatu e tacciatu/tazzatu di tradimentu.
Paradussarmenti nta l'anni '30 bonu picca s'addunaru dâ piega ca la situazzioni stava prinnennu 'n URSS: ô cuntrariu, Stalin junciu na pupularitati videmma majuri di li leaders suvietici pricidenti. Sappi prisintàrisi a li cumunisti comu na guida sulida e abbili, â sinistra 'n ginirali comu unu dî picca leader ca facissi quarchicosa pi cummattiri lu fascismu (armenu prima dû Pattu Molotov-Ribbentrop) e a [[libbirali]] e [[cunsirvaturi|cunsirvatura]] comu un "mudiratu" c'avìa abbannunatu li villitati di Trotsky di na [[Rivuluzzioni pirmanenti]] e ca nun custituìa pirciò chiù un piriculi pi l'àutri paisi. Cu l'abbentu dû fascismu tanti avîanu nfatti accuminzatu a prunusticari la morti dâ "dimocrazzia burghisa" e a ritèniri ca fascismu o cumunismu suvieticu fussiru li suli vii pussibbili. L'abbilitati manipulatoria dâ prupaganna e la mpussibbilitati pi tanti militanti cumunisti di visitari di pirsuna l'URSS e rinnirisi cuntu dâ riali situazzioni dû paisi favuriru lu dittaturi.
Tra li tistimunianzi, cumparsi sulu chiù tardu, supra li campi di cuncintramentu staliniani putemu citari chidda d' [[Alexander Solzhenitsyn]], e tra l'opiri littirarii di dinuncia supra la riprissioni staliniana lu ròmanzu ''Buio a Mezzogiorno'' (Scuru a Menzujornu) d' [[Arthur Koestler]], c'avìa rumputu cû cumunismu propiu pi sta raciuni. Autri ntillittuali ca spizzaru lu cunfurmismu supra l'URSS, tannu mpiranti ntô munnu prugrissista, foru [[George Orwell]], [[André Gide]], [[Ignazziu Siluni]] (ntrammi ex-cumunisti). Macàri [[Ntoni Gramsci]], l'ex sicritariu dû [[Partitu Cumunista d'Italia]], dû carziri unni era ditinutu a causa dâ sô uppusizzioni a lu fascismu, fici canusciri la sô uppusizzioni â pirsicuzzioni di Trotzkij e dî vecchi diriggenti bulscèvichi.
=== Lu trotzkijsmu ===
[[Leon Trotzkij|Lev Trotzkij]], lu tiuricu dâ [[Rivuluzzioni Pirmanenti]], bullatu comu lu tradituri nummaru unu e custrinciutu a fujiri di l'URSS, dinunciau la pulitica di Stalin ma cu scarsu/scausu successu. Funnau videmma na [[Quarta Ntirnazziunali]] di Partiti cumunisti dissidenti ditti d'iddu [[trotzkismu|trotzkisti]], ma fu uccisu 'n [[Mèssicu]] dûn sicariu di Stalin.
=== Li muvimenti cumunisti e la lutta ô fascismu ===
La [[prima verra munniali]], chî sô miliuna di morti, parìa aviri datu/dunatu raciuni a cu criticava l'òrdini suciali e puliticu esistenti e a cu ritinìa ca lu sistema capitalisticu avissi purtatu a rivalitati distruttivi e disastrusi tra li nazzioni. La [[crisi ecunòmica dû '29]] rivilau li cuntraddizioni e la nun adiquatizza dû capitalismu libbirista di l'èbbica, furnennu ultiriuri arcumenti a li tiurici di na rivuluzzioni sucialista. Ô stissu tempu però li cumunisti, nzèmmula a l'àutri forzi di sinistra di l'èbbica, happiru a prènniri attu dûn finumenu novu e priuccupanti: la crisi e lu mpuvirimentu dî nazzioni europei nun purtava a rivuluzzioni prugrissisti, ma â distruzzioni dâ [[dimocrazzia]] e a l'affirmàrisi di [[règgimi auturitari]] di [[destra/dritta]], di cui l'asempi chiù eclatanti eranu lu [[fascismu]] talianu e lu [[nazzismu]] tudiscu.
L'abbentu dû fascismu cògghiu li cumunisti comu l'àutri forzi pulitichi nun priparati: 'n [[Italia]], unni eranu un nicu partitu appena nasciutu, e 'n [[Girmania]], unni eranu una dî majuri forzi pulitichi di l'èbbica, iddi foru tra li puchissimi a circari/cèrcari d'urganizzari na vera risistenza e a mantèniri n'urganizzazzioni clannèstina videmma doppu l'affirmazzioni dû règgimi. Lu rolu funnamintali svoltu di li cumunisti ntâ lutta a lu fascismu fu spiegatu 'n diversi modi: iddi eranu pû chiù pirsuni cu forti cumminzioni idiali, priparati a n'evintuali/abbintuali azzioni clannèstina e â pussibbilitati d'essiri pirsiquitati pî sô idei pulitichi. Noltri avìanu ê sô spaddi l'urganizzazzioni ntirnazziunali dû Comintern e lu pristiggiu di l'URSS, puru siddu nun sempri li suvietici l'appujaru 'n modu effettivu. Ntô primu piriodu, nfatti, lu sforzu antifascista di li cumunisti happi un grossu limiti ntâ pulitica dû Comintern di cunziddirari li forzi rifurmisti di sinistra nimici di cummattiri anzichî allèati: lu tèrmini "sucialfascismu" cuniatu pi bullari li sucialdimocratici fu la manifistazzioni chiù evidenti di st'attiggiamentu. Si pinzava nfatti ca lu fascismu avissi statu un finumenu transitoriu (tesi chista purtroppu cundivisa di tanti assirvatura di l'èbbica), c'avissi sdirrubbatu lassannnu via libbira â lutta tra cumunisti e li sô uppusitura pi criari na sucitati altirnativa ô capitalismu e ca li sucialdimocratici, cumpròmisi chî forzi cunsirvatrici, s'avissiru attruvati dâ banna upposta dî barricati. Sta pulitica fu 'n parti mposta di [[Stalin]] e 'n parti nizziarmenti favuruta d'arcuni partiti cumunisti, comu lu [[Partitu Cumunista Tudiscu]], ca eranu divisi di n'aspra rivalitati chî sucialdimocratici. P'ultiriuri apprufunnimenti supra stu puntu si pò liggiri ''Nascita e avvento del fascismo'' (Nascita e abbentu dû fascismu') di l'ex cumunista talianu [[Ancilu Tasca]], e ''Da Potsdam a Mosca'' di [[Margaret Buber-Neumann]], cumpagna di unu di li principali diriggenti dû Partitu Cumunista tudiscu.
Li cunsiquenzi disastrusi di l'abbentu dû fascismu e li migghiara di vittimi cumunisti di li règgimi fascisti (la chiù cèlibbri ntê primi anni è forsi lu secunnu sicritariu dû [[Partitu Cumunista d'Italia]], [[Ntoni Gramsci]], mortu 'n carziri doppu na longa e durissima priggiunia) purtaru a un ripinzamentu e â nova pulitica dî [[Frunti Pupulari]], allèanzi di tutti li forzi di sinistra 'n funzioni dimocratica e antifascista: lu primu asempiu di Frunti Pupulari fu chiddu spagnolu ca vinciu l'elizzioni ntô 1936 (vidi videmma vuci [[Verra civili spagnola]]). Anticchia tempu doppu macàri 'n Francia s'affirmau un cuvernu di Frunti Pupulari, furmatu di sucialisti e [[radicali]] e appujatu dî cumunisti di l'esternu.
Duranti la verra di Spagna li cumunisti, ca nizziarmenti ntô paisi nun eranu ca un nicu partitu, acquisiru na forza e un pristiggiu nutèvuli grazzî a l'ajuti militari ca l'URSS fici pirvèniri a li ripubblicani spagnoli e ca s'attruvaru a gèstiri. Lu Comintern favuriu la nascita dî [[Brigati Ntirnazziunali]], urganizzati di li cumunisti ma graputi a antifascisti d'ogni tinnenza pulitica, ca pirmisiru/pirmèttiru a cu vulìa dari lu sô cuntribbutu ndividuali â causa spagnola di participari â lutta.
Propiu 'n Spagna però si manifistaru li ripircussioni dâ riprissioni staliniana dû dissensu supra la lutta antifascista. 'N stu paisi esistìanu nfatti un forti muvimentu anarchicu (vidi paragrafu cumunismu anarchicu) ripprisentatu di li sinnacati FAI (Federación Anarquista Ibérica) e CNT (Confederación Nacional del Trabajo), e un nicu ma attivu partitu marxista-lininista d'ispirazzioni troijskista e antisuvietica, lu POUM ([[Partido Obrero de Unificación Marxista]]). La principali diffirenza di ndirizzu puliticu tra POUM e cumunisti filu-suvietici duranti la verra era ca li primi ritinìanu nsiparabbili verra antifascista e rivuluzzioni sucialista, mentri pî sècunni ogni àutru ubbiettivu avìa a essiri subburdinatu â vittoria supra lu ginirali [[Franciscu Francu]] e li sô milizziani. Sutta istigazzioni di Stalin lu POUM vinni accusatu d'essiri un muvimentu di traditura ca "uggittivamenti" favurivanu li fascisti e li sô membri/membra pirsiquitati ([[Andreu Nin]], lu sicritariu, vinni turturatu e assassinatu 'n carziri). E' cuntruversu lu rolu avutu dû sicritariu dû Partitu Cumunista d'Italia, [[Parmiru Tugghiatti]], tannu emissariu dû Comintern 'n Spagna, 'n st'abbinimenti.
Parallilamenti l'espirimenti di "cumunismu libbirtariu" e autoggistutu di l'anarchici vinìanu scuraggiati o ntirrumputi, puru siddu li diriggenti anarchici arrinisceru pi lu chiù a sarvàrisi dû tirruri stalinianu grazzî â sô forza pulitica. Lu 17 di maju 1937 a Barcillona s'happiru addirittura viulenti scontri armati tra POUM e CNT di na parti e cummattenti nquatrati nta l'urganizzazzioni cumunisti di l'àutra. Sti fatti foru ripurtati tra l'àutri di [[George Orwell]], tannu cummattenti 'n Spagna 'n ''Omaggio alla Catalogna'' (Omaggiu â [[Catalugna]]) e trasposti cinimatugraficamenti di [[Ken Loach]] 'n ''Terra e Libbirtati''.
Cu l'aggrissioni di l'URSS di parti d'Hitler naufragaru difinitivamenti li tintativi di Stalin di pirvèniri ôn ''appeasement'' cû nazzismu: l'URSS câ sô ligginnaria [[Armata Russa]] divinni n'allèatu prizziusu e nun sustituibbili ntâ [[sècunna verra munniali]] (prubbabirmenti lu paisi ca pajau lu prezzu chiù autu ntâ verra) accanzannu nummarusi simpatii. 'N Italia, doppu l'[[8 di sittèmmiru]] [[1943]], li [[Brigati Garibbaldi]] d'ispirazzioni cumunista divinniru la chiù mpurtanti forza militari e pulitica dâ [[Risistenza taliana|Risistenza]]. Câ svolta di [[Salernu]], Tugghiatti avìa auspicatu n'unitati di tutti li forzi antifascisti, munarchici cumprisi, e li partiggiani cumunisti aggiru 'n n'òttica di sulidaritati nazziunali ca cuntribbuiu â sô pupularitati sia a liveddu di massa ca tra cu luttava pâ dimocrazzia 'n Italia. 'N [[Juguslavia]] mmeci la Risistenza cumunista capiggiata dû Marisciallu/Marasciallu [[Titu (storia muterna)|Titu]] si scuntrau chî partiggiani nazziunalisti, li [[cètnici]]. Un casu a parti è la [[Cina]], 'n cui lu [[Partitu Cumunista Cinisi]] avìa pirdutu di tempu li cuntatti cû Comintern e era mpignatu 'n n'annusa verra civili contra lu cuvernu nazziunalista e filufascista di [[Chiang Kai-shek]] ca fu sulu pruvvisuriamenti ntirrumputa pi faciri frunti cumuni contra lu [[Giappuni]].
=== L'URSS e lu cumunismu doppu la sècunna verra munniali ===
 fini dâ verra lu muvimentu cumunista s'avìa unnegghiè riffurzatu: 'n Italia p'asempiu, sutta la guida di [[Parmiru Tugghiatti]] chiddu ch'era un nicu gruppu di militanti divinni un granni partitu di massa, suttraennu ô sturicu [[Partitu Sucialista Talianu]] la leadership dâ sinistra. L'attiggiamentu di tanti dimocratici canciau quannu si vitti lu gèniri di pulitica ca Stalin facìa mèttiri 'n attu ntê zoni di l'[[Europa urientali]] accupati di l'[[Armata Russa]].
Puntuarmenti li cuverni dimocratici vinìanu nfatti sustituuti di cuverni monopartitici retti di cumunisti fideli a Stalin tramiti [[colpu di Statu|colpi di Statu]] urchistrati di [[Mosca (Russia)|Mosca]]. Unni esistìa un muvimentu cumunista di massa, comu 'n [[Cecusluvacchia]], li purghi eliminaru prestu li diriggenti nun 'n linia cu l'URSS o nun sufficintimenti malliabbili. Â fini l'Europa urièntali avìa vidutu nasciri na currìa/cintura di Stati satèlliti saldamenti cuntrullati di l'URSS e cu sistemi puliticu-suciali ricalcati supra lu mudellu suvièticu. Sti paisi foru ditti Dimocrazzii Pupulari, nomu ca suttaliniava lu stadiu menu "avanzatu" rispettu a chiddu di l'URSS dû sô sistema puliticu, ca nun putìa ancora essiri difinutu "sucialista".
La riazzioni di l'Uccidenti, ca 'n ddu mumentu vulìa diciri suprattuttu li Stati Unuti di Mèrica, fu 'n arcuni mumenti eccèssiva (vidi paragrafu finali) e purtau a un prugrissivu rriggitimentu di li dui granni blocchi ca si cunfigurau comu [[verra fridda]].
=== La ruttura dû bloccu: Juguslavia e Cina ===
Esistìanu però dui règgimi cumunisti ca nun èranu criazzioni di l'Armata Russa ma ch'eranu lu fruttu di na lutta civili e di na risistenza antifascista nterni: la '''[[Ripùbblica sucialista fidirali di Juguslavia]]''' prisiduta dû Marasciallu [[Tity (storia muterna)|Titu]] e la '''[[Ripùbblica Pupulari Cinisa]]''', c'avissi stata pruclamata ntô [[1949]] di [[Mao Tse Tung]] e àutri ex guirriggheri cumunisti. Li cuverni di ntrammi sti paisi nun avìanu nudda ntinzioni di suttamittirisi passivamenti ê dittami di l'URSS ma ô cuntrariu ammivanu a essiri un puntu di rifirimentu pî muvimenti cumunisti ntê rispèttivi riggioni.
Ntô [[1948]] l'attiggiamentu ndipinnenti dû cuvernu tituista purtau â sô "scumunica" di parti di Stalin. Li cunsiquenzi pû paisi foru nizziarmenti tantu gravi: la Juguslavia, ch'era appena nisciuta di na verra divastanti, s'attruvau cumpritamenti isulata supra lu chianu ntirnazziunali e Titu si cumpurtau chî fideli di Stalin cû stissu accanimentu cu cui 'n Unioni suviètica li curpèvuli di "diviazziunismu tituista" vinìanu pirsiquitati. Graduarmenti tuttavia lu paisi arrinisciu a ritagghiàrisi un sô spazziu. La [[diculunizzazzioni]] pirmisi a Titu d'attruvari na ntisa chî paisi dû [[Terzu Munnu]] ca circavanu na cullucazzioni ô di fora di li dui blocchi. 1955 Titu participau â [[Cunfirenza di Bandung]] e fu tra li prumutura dâ nascita dû [[Muvimentu dî Nun-Alliniati]]. Ntô [[1956]], câ [[distalinizzazzioni]], la Juguslavia fu "riabbilitata" di [[Nikita Khruščёv]], ma prifiriu prusèquiri pâ propia strata. Binificiau d'ajuti sia di l'URSS ca di li paisi uccidintali e, nta l' [[anni 1960|anni '60]], l'emancipazzioni dû mudellu suvièticu pirmisi ô cuvernu di dari nizziu a arcuni tra li chiù ntirissanti espirimenti di riforma pirsiquuti dûn paisi cumunista a partitu unicu. Fu nauguratu lu sistema di '''[[autoggistioni]]''' dî fabbrichi, prumossu dûn gruppu di tiurici marxisti antistaliniani, ch'era un tintativu di dari cuncreta attuazzioni a l'idei di Marx, passannu dâ "prupitati statali" di li menzi di pruduzzioni â "prupitati suciali" e rivalutava arcuni elimenti di l'econumia di [[mircatu]].
Parallilamenti vinni purtatu avanti un ampiu/anciu prugramma di dicintramentu amministrativu, ntisu a dari n'adiquata ripprisentanza ê varii nazziunalitati ca cumpunìanu lu paisi. Lu sistema juguslavu accussì comu s'è cuncritizzata doppu sti riformi è statu uggettu d'apprizzamenti e di critichi. Di na parti s'è fatta nutari la majuri libbirtati d'esprissioni di cui gudìanu li cittadini juguslavi rispettu ê dimocrazzii pupulari cuntrullati di l'URSS, lu supiramentu dî rigititati dû sistema ecunòmicu di marca stalianiana, l'effittivu ricanuscimentu di li dritti dî minuranzi etnichi e linguistichi. Di l'àutra foru misi 'n evidenza li limiti dûn mudellu ca ristava auturitariu a lu vèrtici dû sistema puliticu e li difetti dû mudellu di l'autoggistioni, accusatu d'arcuni di pruvucari n'auta nflazzioni e n'autu tassu di disaccupazzioni, d'àutri di riprènniri arcuni di l'aspetti menu encumiabbili di l'econumia capitalistica. (pâ critica dûn sucialista libbirtariu ô mudellu juguslavu vidi sta traduzzioni taliana di na [https://web.archive.org/web/20050922041526/http://www.zmag.org/italy/grubacic-intervista-albert.htm ntirvista a Michael Albert, dâ rivista alittronica miricana ZNET])
=== Li tintativi di riforma 'n Europa Urientali (Unghiria e Cecusluvacchia) ===
{{...}}
=== Li "vii nazziunali" di li Partiti cumunisti di l'Europa uccidintali e la nascita di l"eurocumunismu" ===
{{...}}
=== La fini di l'URSS ===
{{...}}
== Lu cumunismu doppu l'URSS ==
Câ '''dissuluzzioni di l'URSS''' li Partiti Cumunisti prisenti ntê nazzioni dimocratichi, ch'avìanu sviluppatu spissu n'ideoluggia e na prassi distaccata di chidda di l'URSS, scigghieru 'n tanti casi di lassari ntô nomu lu tèrmini ''cumunista'', pricisannnu ca nun usanu sta palora cu ntenti nustargici ma pi ndicari n'idiali ca ci pari ancora dû tuttu attuali. Nta l'ex règgimi cumunisti l'ex partiti cumunisti subbiru spissu prufunni trasfurmazzioni e tanti d'iddi putissiru essiri fatti ntrasiri ntâ catiguria dâ [[sucialdimocrazzia]]. Ci sunnu ancora arcuni règgimi retti di partiti unici ca si difiniscinu cumunisti ([[Cina]], [[Laos]], [[Vietnam]], [[Curea dû Nord]] e [[Cubba]], st'urtima sutta la guida di [[Fidel Castro]]) ca fannu rifirimentu a l'ideoluggia urigginaria ma adottanu 'n arcuni casi n'econumia mpruntata a criteri pracmatici.
[[File:Flag of the People's Republic of China.svg|50px|thumb|Bannera cinisa]] [[File:Laos-Bandiera.png|49px|thumb|Bannera dû Laos]] [[File:Vietnam-Bandiera.png|49px|thumb|Bannera dû Vietnam]] [[File:CureaNord Bannera.PNG|53px|thumb|Bannera dâ Curea dû Nord]] [[File:Cuba Bannera.PNG|53px|thumb|Bannera di Cubba]]
== L'anticumunismu e li sô [[Abbusu|abbusi]] ==
Sutta [[règgimi auturitari]] di [[destra]] lu tèrmini cumunismu fu spissu usatu pi ndicari sia pirsuni giniricamenti di [[sinistra]] comu sinnacalisti e upirara, sia 'n sensu dispriggiativu parrina, medici e cuegghiè àutru avissi lu curaggiu di cuntraddiri lu règgimi affirmannu la rialtati di li fatti, e facirinni uggettu di pirsicuzzioni.
Câ '''[[verra fridda]]''' videmma ntê dimocratici [[Stati Unuti]] si scatinau 'n arcuni mumenti sturici na "caccia ê majari" (cumunisti) e s'happi la tinnenza a vidiri lu cumunismu comu un bloccu cumpattu senza distinzioni e comu un sinònimu di [[tutalitarismu]]. Vinniru bullati comu cumunisti macàri pirsunaggi, muvimenti o règgimi ca nun l'èranu ma ca vinìanu viduti comu na pussibbili amminazza pi li USA.
La ''[[Paura russa]]'' (''Red Scare'') fu un finumenu sociu-puliticu duranti dui distinti piriodi di ntensu [[maccartismu|anticumunismu]] ntâ storia dî [[Stati Unuti]]: dû [[1917]] al [[1920]] e duranti li primi [[anni 1950|anni '50]]. Ntrammi li piriodi foru carattirizzati di nu diffusu scantu dâ nfruenza dî cumunisti supra la sucitati statunitensi e dâ nfiltrazzioni cumunista ntô [[cuvernu USA]]. Sti scanti sprunaru mmistigazzioni aggrissivi, mpriggiunamenti e cunnanni a morti di pirsuni ca si ritinìa fussiru mutivati di l'ideoluggia cumunista o assuciati a muvimenti pulitici cumunisti o [[sucialismu|sucialisti]]. Tra li casi chiù eclatanti citamu la vicenna di Saccu e Vanzetti, dui taliani emigrati ntê [[Stati Unuti]], suspittati d'anarchia e cunnannati a morti chî fausi accusi d'umicidiu e rapina a manu armata, nunustanti la tutali carenza di provi e la succissiva riabbilitazzioni ([[1977]]) di parti dâ buròcrazzia statunitensi. Iddi vinniru justizziati lu [[23 austu]] dû [[1927]], ntô [[Massachussetts]]. E n'àutru casu dignu di nota è chiddu dî miricani Ethel e Julius Rosenberg, coppia di cuniuggi cunnannati a morti, accusati nun justamenti di spiunaggiu a fauri di l'[[URSS]], e justizziati lu [[19 di giugnu]] [[1953]].
== Espirienzi cumunitarii muterni ==
Attuarmenti un nicu nummaru di pirsuni, pruvinenti suprattuttu dî riggioni ndustrializzati, scigghieru di nèsciri dâ sucitati muterna e di campari 'n [[cumunitati]], picciddi sucitati altirnativi: lu finumenu vitti lu sô apici duranti lu boom dâ contra-cultura nta l' [[anni 1960]], ma 'n misura ridotta dura tuttora. Sti pirsuni sunnu spissu disignati comu ''novi bohemién'' o [[Hippy|hippies]].
== Talìa puru ==
* [[Muvimenti cumunisti]] (elencu di partiti e assuciazioni cumunisti)
==== Duttrini pulitichi affini ====
* [[Anarchismu]]
* [[Sucialismu]]
==== Tiurici dû cumunismu ====
* [[Anarchici]] elencu di pinzatura anarchici
* [[Karl Marx]]
* [[Friedrich Engels]]
* [[Rosa Luxemburg]]
* [[Lenin]]
* [[Mao Zedong]]
==== Ducumenti ====
* [[Manifestu dû Partitu Cumunista]]
==== Storia dû cumunismu suvièticu ====
* [[Comintern]]
* [[Guerra Fridda]]
* [[Rivuluzzioni russa]]
* [[Unioni Suvietica]]
== Bibliografia ==
* Pâ sizzioni ''Cumunismu anàrchicu'': Filippo Pani e Salvo Vaccaro: ''Atlanti della Filosofia - Il Pensiero Anarchico'', Ed. Demetra, 1997
[[Catigurìa:Storia cuntimpurania]]
[[Catigurìa:Pulìtica]]
[[Catigurìa:Storia ecunòmica]]
[[Catigurìa:Formi di cuvernu]]
hxf3t8dmzkyjknmppu65adqob0afy7w
Pruvincia
0
6167
782262
656953
2026-05-25T14:58:21Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782262
wikitext
text/x-wiki
{{Varianti|2}}
Na '''pruvincia''' è n'entità cuvirnativa suttanazziunali. La difinizziuni pricisa di la forma e di li putiri di na pruvincia varia secunna ê nazzioni. Sempri secunna ê nazzioni lu tèrmini «pruvincia» veni sustituitu cu tèrmini autirnativi: distrittu, dipartimentu, statu, riggiuni, cuntea ecc.
== Pruvinci taliani ==
''Viditi l'artìculu didicatu'' -> [[Pruvincia taliana]]
== Vuci culligati ==
* [[Lista di li pruvinci taliani]]
* [[Riggiuni di l'Italia]]
[[Catigurìa:Amministrazzioni]]
0gbaer3ef0vicsvrjtfu6ibximdcgai
Futtibboll Miricanu
0
6933
782259
704781
2026-05-25T14:58:09Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782259
wikitext
text/x-wiki
[[File:Futtibboll Miricanu.PNG|thumb|300px|right|N'azziuni di jocu]]
Lu '''Futtibboll Miricanu''' è nu sport di squatra ca si joca 11 contra 11 nta un campu longu 120 jardi e largu 53 jardi e un terzu.
Li sò urìggini vennu du [[rugby]]: arcuni migranti nglisi purtaru ntâ [[Stati Uniti|Mèrica]] la pràtica di stu jocu ca si jiu trasfurmannu a picca a picca, addivintannu un jocu novu.
Li nazzioni dû munnu unni si joca a futtibboll miricanu sunnu assai, però lu liveddu chiù àutu si pò attruvari 'n [[Giappuni]], [[Mèssicu]] e, soprattuttu, 'n [[Canada|Canadà]] e [[Stati Uniti dâ Mèrica]]. Nni st'ùrtimu paisi si joca lu campiunatu chiù forti dû munnu: la ''National Football League'', ditta puru ''NFL''.
{{Sport}}
[[Catigurìa:Sport]]
jafy5k2sdnrutal8xyx27sf44s9z4x7
Danùbbiu
0
6951
782249
736563
2026-05-25T14:57:29Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782249
wikitext
text/x-wiki
[[File:Danube_delta_satelite.png|right|thumb|Delta dû Danùbbiu n Rumanìa]]
Lu '''Danùbbiu''' ('n [[lingua tudisca|tudiscu]] "''Donau''", n [[lingua sluvacca|sluvaccu]] "''Dunaj''", n [[lingua ungarisi|ungarisi]] "''Duna''", n [[lingua cruata|cruatu]] "''Dunav''", n [[lingua serba|serbu]] e [[lingua bulgara|bùlgaru]] "''Дунав (Dunav)''" n [[lingua rumena|rumenu]] "''Dunărea''", n [[lingua ucraina|ucraìnu]] "''Дунай''" e n [[lingua latina|latinu]] "''Danubius''") è lu secunnu [[ciumi]] d'[[Europa]] ppi lunghizza doppu lu [[Volga]] e musura quarchi 2.888 chm.
Nasci 'n [[Girmania]], ntâ [[Furesta Nìura]], di dui ciumi nichi chiamati [[Brigach]] e [[Breg]], ca si iùnciunu ntô Donaueschingen.
Ppi sèculi lu Danùbbiu, nzinu a oggi, fu na mpurtanti via fluviali. Diggià canusciutu e pigghiatu comu fruntera nta l'[[èbbica]] dû [[Mpiru Rumanu]], camina dû nord-ovist ô sud-est e abbagna deci nazzioni: [[Girmania]], [[Austria]], [[Sluvacchia]], [[Ungaria]], [[Cruazzia]], [[Serbia]], [[Bulgaria]], [[Rumania]], [[Moldavia]] e [[Ucraina]]. Lu [[Delta dû Danùbbiu]] s'attrova ntra [[Ucraina]] e [[Rumania]].
Lu Danùbbiu passa ppî [[citati]] granni ccà sutta signaliati:
* [[Ulm]] - [[Girmania]]
* [[Regensburg]] - [[Girmania]]
* [[Linz]] - [[Austria]]
* [[Vienna]] - capitali di l'[[Austria]]
* [[Bratislava]] - capitali dâ [[Sluvacchia]]
* [[Budapest]] - capitali di l'[[Ungaria]]
* [[Vukovar]] - [[Cruazzia]]
* [[Novi Sad]] - [[Serbia]]
* [[Belgradu]] - capitali dâ [[Serbia]]
* [[Ruse]] - [[Bulgaria]]
* [[Brăila]] - [[Rumania]]
* [[Galaţi]] - [[Rumania]]
Li rivi dû Danubbiu foru addichiarati [[Patrimoniu di l'Umanitati]] di l'[[UNESCO]].
'''Rifirimenti:'''
[[:it:Danubio]]
[[Catigurìa:Ciumi]]
rmli1ccug003plg534p36fnwjvix5e0
Catalugna
0
6984
782238
734560
2026-05-25T13:08:41Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782238
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox statu
| nomu = Catalugna
| nomuCumpretu = Catalugna
| nomuUfficiali = Catalunya (ca), Catalonha (oc), Cataluña (es)
| linkBannera = Flag of Catalonia.svg
| linkStemma = Coat of Arms of Catalonia.svg
| linkLucalizzazzioni = E.U-Catalonia.png
| pàgginaBannera = Bannera dâ Catalugna
| pàgginaStemma = Stema dâ Catalugna
| muttu =
| lingua = [[Lingua catalana|Catalanu]], [[Lingua occitana|occitanu]], [[Lingua spagnola|spagnolu]]
| àutrilingui =
| capitali = [[File:Escut_de_Barcelona.svg|20px]] [[Barcillona (Spagna)|Barcillona]]
| capitaliAbbitanti = 1 620 809
| capitaliAbbitantiAnnu = 2017
| laCchiùGranniCitati =
| laCchiùGranniCitatiAbbitanti =
| laCchiùGranniCitatiAbbitantiAnnu =
| cuvernu = [[Cumunitati autonumi di Spagna|Cumunitati autònuma dâ Spagna]]
| prisidenti = [[Generalitat de Catalunya]]
| àlencu capi di statu = Òrganu d'autucuvernu
| primuMinistru = [[Pere Aragonès]] ([[Manca Ripubbricana dâ Catalugna|ERC]])
| àlencu capi di cuvernu = [[Prisidenti dâ Generalitat]]
| liggistratura = [[Parramentu di Catalugna]]
| camiraÀuta =
| camiraVascia =
| nnipinnenza =
| funnazzioni = 1932<br />1979
| riliggiuni di statu =
| trasutaONU =
| trasutaUE =
| trasutaOSCE =
| trasutaOCSE =
| trasutaLigaÀrabba =
| supirficiTutali = 32 108
| supirficiÒrdini = 72
| supirficiAcqua =
| pupulazzioniTutali = 7 522 596
| pupulazzioniAnnu = 2016
| pupulazzioniÒrdini =
| pupulazzioniDinsitati = 234
| pupulazzioniDinsitatiÒrdini =
| pupulazzioniCriscita =
| nomuAbbitanti = [[Catalani]]
| cuntinenti = [[Europa]]
| cunfini = [[Andorra]], [[Francia]], [[Araùna]], [[Valencia (cumunità autonuma)|Valencia]]
| urariu = [[UTC+1]] <br> [[UTC+2]] <small>'n ura lijali</small>
| munita = [[Euru]]
| munitaPricidenti =
| PIL =
| PILMunita =
| PILAnnu =
| PILÒrdini =
| PILprocapiti = 33 580
| PILprocapitiMunita = $
| PILprocapitiAnnu = 2012
| PILprocapitiÒrdini =
| PILPPA =
| PILPPAMunita =
| PILPPAAnnu =
| PILPPAÒrdini =
| PILPPAprocapiti =
| PILPPAprocapitiMunita =
| PILPPAprocapitiAnnu =
| PILPPAprocapitiÒrdini =
| HDI = 0,895 (àutu)
| HDIAnnu = 2010
| HDIÒrdini = 26
| TFT =
| enirgìa =
| tld = [[.cat]]
| tilèfunu = +34 (Spagna)
| targa = E (Spagna)
| innu = [[Els Segadors]] [[File:Els Segadors.ogg]]
| festa = 11 di sittèmmiru
| linkMappa =
| nuti =
| statu pricidenti =
}}
La '''Catalugna''' (n [[lingua catalana|catalanu]]: ''Catalunya'' e n [[lingua spagnola|spagnolu]]: ''Cataluña'') è una dê 17 [[Cumunità autonumi di Spagna|cumunitati autònumi]] dâ [[Spagna]], ntâ parti nord orientali dâ pinìsula. Fa 32.114 chmq;, cu na pupulazzioni di 6,5 miliuna di abbitanti e havi [[Barcillona (Spagna)|Barcilluna]] comu capitali. Dichiaratasi ''nazzioni'' nta preambulu dû propriu statutu di autonumìa (costituzzionalmenti ricanusciuta comu ''nazziunalità''), a Catalugna sprimi rivindicazziuna nnipennentistichi, o almenu autonomistichi, pê proprie piculiarità linguistichi, ecunomichi e culturali. Li lingui parrati e scritti sunnu lu [[Lingua catalana|catalanu]] (maggioritariu) e lu [[lingua spagnola|spagnolu]].
Lu sò status custituzziunali è disputatu ntra la [[Generalitat de Catalunya]] chi addichiarau la nnipinnenza dâ Catalogna lu [[27 di uttùviru]] dû [[2017]] e lu guvernu spagnolu, chi a cunsidira na riggiuni autònuma, e chi addicidiu di distituiri lu guvernu dâ Generalitat. Di fattu, la nnipinnenza dâ Catalugna fu annullata dâ distituzziuni dû guvernu dâ Generalitat dâ parti dû guvernu spagnolu e la cunsiquenti fujuta dû prisidenti catalanu [[Carles Puidgemont]] ntû [[Belgiu]] lu 30 di nuvèmmiru 2017.
La Catalugna custituisci lu nùcliu origginali e la parti dû tirritoriu cchiù mpurtanti unni è prisenti la lingua e la cultura catalana. La riggiuni storica dâ Catalugna cumprenni macari la [[Catalugna sittintriunali]] (n [[lingua catalana|catalanu]]: ''Catalunya Nord''), na pruvincia dâ [[Francia]] dû [[1659]]. La cunfinanti riggiuni di [[Valencia|Valenzia]] (n [[lingua catalana|catalanu]]: ''València''), li [[Isuli Baliari]] (n [[lingua catalana|catalanu]]: ''Illes Balears''), [[Andorra]], e a Frangia d'[[Aragona]] (nfurmarmenti chiamata ''a Francha de Lebante'') sunnu strittamenti assuciati sturicamenti e linguisticamenti câ Catalugna. L'aria ntera è nurmalmenti nnicata comu ''[[Paisi Catalani|Paisa Catalani]]'' (n [[lingua catalana|catalanu]]: "Països Catalans").
Lu tèrmini ''Catalugna'' è talvota usatu dê catalani pi nnicari tutta l'aria unni si parra lu [[lingua catalana|catalanu]]. Nta chistu casu la Catalugna è chiamata ''U Principatu'' (n [[lingua catalana|catalanu]]: "''el Principat''") o ''Catalugna Propria'' (n [[lingua catalana|catalanu]]: "Catalunya estricta"). Chista tirminoluggìa è usata sulu marginarmenti.
Lu nomu ufficiali dû Guvernu di Catalugna (''nclusu lu Cunzigghiu, lu Parlamentu e lu Prisidenti'') è "''Generalitat de Catalunya''" n catalanu o "''Generalidad de Cataluña''" n castigghianu (macari siddu n pratica chista forma è rara, a tindènza è di usari lu nomu catalanu puru n spagnolu). Arcuni applicanu scurrittamenti chistu nomu sulu ô Cunsigghiu, comu siddu fossi a midemma cosa dû Gabbinettu. A ''Generalitat'' è lu sistema (autònumu) di guvernu dintra lu statu spagnolu, ca nun è sutta l'auturitati diretta dû guvernu cintrali di Madrid.
La riggiuni godi di n'autunumìa estesa e, p'asempiu, havi la sô forza di pulizzìa (''[[Mossos d'Esquadra]]''), ca coesisti ccâ ''[[Guardia Civil]]'' e la ''[[Policia Nacional]]'', diretti dû guvernu spagnolu.
[[File:Senyera (Pl. Octavià, S. Cugat del Vallès) 01.jpg|thumb|210x210px|La bannera dâ Catalugna|sinistra]]
Ô cuntrariu dî cumunitati autònumi di [[Navarra]] e [[Paisi Baschi]], nun havi lu sô prupriu sistema fiscali, quinni lu sustintamentu ecunòmicu dâ mministrazzioni riggiunali addipenni quasi cumplitamenti dû bilanciu dû guvernu spagnolu.
La divisioni mministrativa spagnola cumprenni quattru [[pruvinci spagnoli|pruvinci]]: [[Barcillona (pruvincia)|Barcilluna]], [[Girona (pruvincia)|Giruna]], [[Lleida (pruvincia)|Leida]], [[Tarragona (pruvincia)|Tarraguna]].
L'[[innu nazziunali]] dâ Catalugna è "[[Els Segadors]]", la bannera è la "[[Senyera]]".
La Festa Nazziunali è l'[[11 di sittèmmiru]], data dâ scunfitta di [[Barcillona catalana|Barcilluna]] a l'esercitu Franco-Castigghianu di [[Filippu V di Spagna]].
== Viditi puru: ==
* [[Generalitat de Catalunya]]
== Culligamentu esternu ==
* [http://www.gencat.net "Generalitat de Catalunya", lu situ dâ Riggiuni di Catalugna"]
{{Cumunità autònumi di Spagna}}
[[Catigurìa:Spagna]]
[[Catigurìa:Tirritoria disputati]]
ng8gqu6a4wr1gm8ilcqseiwwqfyn2x4
Nuvèmmiru 2005
0
7129
782193
762032
2026-05-25T12:20:34Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782193
wikitext
text/x-wiki
{{2005}}'''[[2 di nuvèmmiru]], mercuridìa'''
* [[Aliminusa]] - ''L'arti tiatrali pi nzignàrisi la [[lingua siciliana]]'': è chistu lu muttu ca cuntraddistingui l'inizziativa dû cumuni di Aliminusa, grazzî a n'accordu cu la cumpagnìa tiatrali ''Zappalà'' di [[Palermu]], ca riguarda tutti l'alunni di li scoli primarî e secunnarî di Aliminusa.
* [[Firenzi]] - Murìu a Firenzi l'ex tècchinicu di la nazziunali taliana di palluni, Ferruccio Valcareggi. Avìa 86 anni.
----
'''[[6 di nuvèmmiru]], duminicadìa'''
* [[Paternò]] - N'ariuplanu di chiddi nichi cadìu ntê vicinanzi di l'ariuclubb di Paternò; dui pirsuni pirderu la vita.
----
'''[[7 di nuvèmmiru]], lunidìa'''
* [[Palermu]] - Lu mèrcuri pròssimu accumincianu pâ prima vota li lizzioni dû novu cursu di làuria in lingua e littiratura taliana nta l'Università di [[Bengasi]] ([[Libbia]]). L'inizziativa si potti cuncritari grazzî a la cullabburazzioni di l'Università di Palermu.
* [[Pariggi]] ([[Francia]]) - Màchini e nigozzi bruciati dî picciotti dî quartera dâ pirifirìa: di la simana scursa lu finòminu si fa sempri cchiù gravi.
* [[Sydney]] ([[Australia]]) - La pulizzìa australiana arristau a quìnnici pirsuni a Sydney e a [[Melbourne]] accusànnuli di attività terrurìstica. La pulizzìa affirmau ca cu sti arresti s'evitau un attaccu terrurìsticu di granni diminsioni nta lu tirritoriu australianu.
----
'''[[9 di nuvèmmiru]], mercuridìa'''
* [[Nova York]] ([[Stati Uniti]]) - Michael Bloomberg è n'àutra vota sìnnacu di Nova York: battìu lu candidatu demucràticu Fernando Ferrer accanzannu lu 59% dî voti contra lu 39% dû rivali.
----
'''[[13 di nuvèmmiru]], duminicadìa'''
* [[Muntividèu]]: [[Uruguai]] batti [[Australia]] 1:0 nta na partita di cauciu di qualificazzioni pâ Coppa Munniali. La partita di ritornu si joca la sira di mercuridìa, [[16 di nuvèmmiru]] a [[Sydney]].
----
'''[[14 di nuvèmmiru]], lunidìa'''
* [[Trapani]] - La cità di Trapani si candidau pi ospitari na tappa di la ''Volvo Ocean Race'' edizzioni 2009, pristiggiusa cumpitizzioni vèlica. Forti di lu successu ca ottinni st'annu cu l'organizzazzioni di li priliminari di l'''America's Cup'', Trapani spera vìnciri la cuncurrenza di àutri citati taliani.
----
[[File:Aust vs Uru.jpg|right|150px|Mark Viduka, lu capitanu dâ squatra Australiana]]
'''[[16 di nuvèmmiru]], mercuridìa'''
* [[Sydney]]: [[Australia]] batti [[Uruguai]] pi pigghiarisi l'ùrtimu postu ntâ Coppa Munniali in [[Girmania]], [[2006]]. La partita di ritornu finìu a 1:0 doppu tempu superchiu, chi significava lu bisognu pî cauci di riguri ca finìu a 4:2 pi l'Australia. Rapprisenta la prima vota doppu 32 anni ca l'Australia joca ntâ Coppa Munniali (chi pi cuincidenza era puru in Girmania ntô [[1974]]).
* [[Istanbul]]: La [[Svizzira]] uremma si qualifica â fasi finali dâ Coppa Munniali di cauciu pirdennu 4-2 contra la [[Turchia]]. Sabbatudìa, a [[Berna]], la [[Svizzira]] avìa vinciutu 2-0. Incidenti di na certa gravità tra jucatura hannu marcatu lu doppu partita ntê cabbini pi canciàrisi. N'inchiesta dâ [[Fifa]] è in cursu.
----
'''[[18 di nuvèmmiru]], venniridìa'''
* [[Scicli]] - 'N capu a na [[varca]] di lignu di sìdici metri, chiossai di ducentu clandistini circaru di arrivari nzinu ê costi siciliani: la varca s'arinau stanotti vicinu a la praia di Sampieri. La pulizzìa n'arristau a un cintinaru; disgrazziatamenti novi di iddi foru truvati morti ntô mari.
----
[[File:BinidittuXVI.jpg|70px|right]]
'''[[19 di nuvèmmiru]], sabbatudìa'''
* [[Cità dû Vaticanu]] - Lu prisidenti dû cunsigghiu, Silviu Berlusconi, stamatina jìu ô Vaticanu a fari na vìsita privata ô [[Papa]] [[Binidittu XVI]]. Lu ncontru durau 34 minuti e si cunfirmau la ntinzioni di na cullabburazzioni ntra l'[[Italia]] e la [[Chiesa Cattòlica]], secunnu li Patti Lateranensi.
* [[Locri]] - Dumila pirsuni di la Caruvana Antimafia, di Don Ciotti, stamatina a Locri manifestaru contra la Ndrànghita. Nzèmmula a li picciotti di la Lòcridi, manifistaru puru nummarusi picciotti vinuti dâ [[Sicilia]] e di àutri parti d'[[Italia]]. "Il sud è rock, la mafia è lenta", dicìa unu di li strisciuna di li manifistanti.
----
'''[[22 di nuvèmmiru]], martidìa'''
* [[Roma]] - Stamatina lu prucuraturi capu di [[Asculi Picenu|Àsculi]] cumannau a l'òmini dû Corpu Furistali dû statu talianu di siquistrari nta tuttu lu tirritoriu talianu li cunfizzioni di latti pi picciriddi ''Nestlè'' (''Mio''; ''Mio Cereali''; ''Nidina 2'' e ''Nidina 1''). Li anàlisi di l'''ARPAM'' dimustraru ca lu latti è avariatu pi culpa di na virnici stampata ntô cartuni da cunfizzioni.
----
'''[[23 di nuvèmmiru]], mercuridìa'''
* [[Castrunovu]] ([[Palermu]]) - Li studenti di la scola ''Danti Alighieri'' di Castrunovu accuminzaru un labburatoriu di gruppu pi ricupirari li tradizzioni siciliani. Li picciotti di sta scola media sunnu mpignati a truvari antichi canzuni, storî e custumi chi carattirìzzanu l'identitati di l'ìsula.
----
'''[[24 di nuvèmmiru]], jovidìa'''
* [[Baghdad]] ([[Iraq]]) - Na funti dû Ministeru Irachenu di lu Nternu nforma ca stamatina mureru a Mahmoudiya, ô sud di Baghdad, almenu 19 pirsuni pi l'esplosioni di na bumma misa nta na màchina.
* [[Muòrica|Marina di Muòrica]] - Autri setti cadàviri dû naufragiu dâ navi di clandistini di jovidìa 17, forru truvati ntê vicinanzi dâ costa rausana, tra la spiaggia di Maganucu in tirritoriu [[Puzzaddu|puzzaddisi]] e Punta Reggiliuni ntô tirritoriu murucanu.
* [[Barcillona catalana|Barcillona]] ([[Spagna]]) - La squatra dû Palermu pariggiau contra l'Espanyol pi 1 a 1, 'n coppa UEFA. Lu Palermu signò ô 44' dû primu tempu cu Gonzalez. L'Espanyol attruvò lu gol nnû tempu di ricùpiru cu Hurtado.
----
[[File:Euromed.jpg|95px|left]]
'''[[27 di nuvèmmiru]], duminicadìa'''
* [[Barcillona catalana|Barcillona]] ([[Spagna]]) - Si grapi oji a Barcillona l'''Euromed'', lu vèrtici ntra li 25 paisi di l'[[Unioni Europea]] e chiddi di la riva Sud dû [[Mari Meditirràniu]] ([[Israeli]], [[Turchia]], [[Algeria]], Autorità nazziunali palistinisi, [[Maroccu]], [[Giurdania]], [[Lìbbanu]], [[Siria]], [[Tunisia]] e [[Eggittu]], cu la prisenza, comu ossirvaturi, di [[Libbia]], [[Mauritania]] e Lega Àrabba).
----
[[File:Euromed.jpg|95px|right]]
'''[[28 di nuvèmmiru]], lunidìa'''
* [[Barcillona catalana|Barcillona]] ([[Spagna]]) - Si cunchiudìu oji lu ''summit'' di Barcillona ''Euromed'' cu l'approvazzioni dû còdici di cunnutta antiterrorismu.
[[File:Messina-Stemma.png|40px|left]]
* [[Missina]] - Granni attisa pi canùsciri lu risultatu di l'elezzioni cumunali di Missina; vutaru lu 78,18 % di l'elettura.
[[File:Soccerball.svg|50px|right]]
* [[Roma]] - Doppu lu vriugnusu episodiu d'aieri ntâ partita Missina-Inter, quannu li tifusi di l'Inter si rèsiru nigativamenti prutagunisti pi li nciurî razzisti contra lu jucaturi niuru dû [[Missina]], Marc Andrè Zoro, si grapìu na ntirissanti discussioni nnû munnu dû palluni supra stu tema. Lu ''Palluni d'oru'', Ronaldinho, oji affirmau ca la lutta ô razzismu s'havi a fari nta tuttu lu munnu. Lu prubblema è accussì gravi ca la la F.I.G.C. dicidìu di fari accuminzari tutti li pròssimi partiti di tutti li campiunati cu cincu minuti di ritardu; li jucatura dicideru di purtari ô centru dû campu nu strisciuni câ scritta "NO al razzismo".
----
'''[[29 di nuvèmmiru]], martidìa'''
* [[Missina]] - Risultati di l'elezzioni cumunali: Ragno (''Casa delle Libertà'') 45,91%; Genovese (''L'Unione'') 45,79%; Romeo (''Terzo Polo Autonomista'') 7,36%; Clementi (''Alternativa Sociale Sicilia'') 0,51%; Alastra (''Fiamma Tricolore'') 0,43%. Ragno e Genovese si jòcanu lu postu di sìnnacu ntô balluttaggiu di l'11 e 12 di dicèmmiru: ditirminanti lu terzu polu autonumista.
----
'''[[30 di nuvèmmiru]], mercuridìa'''
* [[Singapura]]: Lu cuvernu di Singapura addifenni la sò dicisioni p'assicutari difinitivamenti la pena di morti contra l'[[australia]]nu, Nguyen Tuong, 25 anni d'etati, cunnunnatu pi trafficcari la droga. L'esecuzzioni capitali succedi doppu dumani.
== Viditi puru ==
* [[Uttùviru 2005]]
* [[Dicèmmiru 2005]]
* [[2005]]
[[Catigurìa:Nuvèmmiru]]
[[Catigurìa:Nutizzî]]
[[Catigurìa:2005]]
[[Catigurìa:Abbinimenti]]
dplssw9js4fbnegrurnuednxvozn471
Bolivia
0
7210
782236
722481
2026-05-25T13:08:33Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782236
wikitext
text/x-wiki
[[File:Salar_de_Uyuni,_Bolivia2.jpg|thumb|left|Uyuni]]
[[File:Flag of Bolivia.svg|thumb|La bannera dâ Bolivia]]
[[File:Bolivia in its region.svg|thumb|right|Unni s'attrova la Bolivia]]
La '''Bolivia''' è na nazzioni (1.098.580 km²), 10.027.254 abbitanti (2012), capitale [[Sucre (cità)|Sucre]] di la [[Mèrica dû Sud]], situata nnô centru dû cuntinenti, sinza sbuccu ô mari.
Cunfina a
* nord: [[Brasili]]
* est: Brasili
* sud: [[Argintina]], [[Paraguai]]
* ovest: [[Perù]], [[Cili]]
{{Merica dû Sud}}
{{America}}
[[Catigurìa:Bolivia| ]]
lgq1bymahfgu3oteeb0bqfamo475u5f
Tangsudo
0
7633
782281
657641
2026-05-25T14:59:37Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782281
wikitext
text/x-wiki
{| border="1" cellpadding="2" width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right"
! colspan="2" bgcolor="#FFCCCC" | Tangsudo
|-
! colspan="2" | Nomu curianu
|-
| width="150" | [[Rumanizzazzioni rividuta dû Corianu]]
| width="150" | Dangsudo
|-
| width="150" | [[McCune-Reischauer]]
| width="150" | Tangsudo
|-
| width="150" | [[Hangul]]
| width="150" | 당수도
|-
| width="150" | [[Hanja]]
| width="150" | 唐手道
|}
Lu '''tangsudo''' è n'[[arti marziali]] urigginaria dâ [[Corea]] e chi ha statu ncurpurata ntô [[Taekwondo]].
Lu Tangsudo pò èssiri cunzidiratu bastanti sìmili ô taekwondo, ma è praticatu secunnu linî guida cchiù tradizziunali.
== Storia dû tangsudo ==
Lu nomu "tangsudo" signìfica "la manera di manu cinisi". Ntâ pinìsula curiana assai scoli di arti marziali furu pruibbiti dî nvasura giappunisi pi 35 anni, e nisceru di la clannistinitati â fini dâ [[Secunna Guerra Munniali]]. Ntâ Curea muderna, la prima scola di tangsudo fu Chungdokwan stabbiluta ntô [[1944]] di lu mastru Won Kuk Lee. Comu risurtatu dâ libbirazzioni dâ nazzioni curiana, abbinimentu ca succidìu lu [[15 di austu]] dû [[1945]], nuàutri quattru scoli vìnniru graputi: Mudokkwan, Songmukwan, Chidokwan e Changmukwan. Nàutri scoli ("kwan") vìnniru aggiuntu ô elincu dopu la fini dâ guerra civili tra lu nord e lu sud (1950-1953). Ntô dicèmmiru dû [[1955]], cu la appruvazzioni dû prisidenti di Ripùbbrica di Corea dû sud, Singmann Rhee na riunioni dî funnnturi di li scoli principali ha statu cunvucata. La ntinzinu di sta riunioni era unificari li scoli divirsi e dunari lu nomu e la forma â arti nazziunali marziali. Lu nomu avissi a èssiri raccuntatu nì cu Cina, nì cu Giappuni ("tangsu"="cinesi manu" e la sò giappunisi è "[[karate]]")
Ntra assai nomi già pustulati cc'era "[[taekwondo]]", pruponutu di nu ginirali Choi Hong Hi. Ntô [[1961]] lu "Assiuciazzioni Curiana di Taesudo" sorgi. Lu Mudokkwan di mastru Hwang Ki e Ydokwan di mastru Byong Yun Kwei ha rimastu ancuratu â tradizzioni. L'organizzazzioni nova ha smimbratu l'eredità ticnica dû vecchiu tangsudo ntô [[1962]]. Lu cumbattimentu spurtivu cun l'uso di salti, i calci ed i pugni hannu furmatu Lu taesudo brivimente; le ticnichi di paratura pirsunali cu l'usu di levi e li ruvisciamenti (abbrancannu) ha addivintatu lu "[[hapkido]]". Di l'àutra banna, li ticnichi di [[neikung]] (lu travagghiu nternu), ca cuntrulla arrispirannu, l'enirgìa ([[ki]]) e la cuncintrazzioni mintali, ha addivintatu nun assai pircittìbbili. Ntô [[1964]] l'urganizzazzioni ha canciatu lu sò nomu na vota ancora n "Assiuciazzioni Curiana di Taekwondo". Stu nomu arrimani l'ùrtimu.
== Lijami di fora ==
*[http://www.tangsudo.it/ Accademia Italiana di Tangsudo]
{{sport}}
ffkpnbdx3ksfqutc7fd44m0cb92ar8i
Santa Lucìa
0
7655
782276
775903
2026-05-25T14:59:17Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782276
wikitext
text/x-wiki
{{Nota disambigua||Santa Lucìa (disambiguitati)}}
[[File:Catania - Cattedrale di Sant'Agata - 2024-10-14 07-59-44 012.JPG|thumb|''Santa Lucia'', Floretta dâ Cattidrali di Sant'Aita, [[Catania]].]]
[[File:Modica - Duomo di San Giorgio - 2024-12-10 14-56-46 019.JPG|thumb|''Santa Lucia'', Duomu di San Giorgiu, [[Muòrica]].]]
'''Santa Lucia''' ([[Sarausa]], 7 marzu 283 – [[Sarausa]], 13 dicemmìru 304), fu 'na martiri cristiana, 'mmazzata 'ppî sguzzamentu duranti â 'ranni pirsecuzzioni dî cristiani sutta Dioclezianu, 'ntâ l'annu 304. È vinnirata comu santa dâ Chiesa cattolica e dâ Chiesa ortodossa, chi â cummemuranu û 13 dicemmìru. È una dî setti virgini muntuvati 'ntô Canoni romanu ed è tradizzionalmenti 'nvocata comu prutittrici dâ vista, a mutivu dill'etimoluggia latina dû sô nomi (Lux, "''luce''"). Î sô resti murtali sunu custuduti 'ntô santuariu di Santa Lucia, già chiesa di San Geremia a Vinezzia. Û luogu di cultu principali diputatu è û santuariu di Santa Lucia ô Sepulcru a Sarausa, luogu dû primu seppellimentu. Û simulacru puttatu 'n prucissioni 'ntê fistiggiamenti è custudutu 'ntâ splendida cappeḍḍa barocca dâ cattidrali 'ntâ l'isula di [[Ortìggia (Sarausa)|Ortìggia]].
== Biugrafìa ==
{{...}}
== Iconografìa ==
Palma, occhi supra un piattu, gigliu, libru dî Vangeli, torcia o candila aḍḍumata, pugnali.
== Patrucinii ==
Patrona principali di: [[Sarausa]], [[Belpassu]], [[Carruntini]], [[Jaci Catina]] e [[Savuca]]. Patrona da [[Svezzia]], nazzioni scandinava.
Cumpatrona di: [[Santa Lucìa dû Mela]].
A [[Mistritta]] è didicata a chiesa matrici.
== Usi e custumi ==
Patrona e prutittrici di: orbi, oculisti, elettricisti, invucata contru i malatii dill'occhi e î carestii.
[[Cuccìa]]: pietanza a basi di ciriali, principalmenti 'ranu arrimuḍḍatu e vugghiutu mistu a ricotta duci, pistacchiu o canneḍḍa, cioccolatu a scagghi o cucuzza 'ngilippata, mieli o vinu cottu, o in virsioni salata 'ccû ciciri e favi. È 'nâ pietanza simbulu, da manciari ô postu di pani e pasta 'ppî unurari û miraculu rifiritu ô 13 dicèmmiru 1763<ref>Giuseppe Capodieci, "''Memorie di Santa Lucia''".</ref> quannu un bastimentu caricu di 'ranu salvò â citàdi dâ nâ caristia. E poi giunsi un vasceḍḍu, e unu ancora, e autri tri bastimenti, a fami accussì fu dibillata.
Û patrociniu a Sarausa si cilibra puru â maju 'ppî via di n'autru fattu miraculusu, 'nâ quagghia 'ntrasìu 'n chiesa vulandu in circulu supra l'altari maggiuri. Quinni a prima duminica si fisteggia Santa Lucìa 'rî Quagghii.
[[Arancino|Arancini]], [[Risu (alimentu)|risu]], [[panelli]] e [[cazzilli]]: a Palermu è una dî 'ḍḍî jiurnati chi si frji puru l'aria 'ppî divuzzioni versu â santa.
Û "''[[baluḍḍu]]''" o '''baluḍḍe''', panuzzeḍḍu di farina di granu turcu, è cunsumatu a Barcillona Pizzaottu e 'ntâ Vaḍḍi dû Mela 'ppî cilibbrari a martiri, 'ccu carattiri 'ddivuzziunali, tradizziunali e pinitenziali.
'N sô unuri si urganizzanu [[cascaruni]] 'n occasioni dâ sô festa 'n vari parti dâ Sicilia.
== Cronachi vinizziani ==
Purtati i riliqui 'ntâ Laguna 'ntô 1208 - dopu â quarta crociata - e vinnirati 'ntô primu mumentu 'ntâ chiesa di San Giorgiu Maggiuri.
Traslati 'ntô 1313 'ntâ chiesa di Santa Maria Annunziata 'ntô sistieri di Cannaregiu, dî 'ccâ furunu puttati 'ntâ nova chiesa sutta û titulu di Santa Lucia a ridossu dû Canal Grandi 'ntê 'mmidiati vicinanzi dû Ponti dî Scauzi.
 chiesa di Santa Lucia 'ntô 1444 passò sutta â giurisdizzioni dû vicinu cunventu dû Corpus Domini dill'Ordini duminicanu.
Costruzzioni di un munasteru fimminili didicatu all'Annunziata 'ppî riliggiusi dill'Ordini agostinianu, propriu di ciancu a chiesa unni Lucia ripusava.
'Ntô 1476, l'agostiniani da 'Nnunziata ottinniru â chiesa, 'mpegnandusi solennementi a cidiri û corpu dâ martiri ê duminicani dû Corpus Domini.
Î duminicani trafugarunu â riliquia prima dû jiornu stabbilutu, scatinandu û sdignu dî parrucchiani.
Intirvinni û Consigghiu dî Deci. Siccomu î duminicani si rifiutavunu di restituiri û corpu, fu ordinatu di murari i potti dû cunventu.
Intimidite, restituirunu î riliquii e 'ppî risolviri â cuntisa fu stabilitu chi î riliggiusi agostiniani virsassiru ê cunsurelli duminicani 'nâ summa annuali di 40 ducati d'oru comu pazziali 'ndinnizzu.
Î riliquii ristarunu 'ntâ chiesa di Santa Lucia finu ô 1805 'ppî essire purtati a Sant'Andria dâ Zirada.
'Ntô 1806 a causa dâ sopprissioni napulionica, â chiesa fu chiusa ô cultu e 'ddimulita 'ntô 1860 'ppâ costruzzioni dâ nova stazzioni firruviaria.
'N seguitu û corpu fu novamenti trasfiruto pressu â chiesa di San Geremia, oggi dichiarata puru santuariu di Santa Lucia.
Un furtu fu attuatu 'ntô 1981 quannu 'nâ banda di dilinquenti fici irruzzioni 'n chiesa e puttò via â riliquia. Arritruvata dâ polizia un misi dopu, propriu â notti dû 13 dicèmmiru.
== Viaggi 'n Sicilia ==
{{Commonscat|Santa Lucia}}
L'arrivu dî sacri spogghii a Sarausa avvinni 'ntô 2004 e 2014.
* 'Ppî l'annu giubbilari 2024:
** Santa Lucia tonna a Sarausa dô 14 ô 26 dicèmmiru;
** Û 26 e 27 furunu 'ntê matrici di Carlentini, 'ntô sarausanu e a Belpasso 'ntô catanisi. Il 28 a Acicatena;
** Dopu â traslazzioni 'n cattidrali a Catania dû 28 e 29, û rientru a Vinezzia.
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Santi|Lucia]]
0k36z221ld31r5rw9o2wqq526hvi3pk
Mùsica clàssica
0
7702
782291
778243
2026-05-26T04:02:27Z
~2026-30769-34
51060
782291
wikitext
text/x-wiki
[[File:Genova-DSCF7452.JPG|thumb|left|Nu recenti cumplessu di mùsica classica.]]
La '''mùsica clàssica''' è tutta la musica nobili ca si sviluppa finu a oji.
Li maggiori espunenti furunu [[Alissandru Scarlatti]], [[Antoniu Vivaldi|Vivaldi]], [[Duminicu Scarlatti]], [[Johann Sebastian Bach|Bach]], [[Georg Friedrich Händel|Händel]], [[Gluck]], [[Haydn]], [[Mozart]], [[Beethoven]], [[Paganini]], [[Carl Maria von Weber|Weber]], [[Schubert]], [[Berlioz]], [[Glinka]], [[Felix Mendelssohn Bartholdy|Mendelssohn]], [[Robert Schumann|Schumann]], [[Chopin]], [[Liszt]], [[Bruckner]], [[Smetana]], [[Johannes Brahms|Brahms]], [[Piotr Ilich Tchaikovsky|Tchaikovsky]], [[Dvořák]], [[Grieg]], [[Janáček]], [[Elgar]], [[Mahler]], [[Albéniz]], [[Richard Strauss]], [[Sibelius]], [[Granados]], [[Claude Debussy|Debussy]], [[Ives]], [[Holst]], [[Maurice Ravel|Ravel]], [[Falla]], [[Bartók]], [[Kodály]], [[Stravinsky]], [[Villa-Lobos]], [[Prokofiev]], [[Orff]], [[George Gershwin|Gershwin]], [[Copland]], [[Shostakovich]], [[Barber]] e [[Britten]].
== Talìa puru ==
* [[Mota di BACH]]
{{Mùsica}}
[[Catigurìa:Mùsica clàssica]]
i5p5p5lr2dfuhgknrsdntrsaemcaf72
Storia di la mùsica
0
8617
782292
778242
2026-05-26T04:59:24Z
~2026-30769-34
51060
/* La mùsica dû 1700 */
782292
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
{{musica}}
==La mùsica dû 1700==
La mùsica dû 1700 è prima [[Mùsica barocca|barocca]] e appoi clàssica.
Li cumpusitura dû [[1700]] cchiù mpurtanti sunnu: [[Corelli]], [[Pachelbel]], [[Marais]], [[Torelli]], [[Alissandru Scarlatti]], [[Couperin]], [[Antoniu Vivaldi|Vivaldi]], [[Telemann]], [[Rameau]], [[Duminicu Scarlatti]], [[Johann Sebastian Bach|Bach]], [[Georg Friedrich Händel|Händel]], [[Hasse]], [[Galuppi]], [[Pergolesi]], [[Gluck]], [[Jommelli]], [[Wagenseil]], [[Monn]], [[Abel]], [[Traetta]], [[Piccinni]], [[Haydn]], [[Dittersdorf]], [[Wanhal]], [[Paisiello]], [[Boccherini]], [[Cimarosa]], [[Clementi]], [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]], [[Cherubini]], [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]], [[Spontini]], [[Hummel]], [[Niccolò Paganini|Paganini]], [[Carl Maria von Weber|Weber]], eccetra...
Lu clàssicismu è nu stili virtuosu chinu d'abbiddimenti ca pripara ô [[Mùsica rumàntica|romanticismu]] dû [[1800]].
==Lu stili populari scandinavu==
Lu stili populari scandinavu è nu stili ca arricorda li miludìi populari di li carigghiòn, li maggiuri espunenti sunnu [[Grieg]], [[Sibelius]], eccetra...
[[Catigurìa:Mùsica]]
4fkzgngkyhvlii8jdfuy828gvyzvr1n
Mituluggìa siciliana
0
8946
782216
732616
2026-05-25T12:25:54Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782216
wikitext
text/x-wiki
{{Mituluggia}}
Diffiriri ntra a '''mituluggìa siciliana''' e a 'ntica storia dâ [[Sicilia]] nun è na cosa fàcili.
Avemu sulu nutizzi apprussimativi di l’arba dâ Sicilia pi menzu di cunti fatti a vuci di ginirazziuni 'n ginirazziuni, di pueti-cuntastori ca cuntàvanu l’atti iròici di l’òmini quannu ancora nun si canusceva mancu a scrittura e poi, succissivamenti, pi menzu dî stòrici greci [[Tucìdidi]] ed [[Eròdutu]] n'arrivau a nuiautri chiḍḍu ca a l'èbbica si cuntava dû passatu, ca fu tramannatu di vucca 'n 'ucca. Si tratta nzumma di na basi stòrica dèbbili, ma assai ùtili.
Autri nutizzi cchiù o menu ricenti ni fici arrivari a [[paliontuluggìa]] ca pi menzu di [[scavi]], àvi arrinisciutu a fari nu certu lustru ncapu a l'[[abbitanti dâ Sicilia]] di soccu tri mila anni arreri. Pi chistu si po diri ca la priistoria dâ Sicila ni veni di cunti, tradizziuna, puemi e [[scavi archiulòggici]].
Pi menzu dî funti orali tradizziunali, avemu nutizzi dâ Sicilia accuminzannu dû [[tardu niulìticu]], ca cu autri paroli è u piriudu ca parti dâ fini di l'[[èbbica dâ petra]] e arriva a l'[[èbbica dû ramu e dû brunzu]]. È pi menzu di sti cunti e liggenni ca sapemu ca li primi ad abbitari l’ìsula foru i [[ciclopi]] e i [[listriguni]].
I ''ciclopi'', sicunnu a liggenna, èranu òmini di autizza sprupurziunata, cu nu sulu occhiu a centru di frunti, genti manza ca si didicava a pàsciri l'armenti, ammentri i ''listriguni'' èranu viulenti latri e assassini: bàrbari.
== A storia 'ntica dâ Sicilia, ntra miti e liggenni ==
Versu u sèculu tridicesimu e.v., prima dâ distruzziuni di [[Troia]], certi genti sbarcaru nnê costi nord-uccidintali dâ Sicilia e accuminzaru a curtivari a terra e a urganizzàrisi 'n cumunità. Nun si trattau di n’accupazziuni ma di na migrazziuni pi truvari un postu cchiù megghiu e cchiù tranquillu. Ssi genti foru chiamati [[Sicani]], picchì si dici ca vinìanu di vicinu ô [[ciumi Sicanu]] e u so re, sicunnu a tradizzioni, era [[Còcalu]]. [[Tucìdidi]] nnô [[V sèculu e.v.]] dissi ca i [[Sicani]] èranu un populu urigginariu dâ Sicilia ma nun nni sapemu cchiussai di tantu.
Nun avemu tanti nutizzi di l'antichi abbitanti dâ Sicilia ma circa trimila anni arreri fu quannu un pòpulu circannu na terra megghiu, arrivau nnâ 'ranni ìsula dû [[Mari Miditirraniu]] e si stabbilìu nnâ parti nord-uccidintali di l'Ìsula. U ginirali di stu pòpulu si chiamava [[Sicanu]] e u so pòpulu chiamau a nova terra ''Sicania''. Tempu doppu vinni autra genti e pigghiau pussessu dâ parti livantina di l'ìsula. U nomu dû so ginirali era [[Sìculu]], dû quali â fini pigghiau u nomu tutta a ''Sicilia''.
== Viditi puru: ==
* [[Miti e liggenni dâ Sicilia]]
* [[Sicilia (priistoria)]]
* [[Mituluggìa greca]]
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:Mituluggìa]]
nk7kw21vvza476csi0f49eonhdda4oh
San Giuseppi
0
9226
782219
777891
2026-05-25T12:26:06Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782219
wikitext
text/x-wiki
{{Nota disambigua|àutri significati|[[San Giuseppi (disambiguitati)]]}}
[[File:Saint Joseph with the Infant Jesus by Guido Reni, c 1635.jpg|miniatura|San Giuseppi]]
San Giuseppi (o San Juseppi) è lû patri putativu di [[Ghiesù Cristu]], e maritu di [[Marìa (matri di Gesù)|Marìa]], '''San Giuseppi''' è unu dî santi 'cchiù pupulari di l'icunugrafia cristiana. Falignami, ha statu aduttatu comu prutitturi dî travagghiatura. E' lu sulu santu chi nun ha fattu miràculi. Assai pupulari 'ntô calinnariu canonicu, lu [[Jurnata di lu Patri|journu dâ sô festa]], lû [[19 di marzu]] fù 'ppî longu tempu 'nû journu fistivu in [[Italia]], e 'n [[Sicilia]] la sô festa è ancora assai sintuta.
== Simbuli icunugrafici 'rî San Giuseppi ==
* " ''Gigghiu jancu'' ": castità e purizza in quantu castu sposu di Maria.
* " ''Bastuni ciurutu'' ": û pridistinatu. Ricorda û miraculu di quannu fu presceltu comu sposu di Maria.
* " ''Sega, marteḍḍu e squadra'' ": umiltà. Strumenti 'rî faliggnami, attrezzi dû sô nobbili travagghiu.
* " ''Bambinu Gesù 'ntê 'vrazza'' " o " ''Gesù carusittu tìnutu 'ppî manu'' ": ricorda â missioni di Patri putativu e custodi di Gesù.
== Festa 'rî San Giuseppi ==
A festa 'rî San Giuseppi, ca è quannu accumincia a [[primavera]] avi assai celebbrazziuni ca' accominciaru prima 'rû cultu religgiusu. 'Nni paisi 'râ Sicilia l'altari 'rî chiesi s'addobbanu 'ccû pani abbinidittu 'rî San Giuseppi 'cchî forme 'cchiù fantasiuse. 'Nni riti religgiusi 'rû iornu spissu li parrini runanu â benedizziuni 'rî pani.<ref>https://www.siciliainfesta.com/feste/festa_di_san_giuseppe_salemi.htm</ref>
[[File:Vampa di San Giuseppe in piazza Kalsa.jpg|miniatura|Vampa ri'San Giuseppi r'Ausa, [[Palermu]], 2019.]]
In [[Palermu]] e li paisi appressu su tradizziunali i vampi 'rî San Giuseppi, fatti 'rî mobili i ligna viecchi ca s'addumanu 'nnâ nutti 'ntra û 18 e û 19 'rî marzu. A festa un teni riconoscimentu pubblicu e i cristiani a fannu a cumm'è gghiè 'nnî quarteri populari i 'nnî paisi puru ca su illegali 'rî quannu nasciu û [[Italia|Statu Talianu]] e un si fici mai 'nâ leggi 'ppî regulamentarla. Cosa simili ci fu 'ccû curteu e i fochi r'artificiu 'rû Fistinu î Santa Rusulia, chi pero roppu fu arriconosciutu e organizzatu 'rû Comune. S'annu feste accussì puru in [[Pugghia]], [[Calabbria]], [[Mulisi]], [[Tuscana]] e Val Trebbia.<ref>http://www.palermoviva.it/san-giuseppe-e-le-tradizioni/</ref>
I vivianne ruci 'rî San Giuseppi 'n [[Palermu]] su i [[Sfincia|Sfinci 'ccâ ricotta]], fatti 'rî pasta fritta figghia 'râ tradizzioni araba. 'N [[Catania]] si mancianu i zeppole 'rî risu. Su parti 'rî Prodotti Agroalimentari Tradizionali arriconosciuti 'rû [[Italia|Statu Talianu]].
'Nna cìvita i 'nna pruvincia 'rî [[Valenza (Spagna)|Valencia]], â festa î Sant Josep 'cchi fochi tradizziunali addivintò 'nâ festa civica assai sintuta, rura suverchiu i ru semane 'ccû cuncerti, manciate e curtei urganizzati tantu 'rô comune, tantu 'rê cunfraternite laiche ritte Fallas in tutti i quarteri. 'Un s'abbrucianu cchiù pire î ligna, ma statue î cartapesta ritte puru Fallas, ca su iudicate 'rê giurie 'ccâ assegnunu premi. 'Sti statue su fatte 'rî mastri artiggiani 'ccû misi 'rî travagghiu, e ssu û centru 'râ festa, in particulari 'nna "Nit del Foc" (nutti 'rû focu) quannu s'abbrucianu tutte. Las Fallas su parti 'rû Patrimonio Immateriali 'rî l'umanità 'rû [[UNESCO]].<ref>https://ich.unesco.org/es/listas</ref>
San Giuseppi è festeggiatu puru û 1° di maju 'ccû l'appellativu o titulu: ''artiggianu'' o ''falignami'' o ''lavuraturi'' o ''operaiu''.
== San Giuseppi 'n Sicilia ==
Elencu dî cumuni 'ccû fistiggiamenti pro San Giuseppi. Eventi pubblicizzati dâ siti e nutizziari d'amministrazzioni cumunali, enti riliggiusi e raccolti online di tradizzioni e divuzzioni populari.
Elencu incompletu. Lijami antropulogici. Non sempre û luogu di cultu, 'ppî svariati raggiuni, coincidi 'ccû tempiu dû titolari o 'ccû primitivu riuni citàdinu.
* ''Cucciḍḍata 'rî San Giuseppi''.
* Filati, intagghi, pizzi, cinigghia, cutri, merletti, raccami, rasi, tomboli, veli, nastri, nocchi 'ppi l'abbellimentu e cupertura di li tavulati e artari.
* ''Cardi 'n pastella'', ''Finocchi 'n pastella'', ''Cacuocciuli 'n pastella'', ''Sparici 'n pastella'', legumi.
* ''Pasta 'cchê sardi'', ''maccu 'rî favi'', ''baccalà pastellattu'', ''sfinci righini 'rî ricotta''.
=== Pruvincia di Agrigentu ===
* [[Araùna (Girgenti)|Araùna]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', fistiggiamenti 'n unuri 'rî San Giuseppi pressu â chiesa 'rî San Giuseppi Artigianu, ''Minestra e sfingie di San Giuseppi''.
* [[Calamònaci]], ''Viergineḍḍi'', Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Vincenzu Ferreri.
* [[Catòlica]], Festa 'rô Patronu. ''Giru 'rê Santi'', ''Purciḍḍrate'', ''Tavulata 'rî San Giuseppi'' e ''Pranzu 'râ Sacra Famigghia'', ''Mangiata di li Santi''. ''Cucciḍḍati 'rî San Giuseppi'', '' 'Ntorci 'ccâ surra''.
* [[Cammarata]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi'' e ''Festinu''.
* [[Campubbeddu (Girgenti)|Campubbeḍḍu]], ''Binirizzioni 'rî Tavulati'', ''Binirizzioni e distribuzzioni 'rî Vastuneḍḍra 'rî San Giuseppi'', ''Tavulati 'rî San Giuseppi''. Rapprisintazzioni 'râ ''Fuga in Egitto''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi.
* [[Cataviddotta]], ''Sagra dâ pasta 'cchê sardi'', ''Sfinci e zeppuli'', ''Zuppa 'rî San Giuseppi''.
* [[Cianciana (Girgenti)|Cianciana]], ''Cavalcata 'rî San Giuseppi'', ''Ostensioni 'râ Cinigghia''. ''Binirizzioni 'rû Pani e 'rî Tavulati 'rî San Giuseppi''. ''Vistizzioni 'rî Santi''. ''Pigghiata di li Purciḍḍati''. ''Pigghiata di li Santi''. ''La Cravaccata''.
* [[Favara (Girgenti)|Favara]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi''.
* [[Girgenti]], ''Pani di San Giuseppi'' e ''Minestra 'rî San Giuseppi'', fistiggiamenti 'n unuri 'rî San Giuseppi pressu û Santuariu 'rî San Giuseppi.
* [[Licata]].
* [[Lisciànnira di la Rocca]].
* [[Muntiriali]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Portu Empedocli]], ''Nuvene 'rî San Giuseppi''. ''Binirizzioni dî Tavulati 'rî San Giuseppi''. ''Rapprisintazzioni 'râ Sacra Famigghia e 'râ Fuga in Egittu''. ''Distribbuzzioni 'râ Minestra 'rî San Giuseppi''. Funzioni pressu û santuariu di San Giuseppi Lavuraturi''.
* [[Racalmutu]].
* [[Ribbera]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'' e ''Straula 'rî San Giuseppi''. ''Minestra 'rî San Giuseppi''. ''Cavalcata 'rî San Giuseppi''.
* [[Rivinusa]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Sammuca]], ''Altari e Pani 'rî San Giuseppi''.
* [[San Brasi (Girgenti)|San Brasi Platani]].
* [[San Giuvanni (Girgenti)|San Giuvanni Gemini]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi e San Giuvannuzzu''.
* [[Siculiana]], ''Artari 'rî San Giuseppi'', ''Sacra Famigghia'', ''Tuppuliata di li Santi'', ''Mangiata di li Santi'', ''Distribbuzioni 'rû Pani''. Fistiggiamenti pressu û santuariu dû Santissimu Crucifissu.
=== Pruvincia di Cartanissetta ===
* [[Butera]], ''Artari, Ceni e Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Cartanissetta]], ''Binidizzioni dû Pani'', ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Delia]], ''Binidizzioni 'rû Pani'', ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Gela]], ''Binidizzioni 'rû Pani'', ''Ceni 'rî San Giuseppi'' e ''Tavulati 'rî San Giuseppi'', fisteggiamenti pressu â chiesa 'rî Sant'Agostino.
* [[Manchi]] - [[Marianopoli]], ''Ceni e Tavulati 'rî San Giuseppi'', fisteggiamenti pressu â chiesa 'rî San Prosperu.
* [[Milocca]], ''Tavulata di li vecchiariddi''. Festa dô Patronu.
* [[Mussumeli]].
* [[Niscemi]], ''Cena 'rî Santi'', ''Tavulati di San Giuseppi''. Festa 'rô Compatronu.
* [[Naduri]] o [[Bompinzeri]], ''Binidizzioni 'rû Pani'', ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Rastanu]]. Festa 'rû prutitturi.
* [[Riesi]]. ''Tavulati di San Giuseppi'', ''Pranzu 'rî Santi'', ''Binirizzioni e distribuzzioni 'ri pani'', fisteggiamenti pressu â basilica santuariu di Maria Santissima dâ Catina.
* [[Santu Catallu (Caltanissetta)|Santu Catallu]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Binidizzioni 'râ tavula 'rî San Giuseppi''. Fisteggiamenti pressu â chiesa 'rî San Giuseppi.
* [[Serradifarcu]], ''Tavulata 'rî San Giusé''. Patrucinata 'rô ''Cicculu dî l'Artiggiani'' e si svolgi di fronti â chiesa di San Giuseppe unni è cunzata 'nâ mensa supra un palcu, 'ccû pissunaggi viventi, ditta ''Â tavulata 'rî San Giuse' ''. Attornu s'assettunu â Madonna, San Giuseppi e û Bambineḍḍu Gesù, sceltu 'ppî tradizzioni tra i figghi 'rî l'artiggiani e havi û compitu 'rîi binidiri â tavula. ''Prucissioni 'rî San Giuseppi''
* [[Summatinu]], ''Paliu 'rî San Giuseppi'', ''Tavulati svampati''.
* [[Vaddilonga]].
* [[Villarba]], ''Binidizzioni 'rû Pani'', ''Tavulata 'rî Vicchiareḍḍi''.
=== Pruvincia di Catania ===
* [[Belpasso]], ''Altari 'rî San Giuseppi''.
* [[Biancavilla]], Binirizzioni e distribuzzioni dû ''Pani e risu 'rî San Gnuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa dû Sacru Cori di Gesù.
* [[Catania]], ''Maccu 'rî San Giuseppi'' e ''Crispeḍḍi di risu fritti e 'ccô mele dô munasteru binidittinu di San Nicolò l'Arena''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Maia della Salette.
* [[Ciumifriddu|Ciumifriddu di Sicilia]], ''Binidizzioni dû Pani'', ''Fera dî Maccaruna e dî dolci'', ''Pesca di Beneficenza''. Fistiggiamenti dô patronu pressu â chiesa di Maria Santissima dû Rusariu.
* [[Grammicheli]], ''Vinnita 'rî San Giuseppi''.
* [[Gravina di Catania]]. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Sant'Antonio di Padova.
* [[Jaciriali]], fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi.
* [[Jaci Casteddu]], fistiggiamenti dû compatronu pressu â chiesa di San Giuseppi, ''Pasta e ciciri'', ''Sagra dû dolci''.
* [[Jaci Catina]], ''Cena di Solidarietà'', fistiggiamenti pressu a chiesa di San Giuseppi ô Collegiu.
* [[Jaci Sant'Antoniu]].
* [[Licuddìa]], Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Maria dû Carmelu.
* [[Màscali]] frazzioni di Carrabba, ''Sagra'', ''Tavula 'rî San Giuseppi'', fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi.
* [[Mazzarruni]], ''Binidizzioni dû Pani'', ''Altari 'rî San Giuseppi'' e ''Cena 'rî San Giuseppi'', festa dô Patronu.
* [[Militeddu (Catania)|Militeḍḍu]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Mineo]], ''Altari 'rî San Giuseppi'' e ''Cena 'rî San Giuseppi''. Chiesa di Santa Maria Maggiore.
* [[Mirabella Imbaccari|Mirabbeḍḍa]], ''Altari 'rî San Giuseppi'' e ''Cena 'rî San Giuseppi'', festa dô Patronu.
* [[Nicolosi]], ''Asta in Piazza''. ''Distribuzzioni dâ Minestra dî Ciciri''. Fistiggiamenti pressu a chiesa dû Spiritu Santu. ''Asta 'rî doni''.
* [[Palagunìa]], ''Biscotti di San Giuseppi'', ''Lavata dî manu di San Giuseppi'', ''Binirizioni 'rî doni e dî Trì Pirsoni'', ''Pranzu 'rî San Giuseppi'', ''Asta 'rî Doni'', fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi.
* [[Paternò]], festa dô Patronu.
* [[Pirara]].
* [[Pisano Etneo]] di [[Zafarana]], ''Altari 'rî San Giuseppi'', ''Tavuli 'rî San Giuseppi'' e ''Cena 'rî San Giuseppi'', ''Asta 'rî doni'', ''Pasta 'cchê ciciri'', festa dô Patronu.
* [[Prisa]], ([[Piadimunti]]), fistieggiamenti 'rî San Giuseppi Travagghiaturi 'rô 1° maju.
* [[Raddusa]], ''Altari 'rî San Giuseppi'', festa 'rô Patronu.
* [[Rannazzu]], festa dô Patronu.
* [[Ramacca]], ''Altari 'rî San Giuseppi'' e ''Banchettu dî Tri Pirsuni'', ''Virgineḍḍi'', ''Pasta 'ccô maccu'', festa dô Patronu.
* [[Riposto]], ''Altari 'rî Pani 'rî San Giuseppi'' e ''Distribuzzioni 'rû Pani'';
** chiesa di San Giuseppi, fistiggiamenti 'rî San Giuseppi Travagghiaturi 'rô 1° maju.
* [[San Micheli di Ganzarìa]], ''Binirizzioni dill'Altari'', ''Binirizzioni 'rî Doni'', ''Cena 'rî Santi'', ''Asta 'rî Doni'', fisteggiamenti pressu a chiesa di San Micheli Arcanciulu.
* [[Santa Marìa di Licuddìa]].
* [[Scurdìa]], ''Sfilata 'rê scecchi 'ccâ Sacra Famigghia'', ''Rusariu cantatu'' pressu â chiesa 'rî San Giuseppi.
* [[Vizzini]], ''Festa 'rô Patrociniu'', ''Cucciḍḍati'', ''Prucissioni 'rî Virgineḍḍi''.
=== Pruvincia di Enna ===
* [[Aidone]], ''Atari, tavulati e ceni 'rî San Giuseppi''. ''Tavulati 'rî Virgineddi''.
* [[Àsaru]], San Giorgio, ''Artari 'rî San Giuseppi''.
* [[Barrafranca]], ''Allerizzi e prumissioni a San Giuseppi''.
* [[Carrapipi|Carrapipi Valguarnera]], ''Cavalacata 'rî San Giuseppi'', ''Festinu e Tavulati 'rî San Giuseppi''. '' 'M'Braculi''.
* [[Castrugiuvanni]], ''Atari, Tavulati e Ceni 'rî San Giuseppi''. ''Panuzzi 'rî San Giuseppi''. Prucissioni 'râ ''Sacra Famigghia''.
* [[Catinanova]], ''Atari, Tavulati e Ceni 'rî San Giuseppi''. ''Binirizzioni e distribuzzioni'' 'rû pani 'ntâ chiesa matri 'rî San Giuseppi. Festa dô patronu.
* [[Centuripe]], ''Atari, Tavulati e Ceni 'rî San Giuseppi''. ''Binirizzioni e distribuzzioni'' 'rû pani 'ntâ chiesa 'rî San Giuseppi. Prucissioni e ''Giru 'rî Santi''.
* [[Enna|Castrugiuvanni]], ''Cunfraternita 'rî San Giuseppi''. ''Binirizzioni e distribuzzioni'' 'rî panuzzi 'ntô santuariu 'rî San Giuseppi. ''Binirizzioni 'rî tavulati''.
* [[Liunforti]], ''Binirizzioni dill'Altari'', ''Frittura 'rî Cardi e Finocchi'', ''Frittura 'rî Spincie'', ''Festa 'rû Compatronu''. ''Artari 'rî San Giuseppi'', ''Girarchia e prucissioni 'rî Pani 'rî San Giuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa 'rî San Giuseppi.
* [[Nicusìa (Enna)|Nicusìa]].
* [[Piazza Armerina]], ''Tavulata 'râ cundivisioni'' di Borgu San Giuvanni.
* [[Petrapirzia]], ''Fuga 'râ Sacra Famigghia'', ''Tavulati e Ceni 'rî San Giuseppi''.
* [[Truina]], ''Artari 'rî San Giuseppi''. ''Binirizzioni 'rî pani'' e ''Binirizzioni 'rî tavulati''.
=== Pruvincia di Missina ===
* [[Alcara Li Fusi]], ''Salutu tra l'Annunziata e San Giuseppi''.
* [[Barcialona-Pizzagottu|Barcellona Pizzaottu]], Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi di Acquaficara, ''Binidizzioni dû Pani'', ''Sagra dâ Spincia''. Spincie duci e salati, fritti e 'ô funnu, vacanti o farciti di crema o di ricotta.
* [[Castedd'Umbertu]], ''Binidizioni dâ Minestra di San Giuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Maria Assunta.
* [[Francavigghia di Sicilia]], chiesa di Santa Maria Assunta, ''Binidizzioni dû Pani''.
* [[Letujanni]], festa dô Patronu.
* [[Milazzu]], Pia pratica dî 7 mercuri 'n unuri dû Gluriusu Patriarca San Giuseppi, chiesa di Nostra Signura dû Santu Rusariu, Burgu Anticu di Milazzu. ''Binidizzioni dû Pani'', ''Sagra dâ Spincia'', ''Tavulata di San Giuseppi''.
* [[Militeddu (Missina)|Militeḍḍu Rosmarinu]], fistiggiamenti pressu a chiesa di Santa Maria Assunta, ''Sacra Famigghia'', ''Salutu tra â Madonna e San Giuseppi''.
* [[Missina]], Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi a Palazzo - Università. ''Tavulata di San Giuseppi'', Spincie duci e salati, fritti e ô funnu, vacanti o farciti di crema o di ricotta.
** [[Giampilieri]], chiesa di San Nicolò.
* [[Patti]], ''Binidizzioni dû Pani''.
* [[Rometta]], Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi di cuntrada Filari.
* [[Salina]], ''Â quadara î San Giuseppi''.
* [[Sant'Àita di Militieddu]], festa dô Patronu.
=== Pruvincia di Palermu ===
* [[Autavidda Milicia|Autaviḍḍa Milicia]].
* [[Baarìa]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Binirizzioni 'rî pani'', festa 'rô Patronu. ''Sagra 'râ Sfincia''.
* [[Balestrate]], ''Binidizzioni dû Pani''.
* [[Baucina]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi''.
* [[Burgettu]], ''Mense di San Giuseppi'', ''Maccarruna'', ''Spaghettata'', ''Sagra dâ sfincia'', ''Ricotta'' e ''Sagra dâ cassatella siciliana''. ''Û Triunfu di San Giuseppi'' e ''Parti''. ''Pasciuta''. ''Â scinnuta 'rû santu'' pressu â chiesa matrici di Santa Maria Maddalena.
* [[Càccamu]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi''. '' Retina e  Scalunata di San Giuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa dâ Santissima Annunziata.
* [[Caltavuturu]], ''Sfincie 'rî San Giuseppi'', fistiggiamenti pressu a chiesa matrici dî Santi Apostoli Pietro e Paolo.
* [[Campuciurutu]], ''Vampe 'rî San Giuseppi'', ''Cinigghie, cutri e cuperti'', ''Ambientazioni, archi, artari, pani, tavulati, mensi''. ''Binidizzioni dill'altari'', ''Artaru 'rî San Giuseppi'', Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santu Stefanu e San Giuseppi.
* [[Camporeale]]. ''Altari e Mense di San Giuseppi'', ''Mense dî Santi''.
* [[Capaci]], ''Ministruni di San Giuseppi'' priparatu a basi di legumi, brocculi, virdura, ogghiu 'r'aliva e pasta.
* [[Castiddaccia|Castiaccia]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Ministruni 'rî San Giuseppi'', ''Distribuzzioni 'rî Panuzzi 'rî San Giuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Maria Santissima Immacolata.
* [[Castiddubbonu]], ''Altari e Mense di San Giuseppi''.
* [[Campufilici di Rucceḍḍa]], ''Tavulata 'rê Virgineḍḍi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Rusulia.
* [[Carini]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Cerda]], '' 'Nciurata 'rî San Giuseppi''. ''Cavalcata 'rî San Giuseppi''. ''Artari di 'rî San Giuseppi''. ''Tavulata 'rî San Giuseppi''. ''Prucissioni 'rî San Giuseppi''. Chiesa matrici 'rî Maria Santissima Immacolata.
* [[Chiusa Sclafani]], ''Binidizzioni dû Pani''. ''Binidizzioni dill'altari vutivi''. ''Distribbuzzioni dî pani vutivi''.
* [[Cifalù]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Ciminna]], ''Artari 'rî San Giuseppi'', ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Vulata 'ri l'Ancili''.
* [[Cinisi]], ''Altari e Mense di San Giuseppi'', ''Tavulati 'rî San Giuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa matrici di Santa Fara.
* [[Cunigghiuni]], ''Binidizzioni dâ Tavulata di San Giuseppi'', ''Sagra da Sfincia'', fisteggiamenti pressu â chiesa matri di San Leoluca.
* [[Cuntissa]].
* [[Geraci Siculo|Jiraci]], ''Festa di San Giuseppi''. Fisteggiamenti pressu â chiesa di Santa Maria Maggiore.
* [[Lascari]], ''A Vampa'' e ''Tavulata di li Virgineḍḍi''. ''Tavulata 'rî San Giuseppi 'cchiù longa d'Italia''. Fistiggiamenti pressu â chiesa dî San Micheli Arcanciulu.
* [[Lercara|Lercara Friddi]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi''.
* [[Lu Burgettu]], ''Mensi'' e ''Sagra 'rî San Giuseppi'', ''Mensa dâ Cunfraternita 'rî San Giuseppi''.
* [[Marineu]], ''Â pigghiata di li Santi''. ''Tavulati 'rî San Giuseppi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa dî Santi Ciru e Giorgiu.
* [[Mezzojuso]], ''Svigghia 'rî San Giuseppi''.
* [[Monreale]], [[Malpasso]], [[Villaciambra]], [[Grisì]], ''Artari, Mense e Tavulati 'rî San Giuseppi''.
** [[San Martino delle Scale]], ''Artare 'rî San Giuseppi''.
* [[Montelepre]]. ''Binidizzioni dû focu'', ''Distribuzzioni dû pani 'ccû ll'ogghiu'', ''Pranzu dâ Sacra Famigghia'', ''Distribuzzioni dû pani binidittu''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Giuseppi.
* [[Muntimaiuri]], ''Tavulati 'rî San Giuseppi'', ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Virgineddi'', ''Â Pupa e l'arancia''.
* [[Palazzu Adrianu]]. ''Altari e Mense di San Giuseppi'', ''Binidizzioni dî Tavulati''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Maria del Carmine.
* [[Palermu]] a Borgo Vecchio, chiesa del Santissimo Crocifisso al Borgo, ''Binidizzioni dû Pani''.
* [[Palermu]] a Danisinni, chiesa di Sant'Agnese Vergini e Martiri dill'Ordini franciscanu dî frati minuri cappuccini, ''Altari 'rî San Giuseppi'', ''Cunfraternita di Gesù Maria e Giuseppi'' dû 1745.
* [[Palermu]] ai Teatini, ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Sfinci e Cannoli 'rî San Giuseppi'', ''Binidizzioni dû Pani''. ''Nuvene 'rî San Giuseppi pressu i Cappelli 'rî San Giuseppi a piazza Scaffa e Corso dei Mille'' . ''Vampe''. ''Û miraculu 'rî San Giuseppi''. ''Û Triunfu 'rî San Giuseppi''.
* [[Palermu]] a via Delia al Borgo, ''Binidizzioni dû Pani''.
* [[Palermu]] allo Sperone, ''Altari 'rî San Giuseppi''. In tanti quartieri si pripara û: ''Ministruni 'rî San Giuseppi fattu 'cchî spizzuni, û riciuppu e â smuzzatura, i rimasugghi accantunati 'rî tutta â pasta sfusa e ammiscata: i lisci ê zitu, i cavatuna, attuppatiaeḍḍi, â tagghiarina, â margherita, î cannaruzzini, î svampasciuscia, â reginella, î rigatoni, l'anellieatti, û spizziatieḍḍu, û capiḍḍi 'r'anciulu, û spaghettu, û spaghittinu, û bucatinu, û maccarruni, û maccarruncinu, tutta pasta anzemula 'ccû finocchiettu a rumpiri, favuzzi, pisellini, cacuocciuli, spariciḍḍatu, lenticchi, fagioli, giri, giri di campagna, asparici, cavuli, cavuliceḍḍi, î cruzzitieḍḍi. Priparazzioni accumpagnata 'ccû pagnotti 'ccô finocchiu 'ngranatu, vopi 'ccâ cippuḍḍuzza. Rituali dâ binirizzioni 'rî Pani: forbice (tagghiu 'râ cuda 'rô diavulu), palma (Pasqua), e colomba (pace)''.<ref>Trascrizzioni di diliziusa ricetta e di menù sciogghilingua in dialettu ricitatu da Salvo Piparo.</ref>
* [[Palermu]], ''Binidizzioni e distribuzzioni 'rû Pani'' pressu a chiesa di Santa Maria dei Rimedi.
* [[Parcu]] ([[Altofonte]]), ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Pasta 'cchê sardi'', funzioni pressu a chiesa matrici di Santa Maria d'Altofonte.
* [[Partinicu]], ''Ceni 'rî San Giuseppi''.
* [[Petralia Sottana]], ''Virgineḍḍi''.
* [[Prizzi]], Cilibrazzioni pressu a chiesa dû Colleggiu.
* [[Pulizzi]], ''Binidizzioni e distribuzzioni 'rû Pani'', ''Tavulata 'rî Virgineddi''. ''Pani 'cchê aranci, tagliatelli 'cchê facioli badda e finucchiettu sarvaggiu, cardi e brocculi fritti 'n pastella, Sfingi 'ri San Giuseppi, dolci tipicu cunzatu 'ccô miele e cannella o 'ccâ ricotta.''
* [[Roccamena]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', festa 'rô Patronu.
* [[San Ciupirreddu]], ''Altari e Mense di San Giuseppi''.
* [[San Giuseppi Jatu (Palermu)|San Giuseppi Jatu]], ''Binirizzioni dill'artari'', ''Sagra della Sfincia'', ''Binirizzioni 'rî pani'', ''I Parti di San Giuseppi'', ''Mensa di San Giuseppe con Pasta tradizionale''. Fistiggiamenti pressu â chiesa dû Santissimu Redenturi e San Nicolò di Bari.
* [[Santa Flavia]] - [[Porticello]], ''Altari e Mense di San Giuseppi''.
* [[Trabia]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi''.
* [[Tèrmini]].
* [[Terrasini]], ''Altari e Mense di San Giuseppi''.
* [[Vaddilurmu]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', ''Pasta 'cchê sardi e moḍḍica atturrata'', ''Fritturi 'rî pisci, cardi e pranzi 'ppî Virgineddi 'rî San Giuseppi''.
* [[Vìcari]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi''.
* [[Villabati]], ''Tavulata 'rî San Giuseppi'', festa 'rô Patronu pressu a chiasa matri di San'Agata. ''Binirizzioni dill'artari 'rî pani'', ''Giru 'rû bastuni ciurutu'', ''Binirizzioni e distribuzzioni 'rû pani binidittu''.
=== Pruvincia di Rausa ===
* [[Acati]], ''Artari 'rî San Giuseppi'' e ''Pranzu Sacru 'râ Sacra Famigghia''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di San Nicolò di Bari.
* [[Ciaramunti]], ''Binirizzioni 'rû Pani'', ''Artari 'rî San Giuseppi''. ''Binirizzioni 'rî ceni'', ''Asta 'rî doni''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Maria la Nova.
* [[Comisu]], ''Artari 'rî San Giuseppi'' e ''Pranzi e Ceni 'rî San Giuseppi ''.
* [[Donnalucata]], ''Cavalcata 'rî San Giuseppi'': rievocazzioni 'râ ''Fuga in Egittu''. Festa 'rû Patronu. ''Cena 'rî San Giuseppi ''
* [[Giarratana]], ''Pani 'rî San Giuseppi'', ''Ceni 'rî San Giuseppi''.
* [[Scicli]], ''Binirizzioni 'rû Pani'', ''Binirizzioni 'rî Doni''.
* [[Raddusa]], ''Binirizzioni 'rû Pani'', ''Binirizzioni 'rî Doni''. ''Artari 'rî San Giuseppi''.
* [[Rausa]], ripristinu dâ Pia pratica 'rî 7 mercuri 'n unuri 'rî San Giuseppi a cura 'rê monache Binidittini e 'rî gruppi di Cunsacrazzioni a San Giuseppi, chiesa 'rî San Giuseppi 'rô munasteru 'rî Binidittini dû Santissimu Sacramentu. ''Tavulati 'rî San Giuseppi'', Fistiggiamenti pressu â chiesa dû Sacru Cori di Gesù.
* [[Santa Cruci Camarina]], ''Cene 'rî San Giuseppi'', ''Pani 'rî San Giuseppi'' o ''Pani pulitu''.
* [[Scicli]], ''Cavalcata'': rievocazzioni 'râ ''Fuga in Egittu 'râ Sacra Famigghia'', ''Cena di San Giuseppi'' e ''Binirizioni dî Tavulati'', fistiggiamenti pressu a chiesa 'rî San Giuseppi.
* [[Spaccafurnu]], Pia pratica 'rî 7 mercuri 'n unuri 'rû Gluriusu Patriarca San Giuseppi, chiesa 'rî San Giuseppi, ''Binirizzioni 'rû Pani'', ''Sagra 'rû Pani'', ''Sagra 'rû Pani cunzatu e 'rû cannolu'', ''Gala equestri 'rî San Giuseppi'', ''Cena 'rî San Giuseppi''.
* [[Puzzaddu|Puzzaḍḍu]], ''Sirata 'râ ricotta'', ''Binirizzioni 'rû Pani''.
* [[Vittoria]], ''Artari 'rî San Giuseppi'';
** [[Scugghitti]], ''Artari 'rî San Giuseppi''.
=== Pruvincia di Sarausa ===
* [[Austa]], ''San Giusippuzzu'' e la ''Cunfraternita di San Giuseppi'' dill'anticu cetu dî ''mastri d'ascia''.
* [[Àvula]], ''Fera 'rô Duci e 'rû Salatu'', ''Binirizzioni e distribuzzioni 'rû Pani 'rî San Giuseppi'', ''Prucissioni 'râ Sacra Famigghia''. Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Venera.
* [[Buscemi]], ''Asta 'rî San Giuseppi'', ''Vanniaturi''. ''Fistiggiamenti pressu â chiesa matrici di Sant'Antonio Abate.
* [[Carruntini]], ''Binirizzioni 'rû Pani''. Lunedì dill'Anciulu: sfilata dâ Sacra Famigghia e Curteu Storicu. Pranzu e vindita all'incantu dinuminata ''Vinteuru unu, vintieuru dui, vintieuru tri, San Giuseppi puttassi i soddi''.
* [[Ciuriddia]], Fistiggiamenti pressu â chiesa di Santa Maria del Carmelo.
* [[Francufunti]], ''Festa 'rî San Giuseppi'' pressu â chiesa matrici di Sant'Antonio Abate.
* [[Janiattini]].
* [[Lintini]], ''Binirizzioni 'rû Pani'', ''Binirizzioni 'rî Doni''. Ex cattidrali 'rî Santa Maria la Cava, chiesa matrici 'rî Sant'Alfiu, Cirunu e Filadelfiu.
* [[Muntirrussu|Muntirrussu Jalmu]].
* [[Notu (Sarausa)|Notu]].
* [[Pachinu]], ''Binirizzioni 'rû Pani 'e San Giuseppi'', ''Asta 'rî San Giuseppi''. Distribuzzioni di ''Ricotta caura'', ''Agneḍḍu 'rrustutu'' e ''Coppu frittu''.
* [[Pedagaggi]].
* [[Priolo Gargallo|Priolu]].
* [[Rusalini]], ''Artari, dolci e Pani 'rî San Giuseppi'', ''Cavalcata vutiva 'rî San Giuseppi''.
* [[Sarausa]] ad Ortigia.
* [[Sarausa]] a [[Bedduvidiri]].
=== Pruvincia di Tràpani ===
* [[Campubbeddu (Trapani)|Campubbeddu di Mazara]], ''Altari di lû Patriarca San Giuseppi''. Eventu prulungatu in periudu pascali ''in memoria dî primi rializzaturi'', fattu e accunzatu 'ccû veli di sposa e tuvagghi ê curredu. ''Pani vutivi'', ''Binirizzioni rî Palmi'' â duminica prima di Pasqua, ''Sfilata di trì Santi'', ''Tuppuliata'', ''Pranzu di 101 pietanzi''.
* [[Custunaci]], ''Festa 'rî San Giuseppi''.
* [[Erice]], ''Â tradizzioni 'rî Pani 'rî San Giuseppi''.
* [[Marèttimu]], ''Festa 'rî San Giuseppi'', ''Û Pignolo 'rî San Giuseppi''.
* [[Marsala]], ''Ammitu 'rî San Giuseppi'', ''Artari 'rî San Giuseppi''.
* [[Paceca]], ''Pani e Artari 'rî San Giuseppi'', '' 'Mmitu 'rî San Giuseppi''.
** [[Dattilo]], ''Pani 'rî San Giuseppi''' e ''Vampi 'rî San Giuseppi''.
* [[Partanna]], ''Artari 'rî San Giuseppi''.
* [[Poggiuriali]].
* [[Salaparuta]], ''Artari 'rî San Giuseppi'', ''Ceni 'rî San Giuseppi'' e ''Pani 'rî San Giuseppi'', ''Pranzi 'rî Santi''. Fistiggiamenti pressu â chiesa da Santissima Trinità.
* [[Salemi]], ''Artari 'rî San Giuseppi'', ''Binidizzioni 'rû Pani'', ''Ceni 'rî San Giuseppi'', ''Cuḍḍureḍḍi, dolci e sfingi 'rî San Giuseppi''. ''Invitu 'rî li Santi'' e ''Mangiata 'rî li Santi''.
* [[Santa Catarina (Caltanissetta)|Santa Catarina Villarmosa]], ''Artari 'rî San Giuseppi''.
* [[Santa Ninfa (TP)|Santa Ninfa]], Feudo del Biviere. ''Artari 'rî San Giuseppi''.
* [[Tràpani]], ''Festa 'rî San Giuseppi'', ''Cassatelle 'rî San Giuseppi''.
* [[Vita (TP)|Vita]], ''Artari 'rî San Giuseppi''.
== Noti ==
{{Commonscat|Saint Joseph}}
<references/>
[[Catigurìa:Santi|Giuseppi]]
l0mwm1k1beheyfhagjyvaqea5j0hqcc
Sant'Àita (màrtiri)
0
12568
782220
778358
2026-05-25T12:26:10Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782220
wikitext
text/x-wiki
'''Sant'Àjita''' o, cchiù â 'ntica, '''Sant'Àgata'''<ref>Câ ⟨g⟩ ca, a li voti, veni prununziata comu no, a sicunna dî dialetti lucali.</ref> ([[Catania]], [[230]] o [[235]] - [[5 di frivaru]] [[251]]), fu na màrtiri dû pàliu-cristianìsimu, di l'èbbica 'n cui sta riliggiuni era clannistina, nzumma, 'i quannu i prusèliti cristiani vinèvinu assicutati dâ pulìtica militari rumana.
Cunzacrata comu diàcuna (o diacunissa), si rifiutau di abjurari. È a santa patruna di [[Catania]], [[citati]] ca ogni [[5 di frivaru]] ci dèdica na festa 'ranni ca dura diversi jorna, a cuminzari di l'ùrtimi simani di jinnaru, ca, pirò, si nfoca di genti e di prucissiuna a pàrtiri dû 3 di frivaru.
U nomu '''"Àjita"''' è di urìggini greca e voli diri ''"bona"''. A tradizzioni cunta ca a so' nàscita mmattìu a l'8 di sittèmmiru di l'annu [[235]], a pàrtiri di genti nòbbili e [[cristiani]]. Tutti i biugrafìi su' cuncordi ca u su' martìriu mmattìu a Catania, ô 5 di frivaru dû 251, ammeri dû terzu cunzulatu di Dezziu (245-251), quannnu a [[Sicilia]] era guvirnata dû cùnzulu Chinzianu. A [[carusa]]<ref>{{La}}('n latinu ''virgo'')</ref> avìa sìdic'anni appena cunchiuti, quannu fu pigghiata<ref>catturata</ref> pi òrdini di Chinzianu.
= Storia di Sant'Àita =
[[File:Sagata.jpg|thumb|Sant'Àjta 'n càrciri.]]
Àita, vèrgini siciliana, ammeri la mitati dô terzu sèculu doppu Cristu, fu pirsiquitata di Quinzianu, prifettu di lu Mpiraturi [[Deciu]] ntâ [[Sicilia]]. Lu tintu omu vuleva ppi iddu la nòbbili picciotta e quannu happi lu putiri e nun arriniscìu a avìrila ppi li sò vogghi, ci la desi a nâ mala fìmmina ppi cummincilla ccu li sò "arti" nfami a cèdiri ô Guvernaturi. Àita, nveci, nun nni vosi sapiri nenti e, quannu Quinzianu la rimpruvirò malamenti ca, nâ nòbbili e lìbbira com'era idda, s'hava fattu cundizziunari di ssà nova riliggiuni cristiana, idda ci arrispunnìu ca ''"nun canuscìa cchiù llùstri nubbirtati e mancu cchiù vera libbirtati ca chidda di èssiri serva di Jesus Cristu"''.<br /> Àita, ppi ssì palori, fu apprima misa 'n priggiuni e appoi sutta la turtura, ca sustenni ccù ''forza supèriori''.<br />
[[{{ns:6}}:Martirio de Santa Águeda, por Sebastiano del Piombo.jpg|thumb|left|200px|Lu martiriu di Sant'Àgata ntî na tila di Vastianu dû Chiummu.]]
Ammàtula la priggiuni e la turtura, Quinzianu desi òrdini ca ci scippàssuru li minna e la rimittìssuru 'n càrciri senza midicari li firiti e mancu mangiari.<br /> Dda notti nâ luci abbagghianti alluminò lu càrciri: î vardiani scantati fujìrunu; î porti aristaru aperti; Àita s'attruvò guarrita pi miràculu di San Petru; e macari cu li porti aperti, Àita nun si nni jìvu, pi nun pèrdiri lu binificiu ca lu ''Cielu'' ci priparava.<br /> Quinzianianu, ca vitti e ci cuntaru ssi fatti, ancora cchiù assai ci pigghiò la [[gniria|gnìria]] e, ppi [[mpegnu]], la fici turturari cû focu e chî carbuna ardenti nta li carni nudi, ma idda, senza cidimentu arcunu, cuntinuò a dìrisi figghia di Cristu.<br />
Dici la tradizzioni ca a ‘n certu puntu, prima ca la carusa fussi jittata nta lu focu p’abbruciàrila tutta,<br /> ci fu nu forti tirrimotu e pi chissu li catanisi, ca lu ntrippitaru comu nu signu divinu, fìciru nà sullivazziuni populari; allura Quinzinianu, scantatu ddi ssa gran fudda, si nni fujìvu, passannu di nà porta sicunnaria, e, quannu fu agghiuntu o ciumi [[Simetu]], mentri l’attravirsava, û cavaddu s’imbazzarìu facènnulu cascari e dànnuci nu càuciu e iddu fu agghiuttutu dû ciumi e, ancora finu a oggi, nun si nni sapi cchiù nenti.<br />
Àita, ntantu, vinìa misa n'àutra vota ‘n càrciri e doppu ca fici l'ùrtima prijera, lu [[5 di frivaru]] dù [[251]], ristò senza vita.
== Apprufunnimenti ==
Ncuminciannu di quannu li [[rumani]], cu la [[prima guerra punica]] ntô 264 a.C., ci pigghiaru l’ìsula a li [[Cartagginisi]], ntâ [[Sicilia]] fu datu òrdini ca â riliggioni havia èssiri chidda pagana dê rumani.<br />
Quannnu la cumunità cristiana accuminciò a èssiri abbastanza granni, ammeri a lu 40 d.C., si principiau ccu li primi pirsicùzzioni. Apprima, cu [[Niruni]] a mitati dô primu sèculu, ssì pirsicùzzioni foru tanticchia liggeri, ma, appoi, duranti lu II sèculu, foru misi liggi ca vietàvunu la riliggioni cristiana.<br />
Principiannu dù III seculu, lu mpiraturi [[Settimiu Severu]] emanò n'edittu di pirsicuzzioni; iddu urdinò ca î [[cristiani]] avianu èssiri apprima dinunzati a li auturitati e appoi cunsighiati a rinnigari pubbricamenti ssà fidi. Si avìssiru turnatu â riliggioni pagana, avevanu diritto a lu ''“libellurn”'', nà speci di certificatu di cunfurmità riliggiusa, ma cu è ca s’arrifiutava , vineva turturatu e appoi ammazzatu.<br />
Cû tempu, lu [[Cristianèsimu]] si diffusi ancora cchiù assai e, ppi timuri ca la crìscita di ssà riliggiuni putissi minazzari la stabilità di lu mperu, ntô 249 lu mpiraturi [[Deciu]], desi òrdini di nà riprissiuni ancora cchiù dura: tutti î cristiani dinunzati e nun dinunzati, eranu ricircati d’uffiziu, arrintracciati, turturati e ammazzati<br />Chista era la situazziuni ca c'era ntâ Siclia all'èbbica di quannu Àita campava a [[Catania]] e di quannu fu purtata avanti a lu prituri Quinzianu.
== Lu prucessu ==
Quinzianu quannu si capacitò ca lusinghi, prumissi e minazza nun àvianu avutu nuddu risurtatu cu Àita, tantu chista era nnamurata di Jesù, allura s’ha pinzò e desi ordini ca vinissi mmèdiatamenti fattu lu processo, spirannu accussì di piegàrila ccu la forza.<br />
[[{{ns:6}}:Interrogatorio di Sant'Agata.JPG|thumb|right|220px|Ntirrugatoriu di Sant'Àita]]
Chiamata ntô palazzu pritoriu, Àita nun era scantata, ma si prisintò a lu prituri vistuta comu na schiava, accussì comu vistèvunu li vergini consacrati a Diu e Quinzianu si misi a sghizzari supra a comu idda era vistuta, ma Àita ci dissi: ''“ Jù nun sugnu na schiava, ma sugnu na serva dô Re dô celu , nascii libbira di na famigghia nobbili, ma la mè cchiù granni nubbirtati veni di l’èssiri ancella di Jesus Cristu”''.<br /> Li palori di Àita eranu tagghienti e feri, digni di la simpricitati di na vergini e di la firmizza di na martiri.<br />
''“ Tu ca ti cridi nobbili “'', ci dissi idda ancora a Quinzianu, ''“si anvèci schiavu dê tô passiuni”''. Chista fu na gravi pruvucazziuni pi iddu, patruni di dda terra e garanti di la riligioni pagana nta Sicilia.<br /> ''“Dunca, nuatri ca disprizzamu lu nomu e la sirvitù di Cristu , semu gnobbili?”'' ci spiò siddiatu lu proconsuli.<br />
''“ Gnobbirtà granni è la vostra: vui siti schiavi di li vuluttà, adurati petri e ligna, iduli costruiti di misarabbili falignami e scarpiddini, strumenti dô dimuniu”''.<br /> Quinzianu, nun era càpaci di cuntrabbàttiri a sti palori, nun pussidennu li doti uratori e curturali, e mancu avìa la saggizza e la sempricità di la fedi di Àita; l’unici strumenti ca iddu canuscia bonu erunu la viulenza e li minazza: ''“O tu rinnechi ssù to Diu, oppuru subbirai li turtura “'' ci dissi chistu.<br />
Ma, cu tutti li minazza di turtura, Àita non si lassò scantari: ''“ Mi voi fari sòffriri? “'', rispusi quasi cu sbèntu.'' “ L’ aspettu di tantu tempu, ccu disìu, chissa è la me gioja cchiù granni”.'' Cu vuci sicura appoi ci dissi: ''“ Nun adurirò mai li toi divinitati. Comu pozzu adurari na Veneri ‘mpudica, ‘n Giovi adurteru o ‘n Mercuriu latru? Ma si tu cridi ca chissi sunnu veri divinità, allura ti auguru ca tô mogghieri avissi li stissi custumi di Veneri”.''<br />
Sti palori, pisanti comu mazzacani e tagghienti comu lami, pi Quinzianu foru duri sfirzati a lu sò orgogghiu. Seppi riaggiri sulamenti cu viulenza e ripagò na gran jancata l’umiliazziuni ca avìa avuta.<br /> Pi nenti avvilita pi la tumpulata, Àjta ci arrispunniu: ''“T’ affenni pirchi ti auguru di assumigghiari a li toi dèi? Vidi allura ca mancu tu li stimi? Pirchì pretenni ca s’havianu èssiri unurati e punisci cu nun li voli adurari?”''. <br />Erano palori chiari , ma Quinzianu nun si vosi arrènniri e urdinò ca la picciotta fussi chiusa ‘n càrciri.
== Tutti vulìanu a Sant’Àita ==
Prestu li [[catanisi]] la pigghiaru comu Patruna di la citati, nun cidennu a nudda àutra cità di la [[Sicilia]] lu vantu di aviri datu la nascita a la Santa. Ci fù ‘n forti cuntrastu cu li [[palirmitani]] e duzzini foru li libretti scritti di l’una e di l’autra parti pi sustinìri ca la patria di idda fussi [[Palermu]] o [[Catania]].<br />
Sant’Àita, nun si sappi cchiù unni avia statu: î pedi e li ginocchi di idda lassaru mpronti ndilèbbili quannu nta na cuntrata e quannu nta n’autra: ''“Àita s’attruvava ‘n Palermu quannu quinzianu la chiamò a Catania: idda, ubbidienti, si partì, ma a ‘n certu puntu, ci si strugghiu lu lazzu di na scarpa, e, pi fàrici lu ruppu, pusò lu pedi supra na petra, unni arristò la traccia”''. A dda petra è diticata oggi la cresia fora a l’antichi mura di Palermu, ditta “Sant’Aita la pidata” (rif.:Pitrè, impronte meravigliose, n.1;<br />[[{{ns:6}}:SAgataFornaceEst.JPG|thumb|right|250px|La cresia di [[San Blasi (santu)|S.Biaggiu]] o cresia di la Carcarella]] a [[Vicari]], s’avvicinò a na funtana pi bìviri, ma, di li tanti pirsoni ca c’eranu, nuddu ci nni vosi dari; ''“ma, na fimmina, mpietusità di dda puviredda, ci desi la sò ànfura e Sant’Àita si dissitò; sintennu ca la sò binifattrici nun era di ddu paisi, mentri la ringrazziava, appuggiò lu ginocchiu supra na grossa petra e la binidissi e, cu idda, a tutti li estranii dû paisi, e continuò pi la so strata. Nta petra ristò la mpronta dû ginocchiu di la Santa”'' (rif.:Salv.Butera, Storia di Vicari da li uriggini finu ai nostri tempi, p. 114-15 Palermu, Vena, 1898).<br />
A [[Catania]] tri cresî, una vicina a l’àutra, ricordunu pi diversi raggiuni la [[Sant'Agata|Santa]]; chidda ditta [[Carcarella]], ca sarva li resti di la carcàra (caldaia) unni idda fu abbruciata; arreri a ssà cresia, n’autra, chidda di [[lu Santu Càrciri]], unni idda fu carzarata; ''supra a nu pezzu di "petra lava", ca nta sta cresia veni sarvata, ci sunnu li mpronti di li pedi di idda quannu nu carcireri l’ammuttò nta priggiuni'' (rif.:L.A.Trombatore, Foklore catanisi, p. 121, Torino,1896); la terza cresia, [[Sant’Àita la Vetere]] , è misa annicchia cchiù avanti, versu punenti.
== Nàscita di Sant’Àita: Galermu o Palermu ==
Ancora ora la chistioni di unn’è ca nascìu Santa’Àita nun s’ha chiurutu. La ridazzioni latina dû martiriu, ca è fatta di 171 testi, fannu capiri ca Idda nascìu a [[Catania]] e arristata ‘n cuntrata “Galermu”, fora dê cunfini dâ citati (oggi la cuntrata, frazziuni di Catania, si chiama San Giuvanni di Galermu); inveci, î 30 testi dâ ridazzioni greca, dìciunu ca idda fu ''attaccata'' a [[Palermu]] e ca è nativa di ddocu.
S’ha diri ca dû jornu di quannu fu arristata a quannu juncìu a Catania, passsaru deci jorna, ca parrunu troppi pi fari ‘n traggittu brevi comu a chiddu di San Giuvanni Galermu pi Catania (6 chilomitri), anvèci sunnu giusti pi fari 250 chilomitri, zoè la distanza tra Palemu e Catania; appoi, si Quinzianu attruvò la morti ntô ciumi [[Simetu]] mentri ca stava jiennu a rubbàrisi i beni da famìgghia di Àita e aristari î parenti di idda, cu ci û purtava ô [[Simetu]] s’hava jiri a San Giuvanni Galermu, ca è di tutt’artra parti ?
Ma, cumunqui, ppi cunfirmari ca Sant’Àita vinni attaccata a Catania, e zoè a Galemu, c’è û fattu ca la ntistazzioni dû cuntu dici chiaru e senza sbagghiu ca Sant’Àita vinni turturata a Catania.
Macari la ridazzioni greca, nveci di cunfirmari lu fattu di Palermu, fa pinzari ca û locu unni idda vinni arristata s’attruvava ntê vicinanzi di Catania:
''“ Iddi nisciùti fora di Catania, accussi ci dìciunu: nù dicretu fu fattu di Cesari e dû prèsidi contru di tia: Pirchì tu nun aduri li dèi, secunnu lu pàtriu sèntiri cumuni? Tu cerca di cummincìriti di immulari a li dèi, accussì nuàtri ti putemu purtari cu tuttu unuri e gloria ntô pruconsuli” – Sant’Aita, avutu lu scudu di Diu, lu metti ginirosamenti contru lu tirannu, nun armi di stu munnu, ma cilesti. I littori, allura, ci fìciru mprèscia, pirchì pi sùbbutu caminassi cu iddi pi prisintàrila o tirannu. […] Ditta sta prijera, partìu di Palermu, comu a nà furtezza circundata di mura e tranquillamenti caminava chê surdati”.'' (rif.:Sac.[[Santo D’Arrigo]], op.cit., II col., pag.1031)
Stu scrittu fa capiri ca li fatti successuru vicinu a Catania, comu si capisci da mprèscia ca hannu li littori ca nun ci dùnunu a Àita mancu û tempu di priparàrisi pi ‘n viaggiu accussì longu comu a chiddu di Palermu pi Catania; spiciarmenti si avìa èssiri fattu a pedi, senza ‘n carettu o ‘n cavaddu;
e, appoi, s‘iddu avìa stata arristata ‘n Palermu, nun c’era nuddu dê parenti ca l’accumpagnava, mmenza a ddi surdatazzi ?
L’urtima cosa, ca è fossi la chiù ‘mpurtanti pi fari capiri ca sta storia di Palemu nun camina:
Palermu, ca avìa statu d’aiutu a Roma contru la guerra a li Cartagginisi, avìa avutu lu titulu di cità lìbbira cu autunumia amministrativa, statutu spiciali di autoguvernu e facurtà di eliggìrisi i sò maggistrati cu propi giuristizzioni. Dunca, si Àita fussi stata palermitana, succomu chissa era cità lìbbira, ‘n basi a li liggi rumani, nun puteva èssiri prucissata secunnu la liggi rumana, ma secunnu a chiddi dà cità di Palermu.
Palermu era una di li quattru citati da [[Sicilia]] ca avìa lu ''“Conventus” furenzi'', ca ognunu d’iddi avìa la cumpitenza di nu quanrtu di l’isula. Pirciò, si idda appartineva a lu ''Conevntus'' di Palermu non putìa èssiri prucissata a Catania.
== Li riliquî ==
[[{{ns:6}}:Sagata_ct.jpg|thumb|left|130px|Bustu e riliquariu di Sant'Àita]]<br />
Ntô [[1040]] li reliquî di la Santa, foru arrubbati dû ginirali bizzantinu Giorgiu Maniaci, ca li traspurtò a Custantinopuli; ma ntô [[1126]] dui surdati di la corti 'mpiriali, lu pruvinzali Gilbertu e lu calabbrisi Gusilinu, li ripurtaru a [[Catania]] doppu n’apparizzioni di la stissa Santa, ca nnicava la bona arinisciuta di la 'mprisa; la navi sbarcò la notti dô 7 [[Austu]] a [[Ògnina]] e tutti li catanisi arrusbigghiati nta notti e vistuti o mègghiu, currenu a unurari la “Santuzza”.
Lu 17 austu [[1126]], li riliquî foru misi ô Domu di [[Catania]]. Oggi iddi sunnu sarvati na parti intra lu bustu prizziusu d’argentu di Sant'Àita (na parti di craniu, dû turaci e arcuni òrgani 'nterni) e nàutru pocu sunnu sarvati intra a riliquari misi nta granni scrignu, macari chistu d'argentu (vrazza e manu, fìmuri, gambi e pedi, la minna e lu [[Santu Velu]]).
Àutri riliquî di la Santa, comu pi asempiu frammenti nichi di velu e quarchi ossu, sunnu custotiti nta cresî e munasteri di arcuni cità taliani e straneri.
== Lu velu ==
[[{{ns:6}}:180px-Agatha orthodox icon.jpg|thumb|right|220px|Sant'Àita]]
Secunnu la tradizzioni, mentri ca lu focu abbruciava li carni di Sant’Aita, û velu ca idda purtava nun s’abruciau; n’autra voci dici ca, mentri ca idda vinìa martirizzata chî carbuni addumati, na fìmmina ci cummigghiò la facci cû sò velu (una o l’autra vuci, cumunqui, nun si cuntradiciunu tra d’iddi): pi sta raggiuni û “velu di Sant’Aita” addivintau sùbbutu una di li riliquî chiù prizziusa.
Lu Santu Velu, di culuri russu scuru, ntê seculi ha statu purtatu ‘n prucissiuni pi frimmari li culati làvichi ca minazzavunu ora ‘n paisi e ora n’àutru, e, ci si cridi o nun ci si cridi, fattu sta, ca d’avanti ù velu di Sant’Àita la lava s’ha firmatu: miraculu ? cuincidenza ? Ognunu è libbiru di pinzàrila comu voli, ma li cunti di l’èbbica addiscrivunu ‘n modu ducumentatu nzòccu fu e nzòccu nun fu (si oggi pi sapiri chi successi ntô passatu nuatri nni rifacemu a nzòccu truvamu scrittu ntê cunti di l’antichi e li chiamamu storia, s’ha ddiri allura ca macari chissa di lu velu di Sant’Aita è storia).
Ntô frivaru [[252]], avìa passatu pricisamenti n’annu di quannu Sant’Àita martirizzata murìu, la [[Etna|muntagna]] [[eruzzioni|scassò]] e na trimenta culata di [[lava]] ca nun si putìa firmari minazzò di distrùggiri [[Catania]]; allura, pigghiati di lu scunfortu, li citatini, dilicatamenti e cu granni divuzzioni pigghiaru lu velu russu pusatu supra û tabbutu di Àita e, tra prijeri e ‘invucaziuni, ù purtaru 'n prucissioni d’avanti û frunti di la culata.<br />
Û ciumi di lava nfucata si frimmò pi miraculu.
Ci fu nù tripudiu: lodi, cilibbrazzioni, inni di ringrazziamentu e di stu fattu Àita vinni fatta Santa.
== Li miràcula dû velu purtatu ‘n prucissioni ==
[[{{ns:6}}:Prucessioni cu velu di Sant'Aita.jpg|thumb|right|280px|Prucìssioni cû velu di Sant'Àita]]
Era û 4 [[frivaru]] dû [[1169]], viggilia di l'annivirsariu di la morti dâ Patrona, quannu [[Catania]] vinni scuncassata di nù grannissimu [[tirrimotu]]. La cità fu quasi tutta sdirubbata e î morti si cuntaru a migghiara. I catanisi ca ristaru vivi, pigghiaru lu Velo di Sant’Àjta e solu accussì la furia di la natura pàssi ca si placò difinitivamenti.
Ntô [[1444]] ci fu nà gravi [[eruzzioni]] di nù conu di l’[[Etna]] a quota vàscia. La [[lava]] era quasi agghiunta nta ‘n villaggiu a quarchi chilomitro dâ cità. Lu monucu duminicanu D. Pietru Girimia, cu appressu lu Cleru e lu populu, ci portò lu Velu di Sant'Àita ‘n facci û focu. La lava, cangiò dirizzioni. Di tannu ddu villaggiu vinni chiamatu [[Sant'Àita li Battiati]].
Ntô [[1886]] ci fu n’autra forti culata lavica ca minazzava di arrivari nta cità.
A siruazzioni divintò sùbbutu drammatica pû paìsi di [[Niculosi]] e i niculusoti ‘nvucarunu lu Santu Cardinali Dusmet (pê catanisi lu nomu dû cardinali addiventa "Sdummet") di purtari ‘n prucissiuni û Velo di Sant’Aita davanti â [[lava]].
Quannu accussì fu fattu la lava si frimmò, e n’autra vota la ntircissioni di la Santa prutittrici Àjta àvia fattu lu miraculu. Oggi supra la pineta di [[Niculosi]], o cunfini câ lucalità "Munti Russi", nà cappedda cu la statua dû ''Cardinali Sdummet'' arricorda zoccu successi.
== Àutri miràculi ==
Ntô 303, la virgini Lucia di [[Sarausa]] jivu a visitari û siporcru di Sant’Àita e si misi a prijari pi avìri la ràzzia di fari guarriri a sò matri, ca era malata bona; dda notti Sant’Aita ci apparìu 'n sonnu e ci dissi: “ Lucia, soru me, picchì addimanni a mia chiddu ca tu stissa poi fari? Hâ sapiri ca accussì comu [[Catania]] è subblimata di mia ‘n Cristu, ù stissu [[Sarausa]] virrà nubbilitata di Iddu ntî tia."<br />
Lucia uttinìu la guarigioni di sò matri e, l’annu doppu, ù 13 [[dicèmmiru]] , macari idda vinni martirizzata.
Fidiricu II, ntô 1231, calau ‘n [[Sicilia]] pi mittilla sutta lu sò duminiu. Tanti cità di l'ìsula s’arribbiddaru e tra chissi ci fu [[Catania]]. Stu granni ‘Mpiraturi svevu, pi dumari li rivorti e pi dari l’asempiu, desi òrdini d’abbruciari li citati ribbeddi e di massacrari na bona parti di li sò citatini. Ma Fidiricu II era macari nu rignanti magnànimu e quannu lu capupòpulu di Catania ci spiò d’assìstiri a la pùbblica missa, prima di dari òrdini dû massacru, iddu accittò.<br />
Mentri ca c’era la missa, successi lu miràculu: quannu lu ‘mpiraturi grapìu û sò libbru di prijeri trovò scrittu, nta tutti î pàggini, li seguenti palori: ''“Noli offendere Patria Agathae quia ultrix iniuriarum est”'' ''(" nun affènniri la Patria di Àjta picchì idda mìnnica li ‘ngiustizi ").'' Fidiricu II, mprissiunatu, desi mmidiatamenti òrdini ca nuddu àvia èssiri ammazzatu e nudda petra àvia èssiri abbruciata.
La littra “A” ca è misa nta lu Stemma dâ citati, ammustrata ntê ricurrenzi ajtini ntê fruntoni dû Palazzu Municipali e ntô cunfaloni di l'Universitati, nni veni di nu miraculu fattu di la Santa ntô 1357.<br />
A maju di dd’annu , ci fu ntô Golfu di Ògnina nà tinta battagghia ca, vistu comu finìu, passò nta storia comu ''"Scaccu di Catania".'' La frotta siciliana cumannata di l'ammiraggliu Artali Alagona, o gridu "Sant’Àjta e Alagona" vincìu l’ avvirsari, canciannu a sò favuri li sorti di la “[[Guerra dê Novant'anni]]", ca dû [[1282]] ô [[1372]] si cummattiu tra [[Napuli]] e la [[Sicilia]].
[[{{ns:6}}:Catania_1669_-_Culata_di_lava.jpg|thumb|right|270px|Catania cummigghiata di la lava nta na stampa di l'èbbica]]
Ntô 1575 ci fu nta Sicilia la pesti. I catanisi portaru ppi li strati da citati lu Sacru corpu di Sant'Àjta. Agghicati a "Porta di Aci" â fudda ncuminzò ‘n coru nà prijera ca cuntinuò pi tuttu lu jornu e quasi pi tutta la notti, gridannu “Viva S. Àita". La matina, la pesti passi ca s’àva allintatu, finu a scumpàriri cumpretamenti.
La [[Etna|muntagna]] [[eruzzioni|scassò]] versu [[Nicolosi]] l’ùnnici [[Marzu]] dô [[1669]] e ncuminzau a vummicari 'n ciumi di focu nfirnali.
Li paisi di [[Guardia]], [[Malpassu]] (oggi [[Belpasso]]), [[Munpileri]] e àutri ca èranu nta la stizza direzzioni, foru prestu agghicati dô ciumi di [[lava]] e abbruciaru.<br />
Prestu ogni spiranza si scancillò e ci si rinnìu cuntu ca ddu gran ciumi di [[lava]] nfucata currìa versu [[Catania]]. I catanisi si strinceru ‘ntornu a li Riliqui di Sant’Aita. Û [[Casteddu Ursinu]] fu circundatu di la [[lava]] ma, cu granni surprisa, idda cangiò dirizzioni. Si trattò di nu veru miràculu, cuntatu ntê seculi di storichi, scrittura e pueta.
Ntô 1743 [[Missina]] vinni corpita di nà tirrìbbili 'pidimia di pesti. La pesti minazzò macari [[Catania]], e la populazzioni ncuminzò a prijari cu divozzioni Sant’Ajta: Catania nun fu tuccata e i catanisi, gridarunu a lu miraculu. Â chiazza dê Martiri c’è ‘n munumentu cu Sant’Aita ca scafazza la testa di ‘n serpenti (la pesti).
== La festa di Sant'Àita ==
. {{quote
|''Sant'Àita, Sant'Àita è misa nta lu chianu''<br />
''cu la spata a manu ca varda la cità.''|}}
----
[[File:Catania I cannalori.jpg|thumb|upright=1.6|Î fistiggiamenti 'n unuri di Sant'Àita, 1915.]]
[[{{ns:6}}:Candelore di sant'Agata.jpg|thumb|right|230px|Cannalori.]]
[[{{ns:6}}:Festa di Sant'Agata (Catania) 04 02 2020 03.jpg|right|230px|Cannalori.]]
[[{{ns:6}}:Festa di Sant'Agata 2025 (Catania) 25 01 2025 01.jpg|right|230px|Cuccardi.]]
<!--
[[File: Festa di Sant'Agata (Catania) 04 02 2020 03.jpg|150px]]
[[File: Festa di Sant'Agata (Catania) 04 02 2020 05.jpg|150px]]
[[File: Festa di Sant'Agata (Catania) 04 02 2020 27.jpg|200px]]
[[File: Festa di Sant'Agata (Catania) 04 02 2020 42.jpg|200px]]
-->
Î fistiggiamenti 'n unuri dâ santa ncuminzanu, tutti l'anni, û 27 jnnaru e cuntinuanu 'nsinu û 12 frivaru. Ma, î jorna di granni sulennità sunnu tri e 'ntra sti tri û 4 e û 5 frivaru sunnu chiddi cchiù significativi, quannu Sant'Aita, 'nta sò vara d'argentu attraversa î quarteri àuti e chiddi pupulari.
Tutti l'anni dô 3 o 5 di frivaru, pi tri jorna [[Catania]] si scorda tutti li cosi e tutti l'affanni e si cuncentra sulu pi la festa a Sant'Àita, la terza festa riliggiusa cchiù 'mputrtanti dô munnu, â prima in Italia, pattrimoniu di l'Unesco dô 2005. I cannalori, àuti e granni ciri di lignu 'ntagghiati, 'n prucissioni furianu ppi tutti li strati e unni ci sparunu la [[muschittaria]] e ci fannu lu focu, si fèrmanu e appoi ci fannu l'''annacata'' (ca è na speci d'abballata); pi tutta la citati si vìdunu assai divoti vistuti ccu lu saccu jancu; si vìdunu cintinara di migghiara di cristiani ca vènunu di tutti î gnuni, tutta la citati veni addubbata a festa: luminara 'nta tutti li strati, tutti li chiesi venunu 'nciùrati, î nuciddara chê carrittini culurati, î picciriddi chê palluncini, î granni cu l'abbiti novi, î carusi comu ègghè, cu 'ncùnatizzi e cu tutti puliti, î gilatara 'nta ogni chiazza; e appoi li fochi ô chianu e la ''vara'' di Sant'Àita ca veni purtata 'n prucissioni ppi la cità e, tra li spari e li fraguri di li fochi artificiali, tutti s'arricordunu ca idda, martirizzata 'nta la braci, vìgila sempri supra lu focu dâ [[Etna|Muntagna]].
'Mmènzu a la fudda ca si mungi 'nta li strati e 'nta li chiazzi, î ''citatini'' tirannu lu curduni, portunu la ''vara'' di [[Sant'Àgata|Sant'Aita]], e sunnu chiù assai di quattru mila tutti cu lu saccu jancu e ogni tantu, 'mmenzu a chisti, si senti nâ vuci forti ca grida "''citatini, semu tutti divoti tutti?''" e tutti arrispunnunu comu na sula vuci: "Viva Sant'Àita, viva Sant'Àita".
L'''abbitu agatinu'' si cumponi: di un saiu du cuttuni jancu chiamatu ''saccu'', guanti, â papalina di villutu niura chiamata â ''scuzzetta'', û fazzulettu plissittatu da svintuliari e ppi salutari, â cuccarda ô pettu ccu l'effigi da Santa, û ''curduni'' in vita, û rusariu in grani da ricitari 'n prucissioni.
Û ''saccu'' si potta ppi divuzzioni i jorna e i notti dû 4, 5 e 6, û 12 ppi l'ottava e û 17 austu.
== Û 3 frivaru ==
 jurnata dô 3 si sparti nta tri mumenti: la sulenni e longa prucessioni di menzujornu pi l’ufferta dâ cira, unni partecipanu l’autoritati civili, riliggiusi e militari.<br />
La prucissioni, ca si nfila mmenza a nà fudda ncridìbbili, s’allonga dâ Chiesa di Sant’Àita a la Furnaci (â caccaredda) nsinu â Basilica Cattidrali di Sant'Àita, ô Domu; chiudunu lu curteu li 11 [[cannalori]], granni ciri rapprisintativi di li curpurazioni o dê misteri, e î dui carrozzi dô Sinatu; chisti sunnu dui carrozzi dû setticentu, una cchiù granni e n’àutra cchiù nicaredda unni ci sunnu l’amministratura dû comuni – û Sinatu di na vota, furmatu dû patriziu (û sinnacu) e dê giurati (l’assessuri).<br />
Ê tri di pumeriggiu parti lu trufeu pudisticu ntirnaziounali di Sant’Àita, unni partecipanu campiuni munniali, e si svorgi nta 'n circuitu di 10.000 metri, fattu tra strati novi e antichi dû centru dâ citati. <br />
''Â sira ô tri'', veni fattu ‘n granniusu spittaculu di fochi d’artificiu ô chianu (Domo), e nù cuncertu di canti ppi Sant'Àita.
== Û 4 frivaru ==
A migghiara intra la cattitrali di Sant'Àjta, s'affùddanu, s'ammùttanu e si mùnciunu li catanisi, già a l'agghiurnari, pô primu ncontru câ Santa. Tutti ntâ crèsia hannu l'occhi chiantati agghiri a li canceddi chiusi, di unni hà èssiri nisciuta â Santa.
Appoi, apprima nta l'artari cintrali e dopu supra a "vara", Sant'Àjta veni purtata dê divoti cû "saccu jancu" e, ammenzu â crèsia, camina china d'oru e di cullani e d'aneddi e di tutti li giuelli dunati macari di re e mpiraturi. E tutti li [[Cristianu (pirsuna)|cristiani]] ci abbattunu li manu e svintualìanu nta l'ària fazzuletta janchi e ogni tantu na vuci sulitària dici forti "viva Sant'Àita" e n'àutra vuci dici "citatini, tutti divoti tutti, viva Sant'Àjta !" e tutti arrispùnnunu, ca pari na vuci sula, "viva Sant'Àita, viva Sant'Àita".
A la nisciuta dâ cattitrali, fora, â chiazza ô chianu, c'è un pòpulu ca l'aspetta e a l'affaciàrisi si isa nta l'ària e ntornu nu grannìssimu cramuri, ca è n'ammiscata d'abbattuta di manu, di vuci, di nvucazzioni, di viva... è na fudda fatta di genti di tutti li maneri: facchini, ncigneri, scupastrata, dutturi, carittera, prufissuri, latri e assassini, carabbinera e vardia di custura. Aoggi nun cunta nenti, cunta sulu Sant'Àita.
La "vara di Sant'Aita" camina mmenzu la fudda, tirata cu dui longhi curduni di migghiara di fideli, tutti cô saccu jancu, la scuzzetta nìura ntâ testa, li guanti janchi e un fazzulettu, macari chistu jancu. Accumincia lu giru sternu "dê viddani" ca, attraversu la porta Uzeda, pigghia pâ via Dusmet p'agghicari ammeri â via Bìscari.<br /> Appoi pigghià pâ "fera" e arriva â chiazza Stisìcuru, unni a l'[[èbbrica]], Àjta, vinni carzarata, martirizzata e ammazzata. Di ddocu la "vara" veni tirata di cursa p'acchianata dê Cappuccini, facennu a mitati di chista na firmata pi fari n'umàggiu ô "sacru càrciri". Aripigghia la cursa pi fari la secunna rampa nzinu a crèsia di "Sant'Àjta la Vetere", ca fu la prima Cattitrali di Catania e unni, nta nu primu mumentu, vinni vurricata la Patrona dâ cità. Doppu aripigghia la caminata sempri ammenza â fudda pâ via Pibbriscitu, pô [[Porta Firdinàndia|furtinu]] e San Cristòfuru, e ntô mentri s'hà fattu sira.<br /> Nta ssi strati e ssi quarteri la festa s'acculura di ddu folklori particulari ca si pò taliari sulamenti ntra li nostri genti siciliani e ca unni egghè si và pô munnu nun si pò attruvari: tutti li casi sunnu lassati chê porti e finestri aperti e chî stanzi alluminati; alluminati sunnu macari tutti î barcuni, î stìpiti dê porti e dê finestri; sunnu alluminati e nciurati l'altarini câ mmàggini dâ Santa e alluminata è ogni strata, trazzera o vanidduzza; chini di genti li bar ca vìnnunu li cosi-duci di Sant'Àita, li vanchi e caritteddi cô tirruni, câ càlia, â simenza e î calacàusi; mùsica, cantanti, palluncini e granni [[Fucularu|fuculara]] p'arrùstiri la carni di cavaddu di manciari ammenzu ô pani.<br /> Ntantu s'hà fattu notti e la vara di Sant'Àjta è agghicata a la "marina" di unni, doppu nu granni "jocu di focu", trasennu n'àutra vota pâ Porta Uzeda, la Santa, a notti funna, veni purtata d'intra a la Basìlica Cattitrali.
== Û 5 frivaru ==
Li [[jarofulu|jarofuli]] supra la vara vènunu canciati e dî rosella dô jornu prima (ca rapprisintàvanu lu martìriu) ci si mèttunu chiddi janchi (la purezza). Ntâ menza matinata, veni cilibbratu lu "pontificali", intra la cattitrali. Appoi, ntô scurari, accumìncia la secunna parti dô giru dâ Santa pô centru dâ cità.
La festa accumincia câ sulenni missa pontificali fatta dê vìscuvi di tutta la Sicilia ca la cèlibbranu tutti nzemi, n prisenza dû lijatu pontifìciu ca è di sòlitu un [[cardinali]]. Â missa è prisenti tuttu lu cleru catanisi, l'autoritati civili e militari e lu pòpulu. Ntô pumiriggiu, ammeri li sei, accumincia lu giru nternu dâ cità. La ''vara'' veni purtata pâ via Etnea nzinu a la villa Bellini, pi pigghiari appoi dâ via Caronda e arrivari di chista nzinu a la chiazza Cavour o, comu dìciunu li catanisi, u bbuggu, unni, avanti a la crèsia di Sant'Àjta ô Buggu, veni fattu nu spittàculu di [[jocu di focu]], chê [[Bumma (splusivu)|bumma]] e câ [[muschittarìa]].
 spirduta di ssu spittàculu, si ripigghia la prucissioni ca scinni pâ via Etnea, agghiri la cattitrali nzinu ê "Quattru Canti", unni gira a manu dritta pi fari di cursa ''a acchianata 'i Sangiulianu''<ref>L'acchianata di Sangiulianu è, dô puntu di vista spittaculari, lu mumentu cchiù àutu dê cilibbrazzioni ajitini. La vara h'affruntari na longa acchianata, cu na pinnenza dô 10%, ammenzu a dui ali chini-chini di fudda, sùpira na strata fatta cu petra làvica ca havi tra na bàsula e l'àutra tanti làrichi fissuri. Li ''citatini'' hann'a tirari lu fèrculu a forti vilocità, pi non fàrilu jiri arredi, nzinu a la fini d'acchianata .</ref> Chistu, dû puntu di vista spittaculari, è lu mumentu cchiù àutu. Lu fèrculu tiratu di cursa dê ''citatini'' agghica nzinu â fini d'acchainata ammenzu na fudda di pòpulu misa ê lati c'abbatti li manu e jetta vuci pi dàricci forza e curaggiu ê divoti ca cùrrunu p'acchianata tirannu lu fèrculu cô curduni.<ref>Sta cursa fatta di migghiara di divoti n càmici jancu, è piriculusa assai e ô spissu hà fattu firiti. Ntê primi dô [[XXI sèculu]] ci fu macari un mortu. Unu dê divoti n càmici jancu sciddicau ntô mentri ca curreva p'acchianata e vinni pistatu di l'àutri ''citatini'' e, appoi, quachi urata doppu, murìu ô [[spitali]]. Di ssu fattu, nta st'ùrtimi anni, vinni pruibbitu di fari l'acchianata di Sangiulianu di cursa.</ref> Pâ via Crociferi, la cchiù bedda strata barocca di Catania, la ''vara'' veni purtata versu la cattitrali. Avanti ô [[cummentu]] dê soru binidittini veni fatta l'ùrtima frimmata e d'arredi li grati dô munasteru, li soru ci fannu canti pi sant'Àjita. A l'agghiurnari (o, cchiù ô spissu, quannnu s'hà fattu jornu già di un pezzu), sant'Àjita veni trasuta ntâ cattitrali salutata di un granni spittàculu di jocu di focu.
== La festa dô 17 austu ==
È chista la festa cchiù antica. P'attruvari la sò urìggini s'hà jiri â notti dô [[17 di austu]] di l'annu [[1126]], quannu li resti murtali dâ Santa Màrtiri catanisa, vìnniru purtati arredi a Catania di Custantinòpuli dê dui surdati Gilibbertu e Gosermu e, di tannu, li fistiggiamenti spuntànii dâ pupulazzioni catanisa, tutti l'anni nta ssu jornu, non s'hannu cchiù firmatu. Ntâ tradizzioni pupulari, a ssa nuttata è lijatu lu vèstiri pâ festa di Sant'Àita lu saccu jancu, ca era la cammisa di lettu ca vistèvanu li citatini quannu, a la nutizzia dû ritornu dê spogghi di "Aituzza", nisceru pi li strati accussì comu s'attruvàvanu susuti dû lettu.
La festa d'austu è assai cchiù nicaredda di chidda ca si fà ntô misi di frivaru, ma, lu stissu, migghiara di fideli, di curiusi e turristi ìncunu lu centru stòricu dâ cità pi sti fistiggiamenti. A parti la missa 'n onuri di Sant'Àjta, ntâ tarda di pumiriggiu veni fatta na prucissioni cô scrignu unni ci sunnu li riliquî e lu menzubustu riliquiàriu, ntê vicinanzi dâ Cattitrali e dâ chiazza ô Domu, cu spari e botti e jocu di focu straurdinàriu a l'arrivu a chiazza Borsellinu e a la nisciuta e â trasuta di li reliquî.
* 2026: 900° anniversariu (1126 - 2026) dû rientru a Catania dî spogghi di Sant'Àgata, cilibbratu 'ccô ''Giubileu Agatinu'' indittu dall'Arcidiocesi. 'Ppî l'occasioni, û 17 austu si cummemura û ritornu dî riliquie, puttati dai suddati Gisliberto e Goselmo attraversu 'n rischiusu e ardimintusu viaggiu via [[Custantinòpuli]], [[Smirne]], [[Corintu]], [[Metone]], [[Tàrantu]], [[Missina]], [[Alì Marina]], [[Taurmina]], [[Jaci Casteddu|Jaci Casteḍḍu]], [[Ognina]].
== Minnuzzi 'i sant'Àjita ==
I minnuzzi 'i sant'Àjita o ''minnuzzi 'i Vìrgini'' sunu cassatedde tradizziunali [[sicilia]]na a basi di [[ricotta]] zuccurata di pecura, pan di spagna, frutta candita e glassa di zùccaru, tunne, chi parunu li minne di sant'Àita
== Ntâ littiratura siciliana ==
Di ''Dialugu tra l'Auturi e lu sò Libru, a Usu di Prefazioni'' di [[Ninu Martogliu]]<ref>[[Ninu Martogliu|Martogliu, Ninu]], ''The Poetry of Nino Martoglio'', traduciutu di Gaetanu Cipolla, Legas (edizzioni bilinguali: sicilianu e ngrisi)</ref>:
:La Festa di Sant'Aita a Frivaru,
:cantanti, 'ntuppateddi, nuciddara...
:Natali, ccu li botti di murtaru,
:ccu li nuveni e li ciaramiddara!
== Patrucini 'n Sicilia ==
Sant'Àgata patruna principali di:
* [[Catania]], [[Alì Marina]], [[Villabbati]].
Compatruna di:
* [[Palermu]], [[Missina]].
Autri citàdi di cultu, vinnirazzioni e patrucini vari:
* [[Biancavilla]], [[Caltaggiruni]], [[Cartanissetta]], [[Castruriali]], [[Militeddu (Catania)|Militeḍḍu in Val di Catania]], [[Notu (Sarausa)|Notu]], [[Rausa]], [[Taurmina]], [[San Pieru Nicetu]], [[Sant'Àita li Vattiati]], [[Sutera]].
= Rifirimenti =
<references/>
= Lijami di fora =
{{Commonscat|Sant'Agata}}
* [https://web.archive.org/web/20111124230322/http://video.google.com/googleplayer.swf?docId=-6286773942857149013&hl=it Vìdiu:Festa di Sant'Àjita]
* [http://it.youtube.com/watch?v=uH9KsyKD8AE Vidiu: Cannalori]
* [http://it.youtube.com/watch?v=fEISs8iJdQ4&feature=related Vidiu:Acchianata 'i Sangiulianu 2008]
* [http://it.youtube.com/watch?v=3gUtcWsAVkc&feature=related Vidiu:semu tutti divoti tutti]
* [http://it.youtube.com/watch?v=jvVQYzYgFoE Santa Águeda:beddu vidiu fattu d'un spagnolu]
* [http://it.youtube.com/results?search=related&search_query=%20santa%20agata%20catania%20devoti%20tradizioni&v=3gUtcWsAVkc 34 vidiu di Sant'Àjita]
* [https://web.archive.org/web/20070206091306/http://www.circolosantagata.it/index.php Circulu Cittadinu Sant'Aita]
{{StoriaSiciliana}}
[[Catigurìa:Santi|Agata]]
6uq0g293fg1l6glyrrbhu5rxwt0joui
Masinu Buscetta
0
12670
782286
741711
2026-05-25T16:48:43Z
IvanScrooge98
20917
/* */ mmàggini
782286
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Tommaso Buscetta 1.jpg|thumb|upright|Masinu Buscetta ntô 1976]]
'''Tommasu Buscetta''' ([[13 di giugnettu]] [[1928]] – [[2 di aprili]] [[2000]]) fu un [[mafia|mafiusu]] sicilianu e un pintitu. Fu lu primu mafiusu a tistimuniari contra la Mafia e a èssiri misu nta n prugramma di prutizzioni.
[[Catigurìa:Biografìi|Buscetta,Tommasu]]
[[Catigurìa:Mafia|Buscetta, Tommasu]]
[[Catigurìa:Siciliani|Buscetta, Tommasu]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1928|Buscetta, Masinu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2000|Buscetta, Masinu]]
8k47w1xkun46txtlxvxsci3snh38pav
782287
782286
2026-05-25T16:48:55Z
IvanScrooge98
20917
/* */
782287
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Tommaso Buscetta 1.jpg|thumb|upright|Masinu Buscetta nta l'anni 1950]]
'''Tommasu Buscetta''' ([[13 di giugnettu]] [[1928]] – [[2 di aprili]] [[2000]]) fu un [[mafia|mafiusu]] sicilianu e un pintitu. Fu lu primu mafiusu a tistimuniari contra la Mafia e a èssiri misu nta n prugramma di prutizzioni.
[[Catigurìa:Biografìi|Buscetta,Tommasu]]
[[Catigurìa:Mafia|Buscetta, Tommasu]]
[[Catigurìa:Siciliani|Buscetta, Tommasu]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1928|Buscetta, Masinu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2000|Buscetta, Masinu]]
d6dx39qd9hsdwbyn2gt12441d75fmez
782298
782287
2026-05-26T08:42:58Z
IvanScrooge98
20917
/* */
782298
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Tommaso Buscetta 1.jpg|thumb|upright|Masinu Buscetta nta l'[[anni 1950]]]]
'''Tommasu Buscetta''' ([[13 di giugnettu]] [[1928]] – [[2 di aprili]] [[2000]]) fu un [[mafia|mafiusu]] sicilianu e un pintitu. Fu lu primu mafiusu a tistimuniari contra la Mafia e a èssiri misu nta n prugramma di prutizzioni.
[[Catigurìa:Biografìi|Buscetta,Tommasu]]
[[Catigurìa:Mafia|Buscetta, Tommasu]]
[[Catigurìa:Siciliani|Buscetta, Tommasu]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1928|Buscetta, Masinu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2000|Buscetta, Masinu]]
9vdpzlgk4puaphp5r6o0a97z2htk1lo
Seria A (palluni)
0
13280
782294
778247
2026-05-26T06:43:19Z
Gmelfi
8
/* Scudetti pi squatra */ agghiurnamentu
782294
wikitext
text/x-wiki
''St'articulu parra dâ Seria A di palluni. Pi âutri significati di Seria A, taliati ''[[Seria A (disambiguitati)]]''
La '''Seria A''' rapprisenta li megghiu squatri italiani di [[palluni]]. Ogni annu si svorgi nu campiunatu cu [[giruna a l'italiana]] pi ditirminari lu ''campiuni d'Italia'', a cui veni assignatu l'accussidittu ''scudettu''. Li squatri ca vinceru cchiù scudetti sunnu la [[Juventus]] (ca nà vinciutu 36), l'[[Inter]] (ca nà vinciutu 20), e lu [[Milan]] (ca nà vinciutu 19). Doppu c'è u [[Genoa]] (ca nà vinciutu 9).
[[File:Serie A.svg|thumb|upright=0.5|Lu logu dû Campiunatu.]]
== Campiunatu di caùciu talianu ==
* [[Seria A di palluni 1993-1994]]
* [[Seria A di palluni 1994-1995]]
* [[Seria A di palluni 1995-1996]]
* [[Seria A di palluni 1996-1997]]
* [[Seria A di palluni 1997-1998]]
* [[Seria A di palluni 1998-1999]]
* [[Seria A di palluni 1999-2000]]
* [[Seria A di palluni 2000-2001]]
* [[Seria A di palluni 2001-2002]]
* [[Seria A di palluni 2002-2003]]
* [[Seria A di palluni 2003-2004]]
* [[Seria A di palluni 2004-2005]]
* [[Seria A di palluni 2005-2006]]
* [[Seria A di palluni 2006-2007]]
* [[Seria A di palluni 2007-2008]]
* [[Seria A di palluni 2008-2009]]
* [[Seria A di palluni 2009-2010]]
* [[Seria A di palluni 2010-2011]]
* [[Seria A di palluni 2011-2012]]
* [[Seria A di palluni 2012-2013]]
* [[Seria A di palluni 2013-2014]]
* [[Seria A di palluni 2014-2015]]
* [[Seria A di palluni 2015-2016]]
* [[Seria A di palluni 2016-2017]]
* [[Seria A di palluni 2017-2018]]
* [[Seria A di palluni 2018-2019]]
* [[Seria A di palluni 2019-2020]]
* [[Seria A di palluni 2020-2021]]
* [[Seria A di palluni 2021-2022]]
* [[Seria A di palluni 2022-2023]]
* [[Seria A di palluni 2023-2024]]
* [[Seria A di palluni 2024-2025]]
* '''[[Seria A di palluni 2025-2026]]'''
* ''[[Seria A di palluni 2026-2027]]''
==Scudetti pi squatra==
{{vidipuru|Arbu d'oru Campiunatu di Seria A}}
{| border=1 cellspacing=0 cellpadding=3 style="border: 1px solid #aaaaaa;"
|- bgcolor=#9999ff
|style="text-align:center;" | '''Squatri'''
|style="text-align:center;" | '''Scudetti'''
|style="text-align:center;" | '''Anni'''
|- bgcolor=#ccccff
|{{Juventus}}
|style="text-align:center;" | 36<ref>(+1 rivucatu*, 2005, +1 nun assignatu, 2006)</ref>
|1905, 1926, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, 1950, 1952, 1958,<br />1960, 1961, 1967, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1981, 1982,<br />1984, 1986, 1995, 1997, 1998, 2002, 2003, [[Seria A di palluni 2011-2012|2012]], [[Seria A di palluni 2012-2013|2013]], 2014,<br />2015, 2015, 2017, 2018, 2019, 2020
|- bgcolor=#eeffff
|{{FC Inter}}
|style="text-align:center;" | 21<ref>(1 a taulinu, 2006)</ref>
|1910, 1920, 1930, 1938, 1940, 1953, 1954, 1963, 1965, 1966,<br />1971, 1980, 1989, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2021, 2024, 2026
|- bgcolor=#eeffff
|{{AC Milan}}
|style="text-align:center;" | 19
|1901, 1906, 1907, 1951, 1955, 1957, 1959, 1962, 1968, 1979,<br />1988, 1992, 1993, 1994, 1996, 1999, 2004, 2011, 2022
|- bgcolor=#ccccff
|{{Genoa}}
|style="text-align:center;" | 9
|1898, 1899, 1900, 1902, 1903, 1904, 1915, 1923, 1924
|- bgcolor=#ccccff
|{{Turinu FC}}
|style="text-align:center;" | 7<ref>(+1 rivucatu, 1927)</ref>
|1928, 1943, 1946, 1947, 1948, 1949, 1976
|- bgcolor=#eeffff
|{{Pro Vercelli}}
|style="text-align:center;" | 7
|1908, 1909, 1911, 1912, 1913, 1921, 1922 (C.C.I.)
|- bgcolor=#ccccff
|{{Calcio Bologna}}
|style="text-align:center;" | 7
|1925, 1929, 1936, 1937, 1939, 1941, 1964
|- bgcolor=#eeffff
|{{Nàpuli}}
|style="text-align:center;" | 4
|1987, 1990, 2023, 2025
|- bgcolor=#eeffff
|{{AS Roma}}
|style="text-align:center;" | 3
|1942, 1983, 2001
|- bgcolor=#ccccff
|{{ACF Fiorentina}}
|style="text-align:center;" | 2
|1956, 1969
|- bgcolor=#eeffff
|{{SS Lazziu}}
|style="text-align:center;" | 2
|1974, 2000
|- bgcolor=#ccccff
|{{Casale}}
|style="text-align:center;" | 1
|1914
|- bgcolor=#ccccff
|{{Cagliari Calcio}}
|style="text-align:center;" | 1
|1970
|- bgcolor=#eeffff
|{{Hellas Verona}}
|style="text-align:center;" | 1
|1985
|- bgcolor=#ccccff
|{{UC Sampdoria}}
|style="text-align:center;" | 1
|1991
|- bgcolor=#eeffff
|{{Novese}}
|style="text-align:center;" | 1
|1922 (F.I.G.C.)
|}
== Li squatri dî riggiuni di lingua siciliana ==
Attuarmenti nun ci nne squatri siciliani ndâ Seria A. Doppu aviri avutu tri squatri n seri A, lu [[Calcio Catania]], ccu lu [[FC Missina|Missina]] fu radiatu a causa dû fallimentu dâ sucitati. U [[Unioni Sportiva Citati di Palermu|Palemmo]], ambeci, ie nda Seria B.
Ntra chiddhi calabbrisi, dopu a scinnuta dâ [[Riggina (squatra di Reggiu Calabbria)|Reggina]] ntô 2009, u [[Crotone Cauciu|Cutroni]] chianau pi la prima vota nta Seria A nnô 2015-2016, ma scinniu in Seria B ndo 2018.
U [[Unione Sportiva Lecce|Lecci]], ambeci, ie in Seria A dô 2022.
==Noti==
<references/>
==Talìa puru==
*[[Seria A di palluni 2025-2026]]
*[[Seria B (palluni)]]
*[[Seria C (palluni)]]
*[[Seria D (palluni)]]
*[[Eccellenza (palluni)]]
*[[Promozione (palluni)]]
*[[Prima Categoria (palluni)]]
*[[Seconda Categoria (palluni)]]
*[[Terza Categoria (palluni)]]
*[[Lega Calcio]]
{{Seria A}}
{{sport}}
[[Catigurìa:Cauciu talianu|Seria A]]
tfmwkvd9l30pbu2l7zjrgtkhegwa3ru
782295
782294
2026-05-26T06:45:06Z
Gmelfi
8
agghiurnamentu
782295
wikitext
text/x-wiki
''St'articulu parra dâ Seria A di palluni. Pi âutri significati di Seria A, taliati ''[[Seria A (disambiguitati)]]''
La '''Seria A''' rapprisenta li megghiu squatri italiani di [[palluni]]. Ogni annu si svorgi nu campiunatu cu [[giruna a l'italiana]] pi ditirminari lu ''campiuni d'Italia'', a cui veni assignatu l'accussidittu ''scudettu''. Li squatri ca vinceru cchiù scudetti sunnu la [[Juventus]] (ca nà vinciutu 36), l'[[Inter]] (ca nà vinciutu 21), e lu [[Milan]] (ca nà vinciutu 19). Doppu c'è lu [[Genoa]] (ca ni vinciu 9).
[[File:Serie A.svg|thumb|upright=0.5|Lu logu dû Campiunatu.]]
== Campiunatu di caùciu talianu ==
* [[Seria A di palluni 1993-1994]]
* [[Seria A di palluni 1994-1995]]
* [[Seria A di palluni 1995-1996]]
* [[Seria A di palluni 1996-1997]]
* [[Seria A di palluni 1997-1998]]
* [[Seria A di palluni 1998-1999]]
* [[Seria A di palluni 1999-2000]]
* [[Seria A di palluni 2000-2001]]
* [[Seria A di palluni 2001-2002]]
* [[Seria A di palluni 2002-2003]]
* [[Seria A di palluni 2003-2004]]
* [[Seria A di palluni 2004-2005]]
* [[Seria A di palluni 2005-2006]]
* [[Seria A di palluni 2006-2007]]
* [[Seria A di palluni 2007-2008]]
* [[Seria A di palluni 2008-2009]]
* [[Seria A di palluni 2009-2010]]
* [[Seria A di palluni 2010-2011]]
* [[Seria A di palluni 2011-2012]]
* [[Seria A di palluni 2012-2013]]
* [[Seria A di palluni 2013-2014]]
* [[Seria A di palluni 2014-2015]]
* [[Seria A di palluni 2015-2016]]
* [[Seria A di palluni 2016-2017]]
* [[Seria A di palluni 2017-2018]]
* [[Seria A di palluni 2018-2019]]
* [[Seria A di palluni 2019-2020]]
* [[Seria A di palluni 2020-2021]]
* [[Seria A di palluni 2021-2022]]
* [[Seria A di palluni 2022-2023]]
* [[Seria A di palluni 2023-2024]]
* [[Seria A di palluni 2024-2025]]
* [[Seria A di palluni 2025-2026]]
* [[Seria A di palluni 2026-2027]]
==Scudetti pi squatra==
{{vidipuru|Arbu d'oru Campiunatu di Seria A}}
{| border=1 cellspacing=0 cellpadding=3 style="border: 1px solid #aaaaaa;"
|- bgcolor=#9999ff
|style="text-align:center;" | '''Squatri'''
|style="text-align:center;" | '''Scudetti'''
|style="text-align:center;" | '''Anni'''
|- bgcolor=#ccccff
|{{Juventus}}
|style="text-align:center;" | 36<ref>(+1 rivucatu*, 2005, +1 nun assignatu, 2006)</ref>
|1905, 1926, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, 1950, 1952, 1958,<br />1960, 1961, 1967, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1981, 1982,<br />1984, 1986, 1995, 1997, 1998, 2002, 2003, [[Seria A di palluni 2011-2012|2012]], [[Seria A di palluni 2012-2013|2013]], 2014,<br />2015, 2015, 2017, 2018, 2019, 2020
|- bgcolor=#eeffff
|{{FC Inter}}
|style="text-align:center;" | 21<ref>(1 a taulinu, 2006)</ref>
|1910, 1920, 1930, 1938, 1940, 1953, 1954, 1963, 1965, 1966,<br />1971, 1980, 1989, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2021, 2024, 2026
|- bgcolor=#eeffff
|{{AC Milan}}
|style="text-align:center;" | 19
|1901, 1906, 1907, 1951, 1955, 1957, 1959, 1962, 1968, 1979,<br />1988, 1992, 1993, 1994, 1996, 1999, 2004, 2011, 2022
|- bgcolor=#ccccff
|{{Genoa}}
|style="text-align:center;" | 9
|1898, 1899, 1900, 1902, 1903, 1904, 1915, 1923, 1924
|- bgcolor=#ccccff
|{{Turinu FC}}
|style="text-align:center;" | 7<ref>(+1 rivucatu, 1927)</ref>
|1928, 1943, 1946, 1947, 1948, 1949, 1976
|- bgcolor=#eeffff
|{{Pro Vercelli}}
|style="text-align:center;" | 7
|1908, 1909, 1911, 1912, 1913, 1921, 1922 (C.C.I.)
|- bgcolor=#ccccff
|{{Calcio Bologna}}
|style="text-align:center;" | 7
|1925, 1929, 1936, 1937, 1939, 1941, 1964
|- bgcolor=#eeffff
|{{Nàpuli}}
|style="text-align:center;" | 4
|1987, 1990, 2023, 2025
|- bgcolor=#eeffff
|{{AS Roma}}
|style="text-align:center;" | 3
|1942, 1983, 2001
|- bgcolor=#ccccff
|{{ACF Fiorentina}}
|style="text-align:center;" | 2
|1956, 1969
|- bgcolor=#eeffff
|{{SS Lazziu}}
|style="text-align:center;" | 2
|1974, 2000
|- bgcolor=#ccccff
|{{Casale}}
|style="text-align:center;" | 1
|1914
|- bgcolor=#ccccff
|{{Cagliari Calcio}}
|style="text-align:center;" | 1
|1970
|- bgcolor=#eeffff
|{{Hellas Verona}}
|style="text-align:center;" | 1
|1985
|- bgcolor=#ccccff
|{{UC Sampdoria}}
|style="text-align:center;" | 1
|1991
|- bgcolor=#eeffff
|{{Novese}}
|style="text-align:center;" | 1
|1922 (F.I.G.C.)
|}
== Li squatri dî riggiuni di lingua siciliana ==
Attuarmenti nun ci nne squatri siciliani ndâ Seria A. Doppu aviri avutu tri squatri n seri A, lu [[Calcio Catania]], ccu lu [[FC Missina|Missina]] fu radiatu a causa dû fallimentu dâ sucitati. U [[Unioni Sportiva Citati di Palermu|Palemmo]], ambeci, ie nda Seria B.
Ntra chiddhi calabbrisi, dopu a scinnuta dâ [[Riggina (squatra di Reggiu Calabbria)|Reggina]] ntô 2009, u [[Crotone Cauciu|Cutroni]] chianau pi la prima vota nta Seria A nnô 2015-2016, ma scinniu in Seria B ndo 2018.
U [[Unione Sportiva Lecce|Lecci]], ambeci, ie in Seria A dô 2022.
==Noti==
<references/>
==Talìa puru==
*[[Seria A di palluni 2025-2026]]
*[[Seria B (palluni)]]
*[[Seria C (palluni)]]
*[[Seria D (palluni)]]
*[[Eccellenza (palluni)]]
*[[Promozione (palluni)]]
*[[Prima Categoria (palluni)]]
*[[Seconda Categoria (palluni)]]
*[[Terza Categoria (palluni)]]
*[[Lega Calcio]]
{{Seria A}}
{{sport}}
[[Catigurìa:Cauciu talianu|Seria A]]
n20gzq3burht71z0hz7dzv6cudkcuwa
Cannolu (spicialità)
0
13737
782207
776687
2026-05-25T12:25:17Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782207
wikitext
text/x-wiki
[[File:Cannolo preparato durante Wiki Loves Sicilia 2024.jpg|miniatura|235x235px|Nu cannolu]]
Lu '''cannolu''' è na spicialitàti dâ pasticceria [[sicilia]]na diffusa assai puru ntô cuntinenti. Si cumpuni di pastafrolla duci, 'nturciuniata a furmari nu nvòlucru [[cilindru]] chi pari un [[cannolu]] (pi chissu veni chiamatu d'accussini) cu du estremitàti a pizzu. Di dintra si conza cu la ricotta di pecura pi tradizzioni, nzemmula a pizzuddicchi di cicculatti. Ntâ certi banni di la Sicília orientali la ricotta po èssiri videmma di vacca. A lu cuntinenti spissu si vidinu cannola cunzati a n'autra manera diffirenti di la tradizzioni siciliana.{{FestaSicilia|
articoloit=Cannolo|
}}
[[Catigurìa:Cosi duci]]
==Aforisma do Cannolu==
[[Image:Cannolo.jpg|thumb|Cannolu câ ricotta. Si accumpagna bonu cûn café o un cappuccinu.|203x203px]]
«Lu Cannolo Siciliano rappresenta l’amore tra un Uomo e una Donna, la cialda che rappresenta la virilità la durezza, avvolge in un abbraccio di protezione la ricotta, che rappresenta, con il suo candore, la morbidezza, la dolcezza e la delicatezza della Femminilità.» ''Davide C.M.Ortisi, Filosofia in Pillole''
==Talìa puru==
*[[Cucina siciliana]]
*[[Macallè]]
[[Catigurìa:Cucina siciliana]]
[[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]]
dfl0zw7wahpggmz8w0cnzqsi5712t9b
Cuvernu
0
14618
782247
753927
2026-05-25T14:57:21Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782247
wikitext
text/x-wiki
Lu '''Cuvernu''' (palora ca veni di lu [[Lingua greca antica|grecu anticu]] '''κυβερνάω''', ''timoni'') eni nu cumitatu di pirsuni ca esercita lu [[putiri]] [[legislativu]] e [[esecutivu]] nta nu [[tirritoriu]] di cumpitenza. Stu tirritoriu putissi èssiri na [[cuntrada]], nu [[paisi]], nu [[statu]] o na [[pruvincia]], o haviri n'àutru nomu.
== Difinizzioni ==
Lu '''cuvernu''' eni l'istituzzioni chi amministra na nazzioni, na riggiuni o àutra ntitati pulìtica cchiù o menu nnipinnenti. Oi lu cuvernu si basa supra rèuli dimucràtichi ntî quasi tutti li [[paisi dû munnu]].
== Istituzzioni di cuvernu ==
* Li cuverni fannu li [[liggi]], arricìvinu li [[tassi]], stàmpanu la [[munita]], addistrùgginu li bancunoti vecchi, e fannu àutri cosi.
* Li cuverni hannu sistemi di [[giustizzia]] ca addicìdinu cu havi a èssiri punitu pi la liggi, e cu nun havi a èssiri punitu.
* Li cuverni hannu a [[Polizzìa]] p'èssiri sicuri ca li citadini arrispèttanu la liggi.
* Li cuverni hannu [[diplomazzìa|diplumàtici]] ca ponnu cumunicari cu cuverni di àutri [[paisi]], cèrcanu di vitari li [[guerri]] quannu eni pussìbbili, fannu patti cummirciali cu iddi, si scàncianu espirienzi culturali e suciali e [[canuscenza]].
* Li cuverni hannu n'[[esèrcitu]] ca pruteggi lu paisi si àutri paisi attàccanu. Lu [[capu]] dû cuvernu e li sò [[cunzigghieri]] sù chiamati [[amministrazzioni]].
== Tipi di Cuvernu ==
Li diversi formi di cuvernu si ponnu riassùmiri accussì:
'''[[Dimucrazzìa]]'''
* Lu cchiù cumuni nnô munnu uccidintali eni chiddu chiamatu [[dimucrazzìa]]. Nta na dimucrazzìa, li citadini s'organìzzanu iddi stissi nta gruppi chiamati [[partitu pulìticu|partiti pulìtici]]. Partiti pulìtici diffirenti hannu diffirenti idiuluggìi, su comu lu Cuvernu avissi a maniari prubbremi diffirenti e ponnu ilèggiri li rapprisintanti nta lu [[Parlamentu]], ô [[Cungressu]] oppuri ô [[Sinatu]].
'''[[Munarchìa]]''' o '''[[Califfatu]]'''
* La munarchìa eni nu cuvernu maniatu di nu re o di na riggina. Ci sù dù tipi di munarchìa, li munarchìi assuluti e li munarchìi custituzziunali. Nta na munarchìa assuluta lu capu nun ci havi ristrizzioni pi lu sò putiri. Nta na munarchìa custituzziunali lu putiri di lu capu eni stabbilutu di nu [[ducumentu]] di sòlitu priparatu dî citadini ca sù suggetti a ddu capu.
'''[[Dittatura]]'''
* Sutta la dittatura, lu cuvernu eni esircitatu di na pirsuna sula. Ssa pissuna poni èssiri eletta, ma nun arricivi lu putiri dâ sò famigghia, comu sutta la Munarchìa. La Dittatura pò èssiri bona o tinta, addipenni dû dittaturi. Ci sù nu munzeddu di pirsuni ca nun ci piaci la dittatura picchì nun c'eni [[Libbirtati|libbirtà]] cuncessa dû cuvernu.
'''[[Uligarchìa]]'''
* L'uligarchìa eni nu cuvernu mantinutu di gruppu di pirsuni putenti. Di sòlitu eni nu tèrmini ca veni usatu oggi sulu dî paisi exxi suviètici pi criticari li cuverni di li paisi uccidintali ca pi iddi sù "uligàrchici" e sù mantinuti di "uligarchi". Ssi uligarchi ponnu addividìrisi lu putiri uguarmenti uppuri no, e picciò puri a lu nternu di l'uligarchìa ci pò èssiri unu cchiù putenti di l'àutri uligarchi. N'uligarchìa eni diffirenti di na vera dimucrazzìa picchì sulu a picca pirsuni ci veni data la pussibbilità di canciari li cosi. N'uligarchìa nun havi a èssiri pi forza riditaria e passata di patri n figghiu. N'uligarchìa nun havi nu capi ben difinutu ma diffirenti pirsuni putenti. Spissu n'uligarchìa discrivi comu nu cuvernu eni veramenti
== Formi dimucràtici di cuvernu ==
Tra li formi di [[dimucrazzìa]] ci sunnu:
*[[dimucrazzìa parlamintari]] ([[Girmania]], ecc.)
*[[munarchìa parlamintari]] ([[Spagna]], [[Ulanna]], ecc.)
== Formi assulutìstici di cuvernu ==
*[[munarchìa assuluta]] ([[Luiggi XIV]] in [[Francia]], ecc.)
*[[dittatura]] ([[Corea dû Nord]], e pi creti versi [[Cubba]], [[Kazakistan]], ecc.)
== Storia e Tiurìa dû cuvernu ==
La forma cchiù sèmplici di cuvernu e chidda di [[citadinu|citadini]] ca guvèrnanu àutri citadini supra nu turritoriu. Chissu pò èssiri na cumunità nica comu na famigghia e na casa, oppuru nu villaggiu o granni comu a nu cuntinenti comu nta l'[[Australia]]. Ddi pirsuni ca guvèrnanu lu tirritoriu ponnu cuncèdiri àutri pirsuni di èssiri pruprietari, ma rilativamenti, comu p'asempiu pû pitroliu sicilianu, li pirsuni ca tròvanu pitroliu nta lu sò tirrinu nun lu ponnu utilizzari e vìnniri pi iddi stissi, â sò famigghia e li sò amici. Lu cuvernu eni nu [[pattu]] fattu di lu cuvernu ca havi lu dirittu di guvirnari comu priscrittu dâ [[liggi]]. Cirtuni pènzanu ca hannu lu dirittu di pussèdiri lu cuvernu senza pirmissi. Stu puntu di vista eni chiamatu [[libbirtarianismu]]. Àutri pènzanu ca si pò vìviri assemi cu l'àutri n [[paci]] sinza cuverni. Chissa ideuluggìa eni chiamata [[anarchia]].
Quasi tutti li posta supra la [[Terra]] sù cunnessi cu na forma di cuvernu. Sti posta sù posta unni li pirsuni sèghinu li propi tradizzioni nveci di li règuli dû cuvernu, comu lu cuntinenti di l'Antàrticu, picchì nun ci sù assai pirsuni ca ci àbbitanu ddocu. Pi ogni postu supra la Terra c'eni na forma di cuvernu ca arriclama li diritti di [[cuntrollu suvranu]] supra di iddu. Lu tèrmini "suvranu" eni anticu e signìfica "cuntrollu di nu [[Re]]" ([[suvranu]]). Guverni di [[villaggi]], [[paisi]], [[cuntea|cuntei]] e àutri [[cumunità]] sù macari subburdinati a lu cuvernu dû statu o dâ pruvincia unni esìstinu, e a chiddu dû [[paisi]].
Doppu lu [[fiudalesimu]], li cuverni muderni addivintaru [[paisi-nazzioni]]. La [[Capitali]] di nu Paisi, p'esempiu, eni unni lu Re teni li sò [[bena]]. Di chissu niàutri pigghiamu l'idea muderna di [[Capitali ecunòmica]] nta l'[[econumìa]]. Lu cuvernu si dici ca ci havi macari lu còmpitu di rigulari lu [[cummerciu]] comu puri di guvirnari lu tirritoriu.
Li Cuverna cuntròllanu macari li citadini e addicìdinu li cosi ca la [[murali]] accetta o [[punizzioni|punisci]]. Nta tanti paisi, ci sunnu règuli siviri pi li [[rapportu sissuali]] e l'utilizzu di li [[droghi]] ca sù parti dâ [[liggi]] e cu nun l'arrispetta è punitu pi nun l'aviri arrispittati.
Li [[tassi]] sù comu lu cuvernu eni paiatu nta la maggiuri parti dî paisi. Li citatini chi accàttanu, vìnninu, mpòrtanu, nvèstinu, pussèdinu na casa o nu tirrinu, o guadàgnanu [[sorda]] sù ubbrigati di paiari na pocu di danari ô cuvernu.
Ci sù nu munzeddu di tiurìi pi organizzàrisi pi fari nu cuvernu cchiù bonu. Ssi tiurìi sù chiamati tiurìi cìvichi. Picchì lu cuvernu eni cumpostu di citatini ca ponnu addivintari tirchi, ci sù nu munzeddu di pirsuni ca pènzanu ca lu [[capu]] havi a èssiri [[elizzioni|elettu]] di quarchi forma di [[dimucrazzìa]]. Nta stu casu, si lu cuvernu nun si cumporta bbonu, ponnu èssiri canciati cu li pròssimi [[ilizzioni]]. Astura ci sù nu saccu di cuverni di paisi ca nun sù [[dimucràtici]] e àutri unni suli na pocu di pirsuni hannu lu putiri.
Ci sù macari tiurìi pi fari 'n modu ca li citatini nun si fannu mali a vicenda. Sti tiurìi sù parti dâ [[pulìtica]]. Nun havi mpurtanza comu lu cuvernu eni scigghiutu ma chissu havi a "fari pulìtica" pi mantèniri lu [[putiri]].
Ci sù tiurìi pi circari di fari smèttiri li citatini di sciarriàrisi sinza utilizzari la forza o la viulenza ma fidànnusi a vicenda. Chissu eni parti di l'[[ètica]]. Quannu la [[riliggiuni]] cumminci li citatini di nun sciarriàrisi e/o di fidàrisi di lu cuvernu ca sta cuvirnannu, niàutri dicemu ca na [[tradizzioni ètica]] di [[filusufìa sculàstica]] sta travagghiannu. La maggiuri parti dî liggi vèninu dî tradizzioni comu a chissa. Li [[Deci Cumannamenti]] di l'[[Anticu Tistamentu]] sù nu gruppu di liggi comu a chissa.
Lu sèttimu cummannamentu, nun arrubbari, pirò, a li voti nun è arrispittatu di certi òmmini pulìtici e chissu veni chiamata [[curruzzioni]] o [[fàusu ideològgicu]]
[[Catigurìa:Cuvernu]]
[[Catigurìa:Pulìtica]]
[[Catigurìa:Tiurìi]]
[[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]]
a759gct2t1mswiqoi3ndijue2cbkcq6
Bertrand Russell
0
15020
782206
740359
2026-05-25T12:25:05Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782206
wikitext
text/x-wiki
{{Nobel}}
[[File:Bertrand Arthur William Russell, 3rd Earl Russell.jpg|thumb|left|Bertrand Russell]]
{{quote|''A risistenza contra a qualunqui nova idea eni prupurziunali ô quadratu dâ sô impurtanza''|Bertrand Russell|}}<br />
'''Bertrand Russell''', ([[Ravenscroft]], [[Regnu Unitu]], [[18 di maiu]] [[1872]] – [[Penrhyndeudraeth]], [[2 di frivaru]] [[1970]]) filòsufu, loggicu e matimaticu ngrisi. Ntô [[1950]] vinciu lu [[premiu Nobel pâ littiratura]].
== Bioggrafia ==
Bertrand Russell scrissi nu munzieddu di cosi. Circau macari di rendiri a filosufìa pupulari. Desi a sô upinioni supra a nu munzieddu d'argumenta. Scrissi li saggi '''"[[Supra a dinotazzioni]]"''' e '''"[[Storia dâ filosufìa uccidintali]]"''' ca anu statu discritti comu li cchiù influenti saggi di filosufìa di lu [[XX seculu]]. Scrissi supra a argumenta seri comu supra a robba ti tutta li jorna. Cuntinuannu na tradizzioni familiari d'affari [[pulitica|pulitici] fu nu libbirali influenti accussì comu nu sucialista e attivista anti-verra pâ maggiur parti dâ sô vita. Miluini di pirsuna taliaunu a Russell comu a nu prufeta dâ vita razziunali e criativa. A lu stessu tiempu, i sô presi di pusizzioni supra a diversa argumenta fuorru cuntruversi 'nta na manera istrema.
Nasciutu all'apici di l'icunomia e dâ scinnuta pulitica britannica, morsi d'influenza circa nu seculu duoppu ca l'[[Imperu Britannicu]] avìa scumparutu câ so putenza stutata di dui [[verra munniali|verri munniali]].
Comi uni di l'[[intillittuale|intillituali]] cchiù famusi di lu munnu, a vuci di Russell ci appi n'autoritati murali inormi, macari all'inizziu di l'anni '90.<br /> Tra li sô attivitati pulitichi, Russell a statu nu prupunituri dicisu di lu [[disarmu nucliari]] e nu criticu contru â [[Verra dô Vietnam]].
Ntâ lu [[1950]], Russell addivintau [[premiu Nobel pâ littiratura]] "sô vari scritta unni promuovi li iddiali umanitari e a [[libbirtati di pinzeru]]".
<!-- Sizzioni di tradurri
==What people said about Russell==
===As a man===
:''"Bertrand Russell would not have wished to be called a saint of any description; but he was a great and good man."''
:: — A.J. Ayer, ''Bertrand Russell'', NY: Viking Press, 1972.
===As a philosopher===
:''"It is difficult to overstate the extent to which Russell's thought dominated twentieth century analytic philosophy: virtually every strand in its development either originated with him or was transformed by being transmitted through him. Analytic philosophy itself owes its existence more to Russell than to any other philosopher."''
:: — Nicholas Griffin, The ''Cambridge Companion to Bertrand Russell'', Cambridge: Cambridge University Press, 2003.
===As a writer and his place in history===
:''"Russell's prose has been compared by T.S. Eliot to that of David Hume's. I would rank it higher, for it had more color, juice, and humor. But to be lucid, exciting ''and'' profound in the main body of one's work is a combination of virtues given to few philosophers. Bertrand Russell has achieved immortality by his philosophical writings."''
:: — Sidney Hook, ''Out of Step, An Unquiet Life in the 20th Century'', NY: Carol & Graff, 1988.
:''"Russell's books should be bound in two colours, those dealing with mathematical logic in red — and all students of philosophy should read them; those dealing with ethics and politics in blue — and no one should be allowed to read them."''
:: — Rush Rhees, ''Recollections of Wittgenstein'', Oxford Paperbacks, 1984.
===As a mathematician and logician===
:Of the Principia: ''"...its enduring value was simply a deeper understanding of the central concepts of mathematics and their basic laws and interrelationships. Their total translatability into just elementary logic and a simple familiar two-place predicate, membership, is of itself a philosophical sensation."''
:: — W.V. Quine, ''From Stimulus to Science'', Cambridge: Harvard University Press, 1995.
===As an activist===
:''"Oh, Bertrand Russell! Oh, Hewlett Johnson! Where, oh where, was your flaming conscience at that time?"''
:: — Alexandr I. Solzhenitsyn, ''The Gulag Archipelago'', Harper & Row, 1974.
-->
[[Catigurìa:Biografìi|Russell, Bertrand]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1872|Russell, Bertrand]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1970|Russell, Bertrand]]
86bebgr4clbu6jr9220lrhxepsdb48r
Lupu mannaru
0
16407
782214
746999
2026-05-25T12:25:45Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782214
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
Lu '''lupunaru''' eni, sicunnu antichi cridenzi pupulari, n'omu ca, ntê notti di luna china, si trasfurmassi n lupu.
Stu canciamentu veni di na mala fattura, dunca li lupunara sunnu criaturi satanichi, addisianu di nutricarisi cu carni crura e sangu cauru e li so vittimi ponnu essiri armali comu pecuri e vacchi ma videmma cristiani!
Nna manera c'eni pi sarvarisi di un lupunaru e fussi chidda di acchianari ncapu nna scala picchì iddi nun sâ firanu, essennu criaturi satanichi nun ponnu avvicinarisi ô celu , accussini si cunta ni la tradizzioni pupulari Siciliana!
Pi sarvari lu "malatu" lupunaru si ci avissi a cafuddari n testa quantu ci nesci anticchia di "sangu malatu", ma siddu si vulissi ammazzari lu lupunaru allura si ci avissi a chiantari un cuteddu o un pugnali d'argentu! N'autra manera p'ammazzari lu lupunaru fussi chidda di darici focu, megghiu quannu ancora n furma umana!
{{stub}}
[[Catigurìa:Scantu]]
[[Catigurìa:Pirsunaggi]]
3zo902ce1tcgyymjnu5ky17msjw0t24
Giambattista Marino
0
17563
782211
751309
2026-05-25T12:25:33Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782211
wikitext
text/x-wiki
[[File:Frans Pourbus the Younger - Portrait of Giovanni Battista Marino.jpg|thumb|Giovanni Battista Marino]]
'''Giambattista Marino''' ([[Nàpuli]], [[18 di uttuviru]] [[1569]] - [[Nàpuli]], [[25 di marzu]] [[1625]]) fu nu [[puisia|pueta]] [[Italia|talianu]] e lu cchiù mpurtanti rapprisintanti dâ [[puisia]] dû [[Baroccu]].
La sò cuncizzioni dâ [[puisia]], ca, jènnu a rinfurzari li artifizzi dû [[Manirismu]] era ncintràta ntî nu usu ntènsu di l'[[antitesi]] e di tutti li jòchi di rispunnenzi fònichi, ntê discrizzioni sfuggiati e supra la mòdda musicalitati dû versu, àppi ê sò tempi na pisanti furtuna, paragunabbili sulu a chidda di [[Petrarca]] prima di iddu.
Vìnna cupiatu assai, oltri ca 'n [[Italia]], [[Francia]] (unni addivinìu lu biniaminu dê priziusisti, comu [[Georges de Scudèry]], e dê ccussìdditti libbirtini, comu [[Tristan l'Hermite]],eccetra...), [[Spagna]](sò granni ammiraturi fu supra tutti [[Lope de Vega]]) e àutri paisi cattolici, comu [[Portugallu]] e [[Pulonia]], macari ntâ [[Girmania]], unnèca lu sò cchiù direttu siguàci addivinìu [[Christian Hoffmann von Hoffmannswaldau]]. Ntâ [[Nghirterra]] fu ammiratu di [[John Milton]].
Arristatu lu puntu di rifirimentu dâ puisi barocca pî tuttu lu tempu ca àppi successu, cu [[XVII seculu]] e lu [[XIX seculu]], pur vinènnu sempri arricurdata pî ragghiuni storici, fu sempri nnicàtu comu la funti o lu sìmmulu dô "tintu gustu" baroccu. Ccâ rinascènza dû ntirissamentu, nnô cursu dû [[XX seculu]], dê prucidimenti analoggici dâ puisia, la sò òpira vìnna pianu pianu rivalutata: vìnna liggiuta cu assai arènza dî [[Binidittu Cruci]] e dî [[Carlo Calcaterra]] e hà avutu nzinu a oi nummirùsi esegiti di vagghia, ntra iddi hana èssiri arricurdati [[Giovanni Pozzi]], [[Marziano Guglielminetti]], [[Marzio Pieri]] e [[Alessandro Martini]].
==Biugrafia==
Arristau ntâ sò cità natali, [[Nàpuli]], nzinu ô [[1600]], cunnucènnu na vita lìbbira e senza pinsèri doppu avìri tagghiatu ogni rapportu cu sò patri ca vulìa pô figghiu na carrèra jurìdica. Li anni dâ furmazzioni ]napulitana sunu assai mpurtanti pâ maturazzioni dâ sò poetica, macari ca la sò carrèra si vèni affirmànnu speciarmenti ô Nord, e appoi 'n [[Francia]]. Cu sta scusa, àrcuni critichi (ntra iddi [[Giovanni Pozzi]]) hana misu l'accentu supra la megghiu nfruènza abbiàta ntî iddu dî parti di l'ambienti culturali sittintriunali; àutri (comu [[Marzio Pieri]] hana datu mpurtanza ô fattu ca la [[Nàpuli]] di ddâ èbbica, cu tuttu ca era dicadenti e appisantuta dû duminiu [[Spagna|spagnolu]], era assai luntanu di èssiri putìri cunsidirata na cità ca nun truvava pusizzioni ntra li capitali di l'[[Europa]].
Lu patri era nu nutàru di ottima cultura, di famigghia prubabbirmenti uriunda [[Calabbria|calabbrisi]], friquintaturi dû cinaculu di [[Giovambattista Della Porta]]. Para ca ntâ casa dê frati Della Porta, lu nutàru Marino e macari lu figghiu participassunu â missinscèni dumestichi dê [[Cummedia|cummedî]] dû pupulari magu e scinziàtu; lu picciuttèddu Giambattista àppi ricitàri ntî [[La fantesca]]. Ma suprattuttu ntî stu ambienti pòtti stari a cuntattu direttu ccâ [[filusufìa]] dû maìstru, ca era nu miscugghiu dê sistemi filusòfici di [[Giordanu Brunu]] e di [[Tummasu Campanedda]]. Macari ca Campanedda divèni cuntrariu ô Marinìsimu (puru nun pigghiannulu direttamenti a mira), hà èssiri tinùta 'n cuntu sta cumunu matrici spiculativa, dê forti mplicazziuni [[Panteismu|panteistichi]] e pirciò [[Eterudussìa|eturudòssi]] o novupagani, ê quali lu Marino, pristannu a iddi sfuggiati vesti curtijani, arrèsta fidèli tutta la vita, di na parti uttinènnu granni successu pressu l'òmini dutti cunfurmisti, di l'àutra ncuntrànnu cuntinui difficurtà pê cosi sapinzali cuntinuti ntê sò òpiri, ncumpatibbili o macari direttamenti cuntrari cu l'urtudussia contrurifurmista.
Ntra l'àutri genti ca fònu dicisivi pô Marino c'è [[Camillo Pellegrino]], primiceriu di [[Capua]], già cumpagnu di [[Turquatu Tassu]](ca lu Marino canuscìu di pirsuna, macari ca fu scappànnu scappànnu, ntâ casa di [[Giovan Battista Manso]], unni si pòttunu scanciari nu [[sunèttu]]) e auturi, 'n unùri dû famusu pueta di [[Surrentu]], dû [[dialugu|diàlugu]] ''Il Carrafa overo della epica poesia'', unni chistu vinìa mìsu 'n capu di [[Ludovicu Ariostu]]. Lu Marino stissu è prutagunista di 'n àutru diàlugu dû pàrrinu, ''Del concetto poetico''([[1599]]).
S'addidicau ê studi littirari, all'amuri, â vita facinurusa, tantu ca vìnna arristàtu pî dui vòti. Sutta stu aspettu - ma macari sutta àutri - la sò paràbbula isistinziali ricarcau chidda di 'n àutru granni pueta a cui fu spissu cuntrappostu: [[Gabriello Chiabrera]]. Ma supra la vita dû Marino, suprattuttu pî rivàrda li diversi vòti ca fu attaccàtu, si jètta pirsistenti l'ònna di quarchi misteru; una dê vòti picchì prucurau abbortu a na certa Antonella Testa, figghia di unu dê sìnnici dâ cità di [[Nàpuli]], fatta prèna nun si sa sî dû Marino o dî 'n sò cumpagnu; na secunna cunnànna (pî cui s'arrisicau la morti), cu cchiù cirtizza, fu duvuta ô fattu ca farsificau certuni carti viscuvili pî sarvàri nu amicu cuinvurgiutu ntî nu duellu. Ma àrcuni tistimoni, tantu ntra l'accusaturi (primu ntra tutti [[Tommaso Stigliani]]) quantu ntra cui lu difinnìa (comu l'edituri-biògrafu [[Antonio Bulifon]]), ntî na vita dû Marino dû [[1699]]) hana assignatu cu assai cirtizza ô Marino, tanta assai lirica pisantimenti ambigua ca tratta di amuri [[omusessuali]]. La riticenza dê funti supra sta materia è duvuta ô fattu ca li pirsicuzzioni dê pratichi "[[Sodoma|sodumitichi]]" avèunu hà statu pisanti nnô mentri dâ [[Contrurifurma]].
Marino scappau dû capolòcu [[Campania|campanu]] e si trasfirìu a [[Roma]], prima ô sirvizziu di [[Melchiorre Crescenzio]] e 'n sècutu dû [[cardinali Aldobrandini]].
Nnô [[1608]] si trasfirìu a [[Turinu]] ntâ corti di [[Carlo Emmanuele I]]. Chistu pî iddu nun fu nu pirìudu furtunatu picchì subbìu nu tintativu di èssiri ammazzatu dî 'n sò rivali, [[Gaspare Murtola]], e 'n sècutu vìnna carziràtu pî 'n annu picchì avìa diciutu e scrivutu cosi tinti supra ô duca.
Nnô [[1615]] lassau [[Turinu]] e si n'ìju 'n [[Francia]], a [[Pariggi]] e ci ristau nzinu ô [[1623]] unuratu dâ corti e apprizzatu dî l'ambienti littirari.
Turnau 'n [[Italia]] di triunfaturi, morìu a [[Nàpuli]] nnô [[1625]].
==Òpiri==
Lu Marino scrivìu assai, sia 'n prosa ca 'n puisia. Li òpiri 'n puisia arrèstunu li cchiù fini e imitati.
==Òpiri 'n prosa==
'N prosa sunu nutevuli li ''Dicerie Sacre'' ([[1614]]), ca sunu na spèci di pruntuariu di prèdichi, ca fu assai apprizzatu e cumpursatissimu di tutti li pridicaturi a vèniri; ntê schietti, smisurati prèdichi, ca 'n sustanza hanu picca a chi fari ca [[riliggiuni]], vèni applicata nzinu a li stremi cunsicuènzi la tecnica trascindintali dâ [[metafura]] cuntinuata, na spicialità mariniana assai largamenti imitata nnô mentri dû [[Baroccu]]. Cchiù ntirissanti pô littùri mudernu sunu li ''Lettere'', [[ducumentu]] eluquenti dâ sò spiriènza artistica e umana. Ntî iddi nija l'accusa di sinsualità fatta â sò puisia spiegannu ca nun è àutru ca la rispunnuta ê spittatìvi dâ classi diriggènti, comu si pò lèggiri ntî na lìtra ô duca [[Carlo Emanuele I]].
==Li òpiri 'n puisia==
==Li ''Rimi'' (1602) e la ''Lira'' (1614)==
[[File:Lira rime del cavalier Marino.tif|thumb|''Lira'', 1674]]
Marino nnàugura nu stili nòvu "''morbido, vezzoso e attrattivo''" pôn nòvu pubblicu, jittànnusi luntanu accussì dû [[Tassu]] e dû petrarchisimu rinascimintali e inòrtri di ogni tipu di pricèttu di tipu [[Aristòtili|aristotèlicu]].
Stu nòvu attiggiamentu lu s'attrova già ntê ''Rimi'' dû [[1602]], aumintati 'n sècutu, nnô [[1614]], cu titulu di ''Lira''.
Si tratta di cumpunimenti di caràttiri amurusu, ncumiasticu, sacru, ca iddu ricògghia sia pê temi (rimi marittimi, rimi voscaricci, rimi amurusi, rimi lugubbri, rimi sacri) ca pê metri ([[matrigali]],[[canzuni]]).
S'arrichiama spissu â tradizzioni classica latina e greca cu na particulari pridilizzioni pî lu [[Ovidiu]] amurusu e â tradizzioni [[Stilnuvisimu|stilnuvistica]] e muderna, sprimènnu na forti tinzioni spirimintali ca si jetta 'n sensu anti-petrarchista.
Nnô [[1620]] Marino pùbblica ''La Sampogna'', na cugghiuta di rimi spartùta ntî dui parti: una cumpunuta di [[idilli]] pasturali e una di rimi voscaricci spartènnusi accussì dâ timatica amurusa, eroica e sacra, a favùri di chidda mitulòggica e pasturali.
==L'Adoni==
''L'Adoni'' vìnni pubblicatu a [[Pariggi]] nnô [[1623]] addidicatu ô re di [[Francia]] [[Luiggi XII]] ed è nu [[puema]] mitulòggicu scrivutu 'n uttàvi e spartùtu 'n vinti canti.
==La Trama==
Lu puema parra di l'amuri di [[Afruditi|Vèniri]] pô principi Adoni ca, scammanàtu di na burrascata, arriva ntâ l'ìsula di [[Cipru]], lòcu unni s'attrova lu palazzu dâ dea. [[Eros|Cupidu]] fa nnamuràri la matri dû principi ca, risbigghiànnusi, vèni macari iddu allippàtu di na filèccia, ca ci fapi ricanciari l'amuri pî Véniri.
Adoni ascùta di Cupidu e [[Hermes|Mircùriu]] cunti d'amuri e appoi vèni a ccumpagnàtu ô Jardinu dû Piaciri, spartùtu 'n cincu parti ca currispùnnunu ê cincu sensi, e â funtana di [[Apollu (diu rumanu)|Apollu]]. [[Ares|Marti]] avvirtùtu dî [[Ghilusìa]] dû nòvu amuri di Vèniri, si ni vapi bbêri [[Cipru]]. Adoni, vinutu a sapiri dû fattu, scappa e vèni trasfurmatu 'n ôn pappajaddu dâ dea pî nun avìri ricanciatu lu sò amuri. Si ripigghia l'aspettu umanu grazzî a Mircùriu ma vèni mprijunatu di dui latruni. Turnatu a [[Cipru]] vincìa na gara di biddizza, vèni numinatu suvranu di l'ìsula e si jùncia dû nòvu cu Vèniri ma Marti fapi 'n manèra ca iddu vèni ammazzatu ntî na jùta a caccia dôn cinniàli. Mòri ntê vrazza di Vèniri ca trasforma lu sò còri ntî 'n ciuri rrussu, l'[[anemuni]].
Lu puema si chiudi cu na lònca narrazziuni dê jochi fùnibbri 'n unùri dû carusu.
==La tecnica narrativa==
Ntâ basi di sta trama accussì ncusistènti lu Marino metta, cu granni fantasia, tanti àutri episodi ispirànnusi ê ntichi auturi comu [[Ovidiu]], [[Apuleiu]] e [[Claudianu]] e agghiùncia macari li cchiù famusi fàvuli mitulòggici, comu chidda 'n capu ô jurìzziu di [[Paridi]], [[Amuri]] e [[Psichi]], [[Ecu]] e [[Narcìsu]], [[Eru]] e [[Liàntru]], [[Pulifemu]] e nummirùsi àutri.
Pî tantu lu puema, ca 'n urìggini avìa èssiri fattu di suli tri canti, vìnna arriccùtu nzinu a divintari unu dê puemi cchiù lònchi dâ littiratura [[Italia|taliana]] chê sò 5.123 uttàvi (40.984 versi), sumigghianti a na fàvula smisurata, cu scunfinamenti dû tèma principali, digrissiuni e pausi discrittivi.
Tuttu ciò pòtta a carattirizzàri ''L'Adoni'' comu nu labbirìntu di situazzioni ntrizzàti senza nnâ riàrtà na vera struttura. Macari lu lòncu cantu vintèsimu, postu doppu la morti dû prutagunista, sèbbi a luvàri ogni pritisa di unitati narrativa. Ma propìu ntî sta mancanza di unitati cunsisti la nnuvazzioni dâ tecnica narrativa dû Marino ca cumpòni la sò òpira attraversu vari stratificazzioni e passa dî nu episodiu a 'n àutru senza apparènti liami lòggicu jittànnusi sulamenti nnô linguaggiu virbali arriccùtu di [[iperbuli]], [[antitesi]] e [[mitafuri]].
Ntî ''L'Adoni'' Marino citàu e riscrivìu passaggi dâ [[Divina Cummedia]], da [[Ariostu]], [[Tassu]], e dâ littiratura [[Francia|francisi]] dû sò tempu. Lu scopu di sti prilèvi nun è lu plagiu, ma cchiuttostu lu affirmari ccô littùri nu jòcu isàtu di ricanuscimentu dâ funti e apprizzamentu dû travagghiu di rivisioni. Marino sfida lu littùri a "cògghiri" la citazzioni e a gustarisi comu tali citazzioni hà statu travagghiàta, secunnu na idea dû fari puèticu ntî cui ogni cosa dû munnu (e pirciò macari la littiratura dû passatu) pò divèniri uggèttu di puisia. Ntî sta manèra, Marino ntènni macari custruìri cu ''L'Adoni'' na spèci di [[inciclupidìa]] puètica, ca vèni a cogghiri e ammudirnassa tutti li risurtàti pricidenti dû ncègnu umanu.
Lu puèma è ìnnici di na nòva sinsibbilità attaccàta macari ê nòvi cquisizzioni scientifichi (si vìdinu pî esempiu li làudi a [[Galileu]] nnô cantu dècimu) e macari ê nòvi scuperti giugrafichi (comu nnô cantu sèttimu, cu lu elòggiu dâ [[passiciura]] - màcchia ricintimenti mpurtata 'n [[Europa]] dâ [[Mèrica]]).
''L'Adoni'' pirciò, cu tuttu chiddu ca vèni cunsidiratu virtusismu tecnicu-stilisticu, è 'n òpira ricca di autentica puisia scrivùta cu nu stili ca spissu ragghiunci nu [[ritmu]] perfettu.
==La critica==
Pî assai tempu la critica, ca havi cunsidiratu 'n manèra tinta l'òpira nzinu ê ùrtimi dicènni dû [[XX seculu]], hà sustinùtu ca chiddu ca lu pueta hà vulutu fari pî daveru hà statu di maravigghiari lu littùri tramiti l'iliganza dê particulari e dê sò discrizzioni. Ma ''L'Adoni'', accussì comu granni parti dâ littiratura barocca, hà statu urmai ampiamenti rivalutata a pàrtiri di [[Giovanni Ghetto]] ntî l'anni [[1960ini]] e 'n sècutu, nnô [[1975]], dû criticu [[Marzio Pieri]] e nnô [[1988]] di [[Giovanni Pozzi]] ca, cu puru ca nija la prisènza di na struttura, hà ricanusciutu ô puema na forma assai raffinata ca difinìscia "bilucàli e ellittica" e ca rifletti l"irrisuluzzioni di l'òmu dû [[Seicentu]] 'n facci ê mudelli cosmichi cuntraddittùri, [[Tulumeu|tulimaicu]] e [[Nicculò Cupèrnicu|cupernicanu]]". Cchiù ricintimenti, nnô [[2002]], è di ricurdari la pubblicazzioni 'n [[Francia]] dû saggiu di [[Marie-France Tristan]] ''La Scène de l'ècriture'', ca metta 'n risàrtu lu caràttiri filusòficu dâ puisia dû Marino.
==Àutri òpiri==
Marino scrivìu àutri òpiri 'n puisia comu li ''Panegirici'', la ''Gallirìa''(discrizzioni 'n versi di quàtri e scurtùri), lu puema sacru 'n 4 canti la ''Stràgi dê nnuccènti''. Ispirati ô Tassu i frammenti epichi dâ ''Girusalèmmi distruìuta'' e ''L'Anversa libbiràta"(di dubbia attribuzzioni). Ntirissanti e ncignùsi li cumpunimenti burleschi comu la ''Murtoleide'' (81 sunètti satirichi contru [[Gaspare Murtola]]), lu capitulu ternariu dû ''Stivali'', ''Il Pupulo alla Pupula''(lèttiri burleschi),eccetra. Assai dê sò òpiri sunu nnunziàti e mai scrivùti, ntra chisti lu puema dê ''Trasformazzioni'', d'inchiantu ovidianu, lassàtu pèrdiri doppu ca la sò scigghiuta ìju a cascari ntî ''L'Adoni''.
Marino fu pupulari â sò èbbica e salutatu dê cuntimpurànî comu cuntinuatùri e ammudirnatùri di Tassu. La sò nfruènza 'n capu ê littirati [[Italia|taliani]] e furistèri nnô Sècentu fu grannissima. Iddu pî chissu era lu rapprisintanti dû 'n muvimentu ca si stava affirmànnu 'n tutta [[Europa]], comu lu prizziusismu 'n [[Francia]], lu eufuisìmu 'n [[Nghirterra]] (dû rumanzu di [[John Lyly]] ''Euphues''), lu cultiranisìmu 'n [[Spagna]].
[[Catigurìa:Biografìi|Giambattista Marino]]
[[Catigurìa:Littirati|Giambattista Marino]]
f063m9y5j5bnl9lk8jwat1iftqjosgl
Anna Finucchiaru
0
18381
782178
780009
2026-05-25T12:18:00Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782178
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Anna Finocchiaro.jpg|thumb|Anna Finocchiaro]]
'''Anna Finucchiaru''' (oppuru, 'n [[lingua taliana]], '''Anna Finocchiaro Fidelbo''') ([[Muòrica]], [[31 di marzu]] [[1951]]) è na donna [[pulìtica]] [[Sicilia|siciliana]]. Hà statu Ministru dê Parigghi Uppurtunità.
Lauriata 'n Jurisprudenza, ntô [[1981]] addiveni funziunariu dâ ''Banca d'Italia'' ntâ filiali di Savona. Prituri a [[Liunforti]] dû [[1982]] ô [[1985]], addivinni sustitutu prucuraturi ntô tribbunali di [[Catania]] nzinu ô [[1987]], annu unni vinni eliggiuta diputatu ntra li schieri dû Partitu Cumunista Talianu. Dû [[1988]] ô [[1995]] fu macari cunzigghieri cumunali a [[Catania]], prima cu PCI e appoi cu lu Partitu Dimucràticu dâ Manca.
Ministru pê Parigghi Uppurtunità ntô mentri dû primu cuvernu di [[Rumanu Prodi]], ntô [[2001]] cunfirmau lu sò postu â Càmmira dê Diputati candidànnusi cu li Dimucràtici di Manca. Ô avvicinàrisi di l'elizzioni pulìtichi dû [[2006]] sbarcau ô Sinatu e uttinìu nu novu mannatu parlamintari risurtannu eliggiuta ntâ circuscrizzioni [[Sicilia]] pi lu ''Ulivo''.
Di lu 3 maggiu 2007 fu capugruppu a Palazzu Madama dû gruppu parlamintari di lu ''Ulivo''.
È membru dâ siggritirìa nazziunali dê Dimucratici di Manca, di chisti è macari rispunzàbbili ô sitturi Justizzia.
Di lu 23 maggiu 2007 a statu una di li 45 membra di lu Cumitatu nazziunali pi lu Pattitu Dimucraticu.
A segguitu di la custituzzioni di lu gruppu di lu [[Partitu dimucràticu (Italia)|Partitu dimucràticu]], a cunfimmarru capugruppu a palazzu Madama di lu rilativu gruppu parlamintari.
Lu 16 fibbraiu di lu 2008 accetta a candidatura a prisidenti di la regione Sicilia, ca ci propunierru na munzieddu di esponenti di lu PD e di l'Unioni
== Lijami di fora ==
* [http://www.senato.it/leg/17/BGT/Schede/Attsen/00000991.htm Sinatu dâ Ripùbbrica Taliana]
* [http://legislature.camera.it/chiosco.asp?cp=1&position=X%20Legislatura%20/%20I%20Deputati&content=deputati/legislatureprecedenti/Leg10/framedeputato.asp?Deputato=d29580 Situ dâ Càmmira dî Diputati]
[[Catigurìa:Puliticanti taliani|Finucchiaru, Anna]]
[[Catigurìa:Puliticanti siciliani|Finucchiaru, Anna]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951]]
nrdx1rsxwqmmsocyxdlybpxk2nhjx45
Oligarchìa
0
20634
782254
661638
2026-05-25T14:57:49Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782254
wikitext
text/x-wiki
L''''oligarchìa''' è lu guvernu dî picca, nnû passatu era nu sistema pulìticu tantu usatu. Nfatti spissu chiddi ca guvirnàvanu èranu li picca nòbbili dâ città o dâ nazzioni, mentri lu restu dâ pupulazzioni nun avìa nuddu putiri.
Ancora oggi, l'oligarchìa, nta tantissimi nazzioni, è mascarata nta cuverni ca s'addifinìsciunu dimucràtici; la diffirenza tra lu passatu e oggi, cunzisti ntô fattu ca apprima lu cuvernu dê picca era palesi, mentri ca oggi ssu tipu di cuvernu è ammucciatu: a li pupulazzioni si ci duna l'illusioni d'aviri lu puteri cû votu di canciari, si voli, li cosi, ma ô spissu li canditati a l'alizzioni sunnu addisignati di li stissi òmini ca ditènunu lu puteri, senza nudda àutra artinativa.
Ci sunnu oggi ntô munnu tantissimi puteri oligàrchici, ca cuincìdunu quasi sempri chê puteri ecunòmichi: murtinazziunali, pitruleri, fabbricanti d'armi, mafiusi nazziunali e ntirnazziunali. Ssi puteri ecunòmichi, pi mezzu di tantissimi òmini pulìtichi misi ô libbru pava, cumànnunu lu munnu.
L'oligarchìa ca s'havi oggi è assai cchiù piriculusa e dannusa di chidda d'ajeri, picchì mentri ca ajeri c'eranu tanti puteri oligàrchici, ma spartuti nta li diversi riggiuni o nazzioni, chidda di oggi è anveci n'oligarchìa tinuta di cchiù picca [[cristiani]] dû passatu (cchiù cuncintrata), ma ca s'astenni pi tuttu lu munnu (cu nu termini assai usatu oggi, putemu diri ca s'agglubbalizzau).
[[Catigurìa:Pulìtica]]
[[Catigurìa:Formi di cuvernu]]
a73gj50zy8m8zu7qx9ahqcb59d0j3n1
Arbu d'oru dû campiunatu di Seria A
0
23828
782293
770795
2026-05-26T06:41:58Z
Gmelfi
8
agghiurnamentu
782293
wikitext
text/x-wiki
Elencu dî scudetti assignati ntô campiunatu di [[palluni|càuciu]] di [[Seria A]] dô [[1898]] a òi:
{| border=1 style="border-collapse:collapse; font-size:90%;" cellpadding=3 cellspacing=0 width=100%
| align="center" bgcolor="#C0C0C0" width="15%"| Staggiuni
| bgcolor="#D0E7FF" align="center" width="30%"| '''Vincituri'''
| bgcolor="#F5FAFF" align="center" width="20%"| Secunnu postu
| bgcolor="#EFEFEF" align="center" width="20%"| Terzu postu
| bgcolor="#FFFFFF" align="center" width="15%"| Noti
|-
| align="center" | [[1898]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | [[Image:600px Bianco e Nero (Strisce).svg|20px]] Internazionale Torino || align="center" |
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1899]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | [[Image:600px Bianco e Nero (Strisce).svg|20px]] Internazionale Torino || align="center" | [[Mmàggini:600px Blu Con Striscia Rossa.png|20px]] Ginnastica Torino
|-
| align="center" | [[1900]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | [[Image:600px Giallo e Nero (Strisce).png|20px]] F.C. Torinese || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1901]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{Juventus}}
|-
| align="center" | [[1902]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | [[Image:600px Giallo e Nero (Strisce).png|20px]] F.C. Torinese
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1903]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[1904]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1905]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Genoa}} || align="center" | [[Mmàggini:600px chequered White Black.svg|20px]] U.S. Milanese
|-
| align="center" | [[1906]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Genoa}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1907]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | [[Mmàggini:Bandiera blu e bianca con scudo di San Giorgio.svg|20px]] Andrea Doria
|-
| align="center" | [[1908]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | [[Mmàggini:600px chequered White Black.svg|20px]] U.S. Milanese || align="center" | [[Mmàggini:Bandiera blu e bianca con scudo di San Giorgio.svg|20px]] Andrea Doria
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1909]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | [[Mmàggini:600px chequered White Black.svg|20px]] U.S. Milanese || align="center" |
|-
| align="center" | [[1910|1909-10]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1911|1910-11]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{Vicenza Calcio}} || align="center" | || align="center" | <ref>Dô [[1911]] ô [[1926]] la vinciuta dû [[scudettu]] avìa a èssiri ratificata ntî na finalissima nazziunali. Ss'appuntamentu era cumegghiè puramenti prutucullari vista la granni nfiriuritati dî avvirsari vèniti e miridiunali. Tannu furu assignati deci tituli di Campiuna di l'Italia Miridiunali.</ref>
|-
| align="center" | [[1912|1911-12]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{Venezia Calcio}} || align="center" |
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1913|1912-13]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" |
|-
| align="center" | [[1914|1913-14]] || align="center" | {{Casale}} || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" |
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1915|1914-15]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[1915]]-[[1919|19]]<br/>'''Nun jucati'''|| align="center" | Ntô 1915-16 sustituitu di la <br/>[[Coppa Federale di calcio 1916|Coppa Fidirali]] vinciuta dû [[AC Milan|Milan]] || align="center" | || align="center" |
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1920|1919-20]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Genoa}}
|-
| align="center" | [[1921|1920-21]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | [[Mmàggini:600px Grigio Crociato.png|20px]] Alessandria
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1922|1921-22 (C.C.I.)]] || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{Genoa}} || align="center" |
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1922|1921-22 (F.I.G.C.)]] || align="center" | {{Novese}} || align="center" | [[Mmàggini:600px Bianco Rosso e Nero (Strisce Orizzontali).png|20px]] Sampierdarenese || align="center" | [[Mmàggini:600px Bianco e Celeste2.svg|20px]] SPAL
|-
| align="center" | [[1923|1922-23]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{Pro Vercelli}} || align="center" | {{Calcio Padova}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1924|1923-24]] || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | [[Mmàggini:600px Biancoscudato.png|20px]] Savoia || align="center" | {{Calcio Bologna}}
|-
| align="center" | [[1925|1924-25]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{Genoa}} || align="center" |
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1926|1925-26]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Calcio Bologna}} ||
|-
| align="center" | [[1927|1926-27]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | Rivucatu <ref>Rivucatu ô [[Torino Football Club 1906|Torino]] duranti la staciuni succissiva picchì nu diriggenti dâ sucitati addichiarò di aviri pajatu jucatura dâ Juventus pi vinciri lu Derby.</ref>
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1928|1927-28]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | [[Mmàggini:600px Grigio Crociato.png|20px]] Alessandria
|-
| align="center" | [[1929|1928-29]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1930|1929-30]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Genoa}} || align="center" | {{Juventus}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1931|1930-31]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Calcio Bologna}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1932|1931-32]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{AS Roma}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1933|1932-33]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Bologna}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1934|1933-34]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Nàpuli}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1935|1934-35]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1936|1935-36]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Turinu FC}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1937|1936-37]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" | {{Turinu FC}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1938|1937-38]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1939|1938-39]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{FC Inter}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1940|1939-40]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{Juventus}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1941|1940-41]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1942|1941-42]] || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Venezia Calcio}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1943|1942-43]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | [[Livorno Calcio]]|| align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[1943]]-[[1945|45]]<br/>'''Nun jucati'''|| align="center" |Ntô 1943-44 sustituitu dû<br/>Campiunatu Àuta Italia vinciutu di lu [[Mmàggini:600px Bianco e Nero con Aquila.svg|20px]] [[Spezia Calcio 1906|Spezia]]<ref>Titulu unurìficu arricanusciutu dâ [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|F.I.G.C.]] lu [[22 di jinnaru]] dû [[2002]].</ref>|| align="center" | || align="center" |
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1946|1945-46]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1947|1946-47]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Modena FC}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1948|1947-48]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1949|1948-49]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1950|1949-50]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1951|1950-51]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1952|1951-52]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1953|1952-53]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1954|1953-54]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1955|1954-55]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Udinese Calcio}} || align="center" | {{AS Roma}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1956|1955-56]] || align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1957|1956-57]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{SS Lazziu}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1958|1957-58]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{Calcio Padova}} || align="center" |[[Mmàggini:Star*.svg|15px]]<br/>Stidda d'oru<br/>pâ Juventus
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1959|1958-59]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1960|1959-60]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1961|1960-61]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1962|1961-62]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1963|1962-63]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1964|1963-64]] || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1965|1964-65]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Turinu FC}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1966|1965-66]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Bologna}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" |[[Mmàggini:Star*.svg|15px]]<br/>Stidda d'oru<br/>pi l'Inter
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1967|1966-67]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Bologna}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1968|1967-68]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1969|1968-69]] || align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{Cagliari Calcio}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1970|1969-70]] || align="center" | {{Cagliari Calcio}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1971|1970-71]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1972|1971-72]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Turinu FC}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1973|1972-73]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{SS Lazziu}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1974|1973-74]] || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1975|1974-75]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AS Roma}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1976|1975-76]] || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1977|1976-77]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1978|1977-78]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Vicenza Calcio}} || align="center" | {{Turinu FC}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1979|1978-79]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | [[Mmàggini:600px Rosso con grifone Bianco.png|20px]] Perugia || align="center" | {{Juventus}} || align="center" |[[Mmàggini:Star*.svg|15px]]<br/>Stidda d'oru<br/>pû Milan
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1980|1979-80]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1981|1980-81]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1982|1981-82]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{ACF Fiorentina}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" |[[Mmàggini:Star*.svg|15px]] [[Mmàggini:Star*.svg|15px]]<br/>Duppia stidda d'oru<br/> pâ Juventus
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1983|1982-83]] || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1984|1983-84]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1985|1984-85]] || align="center" | {{Hellas Verona}} || align="center" | {{Turinu FC}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1986|1985-86]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1987|1986-87]] || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1988|1987-88]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AS Roma}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1989|1988-89]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1990|1989-90]] || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1991|1990-91]] || align="center" | {{UC Sampdoria}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1992|1991-92]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Turinu FC}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1993|1992-93]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Parma FC}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1994|1993-94]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{UC Sampdoria}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1995|1994-95]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" | {{Parma FC}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1996|1995-96]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{SS Lazziu}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1997|1996-97]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{Parma FC}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1998|1997-98]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Udinese Calcio}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 1999|1998-99]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" | {{ACF Fiorentina}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2000|1999-00]] || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2001|2000-01]] || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{SS Lazziu}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2002|2001-02]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{FC Inter}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2003|2002-03]] || align="center" | {{Juventus}}|| align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2004|2003-04]] || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2005|2004-05]] || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | Rivucatu<ref>n sèquitu â sinteza dâ Curti d'Appellu Fidirali dû [[14 di giugnettu]] dû [[2006]], cunfirmata ntê gradi di giudizziu succissivi.</ref>
|-
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2006|2005-06]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AS Roma}}|| align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | Assignatu a tavulinu
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2007|2006-07]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{SS Lazziu}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2008|2007-08]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Juventus}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | [[Classifica calcio Serie A italiana 2009|2008-09]] || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | 2009-10 || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{UC Sampdoria}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | 2010-11 || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|- bgcolor=#FAF8F0
| align="center" | 2011-12 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Udinese Calcio}}
|-
| align="center" | 2012-13 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AC Milan}}
|-
| align="center" | 2013-14 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|-
| align="center" | 2014-15 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{SS Lazziu}}
|-
| align="center" | 2015-16 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AS Roma}}
|-
| align="center" | 2016-17 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{AS Roma}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|-
| align="center" | 2017-18 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AS Roma}}
|-
| align="center" | 2018-19 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{Atalanta}}
|-
| align="center" | 2019-20 || align="center" | {{Juventus}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Atalanta}}
|-
| align="center" | 2020-21 || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Atalanta}}
|-
| align="center" | 2021-22 || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Napoli}}
|-
| align="center" | 2022-23 || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{SS Lazziu}} || align="center" | {{FC Inter}}
|-
| align="center" | 2023-24 || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{AC Milan}} || align="center" | {{Juventus}} || align="center" |[[Mmàggini:Star*.svg|15px]] [[Mmàggini:Star*.svg|15px]]<br/>Duppia stidda d'oru<br/> pi l'Inter
|-
| align="center" | 2024-25 || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Atalanta}}
|-
| align="center" | 2025-26 || align="center" | {{FC Inter}} || align="center" | {{Calcio Napoli}} || align="center" | {{AS Roma}}
|-|}
==Scudetti pi squatra==
{| border=1 cellspacing=0 cellpadding=3 style="border: 1px solid #aaaaaa;"
|- bgcolor=#9999ff
|style="text-align:center;" | '''Squatri'''
|style="text-align:center;" | '''Scudetti'''
|style="text-align:center;" | '''Anni'''
|- bgcolor=#ccccff
|{{Juventus}}
|style="text-align:center;" | 36<ref>(+1 rivucatu*, 2005, +1 nun assignatu, 2006)</ref>
|1905, 1926, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, 1950, 1952, 1958,<br />1960, 1961, 1967, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1981, 1982,<br />1984, 1986, 1995, 1997, 1998, 2002, 2003, 2012, 2013, 2014,<br />2015, 2015, 2017, 2018, 2019, 2020
|- bgcolor=#eeffff
|{{FC Inter}}
|style="text-align:center;" | 21<ref>(1 a taulinu, 2006)</ref>
|1910, 1920, 1930, 1938, 1940, 1953, 1954, 1963, 1965, 1966,<br />1971, 1980, 1989, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2021, 2024, 2026
|- bgcolor=#eeffff
|{{AC Milan}}
|style="text-align:center;" | 19
|1901, 1906, 1907, 1951, 1955, 1957, 1959, 1962, 1968, 1979,<br />1988, 1992, 1993, 1994, 1996, 1999, 2004, 2011, 2022
|- bgcolor=#ccccff
|{{Genoa}}
|style="text-align:center;" | 9
|1898, 1899, 1900, 1902, 1903, 1904, 1915, 1923, 1924
|- bgcolor=#ccccff
|{{Turinu FC}}
|style="text-align:center;" | 7<ref>(+1 rivucatu, 1927)</ref>
|1928, 1943, 1946, 1947, 1948, 1949, 1976
|- bgcolor=#eeffff
|{{Pro Vercelli}}
|style="text-align:center;" | 7
|1908, 1909, 1911, 1912, 1913, 1921, 1922 (C.C.I.)
|- bgcolor=#ccccff
|{{Calcio Bologna}}
|style="text-align:center;" | 7
|1925, 1929, 1936, 1937, 1939, 1941, 1964
|- bgcolor=#eeffff
|{{Nàpuli}}
|style="text-align:center;" | 4
|1987, 1990, 2023, 2025
|- bgcolor=#eeffff
|{{AS Roma}}
|style="text-align:center;" | 3
|1942, 1983, 2001
|- bgcolor=#ccccff
|{{ACF Fiorentina}}
|style="text-align:center;" | 2
|1956, 1969
|- bgcolor=#eeffff
|{{SS Lazziu}}
|style="text-align:center;" | 2
|1974, 2000
|- bgcolor=#ccccff
|{{Casale}}
|style="text-align:center;" | 1
|1914
|- bgcolor=#ccccff
|{{Cagliari Calcio}}
|style="text-align:center;" | 1
|1970
|- bgcolor=#eeffff
|{{Hellas Verona}}
|style="text-align:center;" | 1
|1985
|- bgcolor=#ccccff
|{{UC Sampdoria}}
|style="text-align:center;" | 1
|1991
|- bgcolor=#eeffff
|{{Novese}}
|style="text-align:center;" | 1
|1922 (F.I.G.C.)
|}
==Noti==
<references/>
== Scudetti pi riggiuni ==
{| class="wikitable"
|-
! Riggiuni
! Tituli
! Squatri ca vinceru
|-
| [[Image:Bandiera della regione Piemonte.svg|20px]] [[Piemunti]]
| style="text-align:center;" | 52
| {{Juventus}} (36), {{Pro Vercelli}} (7), {{Turinu FC}} (7), {{Casale}} (1), {{Novese}} (1)
|-
| [[Image:Flag of Lombardy.svg|20px]] [[Lummardìa]]
| style="text-align:center;" | 40
| {{FC Inter}} (21), {{AC Milan}} (19)
|-
| [[Image:Flag of Liguria.svg|20px]] [[Liguria]]
| style="text-align:center;" | 10
| {{Genoa}} (9), {{UC Sampdoria}} (1)
|-
|[[Emilia-Rumagna]]
| style="text-align:center;" | 7
| {{Calcio Bologna}} (7)
|-
| [[Mmàggini:Lazio Flag.svg|20px]] [[Lazziu]]
| style="text-align:center;" | 5
| {{AS Roma}} (3), {{SS Lazziu}} (2)
|-
| [[Image:Flag of Campania.svg|20px]] [[Campania]]
| style="text-align:center;" | 4
| {{Nàpuli}} (4)
|-
| [[Mmàggini:Toscana-Bandiera2.png|border|20px]] [[Tuscana]]
| style="text-align:center;" | 2
| {{ACF Fiorentina}} (2)
|-
| [[Mmàggini:Flag of Sardinia, Italy.svg|border|20px]] [[Sardigna]]
| style="text-align:center;" | 1
| {{Cagliari Calcio}} (1)
|-
| [[Image:Flag of Veneto.svg|20px]] [[Vènitu]]
| style="text-align:center;" | 1
| {{Hellas Verona}} (1)
|-
|}
== Scudetta pi citati ==
{| class="wikitable"
|-
! Citati
! Scudetti
! Squatri ca vinceru
|-
| [[Turinu]]
| style="text-align:center;" | 43
| {{Juventus}} (36), {{Turinu FC}} (7)
|-
| [[Milanu]]
| style="text-align:center;" | 40
| {{FC Inter}} (21), {{AC Milan}} (19),
|-
| [[Genua]]
| style="text-align:center;" | 10
| {{Genoa}} (9), {{UC Sampdoria}} (1)
|-
| [[Bulogna]]
| style="text-align:center;" | 7
| {{Calcio Bologna}} (7)
|-
| [[Vercelli]]
| style="text-align:center;" | 7
| {{Pro Vercelli}} (7)
|-
| [[Roma]]
| style="text-align:center;" | 5
| {{AS Roma}} (3), {{SS Lazziu}} (2)
|-
| [[Nàpuli]]
| style="text-align:center;" | 4
| {{Nàpuli}} (4)
|-
| [[Firenzi]]
| style="text-align:center;" | 2
| {{ACF Fiorentina}} (2)
|-
| [[Càgghiari]]
| style="text-align:center;" | 1
| {{Cagliari Calcio}} (1)
|-
| [[Casale Monferrato]]
| style="text-align:center;" | 1
| {{Casale}} (1)
|-
| [[Novi Liguri]]
| style="text-align:center;" | 1
| {{Novese}} (1)
|-
| [[Virona]]
| style="text-align:center;" | 1
| {{Hellas Verona}} (1)
|-
|}
[[Catigurìa:Cauciu talianu]]
5cjapodggyjnhf2m0oxvwxzomngcvda
Lingua esperantu/Calabbrisi-Rumbiolu
0
24025
782188
751658
2026-05-25T12:20:14Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782188
wikitext
text/x-wiki
{{torna a varianti}}
{{variantisub|5}}
[[Image:Flag of Esperanto.svg|thumb|right|A bandera i l'esperantu]]
{{quote|''Non m'arricordu quandu, però abbastanza prestu, cuminciai u mi rendu cuntu ca l'unica lingua [bona pe tuttu u mundu] avarrìa u jè neutra, e no una chi apparteni a ncuna d'i nazioni chi mo esistinu... <br>Pe nu pocu i tempu fu attiratu d'i lingui antichi, e m'ammagginava ca nu jornu potìa cuminciari a viaggiari p'o mundu, e cu discurzi appassiunati convincìri all'òmani u rispigghjanu una di sti lingui pe l'uso cumuni. Doppu, non m'arricordu cchjiù comu, arrivai u penzu ca chistu non era possibili, e cuminciai u m'ammaggiunu na lingua artificiali NOVA.''|L. L. Zamenhof nt'a lìttara a Nikolai Afrikanovich Borovko}}
L''''esperantu''' è na [[lingua artificiali]] criata tra u [[1872]] e u [[1887]] d'u [[mèdicu]] [[Polonia|polaccu]] [[Ludwik Lejzer Zamenhof]]. I scopi di sta lingua sugnu a parità di tutti i lingui chi si poti avìri sulu grazzi all'usu i na lingua neutra, e non usandu na lingua chi jè proprietà di nu populu. Quindi non è lingua ufficiali nta nudja<ref name="ortografia">Pe' l'ortografia i st'articulu vidi [http://www.parracomumangi.altervista.org/Ortografia.htm ccà]. U digramma (coppia di lìttari) "dj" si leggi comu u sonu francesi di "j" di '''''j'''our'' o esperantista "ĵ". Non si poti usari "j" in calabbrisi pecchì sta littara indica già u sonu di '''j'''ornu, e quindi si faciarrìa cumpusioni. Stu sonu è forzi presenti sulu nt'o cumuni i Rumbiolu (cuntandu i parrati d'a Zona meridiunali estrema i l'Italia).</ref> [[paisi|nazzioni]]. U nomi "esperanto" veni d'u pseudonimu chi usava Zamenhof quandu firmava: ''Doktoro Esperanto'' (Dottori Speranti, chi spera). Zamenhof prima a chjamava ''Lingvo Internacia'' (pron. /lingvo internazìa/) chi voli diri "lingua nternazziunali".
==Storia==
Zamenhof campava a Białystok, na città chi mo è nta Polonia, ma prima era ufficialmenti nt'o territoriu i l'Imperu Russu. Nta sta città pe motivi storici nc'eranu quattru populi diversi: russi, polacchi, tedeschi e ebbrei, ognunu c'a lingua soi, e ognunu in disaccordu cu l'atru. Comu scrissi nt'a na lìttara<ref>''Litero al N. A. Borovko'', Lettera a N. A. Borovko</ref>, Zamenhof suffrìa nta Białystok, anduvi si potìa capisciri megghju ca nta atri posti u problema linguisticu e i differenzi chi cria.
Nu jornu lejìu i scritti "''svejcarskaja''" (portineria) e ''"konditorskaja''" (pasticceria) e nci vinni a penzata ca c'u suffissu "-skaja" si potenu formari tanti paroli chi indicanu posti anduvi si faci ncuna cosa (putihgi o posti anduvi si faci nu lavuru <ref name="ortografia" />): stu meccanismu di suffissi (e prefissi) fu poi una d'i caratteristichi i l'esperantu.
Cuminciau quindi u pensa a na lingua artificiali (chi quindi non apparteni a nudju popolu) e criau na prima versioni cu l'aiutu i certi cumpagni i scola, chi poi però abbandunaru u proggettu. Furu d'aiutu i lingui chi Zamnehof parrava tutti i jorna (polaccu, russu) o chidji chi studiava (francisi, tedescu, nglisi, grecu, latinu, ebbraicu). Quandu cuminciau l'università nt'a Russia, pàisa, preoccupatu pe sta distrazzioni d'u figghju, vrusciàu u primu proggettu i lingua nternazziunali. Quandu Zamenhof tornàu, tornau a lavurari o proggettu, criàndu vari lingui sempri cchjù raffinati, finn'a quandu nt'o 1887 a pubblicàu nt'o Primu libbru (''Unua libro''), pubblicatu c'u pseudonimu "Doktoro Esperanto" (Dotturi Speranti, chi spera).
===Movimentu esperantista===
Viàtu doppu a pubblicazzioni i l'''Unua libro'' a lingua si diffondìu tra l'intellettuali e genti cumuni. Nt'o 1905, a Boulogne-sur-Mer (Francia) nci fu u primu congressu esperantista, e fu fatta a "[[:it:Dichiarazione di Boulogne|Dichiarazzioni i Boulogne]]" chi definìa l'esperantismu. I stu momentu in poi a comunità esperantista fici a storia i l'esperantu, e no cchjù Zamenhof, mentri i congressi esperantisti continuaru ogni annu, finn'a mo (a parti i l'anni d'i Guerri Mondiali). N'atru congressu storicu fu chidu i Praga d'u 1996, anduvi fu scrittu u "[[:it:Manifesto di Praga|Manifestu i Praga]]", chi tratta megghju a filusofia d'u movimentu.
==Filusofia==
{| cellpadding="2" cellspacing="0" style="width:330px; border:1px solid #ccc; margin-left:1em; border-collapse:collapse; clear:both; float:right;" rules="all"
! colspan="2" style="background-color:#A9BEC7; font-size:100%;"| Simboli di l'esperantu
|- bgcolor="#FFFFFF" align="center"
| A tradizionali ''Verda Stelo'' (Stidja Virdi)
| A bandera c'u simbulu ''Jubilea''
|- bgcolor="#F0F8FF" align="center"
| [[Mmàggini:Flag of Esperanto.svg|115px|Bandera tradizzionali di l'esperantu]] || [[Mmàggini:Jubilea simbolo.svg|115px|A bandera ''Jubilea'']]
|}
I megghju riassunti d'a filusofia esperantista su' a [http://it.wikisource.org/wiki/Dichiarazione_di_Boulogne Dichiarazzioni i Boulogne], ma soprattuttu u [http://it.wikisource.org/wiki/Manifesto_di_Praga_del_movimento_per_la_lingua_internazionale_esperanto Manifestu i Praga].
L'idea fu chidja u si faci na lingua facili u si mpara (si spendinu pocu sordi e tempu), e neutra pe l'usu nternazziunali, apparandu tutti i nazzioni (cunquistati e cunquistaturi). Siccomu avarrìa u jè usata sulu pe sacunda lingua sulu quandu si parra cu furasteri si sarvarrènu i lingui 'n perìculu e si eliminarrenu i vantaggi i cu nescìu nt'a nazzioni chi esporta a lingua (a nazzioni forti), chi parra megghju i l'atri. È forzi l'unica lingua chi poti èsseri candidata comu lingua franca nta l'[[Unioni Europea]] - pecchì è già canusciuta e usata d'a fini d'u 1800 - sparti d'u nglisi, chi però non è neutru e duna vantaggiu a [[Regnu Unitu]]<ref>Pe lingua franca si voli diri ca i leggi e i direttivi su scritti nta na lingua unica, e tutti i paìsi poi si traducinu i leggi nt'a lingua loru. Si a lingua franca è na lingua nazziunali, allura i paisi chi a esportaru ànnu menu spisi i traduzzioni (milioni di euru ogni annu), i perzuni fannu viaggi d'istruzzioni nta chidju paìsi, e i politici i chidja nazzioni avarrènu cchjù probabbilità u vincinu n'elezzioni e u suminànnu idei e penzèri, pecchì sannu u su' convincenti cchjù i l'atri nt'a lingua matri loru. Na cosa sìmili succedi nt'o concorsu Miss Universu, anduvi vincinu quasi sulu i partecipanti chi sannu u parranu nglisi a livellu avanzatu</ref>.Quindi, vantaggi senza prezzu pe na nazzioni sula, mentri cu l'esperantu si vorrìa u si mentinu tutti o stessu livellu.
Nu modellu chi certi esperantisti vorrenu è: nu eventuali dialettu (o lingua locali) u si parra cu i paisani, na lingua ufficiali p'a nazzioni propria, e l'esperantu p'o mundu.
===Simbuli===
A bandera tradizzionali i l'esperantu rappresenta a filusofia i sta lingua: è virdi, e subb'all'angulu atu a sinistra àvi na stidja virdi a cincu punti nta nu riquadru jancu. U virdi significa speranza p'o futùru, u jancu a paci, e a stidja a cincu punti i cincu continenti abbitati uniti. N'atru simbolu famosu è u ''Jubilea'', na bandera janca cu dui "e" simmetrichi e virdi chi rappresentanu u mundu. Puru nta sta bandera i culuri jancu e virdi significànnu paci e speranza p'o mundu.
==Alfabbetu e pronuncia==
[[Mmàggini:1908-kl-t-zamenhof.jpg|thumb|left|200px|[[Ludwik Lejzer Zamenhof]], 1908]]
L'[[alfabbetu]] i l'esperantu usa 22 lìttari di l'alfabbetu latinu:
*a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, r, s, t, u, v, z
cchjù àtri sei lìttari formati medianti nu signu:
*ĉ, ĝ, ĥ, ĵ, ŝ, ŭ
In totali, sugnu 28 lìttari. Pe ogni lìttara nc'è sulu nu sonu, e ogni sonu poti esseri scrittu sulu medianti na lìttara, e no cchjù. L'[[accentu]] di ogni parola cadi subb'a penultima [[vocali]] sempri; nci sugnu dui [[menzavocali|menzivocali]] (j e ŭ) chi formanu [[dittonghi]] si su' vicini all'atri vocali e non pìgghjanu mai l'accentu, e quindi no su' cuntati quandu si faci a divisioni n sìllabi.
I littari i l'esperantu e a pronuncia loru sacundu l'alfabbetu foneticu nternazziunali:
<center>
{| id="AutoNumber1" style="BORDER-COLLAPSE: collapse" borderColor="#111111" cellSpacing=0 cellPadding=0 border=0
|-----
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Aa'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Bb'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Cc'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ĉĉ'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Dd'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ee'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ff '''</span>
|-----
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[a]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[b]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[ts]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[ʧ]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[d]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[e]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[f]</span>
|-----
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Gg'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ĝĝ'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Hh'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ĥĥ'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ii'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Jj'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ĵĵ'''</span>
|-----
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[g]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[ʤ]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[h]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[x]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[i]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[j]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[ʒ]</span>
|-----
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Kk '''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ll'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Mm'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Nn'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Oo'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Pp'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Rr '''</span>
|-----
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[k]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[l]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[m]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[n]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[o,ɔ]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[p]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[r]</span>
|-----
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ss'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ŝŝ'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Tt'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Uu'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Ŭŭ'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Vv'''</span>
| width=50 | <span lang="eo" style="font-size:120%;">'''Zz'''</span>
|-----
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[s]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[ʃ]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[t]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[u]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[w]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[v]</span>
| width=50 | <span style="color:#000000;font-face:'Lucida Sans Unicode';font-size:83%;">[z]</span>
|}
</center>
==Nu pocu i grammatica==
U dottori Zamenhof era poliglotta e quindi criàu na grammatica facili pigghjandu ispirazioni di tanti lingui naturali parrati, i 'duvi vèninu paroli e reguli i grammatica. Siccomu nenti fu mbentatu, assai perzuni preferiscinu u chjamanu sta lingua "pianificata". Era affascinatu d'a flessioni minima d'a lingua nglisi, chi ispirau a flessioni d'i verbi, cu differenzi mportanti.
L''''articulu''' è unu sulu (non cangia per generi e nùmaru), e jè determinativu (''la''). Si ncuna cosa è indeterminata, basta nomm'u si menti l'artìculu:
*''La libro'' = U libbru
*''Libro'' = (Nu) libbru
===Pronomi perzunali===
I pronomi perzunali sunnu i seguenti:
{| class=wikitable
!Esperanto
!Calabbrisi Centru-Meridiunali
|-
|''mi''
|io
|-
|''vi, ci''<ref>''"Ci"'' significa tu, ''"vi"'' significa vui. Però l'usu formali (parrari "i vui") prevalìu subb'a l'usu informali, quindi di solitu si usa "vi" puru tra amici, ma usari "ci" non è sbagliatu</ref>
| tu
|-
|''li''
|idju
|-
|''ŝi''
|idja
|-
|''ĝi''
|pronomi p'a terza perzuna sing. senza sessu
|-
|''ni''
|nui
|-
|''vi''
|vui
|-
|''ili''
|idji
|-
|''oni''
|si (impersonali<ref>Es.: ''Oni vivas'' = Si campa</ref>)
|}
===Diricàti: nomi, aggettivi, verbi e avverbi===
Ogni parola è formata i na [[diricata (linguistica)|diricata]], o puru cchjù di una misi anzemi ([[agglutinazzioni]]). A stessa diricata poti apparteniri a nu tipu grammaticali a sacundu i l'urtima vocali soi. Pigghjamu a diricata "muzik-":
*''muzik'''o''''' = musica ('''-o''' è a terminazzioni d'i nomi)
*''muzik'''a''''' = musicali ('''-a''' è a terminazzioni i l'aggettivi)
*''muzik'''i''''' = sonari, fari musica ('''-i''' è a terminazzioni d'i verbi all'infinitu)
*''muzik'''e''''' = musicarmenti ('''-e''' è a terminazzioni i l'avverbi)
Cusì, canuscendu una sula i sti paroli, quandu si ncuntra n'atra si capisci u significatu.
===Verbi===
Tutti i verbi su regulari. I modi e tempi d'i verbi si distìnguinu sulu d'i desinenzi, senza u si usanu ausiliari p'o modu verbali; i desinenzi non cangianu a sacundu d'a perzuna verbali, ma sulu a sacundu d'u modo e d'u tempu<ref>Sta mancanza i flessioni deriva d'u 'nglisi. Ma a differenza d'u 'nglisi, non cangia u verbu u s'adatta a' terza perzuna singulari, e mancu si usanu ausiliari u si cangia modu verbali, u si formanu negazzioni o interrogazioni (''do, would, let, shall/will...'')</ref>. È forzata quindi a presenza d'u soggettu: "''Mi vidas''" significa "Io viu", "''Pascali vidas''" significa "Pascali vidi". Non servi u soggettu sulu si u verbu è impersonali: "''Pluvas''" = "Chjòvi".
Tabella riassuntiva d'i terminazzioni d'i tempi verbali:
{| class="wikitable"
| Tempu verbali: terminazzioni
|Esperantu
|Calabbbrisi Centru-Meridiunali
|-
|[[Diricata (linguistica)|Diricata]]: '''-'''
|ir-
|ji-/va- (irregulari)
|-
|Infinitu: '''-i'''
|ir'''i'''
|jiri
|-
|Indicativu presenti: '''-as'''
| ir'''as'''
|(io) vaju (tu) vai, (idju/idja) vaci, ...
|-
|Indicativu passatu: '''-is'''
|ir'''is'''
|(io) jia, (tu) jivi, ... / (io) jivi, (tu) jisti ...
|-
|Indicativu futuru: '''-os'''
| ir'''os'''
| (io) vaju, (tu) vai, ... (significatu futuru)
|-
|Condizzionali: '''-us'''
|ir'''us'''
| (io) jarrìa, (tu) jarrìssi...
|-
|Volitivu: '''-u'''
| ir'''u'''
| (fussi/chimmu u) vai!, (fussi/chimmu) u vaci!, (fussi/chimmu) u vannu! ...
|}
Nc'è puru a coniugazioni composta, chi si forma cu i participi misi anzemi o' verbu èsseri ("''esti''").
====Nomi e aggettivi====
L'aggettivu poti veniri prima o doppu d'u nomi:
*''Bela domo = Domo bela'' = Casa bedja
U '''plurali''' di verbi e aggettivi si forma sulu mentendu na "-j" a fini parola:
*''La libro bona'' = U libbru bonu → ''La libroj bonaj'' = I libbra boni
Siccomu a lìttara "j" è na menzavocali, l'accentu resta subb'a stessa vocali anduvi si trova o singolari:
*''Libro bona'' (pron. /l'''ì'''bro b'''ò'''na/) → ''Libroj bonaj'' (pron. /l'''ì'''broi b'''ò'''nai/)
Si nu nomi (e l'aggettivi soi) è complementu oggettu, allura si aggiungi na "-n" a fini. Si poti cusì cangiari l'ordini d'i paroli senza u si perdi u significatu d'a frasi (cangia sulu l'enfasi):
*''Viro legas bona'''n''' libro'''n'''. = Viro bona'''n''' libro'''n''' legas. = Bona'''n''' libro'''n''' legas viro = ...'' = N'omu leggi nu libbru bonu.
St'aggiunta d'a terminazzioni "-n" si chjama '''accusativu''', e vali puru p'e pronomi perzunali, pemm'u si formanu i pronomi perzunali oggettu:
*''Mi vidas li'''n'''. = Mi li'''n''' vidas. = Li'''n''' mi vidas.'' = Io viu ad idju.
L'aggettivi non ànnu '''generi''' femminili e maschili, ambeci i nomi chi indicanu esseri i sessu femminili finiscinu cu "-ino":
*''filo'' (figghju) → ''fil'''ino''''' (figghja)
*''kato'' (gattu) → ''kat'''ino''''' (gatta)
Tutti i nomi chi non indicanu perzuni o animali su neutri.
==Classificazioni linguistica==
I paroli su di origini indoeuropea, ma a grammatica si avvicina i cchjù a lingui non indoeuropei, comu u turcu, u giapponisi o u finlandisi, pecchì àvi caratteristichi agglutinanti. Comu [[lingua artificiali]] è classificata lingua d'aiutu nternazziunali (scopu u rendi cchjù facili i comunicazzioni tra i nazzioni).
==Origgini d'i palori==
I diricati chi formanu i paroli furu pigghjati soprattuttu dî: lingui germanichi (tedescu e nglesi...), lingui neolatini (francisi, spagnolu, italianu, latinu...) e lingui slavi (polaccu, russu...). Ncunu sempiu di parola e a lingua d'origgini su scritti ccà sutta. U si teni cuntu ca i vocali a fini parola indicànnu a categoria verbali ('''-o''' ìndica nu nomi, '''-e''' n'avverbiu, '''-i''' nu verbu, '''-a''' n'aggettivu):
*''birdo'' = acedju → nglisi ''bird'' + "-o"
*''rajto'' = dirittu → nglisi ''right'' scrittu però comu si pronuncia in esperantu: "rajt" (pron. /ràit/) + "-o"
*''domo'' = casa → polaccu ''dom'' + "-o" (diricata indoeuropea, apposta assumigghja o latinu "domus")
*''muziko'' = musica → parola comuni europea
*''ĉielo'' = celu → italianu ''cielo''
*''patro'' = patri → latinu (ma simili cu a maggior parti d'i linugui indoeuropei, pecchì è na diricata indoeuropea)
I paroli cchjù recenti veninu di lingui puru non (indo)europei. Pigghjamu pe esempiu:
*''samurajo'' = samurai (giapponisi)
*''Budho'' = Budda
O lingui non famosi (attraversu i lingui nazziunali):
*''ndujo'' = nduja (italianu meridionali estremu, salami calabbrisi tipicu d'a provincia i Vibbu)
Però in generali, a maggioranza dî paroli veninu dî famigghji linguistichi montugati prima.
===Agglutinazzioni===
Ad ogni diricata, sparti d'a vocali chi indica a categurìa grammaticali, si ponnu aggiungìri puru atri diricati, oppuru suffissi o prefissi u si cangia u significatu:
*''mal-'' (prefissu chi indica significatu cuntrariu) + ''bela'' (bedju/a) = '''''mal'''bela'' (bruttu/a)
*''muziko'' (''musica'') + ilo (strummentu) = '''''muzik'''ilo'' (strummentu musicali)
*''akvo'' (acqua) + ''birdo'' (acedju) = '''''akvo'''birdo'' (acedju d'acqua)
===I correlativi===
N'esempiu di agglutinazioni perticolari su' i correlativi, paroli formati cu cincu prefissi e novi suffissi, e chi apparteninu a diversi parti d'u discurzu grammaticali. Servinu pe domandi, risposti, indicazzioni, ecc.
{| class="wikitable"
! '''+''' !! '''KI-''' <br> dumanda/congiunzioni !! '''TI-'''<br> indicazzioni !! '''NENI-''' <br>mancanza !! '''I-'''<br>non definitìzza !! '''ĈI-''' <br>ogni
|-
! '''-U <br>unità''' !! '''KIU'''<br>quali? <br> ... (chidju) chi... !! '''TIU'''<br> chidju !! '''NENIU'''<br>nudju !! '''IU'''<br>ncunu!! '''ĈIU'''<br>ognunu
|-
! '''-E'''<br>postu, vanda !! '''KIE'''<br>adduvi? <br> ...adduvi... !! '''TIE'''<br>djà !! '''NENIE'''<br>a nudja vanda !! '''IE'''<br>a ncuna vanda !! '''ĈIE'''<br>nzonduv'è (a tutti i vandi)
|-
! '''-AM'''<br>tempu !! '''KIAM'''<br>Quandu? <br> ... chidju tempu chi... !! '''TIAM'''<br>tandu!! '''NENIAM'''<br>mai !! '''IAM'''<br>ncuna vota !! '''ĈIAM'''<br>sempi
|-
! '''-O'''<br>cosa non canusciuta !! '''KIO'''<br>Chi? <br> ... chidja (cosa) chi... !! '''TIO'''<br>chidja cosa !! '''NENIO'''<br>nenti !! '''IO'''<br>ncuna cosa !! '''ĈIO'''<br>tuttu, ogni cosa
|-
! '''-EL'''<br> modu, manera!! '''KIEL'''<br>comu?<br> ... comu... !! '''TIEL'''<br>accussì !! '''NENIEL'''<br>i nudja manera!! '''IEL'''<br>i ncuna manera!! '''ĈIEL'''<br>in tutt'i maneri
|-
! '''-OM'''<br> quantità !! '''KIOM'''<br>quantu? <br> ...quantu... !! '''TIOM'''<br>chidja quantità !! '''NENIOM'''<br>i nenti !! '''IOM'''<br>na parti,<br>na quantità !! '''ĈIOM'''<br>tuttu quantu
|-
! '''-AL'''<br>motivazzioni !! '''KIAL'''<br>pecchì? <br> ...(chidju motivu) chi... !! '''TIAL'''<br>chidju motivu!! '''NENIAL'''<br>nudju motivu !! '''IAL'''<br>pe ncunu motivu !! '''ĈIAL'''<br>pe tutt'i motivi
|-
! '''-ES'''<br>possessu !! '''KIES'''<br>(d)i chi/cui? <br> ...(d)i chi... !! '''TIES'''<br>(d)i chidju !! '''NENIES'''<br>(d)i nudju !! '''IES'''<br>(d)i ncunu !! '''ĈIES'''<br>(d)i tutti
|-
! '''-A'''<br>tipu, manera !! '''KIA'''<br>i chi tipu? <br> ...(chidju tipu) chi... !! '''TIA'''<br>chidju tipu !! '''NENIA'''<br>i nudju tipu!! '''IA'''<br>ncunu tipu !! '''ĈIA'''<br>ogni tipu
|}
==Esempi di lingua==
Nu pezzu curtu, ma chi ammustra assai caratteristichi i l'esperantu è u Patri nostru, chi ccà sutta è in esperantu, e poi nta na traduzzioni:
{|
!Esperantu
!Calabbrisi di Rumbiolu (VV)
|-
|Patro nia, '''Kiu''' estas en la ĉielo,
|Patri nostru, chi si nt'o celu,
|-
|sanktigata estu Via nomo.
|u nomi Toi u jè santificatu,
|-
|Venu Via regno,
|u veni u regnu Toi,
|-
|fariĝu Via volo,
|e pemm’u jè fatta a volontà Toi,
|-
|'''kiel''' en la ĉielo '''tiel''' ankaŭ sur la tero.
|comu nt'o cielu, cusì subb’a terra.
|-
|Nian panon ĉiutagan donu al ni hodiaŭ
|Dandi oi u pani nostru d’ogni jornu,
|-
|kaj pardonu al ni niajn ŝuldojn,
|e càcciandi i debbita nostri,
|-
|'''kiel''' ankaŭ ni pardonas al niaj ŝuldantoj.
|comu nui nc'i cacciamu e debbitura nostri.
|-
|Kaj ne konduku nin en tenton,
|e no ndi portari nt'a tentazzioni,
|-
|sed liber'''ig'''u nin de la '''mal'''bono.
|ma libbaràndi d'u mali.
|-
|Amen.
|Amen.
|}
Nta sti pocu righi si ponnu vidiri usati verbi all'indicativu e volitivu, e ('''evidenziati''') correlativi, u prefissu d'u contrariu '''mal-''' e atri suffissi, comu '''-igi''' (rendiri, fari diventari): l'aggettivu ''libera'' (libbaru/a) diventa ''liber'''igi''''' (libbarari, rendiri lìbbaru).
===Frasi utili===
* Ciau = ''Saluton''
* Comu ti chjami? = ''Kiel vi nomiĝas?''
* Io mi chiamu... = ''Mi nomiĝas...''
* Comu t'a passi? = ''Kiel vi fartas?''
* Bona jornata! = ''Bonan matenon!''
* Bona sira! = ''Bonan vesperon!''
* Bona notti! = ''Bonan nokton!''
* Grazzi, e bona jornata! = ''Dankon, kaj bonan tagon!''
* Paci! = ''Pacon!''
==Usi==
L'esperantu veni usatu pe traducìri operi di atri lingui naturali, ma puru pemm'u si scrivi direttamenti (poesii, e prosa) dandu dimostrazzioni ca poti èsseri na lingua "viva". I circuli esperantisti (a 'ssai di perzuni chi aderiscinu su' giuvani) si riuniscinu e fannu inizziativi i tutti i tipi parrandu esperantu.
Nci su' proposti u si usa l'esperantu comu lingua franca nta l'[[Unioni Europea]]<ref>[https://web.archive.org/web/20080822055941/http://www.allarmelingua.it/ Comitato Nazionale di Difesa delle Lingue e delle Culture]</ref> pecchì si evitarrìa u si spendi u 40% d'u bilancio pe traduzzioni<ref>Irene Bignardi, Le piccole utopie (a pag. 152), Feltrinelli, 2003, ISBN 8807170833 -- anteprima subb'a [http://books.google.it/books?id=i9TV1OW-Ng0C Google Libri]</ref>, senza u s'avvantaggia nudja nazzioni.
U messali cattolicu fu puru traduciutu ufficialmenti in esperantu. I [[papa|papi]] danno l'aguri i Natali e Pasca in esperanto, nt'o salutu ''Urbi et orbi''<ref>{{cita web|url=http://www.toscanaoggi.it/news.php?IDNews=12820&IDCategoria=208|titolo=Toscana oggi|accesso=23-10-2008}}</ref>.
A [[San Marinu]] l'esperantu è a lingua di l'Accademia Nternazziunali d'i Scienzi (''Akademio Internacia de la Sciencoj'')<ref>Situ ufficiali: {{cita web|url=http://www.ais-sanmarino.org/|titolo=Accademia Internazionale delle Scienze di San Marino|accesso=15-05-2008}} (''AIS, Akademio Internacia de la sciencoj'')</ref>.
All'Olimpiadi di [[Pechinu]] d'u [[2008]] l'esperantu fu una d'i pocu lingui ufficiali p'a diffusioni d'i notizzi olimpichi<ref>{{cita web|url=http://ufficiostampagem.blogspot.com/2008/03/se-in-europa-ancora-tab-lesperanto-tra.html |titolo=Gruppo esperantista marchigiano|accesso=15-05-2008}}</ref>.
==Annotazzioni==
{{references|2}}
==Bibbliografia==
===Storia e dati generali===
* Ludwik Lejzer Zamenhof. ''Letero al N. Borovko'' ("Lettera a N. Borovko"), 1895. codici ASIN B000891FP2
* William Auld. ''La fenomeno Esperanto'' ("Il fenomeno esperanto"). Rotterdam. Universala Esperanto-Asocio. 1988
* Claude Piron. ''La bona lingvo'' (La lingua buona) trattato sulla lingua, Paperback, 1989. ISBN 978-963-571-294-6
* Claude Piron. ''Psikologiaj reagoj al Esperanto'' (Reazioni psicologiche all'Esperanto) (saggiu 1988)
*Edmond Privat. ''Vivo de Zamenhof'' (Vita di Zamenhof), ELibro, 2001. ISBN 91-7303-127-5
*Ulrich Lins. ''La lingua pericolosa. Storia delle persecuzioni contro l'esperanto sotto Hitler e Stalin''. Traccedizioni. 1990. ISBN 8872050006
*Pierre Janton. ''Esperanto. Lingua, letteratura, movimento''. Cooperativa Ed. Esperanto. 1996. ISBN 8885872077
*Francesco Amerio; G. Bonvecchiato; Gian Carlo Fighiera. ''Esperanto: dati e fatti''. FEI Fondo Marelli. 2002. ISBN 88-85872-11-5
*Giordano Formizzi, ''Le radici culturali dell'esperanto. La pedagogia di Giovanni Amos Comenio''. Gabrielli Editori. 2006. ISBN 8860990076
*Carlo Minnaja. ''L'esperanto in Italia. Alla ricerca della democrazia linguistica''. Il Poligrafo. 2007. ISBN 8871155467
===Grammatica e lessicu===
*Ludwik Lejzer Zamenhof. ''Internacia lingvo'', 1887 codice ASIN B0000CJ1VA
* L.L. Zamenhof. ''Unua Libro'' (Primo libro), 1905 (I ristampi i l'''Unua Libro'' non ànnu codici ISBN)
* L.L. Zamenhof. ''Fundamento de Esperanto''. Edistudio. 1991. ISBN 88-7036-046-6
*Bruno Migliorini.'' Manuale di esperanto''. Cooperativa Editoriale Esperanto, Milano, 1995. ISBN 88-85872-04-2
*Roger Imbert; Tibor Sekelj; Ivica Spoliarek. ''Esperanto. Introduzione alla lingua internazionale''. Cooperativa Ed. Esperanto. 1993. ISBN 8885872034
*René de Saussure. ''Fundamentaj reguloj de la vort-teorio en esperanto'' (Regoli fundamentali d'a teoria lessicali nta l'esperantu). ELibro. 2003 ISBN 91-7303-191-7
*Carlo Minnaja. ''Vocabolario italiano-esperanto''. Cooperativa Ed. Esperanto. 1996. ISBN 8885872050
=== L'esperantu nt'a scola ===
* ''The League of Nations and Esperanto - 1921-1922'', British Esperanto Association, Londra, 1922, pag. 12.
* Ippolito Piatti, ''La Conferenza di Ginevra e il problema della introduzione dell'Esperanto nelle Scuole'', Società Esperantiste Milanesi, Milano, 1922, pag. 8.
* ''La Conferenza Internazionale per l'insegnamento dell'Esperanto nelle scuole'', ''L'esperanto'', anno 9, n. 5, pagg. 98-106, Verona - San Vito al Tagliamento, aprili 1922.
* Ecole des Sciences de l'Education (institut Jean Jacques Rousseau), ''Conférence Internazionale pour l'Enseignement de l'Espéranto dans les Ecoles - réunie au Secrétariat de la Société des Nations - du 18 au 20 Avril 1922 - Compie-rendu sommaire en francais'', Ginevra, 1922.
* Schroeter, ''Esperanto und weltliche Schule'', in ''Die freie Schule'', anno 111 n. 30, Herne, luglio 1923, pagg. 127-128.
==Ligami nta progetti wiki==
*"Wikilibri italiana" àvi nu [http://it.wikibooks.org/wiki/esperanto corsu di esperantu] bonu
==Ligami nta internet==
*Versioni pe internet e pe computer d'u [https://web.archive.org/web/20131014130137/http://www.swahili.it/glossword/index.php?a=index&d=2 vocabulariu italianu-esperantu] i Carlo Minnaja
*[https://web.archive.org/web/20060819191811/http://www.cursodeesperanto.com.br/bazo/index.html?it Corsu multimediali Italianu-Esperantu] gratis (Microsoft Windows e Linux)
*[http://www.esperanto.it/html/pdf/Bruno%20Migliorini%20%20-COMPLETO.pdf Manuale di esperanto], Bruno Migliorini (distribbuzzioni lìbbara, pdf)
*[http://www.parracomumangi.altervista.org/Esperanto.htm Parra comu mangi], argomentazzioni subb'all'esperantu, riferimenti e grammatica leggera; cu na sezzioni di [http://www.parracomumangi.altervista.org/Domande.htm critichi e discusioni subb'a l'esperantu]
*[http://esperanto-jeunes.org/-Literaturo?lang=eo Situ cu testi in esperantu] gratis (pdf)
*[https://web.archive.org/web/20100721031113/http://i-espero.info/files/elibroj/ Elibroj], operi famosi traduciuti in esperantu gratis (pdf)
*[https://web.archive.org/web/20060820051100/http://www.sentierinliberta.it/backup/Esperanto_1.htm Storia i l'esperantu]
{{Artìculu dâ simana|30 di nuvèmmiru| 2008}}
[[Catigurìa:Linguìstica (Cal)]]
[[Catigurìa:Linguìstica]]
qjkddxd5liv64ovf77yk1cripqvrdx5
Curtigghiaru
0
27384
782245
756491
2026-05-25T14:57:13Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782245
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
Lu '''curtigghiaru''' è nu [[cristianu]] ca voli sapiri tuttu di tutti e ca si ntrumetti nta tutti li discursi pi fari "curtigghiu".<br> Ssa caticurìa di ndividui è prisenti nta tutti li parti dû [[terra (pianeta)|munnu]].
Cca sutta comu veni chiamatu ntê varî nazzioni:
*Italia: pettegolo.
*Girmania: geschwätzig.
*Nghilterra: Gossipy.
*Spagna: cotilleado, chismeado.
*Turchia: geveze.
*Franza: jaseur, cancanier.
*Albanìa: llafazan.
*Russia: болтливый.
*Giappuni (lingua Kanji): 安い
*Giappuni (lingua Katakana): くちさがない
*Portugallu: mexeriqueiro, mexerico, fofoqueiro.
[[Catigurìa:Rolu]]
68l6fhkzb2uqpxdailegavr0isjmzlq
Giuvanni III di Pulonia
0
28800
782263
754548
2026-05-25T14:58:25Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782263
wikitext
text/x-wiki
[[File:Schultz John III Sobieski.jpg|200px|right|thumb|Giuvanni III di Pulonia.]]
'''Giuvanni III di Pulonia''' ('n [[lingua pulacca|pulaccu]] '''Jan Sobieski''') ([[Olesko]], [[17 di austu]] [[1624]] - [[Wilanów]], [[17 di giugnu]] [[1696]]) hà statu nu [[re]] [[Pulonia|pulaccu]].
Ntô mentri ca cumannò la Cunfidirazzioni Pulaccu-[[Lituania|Lituana]] dû [[1674]] ô [[1696]], vinni chiamatu dê [[Turchìa|Turchi]] ''Liuni di Lehistan''.
== Biografìa ==
Giuvanni nascìu a Olesko, ntî l'attuali [[Ucraina]], di Giacumu Sobieski e Zofia Teofillia (Daniłowicz), na famigghia nòbbili, e di carusu cummattìu cuntra ê [[Cusacchi]], [[Tartari]], [[Svezzia|Svidisi]] e [[Russia|Muscuviti]].
Spusau na [[Francia|francisa]], Marie Casimire, dama di curti dâ riggina di [[Francia]] jiuncènnusi accussì ô partitu francofilu e favurennu la cannidatura dû principi di Condè ô tronu pulaccu. Eliggiutu re di Pulonia ntô 1674; aiutau lu mpiraturi [[Leopold I]] cuntra li forzi uttumani abbattennu sutta ê mura di [[Vienna]], cu na manovra giniali dâ sò cavallirìa, di iddu stissu cumannata, la megghiu parti di l'esercitu di [[Kara Mustafa]] ([[12 di sittèmmiru]] [[1683]]).
Ntô mentri dû sò regnu appi a cunnùciri verri uffinzivi e difinzivi p'addifinniri i cunfina dâ nazzioni (cchiù granni di chidda attuali cuntannu macari [[Lituania]], [[Bielorussia]] ed [[Ucraina]]) dâ putenza [[Russia|russa]] e [[Mpiru Uttumanu|uttumana]], macari jiuncènnusi cu Imperu, Papatu e Vinezzia.
Murìu a Wilanów n Pulonia lu [[17 di giugnu]] [[1696]].
[[Catigurìa:Pulacchi cèlibbri|Giuvanni III di Pulonia]]
lh4uq3rrpio2b1diuk93vr349ecsox8
Comori
0
29993
782241
773275
2026-05-25T14:56:57Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782241
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of the Comoros.svg|thumb|200px|La bannera di Comori]]
[[File:Comoros CIA factbook map.png|thumb|Na carta dî Comori.]]
Li '''Comori''' è na ìsula nazzioni nnipinnenti.
==Storia==
{{...}}
==Giografìa==
Li '''Comori''' sunnu n'[[arcipèlacu]] situatu ntî l'[[Ocèanu indianu]], tra lu [[Madagascar]] e la costa dû [[Mozzambicu]].
==Pulìtica==
{{...}}
{{Africa}}
[[Catigurìa:Nazzioni]]
l7z9p30bjhzq2wif69bfj6q1t59e195
Furnazzu
0
30410
782210
751257
2026-05-25T12:25:29Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782210
wikitext
text/x-wiki
'''Furnazzu''' (800 metri s.l.m.) è na frazziuni dû cumuni di [[Milu]] e havi 320 abbitanti risidenti; vinni custruitu sùpira li lavi di l'[[Etna]] dô [[1689]], quannu, scinnennu dâ [[Valli dô Bovi]], agghicaru nzinu a [[Macchia (Giarri)|Macchia]].<br> A l'èbbica lu burgu di '''Furnazzu''' si furmau ntornu a lu cummerciu dâ [[nivi]] e a la pruduzioni dô [[cravuni]].<br>
La nivi era na ricchizza, prima ca ci fussi la nnùstria dû ghiàcciu, essennu granni assai lu cunsumu d'idda nta tutta l'îsula p'arrifriddari li [[vìppita|vìppiti]] e [[vivanna|vivanni]]. Sùpira “u fussuni” li cravunara cucèvanu li ligna virdi, unni lu [[focu]] a lentu a lentu li trasfurmava 'n cravuni pi cucinari e pi quadiari.
==Urìggini dû nomu nnâ tradizzioni pupulari==
Dici la tradizzioni pupulari ca un jornu n'omu ci fabbricau la sò casa attagghiu a na [[grutta]] làvica ca, pâ furma c'avìa, ssà grutta pareva a cui la taliava un granni fornu: un '''“furnazzu”''' .
[[Catigurìa:Frazzioni dâ Pruvincia di Catania]]
09a8ihjuhq86mw8gr4wytqd48h10v50
Stemma dâ pruvincia riggiunali di Catania e dî sò cità
0
30655
782199
782044
2026-05-25T12:20:58Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782199
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
==Stemma Pruvincia Riggiunali di Catania==
[[{{ns:6}}:Provincia di Catania-Stemma.svg|right|220px]]
La Pruvincia di Catania havi lu stemma e lu cunfaloni chî culuri assignati cu lu dicretu dû 7 giugnettu [[1883]] dû Re [[Umbertu I]].
Lu stemma è custituitu di nu scudu aràrdicu nquartatu; <li>
a lu primu d'azzurru a lu [[liafanti]] d'oru, pri [[Catania]];<li>
a lu secunnu d'argentu a la cruci di russu, pri [[Caltaggiruni]];<li>
a lu terzu di russu a la cruci d'argentu, pri [[Nicusia]] (*); <li>
a lu quartu d'azzurru a lu casteddu turricellatu di dui pezzi d'oru;
la turri a manu manca cimata di un pinnuni di russu, chidda a manu dritta di un liuncinu nascenti macari iddu d'oru, pri [[Aci Riali]].
Iddu stemma è cimatu di la currispunnenti curona furmata di un circulu ca teni dùdici turri cu li merli, lijati ntornu, a mitati di l'autizza, di un curduni di muru tuttu d'oru.
(*) Cu la rifurma amministrativa dû [[1817]], la [[Sicilia]] veni spartuta 'n 7 ntinnenzi e chisti 'n cchiù circundari o suttantinnenzi. Nicusia addiventa capulocu di unu dê quattru circundari dâ ntinnenza di Catania. Oggi Nicusia fa parti dâ [[pruvincia di Enna]]
==Stemma citati di Catania==
[[{{ns:6}}:Catania-Stemma.svg|left|180px]]
'''Lu stemma dû Comuni di [[Catania]]''' è custituitu di nu scudu cô funnu azzurru, cimatu di la curona riali aragunisi e sutta a la liggenta c'è scrivutu "S.P.Q.C." (*); a lu centru c'è nu [[liafanti]] (**) di culuri russu purpurinu misu di prufilu, cu la prubbòsciti isata e li zanni di culuri avòriu girati a manu manca e supra d'iddu c'è misa na granni littra maiùscula "A" (***), macari chista di culuri russu.
(*) Catania rumana si friggiava di la sigla latina mpiriali "S.P.Q.C." Senatus Populus Que Catanensium: Lu Sinatu e lu Pòpulu di Catania.
(**) Lu sìmmulu ufficiali dâ cità di Catania è la [[stàtula]] di petra làvica dô liafanti, chiamatu dê catanisi '''[[Liotru]]''' (o '''Diotru''') e ca s'attrova ntâ chiazza ô Domu dô [[1736]].
(***) La littra “A” ca è misa ntô stemma cìvicu, è la littra nizziali dû nomu di Agathae ([[Sant'Àgata]], patrona dâ cità) e voli [[Ricordu|arricurdari]] nu miràculu fattu dâ Santa ntô [[1357]].
A maju di dd'annu , ci fu nto Golfu di Ògnina nà tinta battagghia ca, vistu comu finìu, passò ntâ stòria comu ''"Scaccu di Catania".'' La frotta siciliana cumannata di l'ammiràgghiu Artali Alagona, ô gridu "Sant'Àjta e Alagona" vincìu l' avvirsari, canciannu a sò favuri li sorti di la “[[Guerra dê Novant'anni]]", ca dû [[1282]] ô [[1372]] si cummattìu tra [[Napuli]] e la [[Sicilia]].
==Stemma citati di Aci Riali==
[[{{ns:6}}:Acireale-Stemma.svg|right|200px]]
Ntâ prima mità dû Cincucentu, veni addifinutu lu siggillu citatinu ca appoi, pi dicretu dû 29 sittèmmiru [[1936]], addiventa lu stemma dù Cumuni di [[Aciriali]]: chissu "e' raffiguratu di nu scudu d'azzurru, di lu Casteddu (*) a manu ritta ca nesci dô mari, chî merli â ghibbillina e ntra li merli lu liuni rampanti e curunatu di oru, e ca teni cu li branchi nu stindardu bifidu di russu, càricu di li littri capitali A.G. (**) d'oru, lu casteddu è misu vicinu ntô centru di tri faragghiuni (***), ca nèsciunu dû mari a manu manca.<br>Na curona rìggia è misa supra lu scudu ca e' circundatu ntâ basi di dui rami di quercia e di làuru".
(*) Lu casteddu è chiddu di [[Aci Casteddu]], siparatu di Aci Riali e addivintatu autònumu ntô [[1647]].<br>
(**) Li littri "A.G.", aricòrdanu lu mitu di [[Aci e Galatea]].<br>
(***) Li faragghiuni sunnu chiddi di [[Acitrizza]], frazzioni di Aci Casteddu dô 1647, quannu chistu addivintò autònumu,
==Stemma dê citati dâ "[[Terra di Aci]]" ==
<gallery>
Image:Aci Bonaccorsi-Stemma.svg|<center> [[Aci Bonaccossi]]
Image:Aci Catena-Stemma.svg|<center> [[Aci Catina]]
Image:Aci Castello-Stemma.svg|<center>[[Aci Casteddu]]
Image:Acireale-Stemma.svg|<center> [[Aci Riali]]
</gallery>
<br>
Ntô [[1092]] li tirritori di li citati ca oggi sunnu li cumuni autònumi di [[Aci Casteddu]], [[Aci Riali]], [[Aci Bonaccossi]], [[Aci Catina]], [[Valverde]] (all'èbbica Aci Valverde), facèvanu parti di l'accussì chiamata "Universitati di Aci", ditta accuddì pi nnicàrini l'unitati dô tirritoriu, pulìtica, murali, ecunòmica e stòrica dâ "Terra di Aci"; chista fu assignata dû Gran Conti Ruggeru a Angeriu, nzemi â nòmina di vìscuvu di [[Catania]].
Ntô [[1392]] li "terri di Aci" tòrnanu ô Riggiu Dimàniu, ma ntô [[1420]] lu re [[Alfonzu IV d'Aragona]] e appoi [[Firdinandu Velasquez]] la fannu n'àutra vota turnari a èssiri nu fèudu.
Dopu èssiri passata di na famigghia nubbiliari a n'àutra, ntô [[1528]], lu cunsigghiu cìvicu s'ancontra a Casalottu (oggi [[Aci Sant'Antoniu]]) e nùmina sei "sìnnachi", ca vènunu ncaricati di pigghiari li tassi e cu chissi pajari lu riscattu. L' ''Universitati di Aci'' si vuleva livari dû puteri dê baruni e ntô [[1531]] ci arrinisciu pajannu la summa di 72.000 fiurini.<br> Nta ss'uccasioni, pi l' "Universitati di Aci", turnata a èssiri dimaniali, vinni criatu lu ''"siggillu"'' dâ cità, ca era ubblicatòriu apporri nta l'atti pùbbrici cìvichi e ca arresta appoi prisenti nta tutti li citati di "Aci" : ''“Pro certitudine veritatis has nostras patentes lítteras fieri fecimus sub parvo Universitatis nostrae sigillo in pede muni- tas, ex territorio Jacis, die IV ind. 1551”'' .<br>
Nta stu siggillu circulari, ca havi nu bordu cu la liggenda ''“REDEMPTA FUIT 3 AUSTI 4 IND. 1531”'' , sunnu rapprisintati chiusi intra nu scudu nu casteddu a tri turri a manu dritta e tri faragghiuni ca nesciunu dû mari a manu manca.<br>
La "Terra di Aci", comu sìmmulu di la sò nova libbirtati scegghi l'anticu ''Castrum di Acicasteddu'', ca rapprisintava la dimanialitati di "Aci", prima d'èssiri addivintata fèudu, e li tri Faragghiuni di [[Aci Trizza]] unni si rapprisenta la [[Aci e Galatea|liggenna]] mitulòggica du pastureddu Aci e dâ ninfa marina Galatea. Lu casteddu e li faragghiuni arrèstanu prisenti nzinu ad oggi ntê stemmi di '''Aciriali''', '''Acicasteddu''', '''Aci Catina''', '''Aci Bonaccossi''', e ntô stemma di Aci Sant'Antoniu nzinu ô [[1985]].
==Stemma citati di Aci Sant'Antoniu==
[[{{ns:6}}:Aci Sant'Antonio-Stemma.svg|right|200px]]
Siccomu l'anticu Stemma cìvicu dû cumuni di Aci Sant'Antoniu non avìa lu furmali dicretu cuvernativu di ricanuscimentu, ntô [[1983]] lu cumuni s'arrivurgìu a lu "Studiu Aràrdicu di cunzulenza ligali Nubbiliari" di [[Gènuva]] cu la ntinzioni di fàrisi fari nu stemma cìvicu furmarmenti arricanusciutu. Ma li ndàggini stòrichi svurgiuti di ssu Studiu Aràrdicu di Genuva, foru fatti nta na manera supirficiali e lu stemma ca ni niscìu arrisurtau straneru pâ siculari stòria dâ ''Terra di Aci'', di unni lu tirritoriu di Aci Sant'Antoniu apparteni. <br>
Lu stemma, ca cu dilibirazzioni dû 6 Austu [[1984]] lu comuni appruvau, porta li sìmmuli di famigghi nubbiliari astrànii ô tirritoriu dâ citati, si non fussi sulu picchì a partiri di la secunna mità dû Seicentu foru feudutari di na parti di li tirritori di Aci.
Ricentimenti lu comuni di Aci Sant'Antoniu, fici la dumanna pi uttèniri lu ricanuscimentu ministeriali di l'anticu sò stemma, ca è chiddu ca nzinu ô 1983 nun avìa lu ricanuscimentu cuvernativu, ma ca era misu nta tutti li ducumenta ufficiali di l'antica "Universitati di Aci" e ca nta l'òpira di [[Fidericu Gravina]], "Supplimentu a lu Blasoni ntâ [[Sicilia]] spittanti a li municipi e a li famigghi di l'Italia", si dici ca ''"lu stemma di Aci Sant'Antoniu è chiddu stissu di [[Aciriali]], accussi comu a chistu sunnu puru li stemmi di [[Acicasteddu]], [[Aci Bonaccossi]], e [[Acicatina]]"'' .
==Stemma citati di Belpassu==
[[{{ns:6}}:Belpasso-Stemma.svg|left|180px]]
Lu Stemma "è rapprisintatu di la mìtica Àrabba Finici (*) ricanti: ntô pettu nu scudu cu l'[[Etna]] ca ci nèsciunu alcuni lingui di focu stilizzati, nta l'artigghi la scritta "Melior de cinere surgo" (*). Ntê lati nu ramusceddu di quercia e unu di [[làuru]], annudati ô centru di nu fioccu. L'Àrabba Finici è surmuntata di la curona aràrdica di li Cumuni".
(*) L'àrabba finici rapprisenta la capacità di rinàsciri dê propi cìnniri, e macara lu muttu latinu "melior de cinere surgo" si rifirisci a la stissa cosa.
==Stemma citati di Biancavilla==
:Lu stemma è nu scudu troncu e è cumpostu di li siquenti sìmmuli <li> curona cìvica: misa sùpira a lu scudu e rapprisenta la municipalitati di Biancavilla;<li> suli radiusu: misu nta la parti àuta di lu scudu e ammenzu a l'azzurru ca simmulèggia lu celu; [[{{ns:6}}:Biancavilla-Stemma.svg|right|200px]] <li> zolla di terra; misa ntô vasciu, simmulèggia lu tirritòriu. Chistu sìmmulu, anzemi a lu suli radiusu e a lu celu azzurru, risarta lu significatu di Callicari" (anticu nomu di Biancavilla) ca 'n grecu signìfica 'bedda contrata'; <li> cavaddu: rapprisenta lu cavaddu di l'eroi nazziunali arbanesi [[Giorgiu Castriota]] chiamtu "Scanderbeg" , noltri, nzemi a lu cipressu, rapprisenta lu stemma gintilizziu di la famigghia di lu primu capitanu (sìnnacu) di Biancavilla [[Cesari Masi]];<li>cipressu: simmulèggia l'[[àrvulu]] unni, secunnu n'antica ricustruzzioni arbanisi, Giuvanni Castriota, figghiu di lu ''Scanderbeg'', doppu aviri lijatu lu cavaddu di sà patri e sarpau pi jiri nta l'[[Italia]] portannnu 'n sarvu la matri e la sò genti minazzata di lu nvasuri turcu mussurmanu Maumettu II;<li>turri: cumposta di tri pezzi e cu la finestra, è lu sìmmulu di li signuri di lu locu, li conti Moncada;<li>cruci greca: ricunferma l'appartinenza di li profuchi arbanesi a la riliggioni cristiana di ritu grecu-ortudossu;<li>nastru d'oru: misu sùpira la cruci greca e cu la scritta ''"Scanderbeg"'' ca, 'n àrrabbu, voli diri "Alessandru lu signuri o lu grandi";<li>curona di conti: misa sùpira lu nastru e la croci greca."
<br>
Testu pigghiatu dô statutu cumunali.
==Stemma citati di Bronti==
[[{{ns:6}}:Bronte-Stemma.svg|right|200px]]
La cità di Bronti havi nu propiu stemma cumpostu di:<li> n'àquila, cu dui curoni una sùpira la testa e l'àutra nta lu [[coddu]]; nta li quarti di lu stemma appàrinu: a manu dritta, nta l'àutu cincu palli nta lu funnali giallu, dui aquilotti curunati e dui strisci russi; nta lu funnali nìuru nu liuncinu e n'àquila nta lu funnali giallu, l'intermezzu di li dui stemmi è cuspaggiutu di gigghi: a manu manca, nta l'àutu setti gigghi sùpira funnali jancu, na turri e nu liuncinu; tri gigghi nta lu funnalli giallu; nta lu menzu a manu manca àutri dui quarti; unu cu li gigghi a destra, l'àutru cu li palli a sinistra e lu muttu ''Fidelissima Brontis Universitas'' (Bronti cità fidelissima).<br>
Lu stemma è attravirsatu di nu munili di perli.
La discrizzioni è pigghiata di lu "Statutu di lu cumuni di Bronti".
==Stemma citati di Cattabbianu==
[[{{ns:6}}:Stemma calatabiano1.jpg|left|200px]]
Lu Comuni havi comu segnu distintivu di la propia pirsonalitati giuridica lu stemma civicu.
Lu stemma di Cattabbianu è custituitu di:
scudu truncatu:nta lu primu campu di celu, a lu casteddu sdirubbatu (*), funnatu sùpira nu monti, lu tuttu a lu naturali; nta lu secunnu, d'azzurru, a cincu crucetti d'oru misi 'n cruci (**). <br>
(La discrizzioni è pigghiata di lu "Statutu di lu cumuni di Cattabianu").
(*) Lu casteddu misu sùpira nu munti e ca talìa lu paisi di Cattabbianu, è na furtezza ca si penza havi n'urìggini àrabba, accussì comu addimustra lu sò nomu "Kaalat-bian" (casteddu di Bianu, ca avìa a èssiri cu prubbabbilità l'amministraturi e signuri).<ref>[https://web.archive.org/web/20080104172725/http://www.comune.calatabiano.ct.it/castello.htm Lu casteddu di Cattabbianu]</ref>
(**) Li cincu crucetti ripigghiunu li nzigni di la famigghia "Crujllas" <ref>[https://web.archive.org/web/20070910223524/http://www.corteostoricocalatabiano.it/cruyllas.htm La famigghia Crujllas]</ref> ca s'attròvanu nta n'arcu 'n petra làvica d'intra lu casteddu di Cattabbianu.
<references/>
==Stemma citati di Caltaggiruni==
[[{{ns:6}}:Caltagirone-Stemma.svg|right|200px]]
Lu stemma dû cumuni di [[Caltaggiruni]] è:<br>
"D'argentu a la cruci di russu nta lu intra di nu scudu. Urnamenti esteriori di cità (comu di lu dicretu Prisidenti di la Ripùbbrica dû 6 aprili 1987). Fannu parti di lu stemma noltri, pri tradizzioni millinària, li urnamenti rafficuranti l'aquila curunata cu l'ali aperti e ca cu l'artigghiu destru teni n'ossu di gicanti, cu li grifoni alati a li lati.('''*''')
(Discrizzioni pigghiata dô statutu cumunali appruvatu cu dilibbirazzioni n. 67 dû 23 aprili 2004)
('''*''')<li> L'aquila curunata cu l'ali aperti è l'anticu sìmmulu dâ cità.<li>
La cità fu libbirata ntô [[1030]] dâ duminazzioni saracina di la cità di [[Genuva]]. Pri ricunuscenza Caltaggiruni ci misi ntô pettu di l'aquila dû stemma citatinu, lu granni scudu cruciatu russu nta lu campu jancu, tinuta di dui grifoni alati a li lati (sìmmulu dâ ripùbbrica marinara di Genuva).
[[Catigurìa:Stemma]]
[[Catigurìa:Pruvincia di Catania]]
h49e4fftjwkr5xko0vy34lr1cory9y5
Stemma cità di Biancavilla
0
31387
782198
749416
2026-05-25T12:20:54Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782198
wikitext
text/x-wiki
:Lu stemma è nu scudu troncu e è cumpostu di li siquenti sìmmuli <li> curona cìvica: misa sùpira a lu scudu e rapprisenta la municipalitati di Biancavilla;<li> suli radiusu: misu nta la parti àuta di lu scudu e ammenzu a l'azzurru ca simmulèggia lu celu; [[{{ns:6}}:Biancavilla stemma1.gif|right|200px]] <li> zolla di terra; misa ntô vasciu, simmulèggia lu tirritòriu. Chistu sìmmulu, anzemi a lu suli radiusu e a lu celu azzurru, risarta lu significatu di Callicari" (anticu nomu di Biancavilla) ca 'n grecu signìfica 'bedda contrata'; <li> cavaddu: rapprisenta lu cavaddu di l'eroi nazziunali arbanesi [[Giorgiu Castriota]] chiamtu "Scanderbeg" , noltri, nzemi a lu cipressu, rapprisenta lu stemma gintilizziu di la famigghia di lu primu capitanu (sìnnacu) di Biancavilla [[Cesari Masi]];<li>cipressu: simmulèggia l'[[àrvulu]] unni, secunnu n'antica ricustruzzioni arbanisi, Giuvanni Castriota, figghiu di lu ''Scanderbeg'', doppu aviri lijatu lu cavaddu di sà patri e sarpau pi jiri nta l'[[Italia]] portannnu 'n sarvu la matri e la sò genti minazzata di lu nvasuri turcu mussurmanu Maumettu II;<li>turri: cumposta di tri pezzi e cu la finestra, è lu sìmmulu di li signuri di lu locu, li conti Moncada;<li>cruci greca: ricunferma l'appartinenza di li profuchi arbanesi a la riliggioni cristiana di ritu grecu-ortudossu;<li>nastru d'oru: misu sùpira la cruci greca e cu la scritta ''"Scanderbeg"'' ca, 'n àrrabbu, voli diri "Alessandru lu signuri o lu grandi";<li>curona di conti: misa sùpira lu nastru e la cruci greca."
<br>
(Testu pigghiatu dô statutu cumunali di [[Biancavilla]]).
[[Catigurìa:Stemma]]
3hhyft194jax4bgkvkcymymdsu8iz42
Stemma cità di Caltaggiruni
0
31402
782224
775667
2026-05-25T12:26:26Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782224
wikitext
text/x-wiki
[[{{ns:6}}:Caltagirone-Stemma.svg|right|220px]]
Lu stemma dû cumuni di [[Caltaggiruni]] è:<br>
"D'argentu â cruci di russu nta l'intra di nu scudu. Urnazziuna estiriuri di cità (comu dû dicretu dû Prisidenti dâ Ripùbbrica dû 6 aprili 1987). Fannu parti dû stemma noltri, pi tradizzioni millinària, li urnazziuni raffìuranti l'aquila curunata cu l'ali graputi e ca cu l'artigghiu destru teni n'ossu di gicanti, chî griffuna alati ê lati.('''*''')
<br><br>
(Discrizziuni pigghiata dû statutu cumunali appruvatu cu dilibbirazziuni n. 67 dû 23 aprili 2004)
<br><br>
('''*''')<li> L'aquila curunata cu l'ali aperti è l'anticu sìmmulu dâ cità.<li>
La cità fu libbirata ntû [[1030]] dâ duminazzioni saracina dâ cità di [[Genuva]]. Pi ricunuscenza Caltaggiruni ci misi ntû pettu di l'aquila dû stemma citatinu, lu granni scudu cruciatu russu ntû campu biancu, tinuta di dui griffuna alati ê lati (sìmmulu dâ Ripùbbrica marinara di Genuva).
fzq2baf7958um8w184rkqn4riqb2spr
Megara Hyblaea
0
32996
782215
759047
2026-05-25T12:25:50Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782215
wikitext
text/x-wiki
[[mmàggini:Megara Hyblaea 001.jpg|thumb|400px|Lu situ di Megara Hyblea.]]
'''Megara Hyblaea''' è u nomu di n'antica [[Culonia (nziggiamentu)|culonia]] greca 'n [[Sicilia]]; s'attrova nnê vicinanzi di [[Augusta]]. U so nomu veni dû re [[siculi|sìculu]] Ibbluni di [[Pantàlica]].
==Funnazziuni==
{{quote|Propia nni ḍḍu pirìudu Làmiti agghicau nnâ zona di Mègara, 'n Sicilia, guidannu a so culonia finu a nord dû ciumi Pantachiu unni funnau na cità nica e chiamànnula ''Tròtilu''. Cchiù tardu passau di Lintini unni, pi nu pirìudu di tempu, si spartìu a dirizziuni pulìtica di ḍḍa culonia chî Calcidesi; na vota ca fu jittatu fora dî Calcidesi, funnau a pressu ''[[w:en:Thapsos|Θάψος]]'' (''Thapsos'') e ḍḍocu morsi, a mentri i soi, ca foru mannati di Thapsos, allisteru ''Mègara'' â quali junceru a poi macari ''Ibblea'', picchì Ibbluni, u re dî Sìculi, ci cuncessi a terra a iḍḍi e ccî purtau macari iḍḍu stissu di pirsuna. Accussì pi ducentuquarantacincu anni chissa fu a so sedi, nzinu a quannu Giluni, tirannu di [[Saragusa]] i mannau dâ so cità e dû so cuntatu.|''A Guerra dû Pilupunnesu'', IV libbru, [[Tucididi]]}}
Fu funnata nnô 728 a.C. dî culunizzatura megarisi ca s'avìanu stabbilutu 'n pricidenza ammeri ''Τρώτιλον'' (''Trotilon'') - oji chiamatu [[Brùculi]] - juncennu macari finu a [[Lintini]] e a [[Thapsos]].
Tucididi dissi ca fu funnata di l'[[icista]] [[Lamis]], ca pruvinìa di ''[[Megara Nisea]]''. Sicunnu a tradizzioni, u funnaturi uttinnìu a terra unni putiri fari arrisèdiri a culonia dû re sìculu Ibbluni e pi dìrici grazzi chiamau a cità nova comu "Mègara Ibblea".
Centu anni doppu, l'ibblei jeru pi circari n'autru postu unnu putiri campari tranquilli, pi chissu funnaru [[Selinunti]].
==Storia dâ cità==
Mègara Ibblea nun apparìa comu na cità mpurtanti, ne câ so pusizziuni nni trajìu vantaggi. Vinni nfatti distrujuta di [[Giruni]] nnô 481 a.C.. Nnâ spidizziuni [[Ateni|atinisi]] contra a [[Saragusa]] (415-413 a.C.), Làmacu prupunìu di fàrila addivintari a basi di l'esèrcitu atinisi; ma a so pruposta nun vinni accugghiuta nzinu a quannu i saragusani stissi nun a furtificaru.
Nnô 309 a.C. fu furtificata n'autra vota.
Duranti a [[sicunna guerra pùnica]] vinni distrujuta dî truppi dû cùnzuli [[Marcu Claudiu Marcellu]] ca jìa a 'ssidiari Saragusa. La cità nun fu cchiù ricustrujuta.
Sicunnu cirtuni autura, chista fu a cità ca fici nàsciri u cummidiògrafu [[Epicarmu]].
== Bibbliugrafìa ==
*[[Paolo Orsi]] in ''Monumenti dei Lincei'' (1891), i. 689-950; e ''Atti del congresso delle scienze storiche'', v. 1 81 (Roma, 1904).
*Coarelli-Torelli, ''Guida archeologica della Sicilia'', (Bari, 2000)
*Vallet-Villard-Auberson, ''Guide de Megara Hyblaea, (Roma, 1983)
== Lijami di fora ==
*{{it}}[https://web.archive.org/web/20070526122829/http://www.nuovaacropoli-notizie.it/archives/2005/02/index.html Articolo: "Megara Iblea, nascita di na culonia"]
*{{it}}[https://web.archive.org/web/20070928022255/http://www.hermes-sicily.com/itinerari/megara.htm Scheda sul sito]
== Vuci Cunzigghiati ==
* [[Tiògnidi]]
{{Template:Siti archiològgichi dâ Sicilia}}
{{Artìculu dâ simana|13 di sittèmmiru| 2009}}
[[Catigurìa:Archioluggìa]]
[[Catigurìa:Storia siciliana]]
ttteybr8q34dmmp7rx9w0qw6d0dh22u
Wikipedia:Circulu
4
33273
782288
782089
2026-05-25T18:25:06Z
Sciking
9513
/* Apertura delle pre-iscrizioni */ sizzioni nova
782288
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
[[Catigurìa:Aiutu|Circulu]] [[Catigurìa:Sirvizza|Circulu]]
=Lu Cìrculu=
<div style="border:3px solid #ccc; background: #fff; text-align: center; padding:3px; float:right; font-size: smaller; line-height: 1.3; margin-right: 5px;">
<div style="width:100%">{{CURRENTDAYNAME}}</div>
<div style="font-size: x-large; width: 100%;">{{CURRENTDAY}}</div>
<div style="width: 100%;"> {{CURRENTMONTHNAME}}</div>
<div style="background: #aaa; color: #000;">'''{{CURRENTTIME}}''' UTC</div>
</div>
'''[http://scn.wikipedia.org/w/wiki.phtml?title=Wikipedia:Circulu&action=edit§ion=new Cliccàti ccà pi scrìviri la vostra dumanna o la vostra assirvazzioni]'''
----
[[File:Circolo-Coversazione.jpg|thumb|450px|[[Circulu di Cunvirsazzioni a Rausa]]]]
<gallery mode="packed-hover">
Achilles_Hector_triskele_cropped.jpg|Achilli e lu trisceli
P7310046.jpg|Arancini
Cassata.jpg|Na cassata dâ zona di Palermu
Icon of the Sicily portal.svg
</gallery>
=Ntroducimentu=
Siddu vuliti lassari un missaggiu:
jiti â fini dî missaggi, criati un ==Tìtulu==, e lassati chiddu chi vuliti diri. Siddu vuliti jùnciri na discussioni, criati li ===Suttatìtuli=== etc
oppuru '''[http://scn.wikipedia.org/w/wiki.phtml?title=Wikipedia:Circulu&action=edit§ion=new Cliccàti ccà pi scrìviri la vostra dumanna o la vostra assirvazzioni]''' <br>
putiti macari cuntattàrini supra la '''[irc://irc.freenode.net/wikipedia-scn Chat IRC n sicilianu]'''
=Archiviu dô Cìrculu=
*[[Wikipedia:Circulu/Archiviu]]
== Santu ==
Salutamu a tutti,
scrivu chistu pi' cumunicàrivi ca l'utenti Santu passò a 'na vita megghiu.
Tanti beddi cosi a tutti.
--[[Utenti:Smb16|Smb16]] ([[User talk:Smb16|msg]]) 16:05, 21 maj 2017 (CEST)
:RIP. --[[Utenti:Markos90|Markos90]] ([[User talk:Markos90|msg]]) 16:48, 22 maj 2017 (CEST)
:RIP. [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 10:14, 19 utt 2017 (CEST)
:Si RIP. Vi risparmio il mio schifoso siciliano. Ho lasciato un avviso in stile internazionale. Magari scrivete qualcosa di più adeguato voi che lo conoscevate. Su it Wikipedia si usa la spilletta che usa chi è in lutto, ma non è corretto infatti la usa un vedovo molto conosciuto e ogmi tanto a qualcuno viene uno schianto credendo che ci abbia lasciato anche lui--[[Utenti:Pierpao|Pierpao]] ([[User talk:Pierpao|msg]]) 15:03, 11 nuv 2017 (CET)
::Ah in siciliano ovviamente io non ho osato :(--[[Utenti:Pierpao|Pierpao]] ([[User talk:Pierpao|msg]]) 15:04, 11 nuv 2017 (CET)
::Grazzi pi zoccu facisti. [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 21:15, 11 nuv 2017 (CET)
== Cullabburazzioni ==
Salutamu a tutti,
sugnu lu cu-funnaturi di la ''Cadèmia Siciliana'', urganizzazzioni senza prufittu funnata nnô 2016.
Mi piacissi parrari cull'amministratura pirchì fùssimu 'ntirissati a dumannàrivi si si po' cullabburari cu vuatri. Avemu nnâ testa un pruggettu di prupunìrivi.
Facìtimi sapiri quarchi cosa.
--[[Utenti:Smb16|Smb16]] ([[User talk:Smb16|msg]]) 03:17, 31 ggt 2017 (CEST)
*Salutamu, Turi! Chi bella idea di travagghiari anzèmmula! Aspittamu chi nni dìcinu l'autri. Ni sintemu! --[[Utenti:Vicè|Vicè]] ([[User talk:Vicè|msg]]) 23:57, 1 aus 2017 (CEST)
:qui [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:39, 19 giugn 2024 (CEST)
== Saluti! ==
Salutamu amici di wiki.
Quarchi simana fa, pâ prima vota nzinu d’ottu anni fa, avìa vogghia di lèggiri tanticchia di sicilianu. Circannu, circannu, arristai dilusu picchì viramenti zoccu nn’attruvai nun era assai. Pi furtuna scuprìi stu situ [http://forum.cademiasiciliana.org Cademia Siciliana], chi hannu puru na pàggina di facebook attiva. Poi, cchiossai furtuna, quasi la prima jurnata mi scuntru cu dui utenti chi canuscìi tanti anni fa (ccà e cchiù avanti ntô linguasiciliana forum).
E ora m’addunu ca chissi dâ Cademia hannu già fattu cuntattu cu scn.wiki, e macari vitti la mala nova di unu di nostri utenti vecchi.
Accuminzai a lèggiri diversi pàggini, attruvai quarchi missaggiu di l’annu 2015, e vitti ca Peppi Melfi e Sarvaturi ancura travagghiàvunu ntâ Wikipedia. Chi surprisa! Ni stamu parranu d’armenu unnici anni di dèdica. Tanti auguri a vuiatri!
Poi liggìi di n’utenti chi si chiamava ‘’Pippinu’’, chi ruvinau tanti pàggini, e pinzai ca statavi parrannu di mia! Pi diri la viritati, ju nun pozzu ricurdari assai di chi succidìu tant’anni fa, allura putissi cridiri pi veru ca facìa quarcchicosa sbagghiata a ddu tempu! (pi furtuna, nun si trattava di mia)
Allura, vi dicu ca m’attrovu n’àutra vota ‘n circulazzioni ma nun sacciu siddu haiu àlica di fari stu tipu di travagghiu. Provu a dàricci n’ucchiata quarchi tempu, e facirmenti adaciu adaciu mi ritorna la capacità. Mi haiu scurdatu quasi tuttu di comu funziona Wikipedia, e oramai mi sentu vicchiareddu - è cchiutostu nu prucettu pi chiddi giuvani.
Stati beni….
Pippu D'Angelo 12:37, 5 utt 2017 (CEST
: test - [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 04:18, 17 utt 2017 (CEST)
:qui [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:39, 19 giugn 2024 (CEST)
== Rifari amministraturi Pippu D'Angelo ==
Comu supra, fatimi sapiri --[[Utenti:Melos|Melos]] ([[User talk:Melos|msg]]) 10:44, 17 utt 2017 (CEST)
* {{+1}} --[[Utenti:Melos|Melos]] ([[User talk:Melos|msg]]) 10:44, 17 utt 2017 (CEST)
* {{+1}} [[User:Gmelfi|Peppi]] 22:35, 17 utt 2017 (CEST)
* {{+1}} Binidica a tutti vandri cumpà! Grazzi p'aviri cuntinuatu a purtari nn'avanti stu bellu pruggettu. Macari siḍḍu nun sugnu chiù attivu ancapu a scn.wiki, sugnu assai faurevuli a lu ritornu di Pippu comu amministraturi. Salutamu! --[[Utenti:Vicè|Vicè]] ([[User talk:Vicè|msg]]) 02:46, 22 utt 2017 (CEST)
::Grazzi a tutti! Armenu ora pozzu canciari la me pàggina d'utenti! [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 22:21, 23 utt 2017 (CEST)
::Pozzu accuminzari n'autra vota misculiannu l'àrticuli ntâ vitrina? Mporta si ripetu chiddi chi cci nni foru già o haiu a circari chiddi novi pi mintìricci? [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 05:01, 24 utt 2017 (CEST)
:::Sì, tranquilllu. Puoi canciari tuttu chiddu ca vuoi, prorpiu comu na vota. [[User:Gmelfi|Peppi]] 09:12, 24 utt 2017 (CEST)
:::Ok! :) [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 09:17, 24 utt 2017 (CEST)
== comu usari lu passatu nsicilianu ==
Salutamu!
Sugnu siculumirianu e staiu nzignannu sicilianu. Mi putiti spiegari comu usari li termini "au" e "ava"? P'asempiu, me nannu passava lu mari tri voti o ma nannu passau lu mari tri voti. Comu si sapi quannu usari l'unu o l'autru?
Binidica a tutti
:Ciau anònimu, fussi megghiu si ti riggistrassi (mi pari ca lu to sicilianu e' abbastanti bonu, e criju ca capisci già comu sti cunjugazzioni funziònanu). 'N ogni casu, «passava» fa parti dû mpirfettu. Si usa pi parrari di quarcchicosa c'avissi succidutu duranti nu pirìudu nnô passatu, p'asempiu, putissi diri ca to nannu passava lu mari quannu era carusu o cchiù giovanni, spiciarmenti si cci capitau n'àutru abbinimentu cchiù spicìficu (mentri ca passava lu mari chissu cci capitau...), o si parrassi di zoccu to nannu vulìa fari a ddu tempu: iddu avissi avutu spiranza di truvari travagghiu, e passava lu mari armenu tri voti circannu travagghiu. Ma si usa l'àutra furma (lu pritiritu) siddu vulissi discrìviri n'abbinimentu nnô passatu: to nannu passau lu mari tri voti, e sulu tri voti, e facirmenti nun cci passa cchiù. Ma siddu cci resta la pussibbilitati di travirsari lu mari n'àutra vota, putissi diri ca to nannu: avi già passatu lu mari tri voti (e facirmenti lu fa n'àutra vota...)
Bonu, eni nu gran aiutu pi mia. Grazzi fratuzzu!
== Registrazioni di utenze in automatico ==
Salve, mi chiedo se anche a voi è successo un qualcosa di particolare ieri. Una cosa che non riesco a capire è che si registrano utenze globali in automatico, a me è successo che mi ci si sono collegate ad altri progetti wikipedia che non le ho collegate io stesso, ma non so chi o cosa fa tutto questo??? qualcuno ne sa qualcosa? ho scritto [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Forum#Automatical_global_user_registrations su meta]. --[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 10:03, 11 fri 2018 (CET)
== IMPORTANTE: rassegna dell'attività di amministrazione ==
Ciao. Una politica che riguarda la rimozione dei "diritti avanzati" (amministratore, burocrate, ecc) è stata adottata come parte [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Summary/it|sommaria della comunità]] nell'anno 2013: in accordo a questa politica, gli [[m:Stewards/it|Stewards]] stanno rivedendo le attività degli amministratori su tutte le wiki della Fondazione di Wikimedia con nessun criterio politico che potrebbe riguardare l'inattività delle utenze. Di tale principio, ne risulta che al meglio delle nostre conoscenze, le utenze sulle wiki non avrebbero un processo formale per la rimozione di questi "diritti avanzati" che per l'appunto riguarderebbe tutti gli account inattivi. E in una propria conclusione ciò andrà a significare che gli steward in accordo alla [[m:Admin activity review/it|rassegna dell'attività amministrativa]] si prenderanno cura di questo processo.
Abbiamo stabilito che i seguenti utenti soddisfano i criteri di inattività (senza modifiche e senza azioni di registro per più di 2 anni):
# Sarvaturi~scnwiki (burocrate, amministratore)
Questi utenti ben presto riceveranno una notifica: ad essi si chiederà di avviare alla comunità una discussione se vogliono mantenere alcuni o tutti i loro diritti. Quindi, se gli utenti non rispondono alla discussione richiesta, i loro diritti che precedentemente hanno mantenuto sino a quel momento saranno rimossi dagli amministratori.
Tuttavia, se dalla comunità si vorrebbe creare il proprio processo di rassegna di attività che sostituisce quello globale, si potrebbe prendere un'altra decisione di quei diritti dei detentori che sono inattivi dove codesti utenti hanno già una politica, ma la stessa fu superata e non è più valida. Pe cui, si è pregati di avvisare gli Stewards ([[:m:Stewards' noticeboard|stewards on Meta-Wiki]]), laddove gli steward senza determinato avviso non potranno sapere se procedere o astenersi al riesame dei diritti wiki di questi utenti. Grazie. '''[[User:Rschen7754|Rs]][[User talk:Rschen7754|chen]][[Special:Contributions/Rschen7754|7754]]''' 08:01, 10 aus 2018 (CEST)
== IMPORTANT: Admin activity review ==
Hello. A policy regarding the removal of "advanced rights" (administrator, bureaucrat, interface administrator, etc.) was adopted by [[:m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders|global community consensus]] in 2013. According to this policy, the [[:m:stewards|stewards]] are reviewing administrators' activity on all Wikimedia Foundation wikis with no inactivity policy. To the best of our knowledge, your wiki does not have a formal process for removing "advanced rights" from inactive accounts. This means that the stewards will take care of this according to the [[:m:Admin activity review|admin activity review]].
We have determined that the following users meet the inactivity criteria (no edits and no logged actions for more than 2 years):
# Klone123 (administrator)
These users will receive a notification soon, asking them to start a community discussion if they want to retain some or all of their rights. If the users do not respond, then their advanced rights will be removed by the stewards.
However, if you as a community would like to create your own activity review process superseding the global one, want to make another decision about these inactive rights holders, or already have a policy that we missed, then please notify the [[:m:Stewards' noticeboard|stewards on Meta-Wiki]] so that we know not to proceed with the rights review on your wiki. Thanks, [[Utenti:Stanglavine|Stanglavine]] ([[User talk:Stanglavine|msg]]) 02:24, 19 jin 2022 (CET)
== Collaborazione ==
Buongiorno amici siciliani. Vorrei proporvi, dopo dicembre 2022 (in quel mese faremo una nostra editathon), una collaborazione: ne abbiamo già fatta una con la Wikipedia in galiziano e una con quella in ladino dolomitivo. Si tratterebbe di scegliere un tot di voci relative alla storia, alla cultura, alla lingua e al territorio di Sicilia e Lombardia e scriverle sulle rispettive enciclopedie. Che ne dite? -- [[Utenti:Sciking|Sciking]] ([[User talk:Sciking|msg]]) 19:48, 24 nuv 2022 (CET)
:{{Ping|Sciking}} (commento utente non siciliano) Ciao Sciking, purtroppo devo dire che di utenti attivi siciliani su questa Wiki non ce ne sono al momento... in genere controllo il ''Canciati antura'' vedendo che la maggior parte di modifiche son fatte dagli IP (qualche volta vandaliche), altre invece da utenti/IP stranieri (ad es. aggiungono delle liste riguardo a delle serie televisive, cambiare immagini oppure aggiornare qualche info).
:A parere mio, l'idea la trovo carina :-), ma ti consiglierei di proporla su un'altra Wiki con utenti più attivi.
:Puoi provare a proporre sulla Wiki ligure (di cui sono un admin), emiliano-romagnola, napoletana, veneta, piemontese, sarda e/o tarantina dove ti posso garantire che son presenti degli utenti attivi madrelingua/quasi madrelingua. Saluti. --[[Utenti:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utenti:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 14:14, 25 nuv 2022 (CET)
::{{ping|S4b1nuz E.656}} uno di questi giorni passo su quella in ligure, allora. --[[Utenti:Sciking|Sciking]] ([[User talk:Sciking|msg]]) 19:06, 30 nuv 2022 (CET)
:::{{ping|Sciking}} Ciao di nuovo, a ripensarci che siamo verso il periodo Natalizio e tra 1 mese di Epifania, credo che alcuni utenti potrebbero fare qualche Wikipausa. Sarebbe meglio che punti sul vostro Editatlon di Wikipedia lombarda... La tua collaborazione temporanea potresti proporla in un altro periodo dell'anno 2023 (sempre su qualche Wiki a tua scelta). Saluti e buon weekend! --[[Utenti:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utenti:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 23:02, 3 dic 2022 (CET)
::::qui [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:32, 19 giugn 2024 (CEST)
== Traducemu la Wikipedia in sicilianu ==
Pi sviluppari la Wikipedia siciliana, putemu traduciri articuli dâ Wikipedia nglisi e di l'italiana. E un tradutturi miccanicu pò fari lu travagghiu chiù facili. La machina pò traduciri na cintinara di articuli, e l'essiri umanu havi sulu a curreggiri li sbagghi. Ora ca [https://translate.napizia.com/ lu tradutturi di Napizia] funziona megghiu, putemu usarlu pi traduciri na cintinara di articuli pi Wikipedia siciliana.
Allura haiu l'intinzioni di traduciri miccanicamenti articuli pi Wikipedia siciliana. Ma prima di farlu, scrivu stu missaggiu pi annunziari la mè ntinzioni. Vulissi sentiri lu vostru cunzigghiu. [[Utenti:Eryk Wdowiak|Eryk Wdowiak]] ([[User talk:Eryk Wdowiak|msg]]) 07:26, 22 apr 2023 (CEST)
:Mantegnu un [[Utenti:Eryk Wdowiak|elencu dî mè traduzzioni miccanichi]] â mè paggina. [[Utenti:Eryk Wdowiak|Eryk Wdowiak]] ([[User talk:Eryk Wdowiak|msg]]) 00:06, 25 apr 2023 (CEST)
:Pi dumannari na traduzzioni, vi preju di lassari un missaggiu ntâ [[Discussioni_utenti:Eryk_Wdowiak|discussioni]]. [[Utenti:Eryk Wdowiak|Eryk Wdowiak]] ([[User talk:Eryk Wdowiak|msg]]) 16:14, 25 apr 2023 (CEST)
:: anche [https://traduttoresiciliano.blogspot.com/2016/07/traduttore-italiano-siciliano.html qui] e [http://www.salviamoilsiciliano.com/come-si-dice/dizionario/ glossario] [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:31, 19 giugn 2024 (CEST)
== creare alias redirect namespace ==
Ciao,
penso sia utile a tutti avere i namespace abbreviati (alias), analogamente a come avviene su itwiki e altri progetti (per comodità typing e linguistiche).<br>
Ad esempio: T=Template C=CAT=Categoria=Category=Catigurìa (poi ci sarebbero anche DP e DW per le talk)
Se è fattibile potremmo fare richiesta su phabricator :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 14:38, 28 sit 2024 (CEST)
: Yes. Credo sia molto fattibile e sensato. Se ho capito correttamente si tratterebbe di modificare questo file per fare una cosa del genere:
: https://phabricator.wikimedia.org/source/mediawiki-config/browse/master/wmf-config/core-Namespaces.php;b0c00bf7406275732056e3672d802f3c7f58ee8b$868-873
: quindi aggiungere qualcosa del genere:
<pre> '+scnwiki' => [
'CAT' => NS_CATEGORY,
'DP' => 103,
'DW' => NS_PROJECT_TALK,
'T' => NS_TEMPLATE,
'U' => NS_USER,
],</pre>
Quindi si potrebbe aprire un task del genere: [[phabricator:T101274]] (alle gentili persone che frequentano [[phabricator:tag/wikimedia-site-requests/]]) asd --[[Utenti:Valerio Bozzolan|Valerio Bozzolan]] ([[User talk:Valerio Bozzolan|msg]]) 14:58, 28 sit 2024 (CEST)
::Sono d'accordo. [[Utenti:Sciking|Sciking]] ([[User talk:Sciking|msg]]) 13:52, 29 sit 2024 (CEST)
:::haiu criatu a pàggina su phabricator: a truvati [[phabricator:T375979|cca]] [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 18:42, 29 sit 2024 (CEST)
::::Ho aggiunto DU => NS_USER_TALK. Per la storia di C o CAT CAT va bene lo stesso anzi per certi aspetti è meglio. Ho riprogrammato la richiesta di Developer perché nella sezione odierna erano impegnati --[[Utenti:Melos|Melos]] ([[User talk:Melos|msg]]) 23:00, 30 sit 2024 (CEST)
:::::grazie ∞ [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 00:54, 1 utt 2024 (CEST)
== Politica dialettale ==
Una cosa che ho imparato su lmowiki è l'importanza di una politica dialettale fatta bene e di come prevenga problemi più avanti, vi suggerirei di adottarne una ben strutturata.
Prima di tutto bisogna discutere di grafia: mi pare di capire che qui ci siano delle convenzioni ortografiche che, se hanno una base nella storia del siciliano, possono rimanere, ma bisogna anche capire se vi sono altre ortografie in uso che vanno accettate o usate.
Soprattutto, per salentino e calabrese c'è da capire quali sono delle modalità di scrittura accettate e qual è la classificazione dialettale più comunemente accettata per essi.
In Lombardia abbiamo un gruppo contiguo, quindi classifichiamo per grafia principalmente, ma nel vostro caso potrebbe aver senso dividere prima in siciliano, salentino e calabrese ed eventualmente poi fare sottoclassificazioni grafiche e dialettali.
Una cosa da deprecare sono le voci scritte più volte in più dialetti. [[Utenti:Sciking|Sciking]] ([[User talk:Sciking|msg]]) 23:28, 1 utt 2024 (CEST)
:sono d'accordo sul deprecare le voci scritte in più lingue. approfittando del flag temporaneo di admin che mi è stato concesso possiamo identificarle, risistemarle quando necessario ed eventualmente eliminarle (quando presenti in molteplici versioni). [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 17:34, 5 utt 2024 (CEST)
::Nell'edizione scn.wikipedia un consenso sull'ortografia è stato raggiunto una ventina di anni fa. Il risultato fu il frutto di un confronto costruttivo tra amministratori originari di varie parti della Sicilia, e ha preso in conto anche la problematica di poter essere compatibile con le varianti continentali di Clalbria e Salento. Molte voci sono d'altronde dedicate a spiegare bene l'uso dell'ortografia siciliana da preferire. L'uso episodico di altre ortografie è comunque tollerato nella misura in cui lo spirito del progetto wikipedia non è snaturato. Sono d'accordo che una voce deve essere scritta in una sola versione. [[User:Gmelfi|Peppi]] 10:47, 23 utt 2024 (CEST)
:::penso che sfrutteremo anche il più recente documento sull'ortografia della [[Cademia Siciliana]]. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 13:08, 23 utt 2024 (CEST)
:::: Ricordo che le basi ortografiche e grammaticali per questa edizione di wikipedia sono state poste diversi anni fa e figurani nelle pagine raggiungibili dal menu a sinistra [[Cumpenniu stilisticu|Wikipedia:Cumpenniu Stilisticu]] e [[Grammatica|Wikipedia:Grammatica]]. Si veda anche [[WP:Mutivi dî nostri scigghiuti ortugràfichi]] per maggior chiarezza. [[User:Gmelfi|Peppi]] 18:35, 27 utt 2024 (CET)
== Ntirventi nti scn.wikipedia==
Pi favuri, nun fari canci di massa senza aviri fattu na discussioni e aviri avutu nu cunsensu supra la quistioni cu l'autri utenti di wikipedia. Appi a rimettiri annarrèri tutti li pàggini di austu. L'azzioni di fari canci di massa senza consensu è assai dannusa pi lu proggettu. E sparti di chistu nun arricanusci lu trfvagghiu di qualitati fattu nti l'urtimi vint'anni.
Pi esseri chiaru, si l'amici dâ Ccademia vonu contribbuiri sunu binvinuti, ma l'ortografìa nun si cancia di maniera massiva supra li pâggini criati nzinu a ora, e senza nu cunsensu adequatu. Esistunu già nu cumpenniu stilisticu e reguli ortografichi assai precisi, e s'hannu a rispittari. Naturalmenti articuli scritti cu na varianti di l'ortografia accittata sunu accittati (s'havi a mettiri nu disclaimer nti stu sensu), ntâ misura n cui nun snaturanu lu progettu ntê sò integritati. [[Utenti:Gmelfi]] ([[User talk:Gmelfi|msg]])
:Caru Giovanni. Ti vulìa scriviri a prupositu dâ qualitati ca avemu a tèniri nti sta wikipedia. Nzinu a ora, ni semu basati supra li documenta sritti n scilianu, e n particulari li vocabbulari n sicilianu ca sunu disponibbili su Google Libri. Avemu a tèniri nu liveddu di qualitati assai àutu pi stu pruggettu. E' funnamintali puru scriviri n sicilianu, puru ntê discussioni ntra nuautri. Ci sunu diversi cosi ca si ptutissiru discurriri supra li ntirventi ca hannu statu fatti ricintimenti. Per esempiu, la parola "mudeddu" in sicilianu nun l'haiu mai vista né scritta né orali. Tu usi sta parola di sta manera ? Hai nu documentu ? Ntâ lingua parrata si dici "modellu", e nun è nu neologgismu italianu! Se vai a taliari lu vocabbulariu di Pasqualino (ca havi cchiossai di 100 anni) (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://books.googleusercontent.com/books/content?req=AKW5QaffEUJyww3-xhSrpvu5Ae8Q8i_iJwqcs5KqRNhvsT3nMxgGF7pLiudlP_-hgvFgyEgtByftSjMywsqL4EtmMA9tUbI_9PKnQ6NoxjdME6CyQmd9Hdp4egkfT96bqUU0S18QG2MriYEZ-nC6YHjCsEvZEPVQkRu7I0SAOI6fkATgMnB5Ow887ZtLIoaHbjovEkmdGQr2jOteSs7g-fK4bLdGaMTXhaDyu0OMcumkQ9GnADSE_f4_3XEtFpHI9G1Qn6scLEiGceihml1quzQ5B_yNZS_qHkzL_XH-dj_OVGfNQlslkso) c'è scrittu "modellu". perciò la regola ca s'havi sempri a scrivri la doppia ll cu la doppia dd nun è na regula ginirali, contrariamenti a chiddu ca si cridi. E nun s'hannu a nvintari paroli cu n'ortografia inesistenti, senno la qualitati ginirali s'abbassa. N'autra quistioni assai dubbia (secunnnu mia) è l'usu di la doppia dd cu lu puntu di sutta. Capisciu la ntinzioni di rènniri lu suonu particulari di la doppia dd n siclianu, ma secunnu mia è utopicu pinsari ca stu tipu di ortografia veni aduttata di tutti, pirchì è simpricimentu troppu cumpricatu. Na soluzioni raggiunevuli pir mia fussi chista: La doppia dd puntata si pò usari, ma nun si pò obbligari l'usu nti l'usu giniralizzatu ntâ scrittura siciliana. Sta soluzioni è usata n italianu, unni li paroli ntô vocabbulariu cuntenunu accenti gravi o acuti (quannu dannu nnicazzioni supra la prununcia), ma ntâ lingua scritta, currenti l'accenti sunu piazzati sulu pê paroli accintati all'urtima sillaba. [[User:Gmelfi|Peppi]] 11:23, 28 utt 2024 (CET)
::{{ping|gmelfi}}
::sono d'accordo con te e anch'io ritengo sia importante scrivere anche tra di noi nelle discussioni in siciliano (ma non mi sento particolarmente in grado e quindi anche per brevità scrivo in italiano)
::uso anche ad esempio l'interfaccia tradotta di firefox e telegram.
::le uniche cose che mi vengono da dire sono: le lingue evolvono (e tra queste anche il siciliano) difatti ci sono dei termini che non esistevano e che non sentirai mai dire "in giro"; le indicazioni sulla scrittura me le ha fornite {{ping|dapal}} seguendo il lavoro dei linguisti e della ''Cademia Siciliana'', quindi un documento seppur recente c'è.
::ps la tua firma sta volta ha funzionato correttamente.
::pps come detto altre voltre, imho le pagine personali non sono il posto migliore dove fare queste discussioni. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:51, 28 utt 2024 (CET)
<div><span style="font-family: verdana, sans-serif; color: white; background: blue; font-weight: bold; border: 1px solid black; font-stretch: ultra-condensed">cb</span> ''La discussione proviene dalla pagina '''[[Discussioni_utenti:GiovanniPen#Ntirventi_nti_scn.wikipedia]]'''''.<small><br /> – Il [[Wikipedia:Cambusa|cambusiere]] --[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) [fuori crono] 15:31, 28 utt 2024 (CET) </small></div>
:Salutamu.
:M'hâ pirdunari, ma anestu sintìrimi diri ca "mudeḍḍu" nun esisti, e chi mmeci àvi a siri ''mudellu'', è na fissarìa. [https://imgur.com/a/xTXWPWq Chista è na schirmata dû Vucabbulariu Sicilianu], unni è attistatu ''mudeḍḍu''. Cchiù assai, mudeḍḍu appatta cû ''vucalìsimu sicilianu'', mmeci ''modellu'' (chi speru fussi nu sbagghiu, vistu chi Pasqualinu dici mudellu) no, vidi pi scempru la O àtuna (puru chi cci sunnu eccizzioni a tipu l'accenti sicunnari o si a palora trasìu nnô sistema sicilianu 'n tempi ricenti).
:Nuiautri dâ [[Cademia Siciliana]] àvi anni chi circamu palori pi adattalli â vita di oji, cunzidirannu macari chi a lingua è na cosa viva, e circamu d'adattari macari a lingua scritta. Si parri talianu, tu 'un parri comu Danti, adunca 'un capisciu st'attaccamentu â lingua dî pueti. Pueti chi poi, nun avennu nuḍḍa norma ortugràfica, scrivìanu ognidunu comu vulìa.
:Sicunnu poi, a ḍḍ è na granni vittoria pâ lingua siciliana. Scrivilla è fàcili [https://cademiasiciliana.org/tools-it/sicilian-language-keyboard-layouts-microsoft-windows/ câ nostra tastera], e fìcimu mèttiri macari a littra nne Android, e si po' scrìviri macari di iOS. Si circamu a qualità, s'àvi a usari ḍḍ unni serbi. Vulennu, unu putissi scrìviri ddh/ddr, e poi fariccillu abbirsari ôn bot.
:Pâ custioni lu/u: nuiautri pinzamu ca ''lu'' s'avissi a usari nnê testi furmali (statuti, liggi), o pi riprisintari ḍḍi dialetti unni si dici. Pi Wikipedia, puru tinennu 'n cuntu ca è na nciclupidìa, pinzamu ca è megghiu falla cchiù vicina a comu parra a genti, pi falla cchiù accissìbbili. E tû dici unu chi veni di unu di ḍḍi posti unni si ''dici'' lu ([[Mazzara]], ma macari nnô [[Girgenti|giurgintanu]]. Già a [[Marsala]], pi diri, dìcinu ''u'', e si vidìssiru scrittu ''lu'' parissi fausu e furzatu. [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 15:02, 28 utt 2024 (CET)
::@[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] @[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] spustai cca a discurruta! [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 15:20, 28 utt 2024 (CET)
:::<small>grazzi. abbissai comu u template ''Cambusa'' di itwiki.</small> [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 15:35, 28 utt 2024 (CET)
:::Grazzî pâ discussioni. Ristamu costruttivi. Tuttu lu rispettu pô travagghiu dâ Ccademia. Arrispettu lu travagghiu pi la promuzzioni dû sicilianu, pi aviri travagghiatu pi interfacci di traduzzioni nti diversi applicazioni nfurmatichi. Ma resta lu fattu ca Wikipedia.scn (ca esisti di cchiossai di 20 anni) nun è n'organu dâ Ccademia, e la Ccademia nun mi pari ca havi na arricanusciuta a liveddu accademicu, macari ca porta lu nomu. Cu sunu li linguisti e li filùluggi ca travagghiunu ntâ Ccademia ? Ntâ pàggina "Cu siemu" nun c'è scrittu! M'agghiu ligghiutu lu documentu pi l'ortografia siciliana dâ Ccademia. E' nu travagghiu apprizzabbili, ma è assai cchiu riddottu di tuttu lu travagghiu ca fu fattu nti scn.wikipedia ntra l'utilizzatura ca accuminzarru lu progettu 20 anni fa. Se talìi li pàggini cu li reguli grammaticali e li formi prifiruti, ci sunu spiegazzioni ca s'abbasunu supra documenti scritti, vocabbulari e quant'autru, e nun sunu simpricimenti na scigghiuta di unu ca si suisu dû liettu.
:::E ancora cu tuttu lu rispettu, la schirmata di "mudeddu" ca m'ammusciasti dici "vedi modellu", e veni a diri ca la forma cchiù usata è senza dubbiu modellu. Tô rici quarcunu ca ha usatu sta parola n sicilianu, pi esempiu quannu unu vâ ô comuni pi jinchiri nu modellu pi na autucertificazzioni. Ca la lingua siciliana evolvi nun lu mettu n dubbiu. Ma nun vor diri ca avemu a nvintari paroli ca nun esistunu né ntâ lingua parrata né ntâ lingua scritta o ca avemu a prumòviri paroli (comu mudeddu) ca puru se esistunu hannu n'usu minoritariu rispettu a formi assai cchiù usati (comu modellu). [[User:Gmelfi|Peppi]] 15:56, 28 utt 2024 (CET)
::::Amâ fari tanti cosi. chistu è u fattu. (tipo sistemare l'ortografia dei mesi)
::::appoi, secunnu mia, mmeci di prioccuparisi troppu, usamu direttamente "template" e bonu cchiu (anche picchì u namespace non lo possiamo cambiare, e sarebbe un lavorone).
::::d'autra banna nun putemu, secunnu mia, accittari palori grammaticamenti sbagghiati sulu picchì sunnu cchiù cumuni / cchiù diffusi. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 16:03, 28 utt 2024 (CET)
::::U Ducumentu pi l'Ortugrafìa dû Sicilianu fu uggettu di discurruta di tesi accadèmica, e ancora oji ci travàgghianu ricircaturi ca sunnu nnô munnu accadèmicu. Ntra tutti, @[[Utenti:Smb16|Smb16]]. Certu ca Wikipedia nun è na succursali di Cademia (cu na C sula pi favuri, è nomu propiu), ma a nostra ortugrafìa è bastanti stàbbili, e veni usata macari di genti chi câ Cademia nun cci tràsinu nenti. E nun sulu: fu pinzata macari pi èssiri leggia e fàcili di usari.
::::Ora, certu nuḍḍu àvi ntinzioni di supranijàriti, ma mancu putemu stari fermi a "u fìcimu vint'anni nn'arrè, àv'a stari accussì pi sempri", e pi chistu ti dissi chi viatu faraju na pruposta pi canciari u Cumpenniu Stilìsticu pi usari a nostra ortugrafìa. [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 17:53, 28 utt 2024 (CET)
:::::Lu cumpenniu stilisticu, cu la Grammatica e l'ortografia raccumannata pirmisiru di criari nu pruggetu stabbili e nun vidu pirchì s'havissi a canciari. Comunqui si quarchi contribbuturi voli scriviri cu n'autra ortografìa spirimintali, abbasta ca metti lu tag adequatu, e pir mia nun c'è probblema. Cô tempu si vidi se s'havi a canciari quarchi cosa ntê raccumannazioni ca damu ê utilizzatura. [[User:Gmelfi|Peppi]] 15:33, 29 utt 2024 (CET)
==Infobox disfunziunanti==
Cari culleghi di scn, nutai ca diversi pàggini cuntênunu infobox ca nun funzionanu bonu. Per esempio la pàggina [[Etna]] nun pigghia li cuurdinati giografichi e l'infobox è strammu. Na cosa simili succedi pî prisidenti dê Stati Uniti e tanti autri catigurii di pàggini. Quarchid'unu di vuatri si fira a sistimari li bug ? Iu nun mi la firu (sugnu troppu viecchiu, forsi, :-) ). Diciemu ca tra na pàggina cu nu infubox disfunziunanti (ca nun è WIP) e na paggina senza infobox, è megghiu na pàggina senza infobox. Pirciò annunciu ca ntê prossimi jorna se nenti veni fattu, li infobox ca nun funzionanu currittamenti sunu distinati a essiri cancillati. [[User:Gmelfi|Peppi]] 22:49, 30 utt 2024 (CET)
:salutamu,
:staiu pruvannu cu @[[Utenti:Dapal|Dapal]] ad abbirsari diversi template e i Mòduli che non funzionano o che non sono tradotti.
:accamora iddu sta rifacendo T:Bio (mi pare)
:sono d’accordo che se gli info box non funzionano tanto vale levarli. Io mi sono accorto che ci sono assai template da scancillari direttamenti, tuttu arristau fermo a 10anni arrè. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 10:30, 31 utt 2024 (CET)
::@[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] cunfermu, staju travagghiannu a chiḍḍu pî biugrafìi, e chiḍḍu usa {{tl|Infobox}}, chi dintra usa {{tl|Navbox}}. Abbisogna n'anticchia di tempu, ma a picca a picca abbirsamu tutti cosi. [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 11:20, 31 utt 2024 (CET)
:ps l'etna non ha le coordinate inserite e il template ancora non è stato aggiornato per prenderle da wikidata. lo faremo asap [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 04:40, 16 nuv 2024 (CET)
::diversi infobox funzionano, alcuni vanno semplicemente inseriti o sostituiti/aggiornati. altri purtroppo non sono ancora stati corretti e possono apparire "rotti"
::@[[Utenti:Dapal|Dapal]] stava sviluppando t:bio ma non è ancora stato pubblicato (è nelle sue sandbox mi pare) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 19:29, 5 fri 2025 (CET)
:@[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] abbissai i cuurdinati :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:29, 13 maj 2026 (CEST)
::abbissai n'annicchia macari na para di infobox ma ancora c'è assai di fari. @[[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] fici nu travagghiu bonu macari. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:30, 13 maj 2026 (CEST)
== Proposal to enable the "Contribute" entry point in Sicilian Wikipedia ==
{{Int:Hello}} Sicilian Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia.
The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia.
Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Sicilian Wikipedia.
'''Who can access it'''
Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions.
[[File:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[File:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]]
For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually.
This feature is available in four Wikipedia (Albanian, Malayalam, Mongolian, and Tagalog). We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.
We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 10th December 2024.
We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia.
We look forward to your response soon.
Thank you!
On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utenti:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[User talk:UOzurumba (WMF)|msg]]) 05:38, 28 nuv 2024 (CET)
:imho it doesnt make sense that if i ckick on my account icon i'll not find my contributions immediatly but a generic "contribute" page.
:Moreover [[Special:WantedPages]] is not reliable at all (expecially in our scn wikipedia).
:i think it can be a good things for unexperienced user and to reach easier the translation, but no. thanks [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:40, 28 nuv 2024 (CET)
::Thank you @[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]], for your feedback. To clarify your comment:
::<blockquote>imho it doesnt make sense that if i ckick on my account icon i'll not find my contributions immediatly but a generic "contribute" page.</blockquote>
::For you with edits in Sicilian, Italian, and other Wikipedias, if you click on your account icon in those Wikis, you will still find your contributions icon immediately and not the "contribute" page (even after the "Contribute" is enabled there) because you have edits in those Wikipedias. The only scenario where you will find the "Contribute" entry point is if you go to the Albanian Wikipedia or any other Wikipedia you don't have any edits. It will then assume you are a new contributor and take you through that entry point to help you discover different ways to contribute.
::I hope the above clarifies that the "Contribute" entry point will only be seen by new contributors in any wikipedia where the entry point is enabled or if a contributor with edits decides to change their setting to the "Contribute" entry point.
Please let me know if you have any questions. Thanks! [[Utenti:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[User talk:UOzurumba (WMF)|msg]]) 05:01, 3 dic 2024 (CET)
== Cademia e quistioni di ortugrafìa ==
L'espirienzia di quarchi simana ammustra ca certi articuli ca portunu lu template "Cademia Sicialiana" sunnu scritti di na manera ca è cumpatibbili chê reguli grammaticali n usu nti l'autri pàggini. Nun havi tantu sensu distinguiri l'articuli ca hannu lu template e chiddi ca nun ci l'annu. Li quistioni cchiù mpurtanti mi parunu l'articulu determinativu (ca s'avissi a usari nti la forma littiraria, comu è usatu d'altrondi puru ntâ rivista ca la Cademia a traduciutu pi cuntu di l'Unescu, e venardiri "Lu, Li, La" nveci di "u i a"), e la duppia dd, ca si po tranquillamenti lassari libbira di putìrisi scriviri cû duppiu punti di sutta (pê wikipidiani esperti) o senza duppiu puntu di sutta (chiù facili pi cuegghié). Naturalmenti ci sunnu assai quistioni ca si putìssiru discurriri, e spissu l'utilizzatura si pigghiunu la libbirtati di scriviri comu sunnu abbituati a parrari ( e ci sinnu parrati assai diversi di na pruvincia all'autra). Ma la basi cumuni ca havemu (la grammatica, lu cumpenniu stilisticu, e ci junciu puru lu documentu dâ Ccademia, senza cuntari tutti li dizziunari antichi e no, li risursi n sicilianu dispunibbili unnegghié) dunanu na bona dirizzioni ca avemu a cuntinuari a sviluppari, nti nu spiritu cullabburaticu e custruttivu tutti nsemmula. [[User:Gmelfi|Peppi]] 14:38, 28 nuv 2024 (CET)
:Salutamu Gmelfi! Ni prija assai ca ti piaci u nostru travagghiu e puru nuiautri, comu già sai, tannu partemmu propia dû Cumpenniu Stilìsticu dâ Wiki comu rifirimentu ntra l'autri. L'ortugrafìa dâ Cademia pirò nun è sulu lu/la/li (accittati dâ nostra pruposta comu "furmi auti") o i ḍḍ, ma è na pruposta ca stamu ammuttannu pi criari un criteriu d'arfabbitizzazzioni a liveḍḍu pupulari, vali a diri, nun putemu cchiù jiri avanti pinzannu a na lingua ca veni parrata tuttu u jornu, tutti i jorna ma unni nuḍḍu a sapi scrìviri. U Cumpenniu Stilìsticu dâ Wiki àvi assai punti ca foru attinziunati dintra â nostra assuciazzioni e certi cosi, ora mai, lassaru u so tempu (vidi l'h pû verbu aviri, usati 'n italianu pi spártiri u verbu di autri minutagghi, ma nùtili tutali ntô cuntestu sicilianu). Pigghiamu macari a cura chi s'àv'a aviri ntâ scigghiuta dî paroli.
:A Wikipedia nun po e nun àvi a èssiri un rifirimentu linguìsticu picchì nun è a missioni di nuḍḍa Wiki nta nuḍḍa lingua. I liggi e i règuli di na lingua sunnu, di sòlitu, manijati di enti terzi, cumposti di spicialisti. L'ubbittivu dâ Wiki nun è diri comu s'àv'a scrìviri e comu no (ca tantu videmu ca sulu picca sicùtanu un criteriu), ma criari cuntinutu fruìbbili ntâ lingua. [[Utenti:Zoologo|Zoologo]] ([[User talk:Zoologo|msg]]) 20:43, 28 nuv 2024 (CET)
::@[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] @[[Utenti:Zoologo|Zoologo]] se nun usati u ping... [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 16:45, 6 dic 2024 (CET)
:::nun v'acchiappati (macari senza parrari... puru cu l'editwar) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:13, 7 sit 2025 (CEST)
::::Comu discussu ca supra lu template "Cademia" nun è nicissariu. Chiddi ca vòlunu scriviri chê reguli grammaticali e ortografici di la Cademia lu ponnu fari tranquillamenti e la cosa è sustanzialmenti cumpatibbili chê reguli fissati ntâ grammatica e ntô cumpenniu stilisticu. Arricordu ca lu templati fu intrudottu pi distinguiri l'articuli cunformi â scn.wiki di chiddi cunformi ê reguli dâ Cademia. Appressu la quistioni di l'articulu ditirminaticu fu discurruta a parti e ni '''misimu d'accordu supra l'usu di lu la li''' (e sparti, l'articuli lu la li foru usati dâ Cademia puru pi lu giurnali di l'Unescu di cui curau la traduzzioni n sicilianu): pi la quistioni di la doppia dd, si pò lassari la libbirtati di usu (nun è facili pi l'utilizzaturi cuegghé di usari la doppia dd chê punta di sutta). Anzi nvitu quarcunu di la cademia di cumpritari lu cumpenniu stilisticu pi l'usu di la duppia dd. Pi tutti l'autri quistioni, c'è na sustanziali cumpatibbilità tra li reguli di scn e di la Cademia. L'usu dû template è pirciò càducu. [[User:Gmelfi|Peppi]] 12:39, 7 sit 2025 (CEST)
:::::il template imho è utile, sia per catalogare le voci "corrette" riviste o aggiornate ma anche per identificare una grafia da un'altra... lo stesso di come fa lmo wiki per le varianti etc (@[[Utenti:Sciking|Sciking]], no?). [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 14:41, 7 sit 2025 (CEST)
:::::comunque andare a fare un rb quando la modifica è valida va contro alla policy [[:it:WP:MORDERE]] imho... [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 14:42, 7 sit 2025 (CEST)
::::::Cosa volete sapere sui TL di lmowiki? :) [[Utenti:Sciking|Sciking]] ([[User talk:Sciking|msg]]) 16:11, 7 sit 2025 (CEST)
== [[User:GiovanniPen]]'s flag ==
Salutamu!<br>
scrivo questo messaggio indirizzandolo principalmente a @[[Utenti:Melos|Melos]] e @[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] che ho avuto il piacere di affiancare in questo periodo nel quale mi è stato concesso il flag temporaneo di amministratore.<br>
Ringrazio anche @[[Utenti:Valerio Bozzolan|Valerio Bozzolan]] e @[[Utenti:Sciking|Sciking]] che mi hanno aiutato sin dall'inizio e @[[Utenti:ValterVB|ValterVB]] che mi ha dato una grossa mano col [[@[[Utenti:ValterVBot|suo bot]] e sopportato pazientemente ogni volta.<br>
La mia è una richiesta per tutta la comunità siculofona, della quale fanno parte attivamente soprattutto @[[Utenti:Dapal|Dapal]] @[[Utenti:Zoologo|Zoologo]] @[[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] @[[Utenti:Qaqqu|Qaqqu]] (che ringrazio dell'aiuto e per il coinvolgimento della [[Cademia Siciliana]] insieme a @[[Utenti:Narkku|Narkku]] @[[Utenti:Paolorausch|Paolorausch]] @[[Utenti:Smb16|Smb16]]) ma anche saltuariamente (according to [[Special:RecentChanges]] and [[Special:ActiveUsers]]) i non siciliani @[[Utenti:Dostojewskij|Dostojewskij]] @[[Utenti:Mistico Dois|Mistico Dois]] e molto recentemente @[[Utenti:Terminisugnu|Terminisugnu]] e @[[Utenti:Cristiano Barone|Cristiano Barone]].<br>
I rinnovi che mi potevano venire concessi automaticamente temporaneamente e senza una richiesta (o accettazione/proposta da parte della comunità) li ho "usati" tutti da settembre ad oggi (in realtà fino a fine mese), motivo per il quale apro oggi questa discussione (''discurruta'' ppi usari u sicilianu) sperando in un vostro riscontro positivo (a seguito della mia attività di questi mesi).<br>
Se così fosse, idealmente il periodo di sysop temporaneo potrebbe venire esteso (intanto) a tutto il 2025; anno nel quale sarò anche coordinatore regionale di Wikimedia Italia per la Sicilia e che vedrà proprio Catania sede dell'evento internazionale [[:meta:ItWikiCon|itWikiCon]].<br>
Sono ovviamente bene accetti ogni genere di pareri, suggerimenti, critiche, consigli e chi più ne ha più ne metta. -[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 21:28, 5 jin 2025 (CET)
*{{+1}} Giuvanni fu n'ajutu prizziusu assai! --[[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 21:34, 5 jin 2025 (CET)
*{{+1}} Granni, Giuvanni. N'autru annu di crìscita! --[[Utenti:Narkku|Narkku]] ([[User talk:Narkku|msg]]) 21:41, 5 jin 2025 (CET)
*{{+1}} A mprissioni ca c'haiu avutu è di nu picciottu ca ascuta i cunsigghi, chiddu chi c'hava diri a Giuvanni ci lu dissi già a sulu. I cosi vanu discussi e canciati senza prescia. Pi mia nun ci viru nienti di mali a fallu cuntinuari comu amministraturi tempuraniu pi n'autru annu. --[[Utenti:Melos|Melos]] ([[User talk:Melos|msg]]) 23:48, 5 jin 2025 (CET)
* {{+1}} Travagghiu assai apprizzatu e equilibbratu. --[[User:Gmelfi|Peppi]] 11:09, 6 jin 2025 (CET)
* {{+1}} --[[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] ([[User talk:GianAntonucci|msg]]) 11:16, 6 jin 2025 (CET)
* {{+1}} Troppu forti Giuvanni, oggiallannu travagghiau bonu bonu e sugnu sicuru ca macari avannu è a stissa cosa! --[[Utenti:Pow3redTheBest|Pow3redTheBest]] ([[User talk:Pow3redTheBest|msg]]) 12:02, 6 jin 2025 (CET)
* {{+1}} Bravu e pacinziusu --[[Utenti:Zoologo|Zoologo]] ([[User talk:Zoologo|msg]]) 16:20, 6 jin 2025 (CET)
* {{+1}} Nuautri avemu di bisognu di pirsuni forti e sperti, sinza livàri nenti ê nostri amministraturi, 'u to' travagghìu pi nuautri fu 'a megghiu cosa sti misi (armenu sicunnu mìa). Continuannu accussìni finarmenti Wikipedia SCN sarrà cchiù prutetta e furnita. [[Utenti:Cristiano Barone|Cristiano Barone]] ([[User talk:Cristiano Barone|msg]]) 14:15, 7 jin 2025 (CET)
::Grazie a tutti per i preziosi e graditi commenti :)
::buon wiki lavoro a tutti e spero tanto di incontrarvi presto durante i prossimi eventi/raduni. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 09:49, 22 jin 2025 (CET)
:::{{fattu}} Auguru a Giuvanni nu bonu travagghiu --[[Utenti:Melos|Melos]] ([[User talk:Melos|msg]]) 04:48, 24 jin 2025 (CET)
::::Si avvicina la scadenza :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 21:51, 3 dic 2025 (CET)
:::ciaooo, sembrava ieri ma è già volato un altro anno. se vi fa piacere io chiederei il diritto normalmente e non più temporaneo :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 13:59, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} [[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] ([[User talk:GianAntonucci|msg]]) 14:49, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} [[Utenti:Qaqqu|Qaqqu]] ([[User talk:Qaqqu|msg]]) 14:55, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 15:00, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} [[Spiciali:Contributi/~2026-34413-8|~2026-34413-8]] ([[Discussioni utenti:~2026-34413-8|discussione]]) 15:14, 16 jin 2026 (CET)
:::::grazie ma non penso che dagli ip valga :/ [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 16:56, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} sempri avanzi, bon travagghiu Giuvà [[Utenti:Narkku|Narkku]] ([[User talk:Narkku|msg]]) 15:31, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} [[Utenti:Paolorausch|Paolorausch]] ([[User talk:Paolorausch|msg]]) 15:11, 16 jin 2026 (CET)
::::{{+1}} Avemu bisognu di pirsuni comu a tia [[User:Gmelfi|Peppi]] 23:00, 16 jin 2026 (CET)
== Enabling Dark mode for logged-out users in this Wikipedia ==
<div lang="en" dir="ltr">
{{int:Hello}} Wikipedians,
Apologies, as this message is not written in your native language. {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Reading/Web|Wikimedia Foundation Web team]] will be enabling [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Reading/Web/Accessibility_for_reading|dark mode]] here on your Wikipedia by February 2025 now that pages on your wiki have passed our checks for accessibility and other quality checks. Congratulations!
The plan to enable is made possible by the diligent work of editors and other technical contributors in your community who ensured that templates, gadgets, and other parts of pages can be accessible in dark mode. Thank you all for making dark mode available for everybody!
For context, the Web team has concluded work on dark mode. If, on some wikis, the option is not yet available for logged-out users, this is likely because many pages do not yet display well in dark mode. As communities make progress on this work, we enable this feature on additional wikis once per month.
If you notice any issues after enabling dark mode, please create a page: <code>Reading/Web/Accessibility for reading/Reporting/xx.wikipedia.org</code> in MediaWiki ([[mediawikiwiki:Reading/Web/Accessibility_for_reading/Reporting|like these pages]]), and report the issue in the created page.
Thank you!
On behalf of the [[mediawikiwiki:Reading/Web|Wikimedia Foundation Web team]].
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]]</bdi> 23:15, 21 jin 2025 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:UOzurumba (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:UOzurumba_(WMF)/sandbox_Dark_mode_deployment_list_(February_2025)&oldid=28153450 -->
:Thank you @[[Utenti:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]]
:I request that Dark Mode be made available for non-logged users as well.
:I've been using Dark Mode on this wiki by default for quite some time now and I haven't noticed any anomalies (anymore) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 09:47, 22 jin 2025 (CET)
::Thank you @[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]], for your feedback. [[Utenti:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[User talk:UOzurumba (WMF)|msg]]) 15:29, 22 jin 2025 (CET)
== Traduzzioni dî noma dî cristiani: quali regula aduttari ? ==
Cari culleghi wikipidiani. Vitti ca ricintimenti quarchi biografia ha statu spustata pi prisirvari lu nomu (spissu in italianu) dû pirsunaggiu (pi esempiu [[Giorgio Chiellini]]). Nun sugnu contra lu principiu di lassari li noma in italianu, armenu pî pirsunaggi ca nun hannu liami particulari câ Sicilia. Capisciu li mutivazzioni ca foru misi pi giustificari lu spostamentu. Però, nun è dittu ca s'havi a applicari pi tutti li biografii. Pi esempiu se taliati la catiguria [[:Catigurìa:Biografìi|biografii]] tanti biografìi (forsi na cintinara) hannu lu nomu n sicilianu, speci pi pirsunaggi liati a Sicilia, ma nun sulu. Na scigghiuta raggiunevuli fussi ca pi li pirsuni ca chiaramenti la forma siciliana dû nomu è usata di manera usuali ntâ lingua parrata, la vuci s'havi a scriviri n Sicilianu (pi esempiu [[Francu Battiatu]], [[Cartesiu]], [[Sòcrati|Socrati]], [[Carlu III dû Regnu Unitu|Carlu III]], ecc.). Sta regula è in usu nti autri wikipedi, e nun ci trovu nenti di mali. Sparti di chistu secunnu mia fussi na bona cosa lassari nu rimannu quannu la vuci è n italianu e unu arricerca la pirsuna cû nomu n sicilianu. Pi esempiu ntâ wikipedia italiana, se unu cerca Giuseppe Stalin, o Abramo Lincoln, lu rimannu effettivamenti grapi la paggina cô nomu origginali forasteru. [[User:Gmelfi|Peppi]] 18:18, 16 fri 2025 (CET)
:Si sunnu pirsunaggi storici o siciliani ci sta averli tradutti. Annunca i lassamu urigginali. IMHO [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 00:35, 17 fri 2025 (CET)
::U nomu 'n sicilianu sulu si è sturicamenti attistatu. Masinnò a Trump l'avìssimu a chiamari "Dunardu Trump", e ô so amicu "Iluni Musk".
::Si vulemu sicilianizzari i noma (ma pi mia no), ànn'a èssiri redirect â vuci cû nomu urigginali, comu affaccia a l'anàgrafi. Iu lassassi sempri i noma urigginali pirò, e lassassi jiri soccu fici u talianu picchì, nni l'èbbica fascista, tutti cosi foru italianizzati.
::Oji â scola nun si studìa Abramo Lincoln, ma Abraham Lincoln, e macari u re è Charles III, no Carlo III. Sparti, 'n italianu si dici Mariah Carey, e no Maria. Scempri cci nn'è quantu nni vuliti. [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 00:58, 17 fri 2025 (CET)
== Sub-referencing: User testing ==
<div lang="en" dir="ltr">
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|400px|right]]
<small>''Apologies for writing in English, please help us by providing a translation below''</small>
Hi I’m Johannes from [[:m:Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]'s [[:m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes team]]. We are making great strides with the new [[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|sub-referencing feature]] and we’d love to invite you to take part in two activities to help us move this work further:
#'''Try it out and share your feedback'''
#:[[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing# Test the prototype|Please try]] the updated ''wikitext'' feature [https://en.wikipedia.beta.wmflabs.org/wiki/Sub-referencing on the beta wiki] and let us know what you think, either [[:m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|on our talk page]] or by [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/talktotechwish booking a call] with our UX researcher.
#'''Get a sneak peak and help shape the ''Visual Editor'' user designs'''
#:Help us test the new design prototypes by participating in user sessions – [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/gxk0taud/apply sign up here to receive an invite]. We're especially hoping to speak with people from underrepresented and diverse groups. If that's you, please consider signing up! No prior or extensive editing experience is required. User sessions will start ''May 14th''.
We plan to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We’ll reach out to wikis for piloting in time for deployments. Creators and maintainers of reference-related tools and templates will be contacted beforehand as well.
Thank you very much for your support and encouragement so far in helping bring this feature to life! </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]])</bdi> 17:03, 28 apr 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=28628657 -->
== migliorie ==
se non ci sono contrari, richiederei agli amministratori di interfaccia (quindi @[[Utenti:Melos|Melos]]) di:<br>
modificare le impostazioni del software in modo che compaia l'iconcina dei progetti (nella barra laterale, strumenti, "in altri progetti") di fianco al nome, analogamente a quanto succede in wikipedia in francese;<br>
inserire per tutti (così da averli attivabili) i gadget markAdmins (per il quale serve fare qualcosina col bot @[[Utenti:Valerio Bozzolan|Valerio Bozzolan]]), catalot (oltre il già attivabile hotcat), wikidatainfo, liveclock (purge) e qualunque altro si ritenga necessario.<br>
grazie! [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 01:05, 19 maj 2025 (CEST)
:{{+1}} [[Utenti:Cristiano Barone|Cristiano Barone]] ([[User talk:Cristiano Barone|msg]]) 11:09, 26 maj 2025 (CEST)
:re-ping {{ping|melos}}. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 13:26, 7 gnt 2025 (CEST)
::sperando che prima o poi passi la patch [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:12, 7 sit 2025 (CEST)
:::ricordiamoci che siamo una wiki "media" e non "small" (https://gerrit.wikimedia.org/g/operations/mediawiki-config/+/a2d2aaab9ace84280dd2f4c70a33bb69cd73850f/dblists/medium.dblist) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 20:31, 24 dic 2025 (CET)
:quello che andava sistemato da gerrit è stato fatto. le icone di fianco ai progetti nella sidebar sono state aggiunte (come su wikipedia in fr e nl etc). tra gli accessori (al momento) ci sono solo i seguenti:
:* Cat-a-lot (Nu strumentu pi aiutari a spustari chhiù file tra li categurii o junciri catigurii a li risultati di la ricerca)
:* HotCat (untranslated: Permette di gestire le categorie di una pagina direttamente dalla modalità di visualizzazione.)
:penso possa essere molto utile avere anche wikidatainfo e liveclock. poi vedremo che altro :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 19:34, 4 maj 2026 (CEST)
== Wikidata Item and Property labels soon displayed in Wiki Watchlist/Recent Changes ==
''(Apologies for posting in English, you can help by translating into your language)''
Hello everyone, the [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Resolve_Labels|Wikidata For Wikimedia Projects]] team is excited to announce an upcoming change in how Wikidata edit changelogs are displayed in your [[Special:Watchlist|Watchlists]] and [[Special:RecentChanges|Recent Changes]] lists. If an edit is made on Wikidata that affects a page in another Wikimedia Project, the changelog will contain some information about the nature of the edit. This can include a QID (or Q-number), a PID (or P-number) and a value (which can be text, numbers, dates, or also QID or PID’s). Confused by these terms? See the [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Glossary|Wikidata:Glossary]] for further explanations.
The upcoming change is scheduled for '''17.07.2025''', between '''1300 - 1500 UTC'''.
The change will display the label (item name) alongside any QID or PIDs, as seen in the image below:
[[File:Apr10 edit summary on Wikidata.png|An edit sum entry on Wikidata, labels display alongside their P- and Q-no.'s]]
These changes will only be visible if you have Wikidata edits enabled in your User Preferences for Watchlists and Recent Changes, or have the active filter ‘Wikidata edits’ checkbox toggled on, directly on the Watchlist and Recent Changes pages.
Your bot and gadget may be affected! There are thousands of bots, gadgets and user-scripts and whilst we have researched potential effects to many of them, we cannot guarantee there won’t be some that are broken or affected by this change.
Further information and context about this change, including how your bot may be affected can be found on this [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Resolve_Labels|project task page]]. We welcome your questions and feedback, please write to us on this dedicated [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Resolve_Labels|Talk page]].
Thank you, - [[m:User:Danny_Benjafield_(WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] on behalf of the Wikidata For Wikimedia Projects Team. [[Utenti:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[User talk:MediaWiki message delivery|msg]]) 14:45, 14 gnt 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=28981877 -->
== neutralizzazione progetti ==
tanto non c'è comunità... restano tutte come pagine di servizio obsolete... pareri? [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 19:32, 23 agu 2025 (CEST)
== AVVISU: Misa fora sirvizziu dû Template "Ortugrafìa dâ Cademia" ==
Lu template Ortugrafìa dâ Cademia è misu fora sirvizziu ntê prossimi jorna. Li pirsuni ntirissati ponnu fari nu backup di vuci e articuli a cui stu template è assuciatu.
Lu template ha svurgiutu n compitu di classificazzioni utili, a un momentu unni na seri di quistioni eranu n discussioni. Ora nun è cchiù nicissariu, e supratuttu viola na seri di reguli di wikipedia:
* '''<nowiki>[[WP:PROMO]]</nowiki> –'''
** Wikipedia nun è nu spazio pi pubblicizzari enti privati. Nu logu ricurrenti comu ntô template attuali è cunsideratu promozzioni.
* '''<nowiki>[[WP:TEMPLATE]]</nowiki> – Usu dû template'''
** Li template hannu a sèrbiri sulu pi scopi nciclopedici, pi navigazzioni o manutinzioni. Nun si pò ammettiri di usàrili pi mettiri loghi o sponsorizzazioni.
* '''<nowiki>[[WP:COI]]</nowiki> – Conflitto di interessi'''
** Siddu l’associazioni ca lu prumòvi cuntribuisci pi mutivi di mmagini o autopromozioni, chistu pò minari l’attendibilitati e la neutralitati dî cuntinuta.
[[User:Gmelfi|Peppi]] 22:02, 7 sit 2025 (CEST)
:@[[Utenti:Gmelfi|Gmelfi]] anche se tu eliminassi il template (per quanto imho deve sempre esserci parere concorde della comunità) il contenuto delle voci non dovrebbe venire inficiato, per cui non vedo perché “le persone interessate dovrebbero fare backup di voci srticoli a cui il template è associato”
:aggiungo che non è cambiato niente (se non in minima parte) da quando il template è stato creato e iniziato a usare, ancora ci sono pagine in condizioni pietose…
:infine, continuando così, rischiamo di perdere una buona fetta (se non la totalità) di quella estremamente risicata comunità che c’è ed è innegabile che l’aiuto che ci stanno dando i ragazzi della cademia è enorme! [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 08:40, 8 sit 2025 (CEST)
:PS: anche all’opposto è sempre COI: sia che a favore di qualcosa sia se estremamente o palesemente contrari. Deve valere sempre [[:it:WP:NPOV]] (e il tuo sockpuppet su enwiki ha già mostrato tanta ostilità “preventiva” nei confronti della cademia forse) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 08:43, 8 sit 2025 (CEST)
::Supra lu pareri dâ cumunitati sugnu pirfittamenti d'accordu. Ma nun c'è dubbiu ca lu template è usatu di manera nun cunformi. Comu dittu supra viola diversi politici di usu. E sparti di chistu, lu template fa cridiri (a tortu), ca li vuci cu stu template ponnu essiri mudificati sulu usannu la grammatica e l'ortografia dû documentu (ca pirò nun è cumprensiva e nun è di facili appropriazzioni). L'usu dû logu è puru inappropriatu, pirchì nudda associazzioni, macari senza scopu di lucru, pò mettiri nu "stampu" nti na vuci di wikipedia, e spiru ca vuatri siti d'âccordu. E cumunqui, firmu ristannu ca lu template viola li reguli di wikipedia (e pi chissu s'havi a livari), li vuci restunu comu sunu. Comu dissi già, li reguli dû documentu sunu essenziarmenti cumpatibbili cu la grammatica e lu cumpenniu stilisticu. Apprezzu assi li cuntribbuti di l'utenti ca scrivunu cu reguli ortofrafici ca nun sunu cumpritamenti in adequazzioni cu lu cumpenniu stilisticu e la grammatica. Anzi, lu cumpenniu stilisticu e la grammatica sunu vuci di wikipedia ca si ponnu canciari siddu c'è nu cunsensu nti stu sensu. Pirsunarmenti iu sugnu di l'idea ca avissimu a discurriri di manera trasparenti e pùbbrica (ntô circulu o ntê pàggini di discussioni dê reguli di grammatica) supra eventuali canci o ntegrazzioni ca putissimu aduttari. Iu sugnu pi lu dialugu. [[User:Gmelfi|Peppi]] 15:27, 11 sit 2025 (CEST)
:::Nuiautri pigghiammu pi spirazzioni i mudeḍḍi [[:lmo:Modell:SL|Modell:SL]], [[:lmo:Modell:NOL|Modell:NOL]], [[:lij:Template:Grafia_unitäia|Template:Grafia_unitäia]], [[:lij:Template:Grafîa_ofiçiâ|Template:Grafîa_ofiçiâ]] (e autri sìmili ca cci sunnu pi autri lingui). Superchiu avemu u nostru mercu, ma allura abbasta chi u livamu e semu a postu. Na pàggina avissi a èssiri scritta di manera cuirenti; adunca u mudeḍḍu signalija sulu chi si sta usannu n'ortugrafìa spicìfica. [[Utenti:Dapal|dapal]]<sup>(''[[Discussioni utenti:Dapal|scrìvimi]]'' [[Spiciali:InviaEMail/Dapal|@]])</sup> 17:59, 11 sit 2025 (CEST)
::::Grazzi pi li vostri risposti. Pi vèniri ncontru ê dumanni di mantinimentu dû template, e nti nu spiritu custruttivu, comu amministraturi e burocrati, e n certu sensu vardianu neutrali dî reguli di wikipedia, putiemu accittari la pruposta di rittificari lu template pi mittillu n cunfurmità, e n particulari livannu lu logu, accussì lu template si pò cunsidirari cunformi ê reguli (n quantu template di sirvizziu e manutinzioni). Mi pari comunqui un piccatu ca lu [[Wikipedia:Cumpenniu Stilìsticu|Cumpenniu stilisticu]], l'[[Ortografìa siciliana|Ortografia]], e la [[Wikipedia:Grammàtica|grammatica]] ca fu stabbiluta (e chi si pò puru canciari, evòrviri, discutiri) nun attrovanu l'unanimitati di l'utenzi. [[User:Gmelfi|Peppi]] 14:10, 18 sit 2025 (CEST)
:::::che comunque non penso che si sia mai detto che non ci sia unanimità tra noi utenti attivi e conoscitori della lingua nei modi di scrittura ortografia grammatica etc. il problema è che nel tempo molte cose sono state fatte "male" o da chi non conosceva o non ha seguito le regole (stilistiche e non) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 19:30, 4 maj 2026 (CEST)
== Missaggiu d'erruri nti circa ducentu pàggini ==
Signalu lu missaggiu d'erruri ca cumpari n particulari n capu ê pàggini dê stati: lu messaggiu è [[Cuurdinati giugràfichi|"Cuurdinati]]<nowiki>: missing longitude (dec format) in {{</nowiki>[[Template:Coord|Coord]]<nowiki>}} ". Stu missaggi cumpari praticamenti nti tutti li pàggini. Mi pari ca veni di l'infobox stati, ma nun mi firai a risorviri lu probblema. Quarcunu sapi comu risorviri lu probblema ? </nowiki>[[User:Gmelfi|Peppi]] 12:00, 22 sit 2025 (CEST)
:È un problema di implementazione delle coordinate. Sapevo che esistesse ma speravo fosse risolto. A volte è perché mancano le coordinate nel template infobox stato (che andrebbe comunque rifatto o risistemato) mentre altre volte è perché le coordinate proprio non ci sono (nei parametri del template) e siccome l’implementazione non è corretta spunta l’errore.
:L’ideale sarebbe averle automaticamente da wikidata, i’ll work on it appena posso. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:07, 22 sit 2025 (CEST)
::Lu probblema fu risurvutu. Filicitazzioni pi lu travagghiu di qualitati eccillenti. [[User:Gmelfi|Peppi]] 14:22, 1 utt 2025 (CEST)
== Wikipedia 25: cercasi volontari per registrare un benvenuto sonoro ==
<div lang="en" dir="ltr">
<div lang="it" dir="ltr">
[[File:Work-in-progress sketch of the Confetti mascot easter egg.jpg|frameless|250px|right]]
{{int:please-translate}}
{{int:Hello}},
scusate se scrivo in italiano!
Per il [[:m:Wikipedia 25|25° compleanno di Wikipedia]] e per creare delle [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|sorpresine per i lettori]] come proposto dalla Wikimedia Foundation, sto invitando i volontari delle varie Wikipedie dell'area italiana a registrare la frase "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella loro lingua regionale.
Il messaggio audio comparirà "a sorpresa" sulla Wikipedia in italiano e sulle altre wikipedie aderenti al progetto degli [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|Ester eggs experiments]]. Farà parte di una raccolta di suoni che include tutte le registrazioni di "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nelle varie lingue registrate, più alcuni altri suoni provenienti da Commons. Quando un utente cliccerà sulla mascotte del Globetto (Baby Globe) che suona con un sintetizzatore, verrà riprodotto un suono casuale da questa raccolta. Quindi, la frase nella tua lingua non verrà riprodotta ogni volta, ma solo alcune volte e in modo casuale.
'''Briefing su come registrare il benvenuto sonoro su Wikipedia''' ([[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#c-CDekock-WMF-20251209155700-Song_Ng%C6%B0-20251201160400|da qui]]):
#la registrazione audio deve essere più corta di 10 secondi, e consistere solo nella frase "Benvenuti su Wikipedia" o "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella tua lingua regionale;
#il file va caricato su [[:commons:Special:UploadWizard|Wikimedia Commons]] e bisogna chiederne la protezione da parte di un admin di modo da impedire che sia vandalizzato o spostato;
#condividi il link del file su Commons [[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#Are_there_ideas_or_elements_that_you_would_love_to_see_implemented_on_your_language_Wikipedia?|qui]] notificando l'utente CDekock-WMF;
#'''deadline''' per fornire i link agli audio su Commons dei "Benvenuti su Wikipedia": '''mercoledi 21 gennaio 2026'''.
Registriamo più audio possibile. {{Int:Feedback-thanks-title}} --[[User:Una tantum|Una tantum]] ([[User talk:Una tantum|talk]])
</div>
</div>
16:44, 14 jin 2026 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Una tantum@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Una_tantum/sandbox/MM/It_fallback_v2&oldid=29928398 -->
== Central Notice Banner on Sicilian wiki on mobile ==
Hello! Sorry for not writing in your language. <br/>
[[m:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#Participating_wikis|Your wiki has decided to activate the Birthday mode]] in celebration of Wikipedia’s 25th birthday. As part of the project, I wanted to let you know that the Wikimedia Foundation is planning to run Central Notice Banners from '''16 Feb - 16 Mar''' on your Wikipedia for ''both logged-in and logged-out users'' on ''mobile only''.
<br/>The banner will let people know that [https://wikimediafoundation.org/it/wikipedia-mascot/ Birthday mode] is available on mobile (Minerva) and informs them how to turn them on.<br/>
You can view more details of the banner campaign [https://phabricator.wikimedia.org/T410079 on Phabricator]. <br/>
Please feel free to reply here with any questions. Thank you!<br/>
[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] ([[User talk:IKristiani-WMF|msg]]) 14:52, 28 jin 2026 (CET)
:thanks @[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 16:51, 28 jin 2026 (CET)
:better link is https://wikimediafoundation.org/wikipedia25/wikipedia-mascot/ [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 16:51, 28 jin 2026 (CET)
:Thanks @[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]]. You're right! Even better link is: https://wikimediafoundation.org/it/wikipedia-mascot/
[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] ([[User talk:IKristiani-WMF|msg]]) 04:36, 29 jin 2026 (CET)
:dear @[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]], sorry for answering this late. the translations have already been done (as maybe you have seen).
:I take this opportunity to point out a problem at the end of the link you sent (WP25 in Italiano), it appears just "Bildnachweis" (wrong language) with no photo credits below. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 22:48, 4 fri 2026 (CET)
::Hello @[[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] Thank you so much for volunteering your time to help with the translation. I have noted the error you pointed out and will inform the team to fix this.
::[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] ([[User talk:IKristiani-WMF|msg]]) 08:08, 5 fri 2026 (CET)
:::Thanks, and of course to @[[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] as well that managed the translation :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:54, 5 fri 2026 (CET)
== Help us translate Birthday Mode for your wiki ==
Hello! We need your help in translating the Community Configuration for Birthday Mode from English to Sicilian. This is the setting that your community will use to customize the Baby Globe on your wiki.</br>
You can help translate directly [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3ATranslate&group=ext-wp25eastereggs&language=scn&filter=&optional=1&action=translate here]. You need to create an account on Translate Wiki if you haven’t already.</br>
Please feel free to reply here with any questions. Thank you!
[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] ([[User talk:IKristiani-WMF|msg]]) 11:05, 10 fri 2026 (CET)
:@[[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] @[[Utenti:Dapal|Dapal]] @[[Utenti:Qaqqu|Qaqqu]] [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:15, 11 fri 2026 (CET)
::Appò, u fici. [[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]] ([[User talk:GianAntonucci|msg]]) 00:02, 12 fri 2026 (CET)
:::Thanks @[[Utenti:GianAntonucci|GianAntonucci]].
:::@[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] all done :) [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 12:04, 13 fri 2026 (CET)
== Alcuni aggiornamenti importanti sulla Modalità compleanno ==
Ciao! '''Ora puoi attivare la modalità Compleanno!''' Con la presente desideriamo informarti di alcune importanti modifiche alla modalità Compleanno che la tua wiki ha deciso di adottare. Queste modifiche sono state apportate dopo aver testato la modalità Compleanno attraverso il cluster beta e Test Wikipedia e dopo essersi assicurati che fosse accessibile alle persone con problemi di sensibilità al movimento.
Per informazioni dettagliate, consulta [[metawiki:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments/Collaboration_process#Go-live_date_and_configuration_update_–_12_Feb|questa pagina]].
Alcune delle modifiche importanti includono:
# L'elenco predefinito di voci (QID) in cui apparirà Baby Globe sarà limitato a 2500 per lingua su Wikipedia e non ci sarà alcun Baby Globe “neutro” che apparirà su tutte le pagine non configurate. Ciò significa che, quando troverete Baby Globe, vi sembrerà più un easter egg. È possibile visualizzare [[metawiki:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments/article_configuration#Configuration_defaults|l'elenco delle voci predefinite]] che ogni lingua di Wikipedia può ulteriormente personalizzare tramite [[Spiciali:CommunityConfiguration/WP25EasterEggs|la configurazione della comunità]].
# Al fine di mostrare Baby Globe sul web mobile, abiliteremo gli [[phab:T416644|avvisi del sito a livello globale sui dispositivi mobili]].
# La Modalità compleanno sarà ora disponibile fino al 6 aprile.
Non esitate a rispondere qui per qualsiasi domanda. Grazie!
[[Utenti:IKristiani-WMF|IKristiani-WMF]] ([[User talk:IKristiani-WMF|msg]]) 17:39, 19 fri 2026 (CET)
:Grazie! [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 22:39, 19 fri 2026 (CET)
== Hiruwiki ==
Hello everyone,
I’d like to ask if there is any interest within the Sicilian Wikipedia in using Hiruwiki.
Hiruwiki is a collection of interactive, multilingual geometric and mathematical widgets designed for Wikimedia projects. It was originally developed by the Basque Wikimedia Chapter and later updated for broader international use. The goal is to allow editors to embed dynamic proofs, visualisations, and interactive elements directly into wiki pages, making learning content more engaging and easier to understand.
Do you think this could be useful for courses or educational materials on this wiki?
You can see an example on the Dutch wikipedia [[:nl:Wikipedia:Hiruwiki]]
[[Utenti:ItsNyoty|ItsNyoty]] ([[User talk:ItsNyoty|msg]]) 22:13, 2 maj 2026 (CEST)
:thanks. {{+1}} by me ofc (as said irl at the [[:mw:Wikimedia Hackathon 2026|hackathon]] 😊). [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 23:42, 2 maj 2026 (CEST)
== Apertura delle pre-iscrizioni ==
È iniziato il periodo ufficiale delle pre-iscrizioni.
Come saprete già, dal '''6 all'8 novembre 2026''' a [[Vezia]] ([[Lugano]]) si apriranno le porte della [[Villa Negroni]] per '''[[m:ItWikiCon/2026|itWikiCon 2026]]'''. Questo convegno unisce ispirazione, innovazione e scambio di idee in un evento di tre giorni. Le '''[[m:ItWikiCon/2026/Partecipanti|pre-iscrizioni]]''' sono disponibili da subito ed è il primo passo per manifestare il vostro interesse a partecipare. Inoltre, in questo modo darete un contributo fondamentale al team organizzativo nella pianificazione logistica dell’evento.
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla [[:meta:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o di contattarci a info (at) itwikicon.org.
Non vediamo l'ora di accogliervi a Vezia!
A presto,
il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[Utente:Vallema|Vallema]], [[Utente:cassinam|Cassinam]], [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[Utente:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] -- [[Utenti:Sciking|Sciking]] ([[User talk:Sciking|msg]]) 20:25, 25 maj 2026 (CEST)
ddm3qa3opxzcw5fvahbtomvywi95cr3
Intellipedia
0
33283
782186
749381
2026-05-25T12:19:42Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782186
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[Image:Intellipedia_Logo.jpg|thumb|Lu Logo r'Intellipedia]]
'''Intellipedia''' fu funnata ntô Aprili do u 2006 e cunzisti nta tri [[wiki]] ca travagghianu nta JWICS, SIPRNet, e Intelink-U. Su utilizzati di [[pirsuna|pirsuni]] cu auturizzazzioni apprupriati di sirici aggenzii di la cuminitati di sicurizza [[nfurmazzioni|infurmativa]] di li [[Stati Uniti di Mèrica]] e a autri organizzazzioni c'anu a cchi fari c'â sicurezza nazziunali, comu li ''Combatant Commands'' e dipattimenti fidirali. Li wiki nun su disponibbili a lu pubbricu ginirali.
Intellipedia eni nu prugettu di l'[[w:en:Office of the Director of National Intelligence|ODNI]] e di l'ICES ([[w:e:Intelink|Intelligence Community Enterprise Services]]) cu l'uffici amministrativi nta Fort Meade, Maryland.<br>
Ci anu nfurmazzioni sopra li riggioni, pissuni, e aggumenti d'antiressi pi di cumunità.<br>
Intellipedia utilizza MediaWiki, lu stissu [[software]] utilizzatu di [[Wikipedia]] lu prugettu d'anciclupidia a cuntinutu libbiru.
[[Catigurìa:Sicurizza]]
0ay0i4a22r8svzsz8zzzcnd3o9mtki6
Pruvincia/Calabbrisi-Parmi
0
33462
782264
217587
2026-05-25T14:58:29Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782264
wikitext
text/x-wiki
{{Variantisub|2}}
Na pruvincia èsti n'entità guvirnativa suttanazziunali. 'A difinizziuni pricisa dâ forma e dî putiri î na pruvincia varia secunda ê nazzioni. Sempri secunda ê nazzioni tèrmini «pruvincia» veni sustituitu cu tèrmini autirnativi: distrittu, dipartimentu, statu, riggiuni, cuntea ecc.
h17mpmk65hqenjs3mnb4of3adtv2yjh
Vittoriu Emanueli II di Savoia
0
33879
782284
772509
2026-05-25T14:59:49Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782284
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ritratto di S.M. Vittorio Emanuele II.jpg|thumb|Vittoriu Emanueli II.]]
'''Vittoriu Emanueli II di Savoia''' (o Vittoriu Manueli II di Savoja) fu lu primu re d'[[Italia]] quannu si furmò la nazzioni unita.
Nomu cumpretu: '''Vittoriu Emanueli Maria Albertu Euggeniu Firdinandu Tummasu di Savoia'''. Nascìu a [[Turinu]], lu [[14 di marzu]] [[1820]] e murìu a [[Roma]], lu [[9 di jinnaru]] [[1878]]. Fu prìncipi dô [[Piemunti]], duca dâ [[Savoia]] e re dâ [[Sardegna]] dô [[1849]] ô [[1861]] e re d'[[Italia]] dô [[1861]] ô [[1878]].
Lu chiamaru ''Patri di la Patria''. Li sò megghiu ministri foru [[Massimu d'Azegliu]] e [[Camillu Bensu Cunti di Cavour]].
{{Box successione
|carica = [[Mmàggini:Flag of Italy (1861-1946).svg|20px]] [[Re d'Italia]] [[Mmàggini:Flag of Italy (1861-1946).svg|20px]]
|mmàggini=
|periodo = [[1861]] - [[1878]]
|precedente = Carrica crìata
|successivo = [[Umberto I di Savoia]]
}}
{{DEFAULTSORT:Vittoriu Emanueli II di Savoia}}
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1820]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1878]]
[[Catigurìa:Re d'Italia]]
qyyhsgdtni5t1gkggvpba305hnejohq
Giacomo Puccini
0
35886
782290
782087
2026-05-26T03:29:09Z
~2026-30769-34
51060
782290
wikitext
text/x-wiki
[[File:GiacomoPuccini.jpg|thumb|Giacumu Puccini.]]
'''Giàcumu Puccini''' ([[Lucca]], [[22 di dicèmmiru]] [[1858]] – [[Bruxelles]], [[29 di nuvèmmiru]] [[1924]]) fu nu cèlibbri cumpusituri talianu di [[òpira]].
Li sò òpiri cchiù cèlibbri sunnu '''La bohème''', '''Tosca''', '''Madama Butterfly''' e '''Turandot'''.
A [[Torre del Lago]] vicinu Lucca si teni ogni annu nu festival didicatu a li òpiri di Puccini.
[[Catigurìa:Cumpusitura|Puccini, Giacumu]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1858|Puccini, Giacumu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1924|Puccini, Giacumu]]
eqgo5ajmqy7yp3v8w2pw4o856y0pmac
782300
782290
2026-05-26T10:46:51Z
GiovanniPen
22308
Canciu narrè di ~2026-30769-34 cu l'ùrtima virsioni di GiovanniPen.
782087
wikitext
text/x-wiki
[[File:GiacomoPuccini.jpg|thumb|Giacumu Puccini.]]
'''Giàcumu Puccini''' ([[Lucca]], [[22 di dicèmmiru]] [[1858]] – [[Bruxelles]], [[29 di nuvèmmiru]] [[1924]]) fu nu cèlibbri cumpusituri talianu di [[òpira]].
Li sò òpiri cchiù cèlibbri sunnu '''La Bohème''', '''Tosca''', '''Madama Butterfly''' e '''Turandot'''.
A [[Torre del Lago]] vicinu Lucca si teni ogni annu nu festival didicatu a li òpiri di Puccini.
[[Catigurìa:Cumpusitura|Puccini, Giacumu]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1858|Puccini, Giacumu]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1924|Puccini, Giacumu]]
7tyq9mcd0pey1fw82ublykvxzbwog1k
Ariuportu di Palermu - Vuccadifalcu
0
35933
782230
664268
2026-05-25T13:08:09Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782230
wikitext
text/x-wiki
{{Trasporti}}
L''''Ariuportu di Vuccadifalcu''' (o '''Vucchifaiccu''' ntâ parrata lucali e '''Boccadifalco''' 'n talianu) è lu primu ariuportu custruitu 'n [[Palermu]] e è unu dî cchiù antichi ariuporti d'[[Italia]].<br>
L'ariuportu fu custruitu nnì l'anni vinti e nnû [[1960]] vinni sustituitu di l'[[Ariuportu di Palermo-Punta Raisi|ariuportu di Punta Raisi]], picchì era addivintatu troppu nicu pi èssiri lu terzu scalu dâ nazzioni. A partiri dû [[1960]] addivintau ariuportu militari e arristau accussì nzinu ô [[2007]], quannu addivintau n'àutra vota ariuportu civili.
Ora sù voli pi [[Enna]] e pi l'[[Ìsuli Eoli]].
[[Mmàggini:Palermo-Boccadifalco.jpg|thumb|left|300px|A piantina di l'ariuportu]]
==Vuci currilati==
*[[Ariuportu di Palermo-Punta Raisi]]
[[catigurìa:Trasporti 'n Palermu]]
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:Trasporti]]
[[Catigurìa:Ticnoluggìa]]
[[Catigurìa:Ariuporti|Palermu - Vuccadifalcu]]
fv61zhq6jkbv6alw8avqutwtpov1czl
Votu di scànciu
0
36278
782285
780061
2026-05-25T14:59:53Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782285
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
Lu '''votu di scànciu''' eni lu votu ca duna cu rigularità nu cittadinu elitturi, ca nun eni mutivatu di scigghiuti [[pulitica|pulitichi]], ca sunnu lu risurtatu di arriflissioni sinceri e disintirissati, ma ammeci sunnu currumputi di quarchi favuri o turnacuntu arricevutu di cui si candita nta n'elizzioni.<br>
Nta l'[[Italia]] lu ''votu di scànciu'' pulìticu-[[mafia|mafiusu]] eni nu riàtu e eni punìbbili a li senzi di l'artìculu 416-ter di lu còdici pinali talianu.
Lu votu di scànciu pò manifistàrisi nta nu rapportu direttu ntra lu pulìticu e l'elitturi a scànciu di [[sordi]] o di na raccumannazzioni pi nu postu di travagghiu, senza èssiri prisenti
nuddu ntiressi di urganizzazioni [[mafia|mafiusi]]. .
<br>
Ntô casu di na furma d'assuciazzioni, lu votu di scànciu pò ntô stissu modu aviri locu pi pigghiari finanziamenti o appalti pùbbrichi, siddu chisti favurìsciunu na cunvirgenza di "massa" pi li voti di li sò iscritti.<br>
==Votu di scànciu e ricattu pô travagghiu==
A li voti si tratta di veri e propri sanareddi, pajamenti di picca sordi spiciarmenti ntê quarteri cchiù pupulari, fatti chiossai nta l'elizzioni cchiù nichi, comu putìssiru èssiri chiddi cumunali o pruvinciali. Cchiù ô spissu si tratta di favuri menu fàcili d'arricanùsciri. Di quannu, p'asèmpiu, foru fatti [[liggi]] ca pirmèttunu cuntratti di travagghiu di tipu flissìbbili (a tempu, a cullabburazzioni o a pruggettu), cù havi lu putiri di dari lu travagghiu, ca putìssiru èssiri mprindituri o macari amministratura ô puteri ca hannu disidèriu d'arricèviri cunferma pi lu sò mannatu, pigghiaru l'abbitùtini, macari picca tempu apprima di li [[ilizziona]], di pigghiari a travagghiari assai [[picciottu|picciotti]] disuccupati cu cuntratti di pricariatu, accussini di putiri furzàrili a lu vutu, a scànciu dâ cunferma dû travagghiu. Chistu accapitava macari ntô passatu e stu tipu di ricattu pô travagghiu, fattu supra la [[peddi]] di cui havi abbisognu, è cchiù fàcili fàrilu ntê rialità unni c'è na forti disoccupazzioni, comu ntô sud dâ [[nazzioni]] taliana.
==Votu di scànciu e urganizzazzioni criminali==
Àutri furmi cchiù gravi, quantu assai capaci, di "votu di scànciu" sunnu chiddi pi cui veni sfruttata, nta lu corsu di li cunzultazzioni elitturali, la nfruenza ca gruppi mafiusi fannu supra na granni parti di la pupulazzioni pi fari jiri li voti agghiri a nu ditirminatu partitu, ca favurìu, cu leggi o cu la cuncissioni di appalti pâ custruzzioni di òpiri pùbbrichi, lu sviluppu di l'attivitati mprindituriali dâ mafia.<br>
Stu finominu appi a accuminciari â fini di l'anni cinquanta, quannu la mafia si traspurmau nta na grossa azzienna multinazziunali e misi li ràdichi nta lu sitturi di li custruzzioni e di la finanza ntirnazziunali. Lu votu di scànciu si pò fari macari nta na manera menu gravi, attraversu gruppi ca hannu na qualsiasi nfruenza, comu p'asèmpiu cìrculi pô [[jocu]], e culturali, mpriditura, assuciazziuni, enti riliggiusi. sinnacati, ecc.<bR>
Chiddu ca pirò fà addvintari l'attu non ligali e spriggèvuli eni l'abbusu di putiri nnirizzatu a fari favuri a destra e a manca, a scànciu dû votu o macari cu l'òbbricu ô votu di cui havi, nun no na sèmprici nfruenza, ma nu putiri suciali ca cci pirmetti di faciri lu ricattu.<br>
== Accirtamentu dû votu non-lècitu==
Ntâ tiorìa fussi mpussìbbili sapiri si lu [[cristianu (pirsuna)|cristianu]] elitturi vutau pô pulìticu o pô partitu pulìticu pri cui avìa a vutari, grazzi a lu votu sicretu, ma ntâ [[rialità|rialitati]] di mètuti ci nni sù tanti, spiciarmenti grazzi a la prifirenza, unni si scrivi lu nomu dû canditatu o la cruci ca si menti supra lu sìmmulu nta na manera ca fussi ricanuscìbbili a lu scrutaturi.<br>
Di quannu pirò ci sunnu, e sù accuddì diffunnuti, màchini futucràfichi di nichi diminzioni e diggitali, ca ponnu scattari futucrafìi senza fari nuddu sgrùsciu, lu "votu di scànciu" addivintau ancora cchiù sèmprici di fari: lu citatinu currottu ntra lu seggiu elitturali, signa la scheda e ci faci na fotucrafìa cu lu cillulari, la fotucàmmira o lu vidiucillulari, e appoi ammustra la mmàgini ô pulìticu o a li sò e arricivi accussì lu favuri addummannatu.<br />
Pi stu mutivu, lu [[Cuvernu talianu]], prisidutu di lu premier [[Rumanu Prodi]], stabbilìu pi dicretu liggi di lu [[1 di aprili|1º aprili]] [[2008]] rèuli siveri e peni asimplari nzinu a l'arrestu pi cui và a vutari purtànnusi na fotucàmmira o cillulari ca ponnu fari fotucrafìi.<ref>{{cita web |url=http://www.ilsole24ore.com/art/SoleOnLine4/SpecialiDossier/2008/elezioni-politiche-2008/articoli/elezioni-telefonini-vietati.shtml?uuid=940c5e90-ffdd-11dc-bbec-00000e251029&DocRulesView=Libero |titolo=Contr'a lu votu di scànciu nenti fotu ntê seggi |editore=Il Sole 24 Ore|accesso=2008-04-02}}</ref>
==Nota==
<references/>
==Lijami d'intra==
* [[Elizzioni]]
== Lijami di fora ==
* [http://www.treccani.it/enciclopedia/scambio-elettorale-politico-mafioso_%28Diritto-on-line%29/ Enciclopedia Italiana - Treccani]
[[Catigurìa:Pulìtica]]
e6uj56bo5s2prcqbcqi04u7880pjoqa
Quatru sinòtticu di l'iventa ntâ Guerra Fridda
0
36329
782266
773829
2026-05-25T14:58:37Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782266
wikitext
text/x-wiki
{{Abbisu
|testu=St'artìculu nun ha statu traduttu cumpritamenti dâ [[lingua ngrisa]].
|testu sicunnariu=S'aviti la vogghia, putìssivu [{{SERVER}}{{localurl:{{NAMESPACE}}:{{PAGENAME}}|action=edit}} fàrilu puru vui]. Grazzî!
|tipu = stili
|mmàggini a dritta = [[File:ISO 639 Icon en.svg|40px|en]]
}}
La [[Guerra Frida]] si usa diri c'accuminzau nta lu [[1947]], sùbbutu dòppu la [[secunna guerra munniali]]. Nta ogni casu sciarra, picca firucia l'unu cu l'autru e tinzioni ca fuorru li fattura basilari di la Verra Frida ponu siri ducumintati ca accuminzarri nta na manera seria subbitu duoppu a [[Prima Verra Mundiali]] nta lu [[1914]].<br />
Lu quadru sinotticu ilenca macari dati impurtanti nta l'uriggini di la Verra Frida, sibbeni sta paggina cierca di dari na brevi spiegazzioni di comu sti iventa influenzarru a Verra Frida ([[1947]]-[[1991]]) vera e propria.<br />
== 1910s ==
Granni divisiona [[Sucitati|suciali]] nta lu [[munnu]] tra chiddi ca ci avieunu lu [[putiri]] e n zaccu i [[sanaredda]] e chidda ca vivienu comu a li bestie.<br />
=== 1914 ===
* [[28 di giugnu]]: [[Gavrilo Princip]] togghi da circulazzioni l'Arciduca Franz Ferdinand a [[Sarajevo]] inniscannu, attraversu na serie d'allianzi, lu scoppiu di la [[Prima Verra Munniali]]. Nun fu sulu du iventu a farila anniscari a Verra Munniali, ma sulu a goccia ca fici trabuccari lu vasu: c'era assai tinzioni nta lu munnu pi via di la [[Rivoluzzioni i Frivaru]], e dunqui macari ppi via di la [[Rivoluzzioni d'Ottoviri]] (o [[Rivoluzzioni Bolscevica]]) nta Russia ca vitti a nascita di lu primu statu [[cumunista]] a livellu planetariu.
* [[1 d'austu]]: Scoppia a [[Prima Verra Munniali]] ca porta a formazzioni di l'[[Unioni Sovietica]] duoppu aviriri fattu cariri lu [[Cuvernu Russu Pruvvisoriu]].
=== 1917 ===
* [[Rivuluzzioni di Frivaru]] e [[Rivuluzzioni d'uttùviru]]: A [[Rivuluzzioni Russa di lu 1917]]
* [[25 di uttùviru|Uttuviri 25]]: A rivuluzzioni bulscivica eni nu golpi sinza ittari sancu unni lu partitu cumunista russu pigghia lu cuntrollu nta na nuttata e 'nfini porta a funnazzioni di l'Unioni Suvietica. Lu primu attu puliticu di [[Vladimir Lenin|Lenin]] eni di niguzziari a paci cu li tideschi, lassannuci nu munzieddu di tirrituri uccidintali a lu statu girmanicu.<br />
* Uttùviru: Inizziu dâ Verra Civili Russa
=== 1918 ===
* Austu: 'Ntirventu alliatu 'nta Verra Civili Russa - a Gran Britannia, gli Stati Uniti di la Merica e a Francia mannanu truppi ppi circari d'aiutari lu Sercitu Viancu a bincìri supra a li Bulscivichi e l'Armata Russa. Nun sa firanu e lu Zarri ca [[sancu riàli|so famigghia riali]] vènunu gghiustizziati, ma stu nun fàrisi l'affari soi di parti di l'Ovist ci rumpi i scatuli ei Russi.
== 1920s ==
=== 1922 ===
* 29 Dicèmmiri: S'apprisenta supra a scena 'ntirnazziunali l'Unioni Suvietica duoppu ca li Bulscivichi vinciunu a Verra Civili Russa.
=== 1924 ===
* [[Vladimir Lenin]] sa cuagghia ruoppu lu terzu 'nfartu nta n'annu lassannu nu vuotu ri putiri..
=== 1928 ===
* [[Joseph Stalin]] addiventa lu premier di l'[[URSS]].
== 1930s ==
=== 1933 ===
* [[8 di nuvèmmiru]]: li stati uniti di la merica arricanusciunu l'URSS.
=== 1939 ===
* [[23 d'austu]]: lu [[pattu Molotov-Ribbentrop]] canusciutu macàri comu [[Pattu ri Nun-Aggrissioni]] lassa l'Uccidenti inzicuru supra a l'URSS e, in particulari, a comu Stalin riaccisci cchiu tardi duranti a [[sicunna verra munniali]] quannu va a fari parti di l'allianza anti-nazzista ccu li stati uniti di la merica e lu rignu unitu..
* [[1 ri sittèmmiru]]: Parti a [[Sicunna Verra Munniali]].
* [[3 di sittèmmiru]]: A Gran Britagna e a Francia addichiaranu verra a Girmania ruoppu l'invasioni ra Pulonia di parti ra a Wehrmacht. <!--Ma puoi duoppu sissant'anni si vèni a sapìri da a stragi di Katyn.-->
* [[10 di sittèmmiru]]: [[Canada]] addichiara verra a Girmania.
== 1940s ==
=== 1941 ===
* [[22 di giugnu]]: a Girmania rifiuta u Pattu Molotov-Ribbentrop e ‘nvadi l’URSS nnâ [[Opirazzioni Barbarossa]].
* [[7 dicèmmiru]]: [[Attaccu a Pearl Harbor|Lu Giappuni bummarda Pearl Harbor]] facennu junciri li Stati Uniti â [[Secunna Guerra Munniali]].
=== 1944 ===
* [[6 giugnu]]: Li [[Regnu Uniti]] (Regnu Unitu), [[Stati Uniti]] (USA) e [[Canada]] sbarcaru ‘n Normandìa, ‘n Francia, nnî [[D-Day]] . Li Stati Uniti, lu Regnu Unitu e autri forzi alliati cummatteru ntô [[Miditirràniu]] e [[Italia]] pi l'urtimi 11 misi, pi attirari li forzi tidischi luntanu di l'aria d'invasioni principali. Li quattru anni di guerra contra la Girmania vittiru 26,5 miliuna di morti russi ô cuntrariu di 300.000 miricani ntâ tutti li tiatri di guerra e 390.000 morti ngrisi.
* [[29 austu]]: lu tirritòriu suvièticu è cumpletamenti libbiratu dê truppi di l'Assi. Li truppi suvietici trasunu ntâ [[Pulonia]].
=== 1945 ===
* [[4 frivaru]]: si virifica a [[Cunfirenza di Yalta]], ca dicidi u status dâ Girmania doppu a guerra. L'Alliati (USA, URSS, Gran Britagna e Francia) pi spàrtiri a Girmania nnâ quattru [[Zoni d'occupazzioni alliati nnâ Girmania|zoni d'occupazzioni]]. Videmma li nazzioni accurdarunu ca l'elizzioni lìbbiri avìanu a èssiri tinuti nta tutti li paisi occupati dâ Girmania nazzista. Sparti, a nova [[Nazziuna Unite]] sustituìssi a fallita [[Lega dî Nazziuna]].
* [[24 di lugliu]]: lu prisidenti miricanu [[Harry S. Truman]] nforma lu capu di l'Unioni Suviètica [[Giuseppi Stalin]] ca li Stati Uniti ànnu [[armi nucliari]].
* [[2 agustu]]: a [[Cunfirenza di Potsdam]] finisci cû [[Accordu di Potsdam]] ca organizza a divisioni e a ricostruzzioni di l’Europa doppu [[Secunna Guerra Munniali]]. Foru accurdati novi cunfini dâ Pulonia. Doppu l'accordu pi spàrtiri la Girmania ntâ quattru zoni [Cunfirenza di Yalta], li quattru nazzioni dicidunu puru di spàrtiri la capitali dâ Girmania, [[Birlinu]] ntâ quattru zoni. Accordanu puru di accuminciari li prucessi ligali a Norimberga contra li criminali dâ guerra nazzista.
* [[6 austu]]: lu prisidenti miricanu Truman duna lu pirmissu pî primi [[Bummardamenti atòmici di Hiroshima e Nagasaki|usu militari di n'arma atòmica]] dû munnu contra la città giappunisi di [[Hiroshima]] ntô tintativu di purtari lu sulu lu tiatru di guerra arristatu dâ Sicunna Guerra Munniali ntô Pacìficu 'nzinu a na chiusura rapida.
* [[8 austu]]: l'URSS onora lu so' accordu pi dichiarari guerra ô Giappuni entru tri misi dâ vittoria nta l’Europa, e nnâ [[Opirazzioni Tempesta d’Agustu]] nvadi a Manchuria. ‘N accordu cu l’accordi dâ Cunfirenza di Yalta, l’Unioni Suviètica ‘nvadi macari li giappunisi [[Sakhalin]] e li [[Isuli Kuril]].
* [[9 austu]]: Lu prisidenti miricanu Truman duna lu pirmissu pô secunnu e ùrtimu usu militari dû munnu di n'arma atòmica contra la città giappunisi di [[Nagasaki, Nagasaki|Nagasaki]] pi pruvari a assicurari na viloci arrinnimentu giappunisi 'ncunnizziunata â fini dâ Secunna Guerra Munniali.
* [[2 sittèmmiru]]: li giappunisi [[Arrinnimentu dû Giappuni|arrinnimentu ‘ncunnizziunatamenti]] ê Stati Uniti a bordu dû [[USS Missouri (BB-63)|USS ''Missouri'']] ô rapprisintanti Ginirali [[Douglas MacArtur]].
* [[5 sittèmmiru]]: [[Igor Gouzenko]], n’impiegatu ca travagghiava nnâ l’ambasciata suviètica a [[Ottawa]], [[Canadà]], difetti e furnisci provi â [[Pulizzia riali canadisi]] di nu [[aneddu di spiunaggiu|spiunaggiu]] suvièticu ca opirava ntô Canada e nta àutri paisi uccidintali. L'affari Gouzenko aiuta a canciari li pircizzioni di l'Unioni Suviètica di nu [[alliatu|alliatu]] a nu nimicu.
=== 1946 ===
* Jinnaru: [[Guerra Civili Cinisi]] ripigghia ntra [[Partitu Cumunista Cinisi|Cumunista]] e [[Kuomintang|Nazziunalisti]] forzi.
* [[7 jinnaru]]: la [[Ripùbblica d'Austria]] veni ricustituita, chê soi cunfini dô 1937, ma divisa nta quattru zoni di cuntrollu: miricana, ngrisi, [[Francia|francisi]] e suviètica.
* [[11 jinnaru]]: [[Enver Hoxha]] dichiara a Ripubblica Populari di [[Albania]], cu iḍḍu stissu comu [[Primu Ministru]].
* [[22 frivaru]]: [[George F. Kennan]] scrivi u so’ [[Telegramma longu]], discrivennu a so’ ntirpritazzioni di l’obbiettivi e di l’intinzioni dâ dirigenza suviètica.
* Marzu: la [[Guerra Civili Greca]] ripigghia tra li cumunisti e lu guvernu grecu cunservaturi.
* [[2 marzu]]: li surdati ngrisi si ritiràru dâ sò zona d'occupazzioni ntô sud [[Iran]]. Li surdati suvietici arrestunu ntô so settori sittintriunali.
* [[5 marzu]]: [[Winston Churchill]] avvirti dâ discinnenza di na [[Curtina di ferru]] nnâ tutta l’Europa.
* [[5 aprili]]: li forzi suvietichi evacuanu [[Iran]] doppu na crisi.
* [[4 lugliu]]: li [[Filippini]] ottènunu l'innipinnenza dî Stati Uniti e accumincianu a cummattiri li ribbelli cumunisti [[Huk]].
* [[6 sittèmmiru]]: Nnô discursu canusciutu comu [[Ristabilizzioni dâ pulìtica supra a Girmania]] a [[Stoccarda]], [[James F. Byrnes]], [[Sicritariu di Statu dî Stati Uniti]] rifiuta lu [[Pianu di Morgenthau]] e duna ê tideschi spiranza pû futuru. Iḍḍu dichiara l'intinzioni miricana di mantèniri li truppi nta l’Europa pi l’indifinitu e esprimi l’approvazzioni miricana pi l’annissioni tirrituriali dô 29% dâ Girmania di prima guerra, ma non cundona ulteriori rivendicazioni.
* [[8 sittèmmiru]]: nnô rifirèndum, [[Bulgaria]] vota pâ criazzioni di 'na Ripubblica Populari, dipunennu [[Simeoni II dâ Bulgaria|U Re Simeoni II]]. Western countries dismiss the vote as fundamentally flawed.
* [[December 19]]: French landings in [[Indochina]] begin the [[First Indochina War]]. They are resisted by the [[Viet Minh]] communists who want national independence.
=== 1947 ===
* [[January 1]]: The American and British zones of control in Germany are united to form the [[Bizone]] also known as Bizonia.
* [[March 12]]: United States President Harry Truman announces the [[Truman Doctrine]]. The Doctrine states that the USA will remain committed to "contain" further communist expansion. Truman cites the [[Domino theory|domino effect]] as a possibility.
* [[May 22]]: US extends $400 million of military aid to [[Greece]] and [[Turkey]], signalling its intent to contain communism in the [[Mediterranean Sea|Mediterranean]].
* [[June 5]]: [[United States Secretary of State|Secretary of State]] [[George Marshall]] outlines plans for a comprehensive program of economic assistance for the war-ravaged countries of Western Europe. It would become known throughout the world as the [[Marshall Plan]].
* [[July 11]]: The US announces new occupation policies in Germany. The occupation directive [[JCS 1067]], whose economic section had prohibited "steps looking toward the economic rehabilitation of Germany [or] designed to maintain or strengthen the German economy", is replaced by the new US occupation directive JCS 1779 which instead notes that "An orderly, prosperous Europe requires the economic contributions of a stable and productive Germany."
* [[August 14]]: [[India]] and [[Pakistan]] are granted independence by the United Kingdom.
* [[November 14]]: The [[United Nations]] passes a resolution calling for the withdrawal of foreign soldiers from [[Korea]], free elections in each of the two administrations, and the creation of a UN commission dedicated to the unification of the peninsula.
=== 1948 ===
* [[February 26]]: The Communist Party [[Czechoslovak coup d'état of 1948|takes control]] in [[Czechoslovakia]], after President Edvard Beneš accepts the resignation of all non-communist ministers.
* [[April 3]]: Truman signs the [[Marshall Plan]] into effect. By the end of the programs, the United States has given $12.4bn in economic assistance to European countries.
* [[May 10]]: A parliamentary vote in southern Korea sees the confirmation of Syngman Rhee as President of the [[Republic of Korea]], after a left-wing boycott.
* [[June 18]]: A [[Malayan Emergency|communist insurgency]] in [[Federation of Malaya|Malaya]] begins against [[United Kingdom|British]] and [[Commonwealth of Nations|Commonwealth]] forces.
* [[June 21]]: In Germany, the Bizone and the French zone launch a common currency, the [[Deutsche Mark]].
* [[June 24]]: Soviet [[Premier of the Soviet Union|Premier]] [[Joseph Stalin]] orders the [[Berlin Blockade|blockade]] of all land routes from [[West Germany]] to [[Berlin]], in an attempt to starve out the French, British, and American forces from the city. In response, the three Western powers launch the [[Berlin Airlift]] to supply the citizens of Berlin by air.
* [[June 28]]: [[SFRY|Yugoslavia]] splits from the Soviet camp.
* [[July 17]]: The constitution of the [[Republic of Korea]] is effected.
* [[September 9]]: The Soviet Union declares the [[North Korea|Democratic People's Republic of Korea]] to be the legitimate government of all of Korea, with [[Kim Il-Sung]] as Prime Minister.
=== 1949 ===
* [[April 4]]: The [[North Atlantic Treaty Organization]] (NATO) is founded by [[Belgium]], [[Canada]], [[Denmark]], [[France]], [[Iceland]], [[Italy]], [[Luxembourg]], the [[Netherlands]], [[Norway]], [[Portugal]], the United Kingdom, and the United States, in order to resist Communist expansion.
* [[May 11]]: The Soviet blockade of Berlin ends with the re-opening of access routes to Berlin. The airlift continues until September, in case the Soviets re-establish the blockade.
* [[May 23]]: In Germany, the Bizone merges with the French zone of control to form the [[Federal Republic of Germany]], with [[Bonn]] as its capital.
* [[June 8]]: The [[Red Scare]] reaches its peak, with the naming of numerous American celebrities as members of the Communist Party.
* [[August 29]]: The Soviet Union tests its first [[atomic bomb]]. The test, known to Americans as [[Joe 1]], succeeds, as the Soviet Union becomes the world's second [[List of countries with nuclear weapons|nuclear power]].
* [[September 13]]: The USSR vetoes the United Nations membership of [[Ceylon]], [[Finland]], [[Iceland]], [[Italy]], [[Jordan]], and [[Portugal]].
* [[September 15]]: [[Konrad Adenauer]] becomes the first [[Chancellor of Germany|Chancellor]] of the Federal Republic of Germany.
* [[October 1]]: [[Mao Zedong]] declares the foundation of the [[People's Republic of China]] - adding a quarter of the world's population to the communist camp.
* [[October 7]]: The Soviets declare their zone of Germany to be the [[German Democratic Republic]], with its capital at [[East Berlin]].
* [[October 16]]: [[Nikolaos Zachariadis]], leader of the [[Communist Party of Greece]], declares an end to the armed uprising. The declaration brings to a close the Greek Civil War, and the first successful containment of communism.
== 1950s ==
=== 1950 ===
* [[January 6]]: The United Kingdom recognizes the People's Republic of China. The Republic of China severs diplomatic relations with the United Kingdom.
* [[January 31]]: The last [[Kuomintang]] soldiers surrender on continental China.
* [[February 14]]: The Soviet Union and the People's Republic of China sign a pact of mutual defense.
* [[March 1]]: Kuomintang leader [[Chiang Kai-Shek]] moves his capital to [[Taipei]], [[Taiwan]], establishing a stand-off with the People's Republic of China.
* [[April 14]]: United States [[State Department]] [[Director of Policy Planning]] [[Paul Nitze]] issues [[NSC-68]], a classified brief, arguing for the adoption of containment as the cornerstone of United States foreign policy. It would dictate US policy for the next twenty years.
* [[May 9]]: [[Robert Schuman]] describes his ambition of a united Europe. Known as the [[Schuman Declaration]], it marks the beginning of the creation of the [[European Community]].
* [[June 25]]: [[North Korea]] invades [[South Korea]], sparking the [[Korean War]].
* [[June 27]]: The United Nations votes to send forces to Korea to aid South Korea. The Soviet Union cannot veto, as it is boycotting the [[Security Council]] over the admission of [[communist China]]. Eventually, the number of countries operating under the UN aegis increases to 16: [[Australia]], [[Belgium]], [[Canada]], [[Colombia]], [[Ethiopia]], [[France]], [[Greece]], [[Luxembourg]], the [[Netherlands]], [[New Zealand]], the [[Philippines]], [[South Africa]], [[Thailand]], [[Turkey]], the United Kingdom, and the United States.
* [[June 28]]: [[Seoul]], the capital of South Korea, falls to North Korean forces.
* [[July 5]]: United Nations forces engage North Korean forces for the first time, in [[Osan]]. They fail to halt the North Korean advance, and fall southwards, towards what would become the [[Pusan Perimeter]].
* [[September 15]]: United Nations forces [[Battle of Inchon|land at]] [[Inchon]]. Defeating the North Korean forces, they press inland and re-capture Seoul.
* [[October 7]]: United Nations forces cross the [[38th parallel north|38th parallel]], into North Korea.
* [[October 8]]: Forces from the [[People's Republic of China]] mobilize along the [[Yalu River]].
* [[October 19]]: [[Pyongyang]], the capital of North Korea, falls to United Nations forces.
* [[October 25]]: China invades Korea with 300,000 soldiers, catching the United Nations by surprise. However, they withdraw after initial engagements.
* [[November 26]]: United Nations forces approach the Yalu River. In response, China invades Korea again, but with a 500,000 strong army. This offensive forces the United Nations back towards South Korea.
=== 1951 ===
* [[January 4]]: Chinese soldiers capture Seoul.
* [[March 14]]: United Nations forces recapture Seoul during [[Operation Ripper]]. By the end of March, they have reached the 38th Parallel, and formed a defensive line across the Korean peninsula.
* [[April 11]]: US President [[Harry S. Truman]] fires [[Douglas MacArthur]] from command of US forces in Korea.
* [[April 18]]: The [[European Coal and Steel Community]] is formed by the [[Treaty of Paris (1951)|Treaty of Paris]].
* [[September 1]]: Australia, New Zealand, and the United States sign the [[ANZUS Treaty]]. This compels the three countries to cooperate on matters of defense and security in the [[Pacific]].
* [[September 20]]: Greece and Turkey join NATO.
* [[December 12]]: The International Authority for the [[Ruhr area|Ruhr]] lifted part of the remaining restrictions on German industrial production and on production capacity.[http://digicoll.library.wisc.edu/cgi-bin/History/History-idx?type=article&did=HISTORY.0057.0400.0023&isize=M]
=== 1952 ===
* [[April 28]]: [[Japan]] signs the [[Treaty of San Francisco]] and the [[Treaty of Taipei]], formally ending its period of occupation and isolation, and becoming a sovereign state.
* June: [[Strategic Air Command]] begins Reflex Alert deployments of [[B-36]] and [[B-47]] long-range nuclear bombers to overseas bases like purpose-built [[Nouasseur Air Base]] in [[Morocco|French Morocco]], placing them within unrefueled striking range of [[Moscow]].
* [[June 21]]: The United States launches the world's [[Nuclear submarine|first nuclear-powered submarine]], [[USS Nautilus (SSN-571)|USS Nautilus]].
* [[June 30]]: The Marshall Plan ends, with European industrial output now well above that of 1938.
* [[July 26]]: [[Gamal Abdel Nasser]] heads a coup against [[Farouk of Egypt|King Farouk]] of [[Egypt]].
* [[October 2]]: The United Kingdom successfully tests its atomic bomb in [[Operation Hurricane]]. The test makes the UK the world's third [[nuclear powers|nuclear power]].
* [[November 1]]: The United States detonates the world's first [[hydrogen bomb]] in [[Operation Ivy]].
=== 1953 ===
* [[January 20]]: [[Dwight D. Eisenhower]] becomes [[President of the United States]].
* [[March 5]]: [[Joseph Stalin]] dies, setting off a power struggle to succeed him.
* [[July 27]]: A [[Cease-fire]] ends fighting on the [[Korean Peninsula]].
* [[August 19]]: The [[Central Intelligence Agency]] (CIA) assists a [[monarchist|royalist]] coup that ousts [[Iran]]ian [[Prime Minister]] [[Mohammad Mosaddegh]] ([[Operation Ajax]]). The coup was organized because of Iranian [[nationalization]] of the [[oil]] industry and fears of Iran joining the Soviet camp.
* [[September 7]]: [[Nikita Khrushchev]] becomes leader of the [[Soviet Communist Party]]. His main rival, Beria, is executed in December.
* December 4-8: Eisenhower meets with Churchill and Joseph Laniel of France in Bermuda.
=== 1954 ===
* [[May 7]]: The Viet Minh defeat the French at [[Dien Bien Phu]]. France withdraws from Indochina, leaving four independent states: [[Cambodia]], [[Laos]], [[North Vietnam]] (founded by the communist former Viet Minh) and [[South Vietnam]] (anti-communists). The [[Geneva Conference (1954)|Geneva Accords]] calls for free elections to unite Vietnam, but none of the major parties wish this to occur.
* May: The [[Hukbalahap|Huk]] revolt in the Philippines is defeated.
* [[June 18]]: The elected leftist Guatemalan government is overthrown in a CIA-backed coup. An unstable rightist regime installs itself. Opposition leads to a [[guerrilla warfare|guerrilla]] war with [[Marxist]] rebels in which major human rights abuses are committed on all sides. Nevertheless, the regime survives until the end of the [[Cold War]].
* [[July 23]]: [[Gamal Abdel Nasser|Nasser]], an Egyptian nationalist, ousts the pro-British [[Farouk of Egypt|King Farouk]] and establishes a [[dictatorship]]. Soon he becomes an important Soviet ally.
* [[August 11]]: The [[Taiwan Strait Crisis]] begins with the Chinese Communist shelling of Taiwanese islands. The US backs Taiwan, and the crisis resolves itself as both sides decline to take action.
* [[September 8]]: Foundation of the [[South East Asian Treaty Organization]] (SEATO) by [[Australia]], France, [[New Zealand]], [[Pakistan]], [[Thailand]], the [[Philippines]], the United Kingdom, and the United States. Like NATO, it is founded to resist Communist expansion, this time in the Philippines and [[Indochina]].
=== 1955 ===
* [[February 24]]: The [[Baghdad Pact]] is founded by [[Iran]], [[Iraq]], Pakistan, [[Turkey]], and the United Kingdom. It is committed to resisting Communist expansion in the [[Middle East]].
* March: Soviet aid to [[Syria]] begins. The Syrians will remain allies of the Soviets until the end of the Cold War.
* April: The [[Non-aligned movement]] is pioneered by [[Jawaharlal Nehru]] of [[India]], [[Sukarno]] of [[Indonesia]], [[Josip Broz Tito|Tito]] of [[Yugoslavia]], [[Gamal Abdel Nasser]] of [[Egypt]] and [[Kwame Nkrumah]] of [[Ghana]]. This movement was designed to be a bulwark against the 'dangerous polarization' of the world at that time and to restore balance of power with smaller nations. It was an international organization of states considering themselves not formally aligned with or against any major power bloc.
* [[May 9]]: [[West Germany]] joins NATO and begins rearmament.
* [[May 14]]: The [[Warsaw Pact]] is founded in Eastern Europe and includes [[East Germany]], [[Czechoslovakia]], [[Poland]], [[Hungary]], [[Romania]], [[Albania]], [[Bulgaria]], and the [[Soviet Union]]. It acts as the Communist military counterpart to NATO.
* [[May 15]]: [[Austria]] is neutralized and allied occupation ends.
* July: [[Dwight Eisenhower]] and [[Nikita Khrushchev]] attend the [[Geneva Conference (1955)|Geneva Four Power Conference]], the first between the leaders.
=== 1956 ===
* [[February 25]] : Nikita Khrushchev delivers the speech "[[On the Personality Cult and its Consequences]]" at the closed session of the Twentieth Party Congress of the CPSU. The speech marks the beginning of the [[De-Stalinization]].
* [[June 28]]: in [[Poznań]], [[Poznań 1956 protests|mass protest of workers against communists]]. Fights in town.
* [[July 26]]: Nasser nationalizes the [[Suez Canal]].
* [[October 23]]: [[Hungarian Revolution|1956 Hungarian Revolution]]: Hungarians revolt against the Soviet dominated government. They are crushed by the Soviet military, which reinstates a Communist government.
* [[October 29]]: [[Suez Crisis]]: France, [[Israel]], and the United Kingdom attack Egypt with the goal of removing Nasser from power. International diplomatic pressures force the attackers to withdraw. Canadian Lester B. Pearson encourages the United Nations to send a [[Peacekeeping|Peacekeeping force]] -the first of its kind- to the disputed territory. Lester B. Pearson wins a Nobel Peace Prize for his actions, and soon after becomes Canadian Prime Minister.
=== 1957 ===
* [[January 5]]: The Eisenhower doctrine commits the US to defending [[Iran]], [[Pakistan]], and [[Afghanistan]] from Communist influence.
* [[January 22]]: Israeli forces withdraw from the [[Sinai Peninsula|Sinai]], which they had occupied the previous year.
* A [[National Front for the Liberation of Vietnam|Communist insurgency]] begins in [[South Vietnam]], sponsored by [[North Vietnam]].
* [[October 1]]: The [[Strategic Air Command]] initiates 24/7 nuclear alert (continuous until termination in 1991) in anticipation of a Soviet [[Intercontinental ballistic missile|ICBM]] surprise attack capability.
* [[October 4]]: [[Sputnik]] satellite launched.
=== 1958 ===
* [[July 14]]: A coup in Iraq, the [[14 July Revolution]], removes the pro-British monarch. Iraq begins to receive support from the Soviets. Iraq will maintain close ties with the Soviets throughout the Cold War.
* [[August 23]]: [[Second Taiwan Strait Crisis]] begins when [[People's Republic of China|China]] begins to bomb [[Quemoy]].
* August: [[PGM-17 Thor#Deployment|Thor IRBM]] deployed to the [[United Kingdom|UK]], within striking distance of [[Moscow]].
=== 1959 ===
* [[1 ri ginnaru]]: a [[rivuluzzioni cubbana]]. [[Fidel Castru]] addiventa lu premier di na Cubba marxista nova. Li muvimenta ri cuerriglieri ispirati a Cubba si sparpagghianu ntâ [[merica latina]].
* [[March 24]]: New Republic government of Iraq leaves [[Central Treaty Organization]]
* [[July 24]]: During the opening of the American National Exhibition in Moscow US Vice President [[Richard Nixon]] and Soviet Premier [[Nikita Khrushchev]] openly debate the capacities of each Superpower. This conversation is known as the [[Kitchen Debate]].
* September: Khrushchev visits U.S. for 13 days.
* December: Formation of the [[National Liberation Front]] in South Vietnam. It is a Communist insurgent movement that vows to overthrow the anti-communist South Vietnamese government. It is supplied extensively by North Vietnam.
== 1960s ==
=== 1960 ===
* April: [[PGM-19 Jupiter#Military deployment|Jupiter IRBM]] deployment to [[Italy]] begins, placing nuclear missiles within striking range of [[Moscow]] (as with the [[PGM-17 Thor|Thor IRBMs]] deployed in the [[United Kingdom|UK]]).
* [[May 1]]: American pilot [[Francis Gary Powers]] is shot down in his [[Lockheed U-2|U-2 spy plane]] while flying at high altitude over the Soviet Union, resulting in the [[U-2 Crisis of 1960|U-2 Incident]], an embarrassment for [[Dwight D. Eisenhower|President Eisenhower]].
* June: [[Sino-Soviet split]]: The [[Peoples Republic of China|Chinese leadership]], angered at being treated as the "junior partner" to the Soviet Union, declares its version of Communism superior and begin to compete with the Soviets for influence, thus adding a third dimension to the Cold War.
* [[July 31]]: [[Malayan Emergency|Communist insurgents in Malaya]] are defeated.
* [[August 9]]: The [[Pathet Lao]] (communist) revolt in Laos begins.
=== 1961 ===
* [[January 20]]: [[John F. Kennedy]] becomes President of the United States.
* [[February 4]]: [[History of Angola#Independence movements|Angolan nationalists]], including communists, begin an insurgency against Portuguese rule.
* [[April 15]]: [[Bay of Pigs Invasion]]: A CIA-backed invasion of Cuba by [[counterrevolutionary|counter-revolutionaries]] ends in failure.
* [[May 25]]: John F. Kennedy announces the US intention to put a man on the moon - kickstarting the [[Apollo program]]
* [[June 4]]: Kennedy meets with Khrushchev in Vienna.
* June: [[PGM-19 Jupiter#Military deployment|Jupiter IRBM]] deployment to [[Turkey]] begins, joining the Jupiters deployed to [[Italy]] as well as the [[PGM-17 Thor|Thor IRBMs]] deployed to the [[United Kingdom|UK]] as nuclear missiles placed within striking distance of [[Moscow]].
* [[August 13]]: The [[Berlin Wall]] is built by the Soviets to stop the flood of people attempting to escape East Germany.
* [[August 17]]: [[Alliance for Progress]] aid to Latin America from the United States begins.
* [[October 31]]: The Soviet Union detonates the [[Tsar Bomba]], the most powerful [[Nuclear weapon design#Advanced thermonuclear weapons designs|thermonuclear weapon]] ever tested, with an [[Nuclear weapon yield|explosive yield]] of some 50 [[megaton]]s.
=== 1962 ===
* [[July 20]]: Neutralization of [[Laos]] is established by international agreement, but North Vietnam refuses to withdraw its personnel. [https://web.archive.org/web/20070108045750/http://www.ena.lu/europe/formation-community/accords-ending-hostilities-indochina-geneva-1954.htm]
* [[September 8]]: [[Sino-Indian War|Himalayan War]]: Chinese forces attack India, making claims on numerous border areas.
* [[October 16]]: [[Cuban Missile Crisis]]: The Soviets have secretly been installing military bases, including [[nuclear weapon]]s, on Cuba, some 90 miles from the US mainland. Kennedy orders a "quarantine" (a [[naval blockade]]) of the island that intensifies the crisis and brings the US and the USSR to the brink of [[Nuclear warfare|nuclear war]]. In the end, the Soviets back down and agree to withdraw their [[nuclear missile]]s from Cuba, in exchange for a secret agreement by Kennedy pledging to withdraw similar American missiles from Turkey, and guaranteeing that the US will not move against the Castro regime.
* [[November 21]]: End of the Himalayan War. China occupies a small strip of Indian land. The war will influence India, one of the leaders of the non-aligned movement, to indeed align itself with the Soviets in a decade.
=== 1963 ===
* [[June 20]]: The United States agrees to set up a [[Moscow-Washington hotline|hotline]] with the USSR, so making direct communication possible.
* [[August 5]]: The [[Partial Test Ban Treaty]] is signed by the USA, UK and USSR, prohibiting the testing of nuclear weapons anywhere except underground.
* [[November 22]]: [[John F. Kennedy]] is shot and killed in Dallas. His vice-president [[Lyndon B. Johnson]] becomes President of the United States.
=== 1964 ===
* [[April 20]] : US President Lyndon Johnson in New York, and Soviet Premier Nikita Khrushchev in [[Moscow]], announce simultaneously plans to cut back production of materials for making [[nuclear weapon]]s.
* [[August 4]]: United States President Lyndon B. Johnson claims that [[North Vietnam]]ese naval vessels had fired on two American [[destroyer]]s in the [[Gulf of Tonkin]]. Although there was a first attack, the second attack is later proved unfounded. The [[Gulf of Tonkin Incident]] leads to the open involvement of the United States in the [[Vietnam War]], after the [[Gulf of Tonkin Resolution]].
* [[October 14]]: [[Leonid Brezhnev]] succeeds Khrushchev to become [[General Secretary of the Central Committee of the Communist Party of the Soviet Union|General Secretary]] of the [[Communist Party of the Soviet Union]]
* [[October 16]]: China tests its [[China and weapons of mass destruction#Nuclear weapons|first atomic bomb]].
=== 1965 ===
* [[March 8]]: US military build up to defend South Vietnam. North Vietnam has also committed its forces in the war. US begins sustained bombing of North Vietnam.
* [[April 28]]: US forces invade the Dominican Republic to prevent a similar communist takeover like that occurred in Cuba.
* [[August 15]]: [[Indo-Pakistani War of 1965|Second Indo-Pakistani War.]]
* [[November 14]]: [[Battle of Ia Drang Valley|Battle of the Ia Drang]], the first major engagement between US Troops and regular Vietnamese forces.
=== 1966 ===
* [[March 10]]: [[France]] withdraws from NATO command structure.
=== 1967 ===
* [[April 25]]: 33 [[Latin American]] and [[Caribbean]] countries sign the [[Treaty of Tlatelolco]] in [[Mexico City]], which sought the prohibition of nuclear weapons in Latin America and the Caribbean.
* [[May 23]]: [[Egypt]] blocks the [[Straits of Tiran]], then expels UN peacekeepers and moves its army into the [[Sinai Peninsula]] in preparation for possible attack on [[Israel]].
* [[May 25]]: Uprising in [[Naxalbari]], [[India]] marking the expansion of [[Maoism]] as a violent, anti-US and anti-Soviet, revolutionary movement across a number of developing countries.
* [[June 5]]: In response to Egypt, Israel invades the Sinai Peninsula, beginning the [[Six-Day War]].
=== 1968 ===
* [[January 30]]: [[Tet Offensive]] in South Vietnam begins.
* [[March 31]]: Johnson suspends bombings over North Vietnam and announces he is not running for reelection.
* [[June 8]]: Tet Offensive ends in Communist psychological victory over the Americans.
* [[July 1]]: The [[Nuclear Non-Proliferation Treaty]] (NPT) is opened for signature.
* [[August 20]]: [[Prague Spring]] Reforms in Communist Czechoslovakia cause Warsaw Pact intervention to crush them.
=== 1969 ===
* [[January 20]]: [[Richard Nixon]] becomes President of the United States.
* [[March 2]]: [[Sino-Soviet border conflict, 1969|Border clashes]] between the Soviet Union and China
* [[March 17]]: The US begins [[Operation Menu|bombing]] Communist sanctuaries in [[Cambodia]].
* [[July 20]]: The US accomplishes the first manned moon landing, [[Apollo 11]].
* [[July 25]]: [[Vietnamization#Vietnamization|”Vietnamization”]] begins with US troop withdrawals from Vietnam and the burden of combat being placed on the South Vietnamese.
* [[September 1]]: [[Gaddafi]] overthrows the Libyan monarchy and expels British and American personnel. Libya aligns itself with the [[Soviet Union]].
== 1970s ==
=== 1970 ===
* [[March 5]]: [[Nuclear Non-Proliferation Treaty]], ratified by the [[United Kingdom]], the [[Soviet Union]] and the [[United States]] among others, enters into force.
* [[March 18]]: [[Lon Nol]] takes power in [[Cambodia]]. [[Khmer Rouge]] Communists begin attacking the new regime, which wants to end foreign presence in Cambodia.
* [[November 18]]: United States' aid to Cambodia to support the Lon Nol regime begins.
=== 1971 ===
* [[February 8]]: [[ARVN|South Vietnamese forces]] enter [[Laos]] to briefly cut the [[Ho Chi Minh Trail]].
* [[March 25]]: [[Third Indo-Pakistani War]], [[Bangladesh]] becomes independent from [[Pakistan]].
* [[September 3]]: [[Four Power Agreement on Berlin]] is signed by the United Kingdom, the Soviet Union, France, and the United States.
* [[October 25]] : The [[United Nations General Assembly]] passes [[Resolution 2758]], recognizing the [[People's Republic of China]] as the sole legitimate government of China.
=== 1972 ===
* [[February 21]]: [[Richard Nixon|Nixon]] [[Nixon visit to China 1972|visits China]], the first visit by a US President since the establishment of the [[People's Republic of China]].
* [[March 30]]: North Vietnam invades South Vietnam only to be repulsed by the South with [[Operation Linebacker|major American air support]].
* [[May 26]]: [[Strategic Arms Limitation Talks#SALT I|SALT I]] agreement signals the beginning of [[détente]] between the US and USSR.
* [[September 1]]: [[Bobby Fischer]] defeats Russian [[Boris Spassky]] in a [[chess]] match at [[Reykjavík]], Iceland, becoming the first official American chess champion (see [[World Chess Championship 1972|Match of the Century]]).
* [[September 2]] - [[September 28|28]]: [[Summit Series]], an [[ice hockey]] tournament between [[Canada]] and [[Soviet Union]], is played.
=== 1973 ===
* [[January 27]]: The [[Paris Peace Accords]] end American involvement in the [[Vietnam War]]. Congress cuts off funds for the continued bombing of [[Indochina]].
* [[September 11]]: [[1973 Chilean coup d'état|Chilean coup d'état]] — The democratically-elected Marxist president of [[Chile]], [[Salvador Allende]], is deposed and dies during a [[coup d'état|military coup]] led by General [[Augusto Pinochet]] supported by the US.
* [[October 6]]: [[Yom Kippur War]] — [[Israel]] is attacked by [[Egypt]] and [[Syria]], the war ends with a ceasefire.
* [[October 22]]: Egypt defects to the American camp by accepting a US cease-fire proposal during the October 1973 war.
=== 1974 ===
* [[September 12]]: The pro-Western monarch of [[Ethiopia]], [[Haile Selassie]], is ousted by a Marxist [[military junta]] known as the [[Derg]].
* [[June]]: [[SEATO]] formally ends after the France leaves the organization.
* [[August 9]]: [[Gerald Ford]] becomes President of the United States upon the resignation of [[Richard Nixon|Nixon]].
=== 1975 ===
* [[April 17]]: The [[Maoism|Maoist]] [[Khmer Rouge]] take power in [[Cambodia]] and begin a [[genocide]] later referred to as the "[[Killing Fields]]".
* [[April 30]]: North Vietnam invades South Vietnam. South Vietnam [[Vietnam War#Fall of Saigon|surrenders]] and the two countries are united under a Communist government.
* [[November 29]]: [[Pathet Lao]] takes power in [[Laos]].
* [[May 12]]: [[Mayagüez incident]]: The [[Khmer Rouge]] seize an American naval ship prompting American intervention to recapture the ship and its crew. In the end, the crew is released from captivity.
* [[June 25]]: [[Portugal]] withdraws from [[Angola]] and [[Mozambique]], where Marxist governments are installed, the former with backing from Cuban troops. The [[Angolan Civil War|Civil war]] engulfs both nations and involves Angolans, Mozambicans, South Africans, and Cubans, with the [[superpower]]s supporting their respective ideologies.
* [[July]]: The [[Apollo-Soyuz Test Project]] takes place. It is the first joint flight of the US and Soviet space programs. The mission is seen as a symbol of the policy of [[détente]] and as an end to the [[space race]].
* [[1 August]]: [[Helsinki Accords|Helsinki Final Act]] of the [[Conference on Security and Co-operation in Europe]] signed by the United States, Canada, the Soviet Union and the countries of Europe
=== 1976 ===
* [[March 24]]: [[1976 Argentine coup d'état|Coup d'état in Argentina]]. A [[Civil War]] against Argentinean based [[guerrilla]] starts.
* [[July 20]]: US military personnel withdraw from Thailand.
* [[September 9]]: death of [[Mao Zedong]]
=== 1977 ===
* [[January 1]]: [[Charter 77]] is signed by [[Czechoslovakia|Czechoslovak]] intellectuals, including [[Václav Havel]].
* [[January 20]]: [[Jimmy Carter]] becomes President of the United States.
* [[23 giugnettu]]: Accumenza a [[Verra di l'Ogaden]] cca a [[Somalia]] c'attaccau l'[[Itiopia]].
=== 1978 ===
* [[March 15]]: The Ogaden War ends with a [[Somalia|Somali]] defeat.
* [[December 25]]: A Communist regime is installed in Afghanistan
=== 1979 ===
* [[January 7]]: Vietnam deposes the [[Khmer Rouge]] and installs a pro-Vietnam, pro-Soviet government.
* [[June 18]]: The [[SALT II]] [[nuclear weapon]]s treaty is signed by [[Brezhnev|Leonid Brezhnev]] and [[Jimmy Carter|President Jimmy Carter]].
* [[February 17]]: [[Sino-Vietnamese War]], China launches a punitive attack on North Vietnam to punish it for invading Cambodia.
* [[January 16]]: The [[Iranian Revolution]] ousts the pro-Western [[Iranian monarchy|Shah of Iran]], [[Mohammad Reza Pahlavi]], and installs a [[theocracy]] under [[Ruhollah Khomeini|Ayatollah Khomeini]]. CENTO dissolves as a result.
* [[May 9]]: War breaks out in [[El Salvador]] between Marxist-led insurgents and the US-backed government.
* [[June 2]]: [[Pope John Paul II]] begins his first pastoral visit to his native [[Poland]].
* [[July 3]]: President Carter signs the first directive for secret aid to opponents of the pro-Soviet regime in [[Kabul]], [[Afghanistan]].[https://web.archive.org/web/20090706045710/http://www.counterpunch.org/brzezinski.html]
* [[July 17]]: [[Marxism|Marxist]]-led [[Sandinista]] [[revolutionary|revolutionaries]] overthrow the US-backed [[Somoza]] [[dictatorship]] in [[Nicaragua]]. The [[Contra (guerrillas)|Contra]] insurgency begins shortly thereafter.
* [[September]]: Nur Mohammed Taraki, The Marxist president of Afganistan, is deposed and murdered. The post of president is taken by the Prime minister Hafizullah Amin.
* [[December 24]]: The Soviet Union invades [[Afghanistan]] to save the crumbling Communist regime there, resulting in the end of Détente.
== 1980s ==
=== 1980 ===
* [[February 22]]: The [[United States]] Olympic Hockey Team defeats the [[Soviet Union]] in the [[Ice hockey at the 1980 Winter Olympics#Medal Round|final group stage]] of the [[Winter Olympics]], in the ''[[Miracle on Ice]]''.
* [[March 21]]: The United States boycotts the [[1980 Summer Olympics]] ([[July 19]]–[[August 3]]) in Moscow.
* [[August 31]]: In Poland the [[Gdańsk Agreement]] is signed after a strike wave starting at the Lenin Shipyards in [[Gdańsk]]. The agreement allows greater civil rights, such as the establishment of a trade union independent of communist party control.
=== 1981 ===
* [[January 20]]: [[Ronald Reagan]] is [[inauguration|inaugurated]] as the 40th President of the United States. Reagan had been elected on a platform opposed to the concessions of [[Détente]].
* [[August 19]]: [[Gulf of Sidra]] Incident: Libyan planes attack US jets in the Gulf of Sidra which Libya has illegally annexed. Two Libyan jets are shot down, no American losses are suffered.
* [[September 3]]: [[Poland]] and the Uprising of [[Solidarity]].
* [[October]] 27: A Soviet [[submarine]], the [[U137]], runs aground not far from the Swedish naval base at [[Karlskrona]].
* [[November 23]]: The US [[Central Intelligence Agency]] begins to support anti-[[Sandinista]] [[Contras]].
=== 1982 ===
* [[April 2]]: [[Argentina]] invades the [[Falklands]], starting the [[Falklands War]].
* [[May 30]]: [[Spain]] joins NATO.
* [[June 6]]: [[Israel]] invades [[Lebanon]] to end raids and clashes with Syrian troops based there.
=== 1983 ===
* [[September 1]]: Civilian [[Korean Air Flight 007]] shot down by [[Soviet Union|Soviet]] [[interceptor aircraft|jet interceptors]].
* [[October 25]]: [[Invasion of Grenada|US forces invade]] the [[Caribbean]] island of [[Grenada]] to overthrow the [[Marxist]] military government, expel [[Cuban]] troops and abort the construction of a Soviet-funded airstrip.
* [[November 2]]: Exercise [[Able Archer 83]] — Soviet [[Anti-aircraft warfare|air defenses]] mistake a test of [[NATO]]'s [[Nuclear warfare|nuclear-release]] procedures as fake cover for a NATO attack; in response, Soviet nuclear forces are put on high alert.
=== 1984 ===
* January: US President [[Ronald Reagan]] outlines a foreign policy speech reinforcing his previous thoughts
* [[July 28]]: Various allies of the Soviet Union boycott [[1984 Summer Olympics]].
* [[December 16]]: [[Margaret Thatcher]] and the [[UK government]], in a plan to open new channels of dialog with Soviet leadership candidates, meet with [[Mikhail Gorbachev]] at [[Chequers]].
=== 1985 ===
* [[March 11]]: [[Mikhail Gorbachev]] becomes leader of the Soviet Union.
* [[August 6]]: Coinciding with the 40th anniversary of the [[atomic bomb]]ing of [[Atomic bombings of Hiroshima and Nagasaki|Hiroshima]], the Soviet Union begins what it has announced is a 5-month unilateral moratorium on the [[nuclear testing|testing of nuclear weapons]]. The [[Ronald Reagan|Reagan administration]] dismisses the dramatic move as nothing more than [[propaganda]], and refuses to follow suit. Gorbachev declares several extensions, but the United States fails to reciprocate, and the moratorium comes to an end on [[February 5]], [[1987]].
* [[November 21]]: Reagan and Gorbachev meet for the first time at a summit in [[Geneva, Switzerland]], where they agree to two (later three) more summits.
=== 1986 ===
* [[February 13]]: France launches [[Operation Epervier|Operation Sparrowhawk]] in an effort to repulse the [[Chadian-Libyan conflict|Libyan invasion of Chad]].
* [[April 15]]: US planes bomb [[Libya]].
* [[April 26]]: [[Chernobyl disaster]]: A Soviet nuclear power plant in the [[Ukraine]] [[Explosion|explodes]], resulting in the worst nuclear power plant accident in history.
* [[October 11]]-12: [[Reykjavik Summit|Reykjavík Summit]]: US president [[Ronald Reagan]] and Soviet leader [[Mikhail Gorbachev]] meet in [[Reykjavík]], [[Iceland]], nearly achieving a breakthrough on [[arms control|nuclear arms control]].
* [[November 3]]: [[Iran-Contra scandal]]: the Reagan administration publicly announces that it has been selling arms to Iran to free hostages and illegally transferring the profits to the [[Contras|Contra]] rebels in [[Nicaragua]].
=== 1987 ===
* June: Gorbachev announces [[Glasnost]] and [[Perestroika]]. Gorbachev's goal in undertaking glasnost is to pressure conservatives within the Party who oppose his policies of economic restructuring - perestroika. [[Mikhail Gorbachev]] hopes that through different ranges of openness, debate and participation, the Soviet people will support and participate in perestroika.
* [[June 12]] - During a visit to [[Berlin]], [[Germany]], US President [[Ronald Reagan]] challenges [[Soviet]] Premier [[Mikhail Gorbachev]] to [[Tear down this wall|tear down]] the [[Berlin Wall]].
* [[September 10]]: The [[Battle of Cuito Carnevale]] ([[Angola]]) begins.
* [[December 8]] - The [[Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty]] is signed in [[Washington, DC]] by US President [[Ronald Reagan]] and Soviet leader [[Mikhail Gorbachev]]. Some, like [[Hobsbawm]], later claim this was the end ''de jure'' of Cold War.; Gorbachev agrees to [[START I]] treaty.
=== 1988 ===
* [[May 15]]: The Soviets begin withdrawing from Afghanistan.
* [[December 22]]: South Africa withdraws from South West Africa (Namibia).
* [[February 22]]: Incident: [[USS Yorktown (CG-48)|USS ''Yorktown'' (CG-48)]] and [[USS Caron (DD-970)|USS ''Caron'' (DD-970)]] are rammed off the Crimean peninsula after entering Soviet territorial waters.
=== 1989 ===
* [[January 20]]: [[George H. W. Bush]] is [[inauguration|inaugurated]] as the 41st President of the United States.
* [[February 2]]: Soviet troops withdraw from Afghanistan.
* [[June 4]]: [[Tiananmen Square Massacre|Tiananmen Square protests]] are crushed by the communist Chinese government.
* [[August]]: [[Solidarity Movement]] elects new non-communist government in [[Poland]].
* [[November 9]]: Revolutions in Eastern Europe: Soviet reforms and their state of bankruptcy have allowed Eastern Europe to rise up against the Communist governments there. The [[Berlin wall]] is torn down.
* [[December 3]] : At the end of the [[Malta Conference]] Soviet leader [[Mikhail Gorbachev]] and US President [[George H. W. Bush]] declare that a long-lasting peaceful era has begun. Many observers regard this summit as the official beginning of the end of the [[Cold War]].
* [[December 14]]: Democracy is restored in Chile.
* [[December 16]]-25: [[Romanian Revolution]]. Rioters overthrow the [[Communist]] regime of [[Nicolae Ceauşescu]], executing him and his wife, [[Elena Ceauşescu|Elena]]. [[Romania]] was the only [[Eastern Bloc]] country to violently overthrow its Communist regime or to execute its leaders.
== 1990s ==
=== 1990 ===
* [[February 26]]: The [[Sandinista]] government in [[Nicaragua]] is rejected in democratic elections.
* [[October 3]]: Germany is [[German reunification|reunified]].
=== 1991 ===
* July: [[Warsaw Pact]] was formally dissolved.
* [[August 19]]: [[Soviet coup attempt of 1991]]. The August coup, in response to a new union treaty to be signed on [[August 20]].
* [[December 25]]: US President [[George H. W. Bush]], after receiving a phone call from [[Boris Yeltsin]], delivers a Christmas day speech acknowledging the end of the Cold War
* [[December 25]]: [[Mikhail Gorbachev]] resigns as [[President of the USSR]]. The [[hammer and sickle]] is lowered for the last time over the [[Kremlin]].
* [[December 26]]: The Council of Republics of the [[Supreme Soviet]] of the [[USSR]] recognizes the dissolution of [[History of the Soviet Union (1985-1991)#Formation of the CIS and official end of the USSR|the Soviet Union]] and dissolves itself.
[[Catigurìa:Guerra Fridda]]
[[Catigurìa:Traduzzioni ncumpreta]]
kpj1ncwbtoru2r6t4hff8hqlu4auk75
Bill Clinton
0
36446
782301
779860
2026-05-26T11:32:05Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini President_William_J._Clinton_Kicking_a_Soccer_Ball_-_NARA_-_81122856.jpg cu President_William_J._Clinton_Kicking_a_Soccer_Ball_-_DPLA_-_37ba2c68327df7d00558e9bf38f4ee51.jpg
782301
wikitext
text/x-wiki
<!-- Lu seguenti template ancura nun esisti nta a wikipedia siciliana: u lassu cani pi lu futuru
(pigghiatu di la simple english wikipedia
{{Infobox_President
| name=William Jefferson Clinton
| image=Bill_Clinton.jpg
| size=240px
| order=42nd President of the United States
| term_start=[[January 20]] [[1993]]
| term_end=[[January 20]] [[2001]]
| vicepresident=[[Al Gore]]
| predecessor=[[George H. W. Bush]]
| successor=[[George W. Bush]]
| death_date=Alive
| birth_date=[[August 19]] [[1946]]
| birth_place=[[Hope, Arkansas|Hope]], [[Arkansas]]
| party=[[Democratic Party (United States)|Democrat]]
| spouse=[[Hillary Rodham Clinton]]
}}
-->
[[File:Bill Clinton.jpg|thumb|right|'''''Bill Clinton''''']]
'''''William Jefferson Clinton''''' (natu a lu [[19 d'austu]] [[1946]]), cchiù megghiu canusciutu comu '''Bill Clinton''', hà statu lu 42èsimu [[prisidenti]] di li [[Stati Uniti dâ Mèrica]], pristannu sirvizzu dô [[1993]] ô [[2001]].
Li sò cchiù granni avvirsari [[pulitica|pulìtichi]] foru [[George W. Bush]] e [[Bob Dole]]. Fa parti dû [[Partitu Dimucràticu (Stati Uniti)|Partitu Dimucràticu]].
Clinton fu lu primu prisidenti dâ ginirazzioni di l'accussiddittu '''''[[Baby Boom]]''''' e lu terzu cchiu jùvani prisidenti ntâ storia di li Stati Uniti: avìa 46 anni quannu fu eliggiutu.<br />
Iddu stissu si cunzìddira puliticamenti [[Partitu Dimucràticu Miricanu|dimucràticu]] e li sò simpatizzanti dìciunu ca aiutàu lu ''boom'' [[ecunumìa|ecunòmicu]] di l'anni nuvanta, mentri ca â maggiuritati di li [[Partitu Ripubbricanu Miricanu|ripubbricani]], ca nun foru cuntenti di chiddu ca iddu urganizzau e fici, dìciunu ca la sò prisidenza fu cuntruversa assai.
Prima di èssiri prisidenti, Clinton era macari [[cuvirnaturi]] di l'[[Arkansas]] ([[1979]]-[[1981]] e [[1983]]-[[1993]]). Nta lu [[1994]], duranti lu primu mannatu elitturali prisidinziali, lu [[Cungressu di li Stati Uniti|Cungressu]] passau a na maggiuranza ripubbricana, ma, nta ogni casu, Clinton s'â firau lu stissu a vìnciri a Bob Dole nta l'elizzioni dû [[1996]].
Ntô [[Dicèmmiru]] [[1998]], pô [[scànnalu di Monica Lewinsky]] , Clinton fu accusatu di cumpurtàrisi mali dâ [[Càmmira di li Rapprisintanti di li Stati Uniti]]. Macari ca dissi na munzignarìa nijannu ca cu ssa [[fimmina]] avìa faciutu sessu urali, li [[Sinatu di li Stati Uniti|sinaturi miricani]], nta lu [[frivaru]] [[1999]], dicideru ca, â fini e tuttu summatu, nun avìa fattu nenti di malu, arifirennusi strittamenti a lu sò ncàricu di prisidenti.
Lu scànnalu appi nfatti picca effettu pâ sò pupularitati e, quannu lassau lu ncàricu prisidinziali, Clinton avìa la cchiù àuta pircintuali d'appruvazzioni di quarsìasi àutru prisidenti.<br />
[[File:President William J. Clinton Kicking a Soccer Ball - DPLA - 37ba2c68327df7d00558e9bf38f4ee51.jpg|thumb|left|Lu Prisidenti Clinton e [[Pele]] ca jòcanu ô [[Palluni (sport)|palluni]]]]
Eni maritatu câ sinatrici [[Hillary Clinton]] e ora campa a [[Nova Yokki]].
== Lijami di fora ==
* [http://www.bill-clinton-peace.blogspot.com/ Fotugrafìi di Bill Clinton 'n azzioni ppi purtari la paci nta lu Mediu Urienti]
* [https://web.archive.org/web/20090117205048/http://www.whitehouse.gov/history/presidents/bc42.html La biugrafìa di Bill Clinton ntô situ dâ Casa Janca]
{{Box successione
|carica = [[File:Flag of the United States.svg|20px]] [[Prisidenti dî Stati Uniti]] [[File:Flag of the United States.svg|20px]]
|mmàggini= SPQRomani.svg
|periodo = [[1993]] - [[2001]]
|precedente = [[George Bush Senior]]
|successivo = [[George W. Bush]]
}}
<!-- interwiki -->
[[Catigurìa:Prisidenti statunitenzi|Clinton, Bill]]
[[Catigurìa:Puliticanti statunitenzi|Clinton, Bill]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1946|Clinton, Bill]]
lrdcypsuhkixxnu9pd7vxc4gg4pan6m
Classificazzioni tripartita di l'autorità
0
36479
782208
770803
2026-05-25T12:25:21Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782208
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[Max Weber]] addistinguìu tri tipa idiali di [[autoritati]]:<br>
# '' '''autoritati carismatica''' '' ([[famigghia|famigliari]] e [[riliggioni|riliggiusa]]),
# '' '''autoritati tradizziunali''' '' (patriarcali, patrimonali zoè chiddi chi li [[sanaredda]], feudalistica) e
# '' '''autoritati razziunali-ligali''' '' (lieggi muderna e [[statu]], burocrazzia).
Sti tri formi d'autoritati su ditti d'appariri nta n'"ordini di sviluppu girarchicu";<br>
li [[statu|stati]] pruggridiscunu a pàrtiri di l'"'' '''autoritati carismatica''' ''", puoi prusegunu pi l'"'' '''autoritati tradizziunali''' '' e finarmenti pi chidda '' '''razziunali-ligali''' '' ca eni carattiristica di na muderna [[dimucrazzia libbirali]].
== Duminazzioni carismatica==
<!--
{{mainarticle|Charismatic domination}}
**** s'avissi a criari macari lu template "mainarticle"
-->
A duminazioni carismatica nasci di la pirsunalitati individuali.
Chissa forma d'autoritati po ssiri vista nta [[dittatura]] [[pupulismu|pupulista]] unnu na pirsuna cuntrolla tramiti a so pupularitati pirsunali e pi li so simpatizzanti.<br>
Nu munzieddi di stati ca si basanu supra a stu mudellu nun sa firanu a supravviviri a morti o a pirdita di puiri di lu so leader urigginali.
== Duminazzioni tradizziunali==
<!--Template angrisi nun funzionanti na wikipedia siciliana ncora
{{mainarticle|Traditional domination}}
-->
Nta l'auturitati tradizziunali, a ligittimitati di l'[[aturitati]] veni di la [[tradizzioni]]; Weber a discrivi comu "l'auturitati di l'iternu ieri" e a idintificau comu a surgenti di l'auturitati di li [[munarchia|munarchii]].
<!--
==Legal domination==
{{mainarticle|Legal domination}}
Legal authority, also known as legal-rational authority, is where an individual or institution exerts power by virtue of the legal office that they hold. It is the authority that demands obedience to the office rather than the office holder; Weber identified ''"rationally-created rules"''<ref name=autogenerated1 /> as the central feature of this form of authority. Modern [[democracy|democracies]] are examples of legal-rational regimes. People also abide by legal-rational authority because it makes sense to do so for their own good, as well as for the greater good of society.
==The classification of authority in the context of history==
Weber also notes that legal domination is the most advanced, and that societies evolve from having mostly traditional and charismatic authorities to mostly rational and legal ones, because the instability of charismatic authority inevitably forces it to "routinize" into a more structured form of authority. Likewise he notes that in a pure type of traditional rule, sufficient resistance to a master can lead to a "traditional revolution". Thus he alludes to an inevitable move towards a rational-legal structure of authority, utilizing a bureaucratic structure. This ties to his broader concept of [[rationalization]] by suggesting the inevitability of a move in this direction. Thus this theory can be sometimes viewed as part of the [[social evolutionism]] theory.
In traditional authority, the legitimacy of the [[authority]] comes from [[tradition]], in charismatic authority from the personality and leadership qualities of the individual ([[charisma]]), and in legal (or rational-legal) authority from powers that are [[bureaucracy|bureaucratically]] and legally attached to certain positions. A classic example of these three types may be found in religion: [[priests]] (traditional), [[Jesus]] (charismatic), and the [[Roman Catholic Church]] (legal-rational). Weber also conceived of these three types within his three primary modes of conflict: traditional authority within status groups, charismatic authority within [[social class|class]], and legal-rational authority within party organizations.
In his view every historical relation between rulers and ruled contained elements that can be analyzed on the basis of the above distinction.
{{Triclassauthority}}
==References==
<references />
== See also ==
* [[Form of government]]
* [[List of charismatic leaders]] (on the basis of Weber's classification)
* [[The Three Types of Legitimate Rule]]
[[Catigurìa:Max Weber]]
[[Catigurìa:Sociology]]
-->
2ddrvigw7pn6y8jwrnns74tiaka1nfm
Sabino Arana
0
37239
782274
705373
2026-05-25T14:59:09Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782274
wikitext
text/x-wiki
[[File:Sabino Arana.jpg|thumb|right|Sabino Arana]]
[[File:SabinoAranaTxapeldun.jpg|thumb|right|Sabino Arana]]
'''Sabino Arana Goiri''' ('''''Arana ta Goiri'taŕ Sabin''''', sicunnu lu mitudu anagràficu nvintatu di iddu) ([[26 di jinnaru]] [[1865]] - [[25 di nuvèmmiru]] [[1903]]), fu nu puliticu e nazziunalista bascu.
Nascìu n [[Birbau]] di na ricca famigghia di carlisti. A l'etati di 11 anni fu mannatu a studiari di li gisuìti. Doppu li studi rigulari, ntô [[1883]] s'acrivìu nnâ facultati di dirittu n [[Barcillona (Spagna)|Barcillona]] unni accuminzò a studiari filuluggìa e [[lingua]] basca.
Ntô [[1893]] n Larràazabal, cu nu discursu mimuràbbili pì lu populu bascu, detti accuminzagghia a lu nazziunalismu bascu. Nfatti, propiu n dda uccasionu si dissi pâ prima vota ca la [[Biscagghia]] avìa a èssiri nnipinnenti. Succissivamenti s'àppi la idea spuntania di junciri l'àutri pruvinzi, vista la lingua, li tradizzioni e li carattiri sumatici cumuni ntra iddi. Ntô [[1894]] funnò lu [[Partitu Nazziunalista Bascu]] (PNV, ''Partido Nacionalista Vasco'', n [[spagnolu|castigghianu]]; EAJ, ''Euzko Alderdi Jeltzalea'', n [[lingua basca|euskera]]) cu nu forti marcamentu cunfessionali e cu na idioluggìa di supportu casi ô limiti dû razzismu, vista la cumminziuni maturata doppu picca di Arana dâ supirioritati dâ razza basca. Iddu, nzèmmula cu sò frateddu Luis, pittò la [[ikurriña]], la bannera ca rapprisinta la unitati di li setti pruvinzi baschi ("''Zazpiak Bat''", zoè "''Setti 'n unu''" n euskera) nnâ unica [[nazzioni]]. Pì chissu mutivu Arana cuniò la nova palora ''Euskadi'', furmata di li palori baschi "''eusko''" (bascu) e "''di''" (nzèmmula).
Doppu na sfunnacata di produzzioni littirari supra lu nnipinnintismu bascu e supra la isartazzioni di li caràttiri dû populu bascu (33 òpiri puètichi, 14 libbri pulitichi e cchiù di 600 articuli jurnalistici), muriò n Sukarrieta, a la juvani etati di 38 anni a causa di lu morbu di Addison ca lu curpìu duranti la priggiunia ca scuntò pì àutu tradimentu, pì aviri fauritu lu prucessu di nnipinnenza di [[Cuba]] dâ [[Spagna]].
[[Catigurìa:Spagna|Arana, Sabino]]
[[Catigurìa:Paisi Baschi|Arana, Sabino]]
[[Catigurìa:Biografìi|Arana, Sabino]]
olono265bv4me0yocwgorl68r09xulu
Euskal Herria
0
37346
782253
770359
2026-05-25T14:57:45Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782253
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag_of_the_Basque_Country.svg|thumb|La bannera ca simmulìa la nazzioni basca]]
Cû nomu '''Euskal Herria''' si voli diri ''lu pòpulu ca parra la [[lingua basca]]''. Stu nomu s'arrifirisci ô locu giugraficu abbitatu di li baschi e macari a lu nzemi stissu di li baschi (comu siddu pì dìciri ''[[Sicilia]]'' e ''pòpulu sicilianu'' si usassi la stissa palora). Chistu grazzî ô fattu ca li baschi hannu sempri arristatu junciuti pi la sò [[cultura]] (supratuttu la sò lingua) e cosi mai pû tirritoriu; ntonzi lu bascu è n'òminu ca parra la lingua basca (ca havi la nomina di ''Euskaldun'', azzoè ''chiddu ca parra lu bascu''), ancora apprima d'èssiri n'òminu ca campa ntî lu tirritoriu Euskal Herria.
Nta lu [[lingua siciliana|sicilianu]] Euskal Herria si dici ô spissi '''Paisi Baschi''' o '''Paisi Bascu'''. Stu casu nascìu di la cunfusioni ca si fa cu la [[Paisi Baschi|Cumunitati autònuma di li Paisi Baschi]], ca èsti sulu una di li riggiuna ca cumpununu Euskal Herria, macari siddu c'havi la so stissa bannera, l'[[Ikurriña]]. N'àutru nomu ca signìfica la stissa cosa è '''Euskadi''', ca fu ammintatu di [[Sabino Arana]] (patri dô nazziunalìsimu bascu muternu) juncennu li palori ''eusko'' (basco) e ''di'' (nzemi), ca s'arrifirisci pirò sulu ô tirritòriu dî baschi, cu na significanza assai pulitica, pì nun parrari casi di na razza basca.
== Giugrafìa ==
[[File:Basque_Country_location_map.png|thumb|left|La pusizzioni di Euskadi sicunnu a li Baschi]]
P'arrifiririsi a la riggiuni giugrafica abbitata di li baschi si usa supratuttu la palora Euskadi, chissu picchì havi nu significatu cchiù pulìticu. Euskadi s'affazza supra ô [[Golfu di Biscagghia]] e s'allasca pi 20.664 Km² ntra la [[Spagna]] e la [[Franza]]. È cumpunuta dê [[Zazpiak Bat|setti riggiuna]] discriùti di [[Sabino Arana]] comu a li riggiuna storichi unni s'havi sempri parratu bascu. Nta la [[Hegoalde|parti spagnola]] cci stannu la [[Paisi Baschi|Cumunitati autunuma di li Paisi Baschi]] (furmata di li pruvinci di ''[[Biscagghia]]'', ''[[Álava|Álava o Araba]]'' e ''[[Guipúzcoa|Guipúzcoa o Guipuzkoa]]'') e la [[Navarra]] (''Nafarroa''), mentri, ntî la [[Iparralde|parti francisi]], ''[[Labourd|Lapurdi]]'', ''[[Navarra Vascia|Nafarroa Beherea]]'' e ''[[Soule (pruvinza)|Zuberoa]]'' (ca cumpununu parti di lu dipartimentu francisi di li [[Pirinei altlantichi]]).
== Storia ==
=== Li ràdichi ===
Li ràdichi di lu pòpulu bascu sunnu ancora menzi scanusciuti. Di certi studiati supra li carattiristichi fisichi dê baschi s'ascianu sumigghianzi cu l'[[Omu di Cromagnon|òmini di Cromagnon]], ca stàvanu ntî li [[Pirinei]] centru-uccidintali ntô [[Niuliticu]]. Chistu significa ca li baschi ca stannu òi ntî Euskadi putissuru èssiri li discinnenti di chiddi ca lu abbitàvanu nta lu [[IX millenniu a.C.]]. Di ddu pirìudu li baschi hannu avutu cuntatti cu àutri pupulazziuna, ma ni vinnuru sulu nfruinzati, mai assurbuti.
Li baschi furmaru sulu cchiù tardu nu regnu ca li junceva, picchì campàvanu spartuti n tanti nuclî, macari siddu cu [[cultura]], [[lingua]], [[riliggiuni]] e modu di campari assai sumigghianti, tantu ca si sintìanu frati e sempri s'ajutavanu ntra d'iddi.
Li primi cuntatti cchiù mpurtanti cu [[Innueuropei|pupulazzioni innaurupèi]] s'appuru forsi ntra lu [[X sèculu a.C.]] e lu [[IX sèculu a.C.|IX]], quannu li [[Celti]] si stabbileru ntî la pinisula ibberica, nfruinzannu ccâ sò cultura chidda basca.
=== Di l'ammasioni rumana ô 1000 ===
Ntra lu [[56 a.C.]] e lu [[19 a.C.]] li tribbù baschi furu cunguistati di lu [[Mperu Rumanu]] e [[Pumpeu]] custrusci ''Pompaelo'' (aòra [[Pamplona|Iruñea-Pamplona]] ca addivinta la citati cchiù mpurtanti pî baschi. Li baschi pigghiaru dê rumani lu [[pantheon]] e àutri divinitati.
Nta lu pirìudu di la cunguista rumana l'aria basca s'allargava pi bona parti di la [[Guascogna]], di la [[Cantabria]], la [[Rioja]], lu tirritòriu di la [[Bureba]] e parti di l'[[Aragona]]. Doppu di la caduta dô Mperu Rumanu li baschi appuru assai ammasioni: ntû [[406]] la prima fu di li [[Svevi]] e di li [[Vannali]], ma cci furu videmma li [[Franchi]] e li [[Visigoti]].
Pi tri sèculi subberu attacchi cuntinui di sti pòpuli nzinu a quannu, nta lu [[711]], li Visigoti, ca stavanu assidiannu la citati di Pamplona, appuru a scappari pi l'ammasioni [[musulmani|mussulmana]] ntô sud di la [[pinisula iberica]]. Adduranti stu piriudu li baschi arrinisceru a aviri na speci di statu nnipinnenti, videmma su nta lu [[602]] fu mpunutu di li [[Meruvinci]] ô ducatu di [[Vasconia]] nu propriu duca.
Ntra lu [[660]] e lu [[670]] li baschi ficiru pirò iliggiri duca n'aristrucatucu di la propria attinia.
La parti dû ducatu di Vasconia misu a nord dê [[Pirinei]] accuminzò a facìri parti di lu [[mperu carulinciu]] ntî na cunnizzioni di semiautunumia pâ quali àppi a luttari ntî li sèculi a vèniri. Nta lu [[1032]] vinni assurbutu di lu ducatu di [[Aquitania]] di [[Gugghiermu V di Aquitania|Guillerme V]], vassaddu dô [[Francia|Regnu di Franza]].
=== Lu Regnu di Pamplona e la spartuta ===
[[File:Leon_1030.png|thumb|200px|left|Cu lu ''giarnu'' lu [[Regnu di Pamplona]] (poi ''di [[Regnu di Navarra|Navarra]]'') ntô [[1030]] duranti a lu regnu di [[Sancho III]] ]]
Du sèculi prima dâ distruzzioni dô Ducatu di Vasconia si jeva furmannu cchiù a sud lu Regnu di Pamplona. Chistu, sutta la capìata di [[Sancho III|Sancho lu Granni]] ([[1000]]-[[1035]]), agghiuncìu lu sò massimu, arriniscennu a cuntèniri intra li sò cunfina li setti riggiuna storichi di Euskal Herria cchiù corchi àutru tirritoriu ammeri a chissi.
Quannu lu re mori, pirò, li cuntrasti ca cc'eranu ntra li sò discinnenti ficiru spartiri lu Regnu di Pamplona n Alava e Guipuzkoa sutta la [[Castigghia]], Biscagghia pi vuliri dê signura lucali, Lapourd e Soule apprima sutta la Francia e appoi sutta la Nglaterra e Navarra, nucriu primariu dô regnu, ca fu cunguistata a tunnu di li Castigghiani lu [[21 di giugnettu]] [[1512]].
Pi li tri sèculi doppu, li baschi nun furu cchiù patruna di lu sò distinu, ma assucittati ê curuna di [[Spagna]] e [[Francia]]. L'unica forma di autunumia furu i '''fueros''', liggi storichi di li citati baschi, ca li stati suvrani avìanu a arrispittari.
Lu [[21 di giugnettu]] [[1876]] fu ntruduciuta na liggi ca arricanusceva tutti li suddita di la curona spagnola comu citatini spagnola e nenti àutru; furu dunca abbuluti li ''fueros'', dannu la mprissioni ca lu prucessu di assimilazzioni di li baschi a la Spagna era ormai cumpretu.
=== Sabino Arana, lu PNV e l'ETA ===
[[File:Flag_of_the_Basque_Country_by_Sabino_Arana.svg|thumb|La bannera pittata di Sabino Arana: vìdiri comu li vrazza sù chiù stritti rispèttu a chidda di òi]]
Ntô [[1895]] si va versu la situazzioni muterna di Euskal Herria. [[Sabino Arana]] (ca pittò videmma l'[[Ikurriña]], la bannera basca) funna lu [[Partitu Nazziunalista Bascu]], pi putiri aviri na vuci ô parramentu di [[Madrid]] e putiri spuniri la custioni basca.
Lu PNV havi na forti spanzioni pulitica ntî li quattru pruvinzi di l'hegoalde, macari siddu ntra li sò mèmmira c'è sempri corchi addisaccordiu ntra li nnipinnintisti e li riggiunalista spagnoli. Dô [[1923]] e lu [[1930]] cu la dittarua di [[Miguel Primo de Rivera]] furu pruibbuti l'attivitati di l'ala nnipinnintista, ma fu accittata chidda mutirata.
Lu [[5 di nuvèmmiru]] [[1933]] si vota pi nu referendum ca arruarda nu statutu (''Statutu di Estella''), ca cuimmolgi li tri pruvinzi cchiù uccidintali (attuali [[Paisi Baschi]]): lu risurtatu è nu 84% di voti faurèuli.
Stu risurtatu nun veni pirò pigghiatu n cunzidirazzioni nzinu ô [[1936]] quannu, lu [[1 di uttuviru]], lu cuvernu ripubbricanu, pi uttèniri l'appoggiu di lu nazziunalìsimu bascu, accetta lu Statutu Autonumu dô '33 e metti a capu di la riggiuni Josè Antonio Aguirre.
Ntô [[1937]], pirò, la vittoria di li nazziunalisti di [[Francisco Franco|Franco]] e lu sò nzidiamentu comu dittaturi menti fini a ddu picca di autunumìa cunciduta ô Paisi Bascu. La pulitica di Franco è cintralista e arriprissiva e nun pirmetti nudda manifestazzioni nazzionalistica ca nun è spagnola. Duranti lu franchìsimu lu PNV, ca a causa di li sò carattiristichi di partitu è sustinutu di picciotti di etati matura, arresta inattìu, tantu di fari nasciri, nta lu [[1952]], nu novu muvimentu nazziunalista chiamatu ''Egin'' (Faciri), funnatu di nu gruppu di baschi uccidintali ca vulìa dunari na nova manu a la causa basca.
Egin cerca di cullabburari cu lu PNV, ma chistu nun accetta pi li diffirenzi di pinzeri ntra li du gruppi.
Ntô [[1958]] lu gruppu Egin cancia nomu ntî [[ETA|Euskadi Ta Askatasuna]] (Paisi Bascu E Libbirtati), megghiu canusciutu comu ETA.
=== La fini di lu franchisimu e la custituzzioni spagnola ===
[[File:GernikakoArbola-improved.jpg|thumb|left|Lu [[Àrbulu di Gernika]] jè unu dê sìmmuli chiù mpurtanti di la nnipinnenza basca]]
Dô [[1959]] ETA accuminza a facirisi sentiri cu attintati, cchiossai cu ubbiettivi militari o pulitichi. Li primi bummi venunu chiazzati a [[Birbau]], [[Vitoria]] e [[Santander]], mentri la prima azziuni ca merita nota è lu tintatìu di fari diragghiari nu trenu caricu di militanti franchisti ca s'addiriggeva a [[San Sebastian]]; tintatìu ca pirò fallisci.
La prima vittima di l'ETA è n'aggenti di pulizzia ammazzatu, ntî lu giugnu di lu [[1968]], di '''Txabi Etxebarrieta''', lu principali diriggenti di la quinta assimmulea dô gruppu; iddu è videmma lu primu ammazzatu di l'ETA, pi manu di li guardia picca ura doppu.
Ntî l'aùstu dô stissu annu c'è la sicunna vittima (lu guardia turturaturi Melitòn Manzanas) e dunca, di ddu mumentu, lu riggimi franchista addichiara lu statu d'imirgenza. Nta lu [[1973]] cc'è n'attintatu ''"chiavi"'' pi la storia di la Spagna. Veni, nfatti, ammazzatu cu n'autubumma l'ammiragghiu [[Luis Carrero Blanco]], numinato di picca capu dû cuvernu, e chistu mpidisci la cuntinuazzioni di lu riggimi comu vulutu di lu dittaturi Franco. Nta lu sittemmiru dô [[1975]] cci sunnu l'urtimi fucilazzioni di lu franchismu ca proucanu assai prutesti nta tuttu lu paisi. Nu misi doppu Franco mori, e veni ncurunatu re [[Juan Carlos I di Spagna]], scigghiutu di lu stissu dittaturi.
Nta lu [[1976]] veni allistuta la prima '''Alternativa KAS''' (Cuurtinamentu Patriotticu Sucialista) ca ntra li sò punti principali c'havi l'amministia pi tutti li priggiunera e li fujuti baschi, la lializzazioni di li partiti nnipinnintisti, lu ritiru di li forzi di pulizzia spagnoli, na iconumia nun uligarchica ca arrispetta l'intiressi di li crassi travagghiatrici e nu novu statutu d'autunumia ca prividi lu dirittu a l'[[autuditirminazzioni di li pòpuli]] e lu cuntrollu supra li forzi armati, la suvranitati basca e la prumuzzioni di la [[lingua basca]]. Ntô [[1977]] veni primmissa la ammustranza di la bannera basca, nzinu a ora pruibbuta. Lu [[6 di dicèmmuru]] [[1978]] veni misa a vutazzioni la nova custituzzioni spagnola, ca pigghia assai cunzenzi nta tutta la Spagna, tranni ca ntî Euskal Herria, picchì nun arricanusci lu sò dirittu a autuditirminarisi.
=== Lu successu di lu PSOE, li Gal e lu chianu ZEN ===
Sparti di la disparitati dê risurtati lu votu veni cuntatu a majuranza rilativa (senza dunca teniri cuntu dê riggiuna) e la nova custituzzioni veni appruata senza ratifichi, addivintannu chissu mutìu di nstabbilitati succissivi. Lu [[25 di uttùviru]] [[1979]] è pruchiamatu nu referendum pi l'appruazzioni di lu statutu d'autunumia pi li [[Paisi Baschi|tri pruvinzi uccidintali]] di Euskal Herria. Stu statutu veni allistutu di [[Madrid]] e nun prividi lu cummorgimentu di la [[Navarra]].
La prupaganna a faùri di lu statutu fu annurbanti, picchì veni addiscrivùtu cchiù faurèuli ô pòpulu bascu di quantu è nta viritati e è appruatu cu na majuranza dô 53,1%.
A jiri a aumintari la spartuta ntra li Vascongadas e la Navarra è la liggi ''Amejoramento del Fuero Navarro'' di lu [[1982]] ca nun veni misa sutta referendum e l'articulu 145 di la custituzzioni ca dici ca ''mai s'accunzenti la fidirazzioni di cumunitati autonumi''.Nta st'anni nasci [[Herri Batasuna]] (Unitati Pupulari), nu partitu puliticu ca junci genti macari cu idei diversi, ma supra nu stissu prugramma. Lu prugramma di HB è la stissa ''Alternativa KAS'' (ca cogghi lu cunzenzu di l'ETA) e la sò vita pulitica s'allimita a li Municipia, pì no liggittimari li istituzzioni spagnoli.
Nta l'uttùviru di lu [[1982]] acchiana ô cuvernu di Madrid lu ''Partitu Sucialista Upiraiu Spagnolu'', ca cc'arresta pi quattordici annu. Pi lu PSOE la custioni basca si pò arrisorbiris sulu manu militari contra l'ETA e lu prucessu di l'autunumia accuminciatu ntô [[1976]] veni ntirrumputu.
Ntî lu [[1983]] si custituisciunu li squatruni di la morti di lu ''GAL'' (Gruppu Antitirrurista di Libbirazzioni), furmati dê guardia spagnoli n burghisi e di ex militanti franchisti. Lu sò còmpitu è chiddu di pigghiari li militanti ETA ntî l'Hegoalde e ntî l'Iparralde. La sò prima azziuni è dô [[16 di uttùviru]] [[1983]], quannu rapisciunu du militanti; li corpi turturati venunu asciati doppu n'anticchiedda d'anni.
Duranti a stu pirìudu veni prumuvutu lu chianu ZEN (''Zona Especial Norte''), pi cuntrastari tutti li formi di ribbiddiuni. Di lu [[1984]] la [[Francia]] accuminza a speddiri di lu propriu paisi tutti li baschi arrifuggiati. Partennu di stu pirìudu ETA cerca di grapiri niguzziati cu lu cuvernu spagnolu pi tagghiari l'ustilitati e uttèniri l'autuditirminazzioni, ma tutti li ncuntri nun c'hannu arrisurtati picchì sicunnu ETA cu tintò di niguzziari cu iddi nun àppi la ntinzioni di accittari li vuluntati di l'urganizzazzioni.
=== Di l'attintatu a l'Hipercor ê nostri jorna ===
[[File:ETA Pasajes 2003 06 28.jpg|thumb|left|170px|Nu murales a faùri di la nnipinnenza basca: si pò avvìdiri lu [[sìmmulu]] di [[Batasuna]]]]
Lu [[19 di giugnu]] [[1987]] l'ETA urganizza n'attintatu ô supermarcatu ''Hipercor'' di [[Barcillona (Spagna)|Barcillona]] ca costa 21 viti e assai firuti. Sicunnu â sintenza di l'Audiencia Nacional (pubbricata lu [[20 di maju]] [[1994]]) li guardia nun appuru nu cumpurtamentu justu duranti l'ura ca trascurìu ntra lu primu avvirtimentu di l'ETA (cci nni furu tri) e la sprusiuni di la bumma. L'ubbiettìu dâ pulizia era faciri scuppiari la bumma pi fari pèrdiri pristiciu a l'ETA.
Ntra lu [[1986]] e lu [[1989]] ETA e lu cuvernu di Madrid fannu assai niguzziati pulìtichi a [[Algeri]], cosi sempri assuciati a tregui di tutti e dui li parti (nenti attintati e nenti arresti pulìtichi). Â fini pari ca s'arriva a n'accòrdiu sèriu, ma lu cuvernu a l'ùrtimu scica l'accordi pigghiati. P'arrapprisagghia l'ETA urganizza na serî d'attintati tutti ô stissu mumentu l'[[8 di aprili]] [[1989]]. Ci su doppu àutri ncuntri, ma nuddu dô stissu spissuri di chiddi d'Algeri.
Lu [[15 di giugnettu]] [[1998]] venunu chiuduti lu cutidianu Egin e la radio Egin Irratia (Ratiu Egin) accusati d'aviri aiutatu l'ETA. Lu [[20 di frivaru]] [[2003]] veni chiudutu l'unicu jurnali scrivùtu n lingua basca, l'''Euskaldun Egunkaria'' (Jurnali dê Baschi), puru iddu accusati d'aviri cullabburatu cu l'ETA. Lu [[17 di marzu]] dô [[2003]] veni illializzatu lu partitu [[Batasuna]] p'appartèniri a l'ETA. Ntonzi nta l'ùrtimi anni l'attivitati di l'ETA s'arridducìu assai macari pô cchiù scarsu appoggiu suciali â lotta armata.
Lu [[30 di dicemmiru]] [[2004]] ô Parramentu Bascu veni appruatu a majuranza assuluta lu novu statutu di Juan Josè Ibarretxe, ma lu [[1 di frivaru]] [[2005]], quannu chistu veni prupunutu a lu Parramentu Spagnolu, veni arrispinciutu. Lu [[24 di marzu]] [[2006]] l'ETA addichiara lu ''cissati lu focu'' senza nudda cunnizzioni pi cunzèntiri li trattativi pulitichi cu lu novu cuvernu di [[Josè Zapatero]]; lu [[29 di giugnu]] dô stissu annu addichiara ê media l'accuminzagghia di lu [[dialugu]] cu ETA. Lu [[30 di dicèmmiru]] [[2006]], pirò, lu scòppiu di n'autubumma di ETA ntî l'ariuportu di [[Madrid]], annunzia la fini di lu ''cissati lu focu'' addichiaratu picca misi apprima.
== Curiusitati ==
[[File:Bayonette-p1000740.jpg|thumb|right|100px|La [[baiunitta]] putissi jèssiri n'amminziuni dî Baschi.]]
* Ô cuntrariu di zoccu veni cuntatu ntî la famusa [[Chanson de Roland]], a scunfiggiri la retroguardia di l'asèrcitu di [[Carru Magnu]] ntî la gulidda di [[Roncisvalli]] nun furu i [[musulmani]], ma un pugnu di muntanari baschi.[https://web.archive.org/web/20070928144608/http://scuole.provincia.terni.it/ls_galilei/Chanson.htm] [https://web.archive.org/web/20061220032154/http://www.monde-diplomatique.it/LeMonde-archivio/Febbraio-2004/0402lm08.01.html]
* La urìggini di la baiunitta è arritinuta di cirtuni basca, di la citati di ''Bayonne'', di unn'è ca avissi a pigghiari lu nomu. Si cunta ca li citatini usaru cuteddi nzirennuli ntî li canni dî fucila pi la mancanza dê munizzioni.[https://web.archive.org/web/20070129090403/http://www.collezione-online.it/significato%20delle%20parole.htm][http://www.cimeetrincee.it/baionett.htm] [https://web.archive.org/web/20070927074008/http://www.grurifrasca.net/Sito/dedicatoa/baionetta.html]
* Lu biritteddu bascu, addivintatu famusu ntî l'[[anni 1930|anni '30]] pi li [[francia|francisi]] è di urìggini basca (comu dici macaru lu nomu).[https://web.archive.org/web/20060528094202/http://www.capellichefare.it/focus_on/varie/notizia.php?id=116&cat=1]
== Bibbliugrafìa ==
* [[Joxe Azurmendi]]: "Das Baskenland" In: Michael Raske (Hrsg.), Klaus Schäfer (Hrsg.), Norbert Wetzel (Hrsg): ''Der totalitäre Gottesstaat. Die Lage der Christen in Portugal, Spanien und im Baskenland'', Düsseldorf: Patmos, 1970.
* Joxe Azurmendi: "Die Bedeutung der Sprache in Renaissance und Reformation und die Entstehung der baskischen Literatur im religiösen und politischen Konfliktgebiet zwischen Spanien und Frankreich" In: Wolfgang W. Moelleken (Herausgeber), Peter J. Weber (Herausgeber): ''Neue Forschungsarbeiten zur Kontaktlinguistik'', Bonn: Dümmler, 1997. ISBN 978-3537864192
* Daniele Conversi, [https://web.archive.org/web/20080303072945/http://easyweb.easynet.co.uk/conversi/book.html The Basques, The Catalans and Spain. Alternative Routes to Nationalist Mobilization]. London, Hurst & Co, 1997 (seconda ediz., 2000)
* Joseba Andoni De La Fuente e Maria Claudia Origlia. "Ama lur: Miti, leggende e curiosità dei Paesi Baschi" (''Ama lur: Cunti, liggènni e curiusitati di li Paisi Baschi''). Messina, Mesogea, 2000. ISBN 88-469-2007-4
* Gianni Sartori. "Indiani d'Europa: Euskal Herria" (''L'inniani di l'Auròpa: Euskal Herria''). Scantabauchi, 2004.
* Luis Núñez Astrain. "La ragione Basca" (''La raggiuni Basca''). Alessandria, Edizioni Punto Rosso, seconda edizione italiana 2000.
* Mark Kurlansky. "The basque history of the world". London, Vintage, 2000. ISBN 0 09 9284138
[[Catigurìa:Paisi Baschi]]
6jqz1awaltenb6k8z8o977olvhdhr80
Culleggi dû Munnu Junciutu
0
37932
782242
754302
2026-05-25T14:57:01Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782242
wikitext
text/x-wiki
Li '''Culleggi dû Munnu Junciutu''' (United World Colleges) sunnu scoli, aricanusciuti a liveddu ntirnazziunali dâ [[liggi]], unni si ponnu fàciri l'ùrtimi dui anni dê scoli supiriuri; â fini dê du' anni, si pigghia lu ''Baccelliratu Ntirnazziunali'', tìtulu paru cô diproma di scola media supiriuri (Liggi [[30 di uttùviru]] [[1986]] n. 738 “Aricunuscimentu dû diproma di Baccelliratu Ntirnazziunali”, 'n Gazzetta Ufficiali n. 258 dû 6 di nuvèmmiru 1986): cu ssu diproma, si po' ggh'iri a l'Universitati, macari ntî chiddi straneri.<div>
Pi putiri èssiri pigghiati di ssi Culleggi, s'hà èssiri scigghiuti dê Cummissioni Nazziunali e nta sti scoli pi l'[[addevu|addevi]] s'havi la pussibbilitati di furmàrisi, ortri a prugrammi di studìu di liveddu àutu, nta n'ambienti assai riccu di stìmuli, chî valuri dâ sulidarietati e dâ tulliranza (non c'è [[jancu]] e non c'è [[nìuru]], non c'è [[wikt:scn:beddu|beddu]] e non c'è [[wikt:scn:làdiu|làdiu]]).
Li prufissuri su' pigghiati di tanti nazzioni, accuddì s'havi na chiossai diffirenti mituduluggìa di nzignamentu. Si parra sulu la [[lingua ngrisa]] e nudda àutra.
Li '''Culleggi dû Munnu Junciutu''', sunnu misi ntî sti paisi:
:<big>Cuntinenti miricanu</big>:
*[[Canadà]]
*[[Novu Mèssicu]]
*[[Costa Rica]]
: <big>Asia</big>:
*[[Singapura]]
*[[Hong Kong]]
*[[Innia]]
: <big>Africa</big>:
*[[Swaziland]]
: <big>Auropa</big>:
*[[Galles]]
*[[Nurveggia]]
*[[Italia]]: Cullèggiu dû Munnu Junciutu di l'Adriàticu (a Duinu/[[Triesti]])
*[[Bosnia Erzegovina]]: [[Cullèggiu dû Munnu Junciutu di Mostar]]
[[Catigurìa:Aducazzioni]]
[[Catigurìa:Sucità]]
d1jdkrhzckgc9xpfudvcx1utlnxypqq
Dar es Salaam
0
37944
782179
781136
2026-05-25T12:18:06Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782179
wikitext
text/x-wiki
{{Traduzzioni dû talianu}}
[[File:Panorama of some streets in Dar es Salaam.jpg|thumb|270px|right|Dar es Salaam]]
'''Dar es Salaam''' (<big>'''دار السلام'''</big>, in [[lingua araba|arabo]] "portu de pace") è la chiù granne città da [[Tanzania]], u principalu polu iconomico e u primo portu du paise. U numi vene spessu abbreviatu ntî '''Dar''', e la popolazzione locali use cumunementi puru u numariellu de '''Bongo'''; 'n passatu a città ere chiamata '''Mzizima'''.
Pur avendu piarso lo status de [[capitale (città)|capitale]] ntô [[1996]], fommammenti sostituita da [[Dodoma]], Dar es Salaam ospite tuttora a maggior parti di funzioni amministrativi du paise, outre a essere capuluocu da [[Reggione de Dar es Salaam|Reggione omonima]].
Se affacciadi supra l'Oceano Indiano, supra na [[baia]] naturale vicinu u trattu i mare compresu fra l' isoli di [[Zanzibar]] e [[Mafia (isola)|Mafia]].
Pur essenu la città Chiù sviluppata da Tanzania, Dar è molto diversa da occidentalizzata [[Nairobi]], e mantemadi tuttora l'atmosfera e l'aspettu tipicu da città coloniali I [[grattacialu|grattaciali]] e i granni viali presenti nt' alcuni quartiari custituisconu n'eccezione; a maggior parte di l' edifici su vasci, e vie polverose e affollate, e le [[palma|palme]] e le [[mangrovia|mangrovie]] dominanu ancora la costa. Ntô porto attraccanu grandi [[nave de crociera|navi de crociera]] e [[mercantile|mercantili]], ma anche i ''[[dhow]]'' a vela e le [[canoa|canoe]] di piscatori.
== Storia ==
[[File:Dar-es-salaam-c1905.jpg|thumb|right|220px|Dar es Salaam ntô [[1905]]]]
[[File:German East Africa MKL Bd. 14 1890 (128624470).jpg|thumb|right|220px|Cartina di l'[[Africa Orientale Tedesca]], ''[[Meyers Konversations-Lexikon]]'' ([[1885]]-[[1890]])]]
U primu nsediamentu nta zona de Dar es Salaam se chiamavadi Mzizima (o Mzizimazi), ca significa "la città sana". Fu fondatu da coloni provenienti da [[Barawa]] (nta [[Somalia]]), a cui s' aggiunsero n seguitu autri gruppi di ''shirazi''.<ref>U termine ''shirazi'', ntî li comunità swahili, s'arriferisce ginericamente a popolazizoni da costa d'origgine [[arabi|araba]].</ref> Vivivanu soprattuttu d' [[agricoltura]] e [[pesca]].
Seconno a [[tradizzione orale]], a comunità di Mzizima fu minacciata de invasori provenienti du [[Kenya]], i [[Kamba (Kenya)|Kamba]], e ppe scacciarli chiesero l'interventu du pupulu [[Zaramo]], guidatu dal capo [[Kimbamanduka]]. Li Zaramo ricacciaronu i Kamba nta costa, ma n cambiu ottenneru u dirittu de riscotere tasse de popolazioni da costa e u controllu di l' aree de [[Buguruni]], [[Mtoni]] e [[Kurasini]]; si insediarono nta regione e si mischiarono con la popolazione locale.
Diversamente da altre aree costiere della Tanzania, Mzizima non conobbe la dominazione [[Portugallu|portughese]]; il primo europeo a visitarla fu il tedesco [[Albert Roscher]], nel [[1859]]. In quell'epoca, Mzizima era parte dei possedimenti del [[sultanato]] di [[Zanzibar]], che nel [[XIX secolo]] aveva scacciato i portoghesi dall'intera costa della Tanzania. Fu proprio il primo sultano di Zanzibar, [[Seyyid Majid]], a ribattezzare Mzizima "Dar es Salaam" quando decise di trasferirvi la propria corte, nel [[1866]]. In seguito, i successori di Majid riportarono la corte a Zanzibar, ma Dar es Salaam si era nel frattempo trasformata da villaggio di pescatori a piccola città.
Alla [[Conferenza di Berlino]] del [[1885]], la [[Germania]] ottenne il controllo di gran parte dell'odierna [[Tanzania]], e nel [[1886]] la [[Compagnia dell'Africa Orientale Tedesca]] acquistò dal sultano di Zanzibar la porzione di costa a cui apparteneva Dar. Nel [[1887]] i tedeschi costruirono a Dar un porto commerciale, e gradualmente la città acquisì il ruolo di centro amministrativo e commerciale dell'[[Africa Orientale Tedesca]]. Diventò formalmente capitale nel [[1891]], spodestando la precedente capitale [[Bagamoyo]], che non aveva un porto adatto alle [[nave a vapore|navi a vapore]].<ref>v. ''Tanzania, Uganda e Zanzibar'', Guide EDT, p. 88</ref> La costruzione della [[Linea Ferroviaria Centrale]] (all'inizio del [[XX secolo]]) diede ulteriore impulso alla crescita della città, creando le condizioni per un primo sviluppo [[industria]]le.
L'Africa Orientale Tedesca venne conquistata dal [[Regno Unito]] durante la [[Prima guerra mondiale]], e da allora venne chiamata [[Tanganica]]; anche sotto l'amministrazione britannica Dar es Salaam mantenne il suo ruolo di centro amministrativo e commerciale. Sotto il [[governo indiretto]] dei britannici, si svilupparono aree separate europee (ad esempio [[Oyster Bay]]) e africane (ad esempio [[Kariakoo]] e [[Ilala]]) a una certa distanza dal centro della città. La popolazione di Dar es Salaam comprendeva anche un grande numero di [[asia]]tici.
Dopo la [[Seconda guerra mondiale]], Dar es Salaam sperimentò un nuovo periodo di rapida crescita. Gli sviluppi politici, tra cui la nascita dell'[[Unione Nazionale Africana del Tanganica]], portarono il Tanganica ad ottenere l'indipendenza dal Regno Unito nel dicembre del [[1961]]. Dar es Salaam divenne la capitale del paese, mantenendo questo ruolo anche quando nel [[1964]] Tanganica e [[Zanzibar]] si unirono a formare l'odierna Tanzania. Nel [[1973]] fu definito un progetto di trasferimento della capitale a [[Dodoma]], una città dell'entroterra; ci vollero però oltre vent'anni perché il [[parlamento della Tanzania|parlamento]] si insediasse a Dodoma ([[1996]]), e ancora oggi molte delle principali funzioni amministrative del paese mantengono la loro sede a Dar es Salaam.
Nell'agosto del [[1998]], l'[[ambasciata]] [[Stati Uniti d'America|statunitense]] a Dar es Salaam subì un attentato [[terrorismo|terroristico]] rivendicato da [[Al Qaida]], che fu uno di una [[Attacchi alle ambasciate statunitensi del 1998|serie di attentati]] che coinvolsero anche, tra l'altro, la capitale del [[Kenya]] [[Nairobi]].
== Giografia ==
Dar es Salaam è situata ntô centro della costa orientale della Tanzania, ntô nu golfo sull'[[Oceano Indiano]], de fronte allu tratto di mare che unisce [[Zanzibar]] a [[Mafia (isola)|Mafia]].
[[File:Dar es Salaam Panorama edit2.jpg|800px|Panorama di Dar es Salaam]]
=== Clima ===
Trovandosi ntî pressi dil'[[equatore]] e affacciandosi supre acque caude dill'Oceano Indiano, Dar es Salaam è caratterizzata da nu clima gineralmente [[clima tropicale|tropicale]], caudo e umito ppe gran parte dill'anno. Ci su due [[staggione dilli piogge|staggioni dilli piogge]] principali: aa prima, chiamata ''long rains'' ("piogge lunghe") cade fra aprile e maiu; a seconna, detta ''short rains'' ("piogge corte") fra ottobre e novemmeri.
{| {{Prettytable|align=center|text-align=center}}
|- style="background: #99CCCC; color:#000080;"
! Mese
! Gen
! Feb
! Mar
! Apr
! Mag
! Giu
! Lug
! Ago
! Set
! Ott
! Nov
! Dic
|- style="color:#000080;"
! style="background: #99CCCC;" | Temperatura massima media (°C)
| style="background: #FF0300;" | 32
| style="background: #FF0300;" | 32
| style="background: #FF0300;" | 32
| style="background: #FFA0A0;" | 31
| style="background: #FFC5C5;" | 30
| style="background: #FFFCFC;" | 29
| style="background: #FFFCFC;" | 29
| style="background: #FFFCFC;" | 29
| style="background: #FFC5C5;" | 30
| style="background: #FFA0A0;" | 31
| style="background: #FFA0A0;" | 31
| style="background: #FF0300;" | 32
|-style="color:black;"
! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Temperatura minima media (°C)
| style="background: #FF0300;" | 24
| style="background: #FF0300;" | 24
| style="background: #FFA0A0;" | 23
| style="background: #FFA0A0;" | 23
| style="background: #FFC5C5;" | 22
| style="background: #FFFCFC;" | 20
| style="background: #FFFCFC;" | 18
| style="background: #FFFFFC;" | 18
| style="background: #FFFCFC;" | 19
| style="background: #FFFCFC;" | 20
| style="background: #FFC5C5;" | 22
| style="background: #FFA0A0;" | 23
|-style="color:black;"
! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Precipitazioni medie (mm)
| style="background: #FFC5C5;" | 53,7
| style="background: #FFC5C5;" | 53,9
| style="background: #FF0300;" | 116
| style="background: #FF0300;" | 178,6
| style="background: #FF0300;" | 131,8
| style="background: #FFFCFC;" | 35,3
| style="background: #FFF0F0;" | 29,5
| style="background: #FFF0F0;" | 23,9
| style="background: #FFF0F0;" | 14,8
| style="background: #FFC5C5;" | 52
| style="background: #FFA0A0;" | 75,9
| style="background: #FFA0A0;" | 80,9
|}
== Iconumia ==
Dar es Salaam è u chiù importante centru cummerciale da Tanzania. U livellu d'industrializzazione è relativamente autu (a paragone de chiddo do restu du paise), sebbene l'80% della popolazzione viva ntî aree rurali.Li stabbilimenti principali su ligati all'[[industria alimentare]], a chidda [[industria tessile|tessile]], alla produzzione di [[cimentu]] e de prodotti [[farmaco|farmaceutici]]. Ppe u porto de Dar es Salaam transitanu merci d'espottazione provenenti, oltre che dall'entroterra tanzaniano, anche da [[Zambia]], [[Burundi]], [[Malawi]], [[Ruanda]], [[Uganda]], [[Zimbabwe]], e dalle reggioni orientali da [[Repubblica Democratica del Congo]]. Fra le merci chiù esportate ci ù [[caffè]], [[Gossypium|cotone]], [[sisal]] e pelli.
== Quartiari e zone ==
[[File:Dar es Salaam Tanzania Samora Avenue around Daily News office.JPG|thumb|right|U trafficU ntô centru in Samora Avenue]]
[[File:DarEsSalaam-Buguruni.jpg|thumb|right|Nu mercatouall'apiartu ntô quartiere de [[Buguruni]]]]
[[File:DarEsSalaam-Skyline.jpg|thumb|right|u battellu per [[Kigamboni]], supra u sfondo lo ''skyline'' di ''downtown Dar'']]
Cumu gran parti dilli città africane, Dar es Salaam è caratterizzata da forti contrasti fra i quartieri chiù ricchi e sviluppati e chiddi chiù poveri e popolari, sebbene chisto fenomeno sia molto chiù cuntenutu rispettu ad autre mitropoli da stessa area, cumu [[Nairobi]]. Anche i quartiari chiù povari unn su, n genirali, qualificabili cumu veri e propri ''[[baraccopoli|slum]]'' (baraccopoli). Complessivamente, a città è suddivisa in tre distretti: [[Ilala]], [[Temeke]] e [[Kinondoni]].
== Dimografia ==
=== Popolazzione ===
U tassu de crescita annua da popolazzione de Dar es Salaam è del 4,39%, u quartu più auto dill'Africa e u nonu allu munnu.<ref>[https://web.archive.org/web/20090206221355/http://www.citymayors.com/statistics/]</ref> La crescita è dovuta tanto all'immigrazione che a un'elevata natalità.<ref name="IFPRI">[https://web.archive.org/web/20060515094528/http://www.ifpri.org/themes/mp14/profiles/daressalaam.pdf Rapporto IFPRI sulle condizioni di vita a Dar es Salaam]</ref> Le proiezioni supra base du tassu attuale prevedono una popolazzione supra i 5.000.000 de crisiani ppe u [[2020]].
;Popolazione
<div style="width:60%; -moz-column-count:2; column-count:2;">
{| border="1" cellspacing="0" cellpadding="3"
!style="width:80px; background:#efefef;"| Anno
!style="background:#efefef;"| Popolazione
|-
| 1925 ||align="right"| 30.000</tr>
| 1948 ||align="right"| 69.000</tr>
| 1957 ||align="right"| 129.000</tr>
| 1972 ||align="right"| 396.900</tr>
| 2005 ||align="right"| 2.456.100</tr>
|}
</div>
=== Connizzioni de vita ===
[[File:Frogman in latrine pit.jpg|thumb|right|Nu "ummunu rana" (''frogman'') addettu alla pulizzia di puzzi niri]]
[[File:Beach at Msasani Bay, Dar es Salaam, Tanzania.JPG|thumb|right|Rifiuti abbandonati ntî baia de [[Msasani]]]]
Dar es Salaam è la città chiù sviluppata da Tanzania, e a povertà è significativamente inferiore alla media nazzionale. I quartiari residenziali di [[Kinondoni]] e autre zone de Dar godono dilli migghiori infrastrutture e di migghiori serbizzi dill'intera Tanzania, anche se anch'iddi risentono de alcuni problemi strutturali da città (cumu e periodiche assenze de [[acqua corrente]]). U tassu d'occupazzione è rilativamenti ilivatu, e a maggior parte di coloro ca unn tenanu nu stipendiu fissu rescianu comunque a sopravvivere lavurannu mpropriu (soprattuttu ntî settori du commercio allu dettagliu e du lavuru articianali). Su alli massimi nazziunali puru l'[[alfabetizzazione]] e u livellu mediu d'istruzzione.
Tuttavia, a rapida crescita da popolazione di Dar unnè proporzionale allu ritmu de sviluppu da città, e chistu crie periodiche crisi in diversi settori; outre alla discontinuità nell'approvvigionamentu d'acqua, per esempiu, la città è soggetta a ricorrenti [[black out]], e li trasporti pubblici, nonostante i tentativi de potenziamentu ntî l' anni, su costantemente al di sottu de necessità effettive da popolazione.
Poiché molti immigrati tenanu difficoltà a [[disoccupazione|trovare lavuru]] qualificatu e ben stipenniatu, a crescita da popolazzione genera anche n' aumento progressivu della povertà urbana. Finu alli [[anni 1980|anni '80]], in accordu culla politica di [[socialismo]] agricolo del governo ([[ujamaa]]), le istituzioni hanno cercato di incentivare le masse povere delle aree cittadine a tornare nelle campagne. Il mutato clima politico e sociale ha interrotto questo tipo di azione, con il risultato che negli [[anni 1990|anni '90]] si è osservato un calo significativo della qualità della vita in molti quartieri della città.<ref name="IFPRI"/>
La popolazione povera di Dar è in gran parte costituita da giovani, che devono affrontare una varietà di problemi. Le aree periurbane povere sono sempre più caratterizzate da abitazioni fatiscenti, affollamento, e scarse condizioni igieniche; le latrine sono comuni, a [[pozzo nero]] (e soggette a straripare nella [[stagione delle piogge]]) e la raccolta dei rifiuti avviene in modo irregolare. I rifiuti vengono spesso bruciati o sotterrati, con i conseguenti pericoli legati all'inquinamento dell'aria e del suolo e alla diffusione nell'ambiente di sostanze tossiche. Queste condizioni poco salutari e l'alta densità di popolazione portano alla facile diffusione di malattie [[vira]]li e [[batterio|batteriche]] e di [[parassita|parassiti]];<ref name="IFPRI"/> la [[malaria]] resta [[endemismo|endemica]] nel contesto urbano nonostante i programmi di controllo avviati regolarmente dalle istituzioni.
;Qualità della vita<ref name="IFPRI"/>
<div style="width:60%; -moz-column-count:2; column-count:2;">
{| border="1" cellspacing="0" cellpadding="3"
!style="width:80px; background:#efefef;"|
|-
| Persone per abitazione ||align="right"| 5,6</tr>
| Reddito medio mensile ||align="right"| 22,6 [[USD]]</tr>
| Alfabetizzazione (uomini) ||align="right"| 92%</tr>
| Alfabetizzazione (donne) ||align="right"| 69%</tr>
| Malnutrizione infantile (maschi) ||align="right"| 25%</tr>
| Malnutrizione infantile (femmine) ||align="right"| 20,5%</tr>
|}
</div>
== Cultura ==
=== I struzione ===
[[Immagine:Alberto_Escudero-Pascual_speaks_about_Jambo_OpenOffice_050228.jpg|thumb|right|Presentazione della versione [[swahili]] di [[OpenOffice.org]], ''Jambo OpenOffice'', all'[[Università di Dar es Salaam]] nel [[2004]]]]
Dar es Salaam è sede dei principali istituti scolastici e universitari del paese. Le principali [[università]] sono la [[University of Dar es Salaam]], la [[Open University of Tanzania]], la [[Hubert Kairuki Memorial University]] (HKMU) e la [[International Medical and Technological University]] (IMTU). Altri istituti di livello universitario sono lo [[Institute of Financial Management]] (IFM), il [[Dar es Salaam Institute of Technology]] (DIT) e il [[College of Business Education]] (CBE).
=== Musica ===
Dar es Salaam ha avuto un ruolo importante nella storia della [[musica della Tanzania|musica tanzaniana]]. Il genere musicale più longevo originario di questa zona è il [[muziki wa dansi]], la musica da ballo tanzaniana derivata dal [[soukous]] [[congo]]lese, nata negli [[anni 1930|anni '30]] e da allora in continua evoluzione. Tradizionale è anche il [[taarab]], tipico di [[Zanzibar]]. Fra i generi musicali più recenti spicca il [[bongo flava]], che rappresenta la versione tanzaniana dello [[hip hop]] internazionale. La maggior parte delle emittenti radiofoniche tanzaniane hanno la loro sede a Dar es Salaam, che ha quindi un ruolo determinante nel definire la cultura musicale del paese.
=== Pittura ===
Dar es Salaam (e in particolare la zona residenziale di [[Oyster Bay]]) è la culla del [[Tingatinga]], uno [[pittura|stile pittorico]] tipico della Tanzania.
=== Cinema ===
Nel [[2003]] ha aperto a Dar es Salaam il primo cinema multisala della Tanzania, che proietta sia film occidentali che produzioni [[india]]ne appartenenti al cosiddetto "genere di [[Bollywood]]".
=== Musei ===
A Dar es Salaam e dintorni si trovano numerosi [[museo|musei]] di rilievo. Il [[Dar es Salaam National Museum|National Museum]] (situato all'interno dei giardini botanici) comprende esposizioni sulla [[evoluzione dell'uomo|storia naturale dell'uomo]] e sulla storia della [[Tanzania]] dalla [[preistoria]] all'indipendenza. Occasionalmente il museo ospita mostre d'arte (per esempio, ha esposto frequentemente al National Museum il pittore tanzaniano [[George Lilanga]]). Il [[Village Museum]] (10 km fuori città, lungo la strada per [[Bagamoyo]]) è un museo all'aperto dove sono state ricostruite 16 abitazioni tradizionali di diverse [[etnia|etnie]] della Tanzania.
=== Sport ===
Lo Stadio Nazionale di Dar es Salaam [[National Stadium (Tanzania)|National Stadium]] ospita la squadra di calcio del [[Simba Football Club]], e altre squadre tanzaniane.
== Turismo ==
[[Immagine:DarEsSalaam-KigamboniBeach.jpg|thumb|right|La "spiaggia blu" (''Blue Beach'') di [[Kigamboni]]]]
[[Immagine:African_Bush_Elephant_Mikumi.jpg|thumb|right|[[Loxodonta africana|elefante]] nel [[Parco nazionale di Mikumi]]]]
Dar es Salaam gode di una buona affluenza [[turismo|turistica]] internazionale sia come luogo di transito (per i viaggiatori diretti ai grandi parchi nazionali del nord o a Zanzibar) che come meta turistica a sé. Da questo punto di vista, Dar resta tuttora molto meno frequentata di [[Arusha]], che costituisce il punto d'ingresso per il cosiddetto "circuito del nord", costituito dai parchi nazionali di [[Serengeti National Park|Serengeti]], [[Lake Manyara National Park|Manyara]], [[Tarangire National Park|Tarangire]] e [[Ngorongoro]]. Recentemente, tuttavia, il turismo internazionale sta iniziando a scoprire le ricchezze naturali incontaminate del "circuito del sud", con i parchi di [[Mikumi National Park|Mikumi]], [[Udzungwa Mountains National Park|Udzungwa]], [[Ruaha National Park|Ruaha]] e [[Selous]]. Tutti questi parchi sono raggiungibili in poche ore di volo da Dar es Salaam, che è dunque destinata a diventare il principale punto di ingresso in Tanzania per gli itinerari turistici orientati a sud.
In città sono già presenti un gran numero di strutture ricettive di tutti i livelli. I [[ristorante|ristoranti]] internazionali sono numerosissimi, e numerose tradizioni culinarie sono ben rappresentate: oltre al tradizionale [[barbecue tanzaniano]] (che include piatti come il ''nyama choma'', un tipo di [[arrosto]], e il ''mishkaki'', una variante del [[kebab]]) e alle ben radicate [[cucina indiana]] e [[cucina zanzibari|zanzibari]], si trovano ristoranti [[cucina cinese|cinesi]], [[cucina thailandese|thailandesi]], [[cucina turca|turchi]], [[cucina italiana|italiani]] e [[cucina giapponese|giapponesi]].
== Lijami di fora ==
;Turismo a Dar es Salaam
* {{en}}[https://archive.today/20130411012809/http://www.gazellesafaris.com/dar-se-salaam-sightseeing.html Dar es Salaam sightseeing]
* {{en}}[https://web.archive.org/web/20080406004752/http://www.qbardar.com/web-around-dar.html Around Dar]
* {{en}}[http://en.wikivoyage.org/wiki/Dar_es_Salaam Dar es Salaam - Wikivoyage]
* {{en}}[http://www.africa-ata.org/tz_dar_es_salaam.htm A couple of days in Dar es Salaam]
;Istruzione
* {{en}}[http://www.uib.no/udsm/ University of Dar es Salaam]
* {{en}}[http://www.istafrica.com/ International School of Tanganyika]
[[Catigurìa:Tanzania]]
rff5g7y4zs3p61fjpv4bc352zj52z06
Àrbulu di Gernika
0
38398
782226
755337
2026-05-25T12:26:34Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782226
wikitext
text/x-wiki
L''''Àrbulu di Gernika''' ('''''Gernikako Arbola''''' n [[euskera]]) è na [[cherza]] situatu davanti a la ''Casa de Juntas'' ntâ lucalitati di Gernika, ntî [[Paisi Baschi]]. Stu àrbulu è sìmmulu di li libbirtati tradizziunali di [[Biscagghia]], di li sò abbitanti e n ginirali di tutti li baschi.
==Storia e tradizzioni==
Ntô [[Mediuevu]] li rapprisintanti di li villaggi dâ Biscagghia facìanu assimblei sutta granni àrbuli dû locu. A partiri di lu [[1512]] li assimblei siparati furu suppiantati di na sula assimblea nnâ citati di Gernika e la prima sò cherza addivintò sempri cchiù mpurtanti e simmulica. Lu ''Señor de Vizcaya'' (''Signuri di Biscagghia'') giurava di rispittari li libbirtati biscagghini, o megghiu li accussidditti "''fueros''" ("''privileggi''" n [[castigghianu]]), propiu sutta a sta cherza. Quannu lu señorio s'intigrò ntô [[Regnu di Castigghia]], lu tìtulu di "''Signuri di Biscagghia''" passò a trasmittirisi a lu reghi di Castigghia prima e a lu reghi di [[Spagna]] doppu.
Sicunnu la tradizzioni, lu sèculu XIV è pigghiatu comu prubbàbbili èbbica di nasciuta di l'àrbulu cchiù anticu ducumentatu, chiddu ca è chiamatu "''Árbol padre''", àrbulu patri. Murìu ntô [[1742]] e fu sustituitu di l'"''Árbol viejo''", àrbulu vecchiu. Chistu vissi nzinu a lu [[1860]] e ntô [[1839]] la reggina riggenti Marìa Cristina giurò pi l'ùrtima vota sutta forma di stu ritu li fueros n rapprisintanza di Isabel II. Doppu l'àrbulu vecchiu fu chiantatu l'"''Árbol hijo''", àrbulu figghiu, ca vitti giurari lu lehendakari Aguirre e suppurtò videmma lu tràggicu bummardamentu dû [[1937]]. Doppu stu iventu, propiu pi la sò mpurtanza simmulica, fu difinnutu chî ganghi di lu Tercio di Begoña, furmatu di vuluntari carlisti biscagghini, cuntra li truppi franchisti ca lu vulìanu distruggiri. L'àrbulu figghiu murìu lu [[20 di aprili]] [[2004]] e a sò vota fu arreri sustituitu di unu di li sò cirmugghi ca accamora arresisti avanti a la Casa de Juntas de Gernika.
==Òi==
Si sarva ancora ntâ Casa de Juntas di Gernika nu quatru, ùpira dû pitturi dû sèculu XVII Francisco de Mendieta, ca rapprisinta lu mumentu n cui Fernando el Catòlico giurò li Fueros de Vizcaya sutta a l'àrbulu. Nta l'attualitati lu ''lehendakari'' di li Paisi Baschi fa praticamenti lu stissu giuramentu sutta lu Gernikako Arbola, prumittennu di cumpìri lu sò ncàrricu. La sò cona si pò vìriri ntô scutu ufficiali di lu tirritoriu stòricu di Biscagghia e macari n àutri scuti municipali baschi. La cona di lu partitu nazziunalista [[Eusko Alkartasuna]] rapprisinta na fogghia di l'àrbulu di Gernika e videmma l'assuciazzioni juvanili Jarrai avìa nu simmulu ca richiamava na fogghia di cherza.
Esistinu àutri àrbuli ca discennunu di l'ùrtima cherza figghia. Chisti sunnu distribbuiti n tuttu lu munnu n assai cumunitati di l'accussidditta "diaspura basca" e a li citati giameddati cu Gernika.
==L'innu==
L'Àrbulu di Gernika (''Gernikako Arbola'') è videmma nu titulu di na canzuni, prisintata n [[Madrid]] ntô [[1853]] di lu bardu bascu José María Iparraguirre, ca cìlibbra l'àrbulu e la libbirtati di li Paisi Baschi. Sta canzuni è nu innu nun ufficiali di Euskadi e assai voti è misu nzèmmula a chiddu ufficiali [[Eusko Abendaren Ereserkia]]. Ha stata videmma difinuta "''la marsigghisi dî baschi''".
===Li palori===
Chistu è lu testu di la canzuni ''Gernikako Arbola'' n [[Lingua basca|euskera gipuzkoanu]] e la sò traduzzioni n [[Lingua siciliana|sicilianu]]:
{| class="wikitable"
!Basco
!Sicilianu
|-
|width=250 text-align=left|
Gernikako arbola<br />Da bedeinkatua<br />Euskaldunen artean<br />Guztiz maitatua:<br />Eman ta zabaltzazu<br />Munduan frutua,<br />Adoratzen zaitugu<br />Arbola santua.
|width=250 text-align=left|
L'àrbulu di Gernika<br />è binidittu<br />ntra li Baschi<br />amatu mmensamènti:<br />Duna e cunzigna<br />li frutti ntû munnu.<br />T'aduramu,<br />sacru àrbulu.
|-
|width=200 text-align=left|
Milla urte inguruda<br />Esaten dutela<br />Jainkoak jarrizubela<br />Gernikako arbola:<br />Zaude bada zutikan<br />Orain da denbora,<br />Eroritzen bazera<br />Arras galdugera.
|Milli anni,<br />dicunu<br />di quannu Diu ha chiantatu<br />l'àrbulu di Gernika:<br />Ergu isati<br />è vinuta l'ora,<br />Si tu attummulìi<br />nuàutri periremu facirmènti.
|-
| Etxera eroriko<br/>Arbola maitea,<br/>Baldin portatzen bada<br/>Bizkaiko juntia:<br/>Lauroc artuko degu<br/>Surekin partia<br/>Pakian bizi dedin<br/>Euskaldun gendia.
| Nun attummuliarai<br/>caru àrbulu,<br/>si dd'assimblea di Biscagghia<br/>va a aggiri bonu:<br/>Nuàutri quattru ni schiraremu<br/>di la tò parti<br/>n manera ca<br/>lu populu bascu vivi n paci.
|-
|Betiko bizidedin<br/>Jaunari eskatzeko<br/>Jarri gaitezen danok<br/>Laster belauniko:<br/>Eta biotzetikan<br/>Eskatu ezkero<br/>Arbola biziko da<br/>Orain eta gero.
|Pi farlu vìviri pi sempri<br/>prigamu lu Signuri<br/>tutti nuàutri<br/>ni punemu n ginocchiu rapidi:<br/>e di lu cori<br/>pi nostra addumannata<br/>l'àrbulu vivrà<br/>accamora e pi sempri.
|-
|Arbola botatzia<br/>Dutela pentzatu<br/>Euskal Herri guztian<br/>Denak badakigu:<br/>Ea bada gendia<br/>Denbora orain degu,<br/>Erori gabetanik<br/>Iruki biagu.
|Pi abbàttiri l'àrbulu<br/>zoccu idiàru<br/>n Euskal Herria<br/>nuàutri lu sapemu:<br/>Ntonzi genti<br/>vinìu l'ora<br/>avemu a tinirlu susu<br/>e nun farlu abbuccari.
|-
|Beti egongozera<br/>Uda berrikua,<br/>Lore aintzinetako<br/>Mantxa gabekoa:<br/>Errukizaitez bada<br/>Biotz gurekoa,<br/>Denbora galdu gabe<br/>Emanik frutuba.
|Tu avrai sempri<br/>na nova estati,<br/>sinza la nicheja<br/>di li ciuri di la vicchiaja.<br/>Fanni na grazzia<br/>tu di lu nostru cori,<br/>nun pèrdiri tiempu<br/>dunani li tò ciuri.
|-
|Arbolak erantzun du<br/>Kontuz bizitzeko,<br/>Eta biotzetikan<br/>Jaunari eskatzeko:<br/>Gerrarik nai ez degu<br/>Paquea betiko,<br/>Gure lege zuzenak<br/>Emen maitatzeko.
|L'àrbulu arrispunnìu<br/>c'avemu a vìviri saggiamenti,<br/>e ntî li nostri cori<br/>pregamu lu Signuri:<br/>Nuàutri nun vulemu guerri<br/>ca cc'è paci pi sempri,<br/>li nostri justi leggi<br/>pi vulirini bonu ccà.
|-
|Erregutu diogun<br/>Jaungoiko jaunari<br/>Pakea emateko<br/>Orain eta beti:<br/>Bay eta indarrare<br/>Zedorren lurrari<br/>Eta bendizioa<br/>Euskal Herriari.
|Nuàutri pregamu<br/>lu Signuruzzu Diu<br/>dunani la paci,<br/>accamora e pi sempri:<br/>e forza videmma<br/>a la Sò terra<br/>e la binidizzioni<br/>pi Euskal Herria.
|-
|Orain kantaditzagun<br/>Laubat bertzo berri<br/>Gure probintziaren<br/>Alabantzagarri:<br/>Alabak esaten du<br/>Su garrez beterik<br/>Nere biotzekua<br/>Eutziko diat nik.
|Ora lassatini cantari<br/>quattru novi versi<br/>comu preghiera<br/>dâ nostra pruvincia:<br/>Alava dici<br/>china di eccitazzioni<br/>l'unitati dû me cori<br/>cunsirvarò.
|-
|Gipuzkoa urrena<br/>Arras sentiturik<br/>Asi da deadarrez<br/>Ama gernikari:<br/>Erori etzeitzen<br/>Arrimatu neri<br/>Zure zendogarria<br/>Emen nakazu ni.
|Guipúzcoa doppu<br/>assai cummossa<br/>accuminzò câ chiamata<br/>a matri Gernika:<br/>Nun attummuliari<br/>veni vicinu a mìa<br/>lu tò rinforzu<br/>lu asci n mìa
|-
|Ostoa berdia eta<br/>Zanac ere fresco,<br/>Nere seme maiteac<br/>Ez naiz eroriko:<br/>Beartzen banaiz ere<br/>Egon beti pronto<br/>Nigandikan etzaiac<br/>Itzurerazoko.
|La verdi fogghia e<br/>lu friscu ''zañac'',<br/>me figghi cari<br/>nun li lassarò attummuliari:<br/>Si abbisugnarò<br/>siti sempri listi<br/>li nemici ntunnu a mìa<br/>a farli iri via n ritirata.
|-
|Guztiz maitagarria<br/>Eta oestargina<br/>Begiratu gaitzasu<br/>Zeruko erreguina<br/>Gerrarik gabetanik<br/>Bizi albagina.<br/>Oraindano izandegu<br/>Guretzano dina.
|Sempri amàbbili<br/>e ''oestarguiña''<br/>talìa a nuàutri<br/>reggina dû Paraìsu<br/>tagghiarla cu la guerra<br/>accussì putemu.<br/>Idda ha stata nzinu a ora<br/>bona cu nuàutri.
|}
==Lijami di intra==
* [[Paisi Baschi]]
* [[Ikurriña]]
==Lijami di fora==
* [http://es.wikiquote.org/wiki/%C3%81rbol_de_Guernica L'Àrbulu di Gernika n wikiquote.es]
* [https://web.archive.org/web/20081120162828/http://www.jjggbizkaia.net/home/casa_juntas/arbol_gernika.asp Àrbulu di Gernika]
[[Catigurìa:Spagna]]
[[Catigurìa:Paisi Baschi]]
bb7zo8kw1r1ev1j82qnh1pt4si3fclp
Indicatùri di Pruggrèssu Ginuìnu
0
38639
782271
753864
2026-05-25T14:58:57Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782271
wikitext
text/x-wiki
<!--template talianu nun funziunanti ancora
{{S|economia}}
-->
Lu '''Indicatùri di Pruggrèssu Ginuìnu''' ('''IPG''') (n'[[lingua angrisi|angrisi]] lu '' '''[[w:en:Genuine Progress Indicator|Genuine Progress Indicator]]''') eni na metrica ca avi l'ubbiettivu di misurari li variazzioni di la qualitati da vita di na nazzioni.
<br />
Ppi sti mutivi eni calculatu distinguiennu ntra spisi pusitivi (ca aumentanu lu binessiri, come chiddi ppi beni e sibbizza) e nigativi (coma li costa suciali di la [[criminalitati]], di l'[[inquinamentu]], di l'[[incidenta stradali|incidenti stradala]]), divirsamenti di lu [[Prudottu 'Nternu Lordu|PIL]], a lu quali si pruponi comu altirnativa, ca cunzidira tutti li spisi comu "pusitivi" e chi nun cunzidira tutti di attivitati ca, macari si nun arrigistranu flussi munitarii nta lu sienzu classicu di lu termini, cuntribbuisciunu a aumintari lu binessiri di na sucitati (comu lu binessiri ca rununu li spiaggi puliti, li sirbizza pubblici ca funzionanu, lu vuluntariatu iccetira iccetira).<br />
L'indici, ca addiriva di lu ISEW, a statu prupostu nta lu [[1994]] e jeni fruttu di lu studiu di nu gruppu di ricircaturi e iconumista, comu a Herman Daly, John Cobb e Philip Lawn.<br />
Certi studia supra lu IGP anu dimustratu ca mentri lu PIL eni crisciutu nta l'urtimi dicenni, lu IGP jeni aumintatu sulu finu a li prima annia sittana e puoi accuminzai a calari.<br />
== Articula culligati ==
* [[PIL]]
<!--
*****************
ancora di priparari
*****************
* L'impronta iculoggica, ca indica quanti ettari di tirra pruduttiva vienunu utilizzati ppi sustintari na pirsuna.<br>
* Un ulteriore indicatore, alternativo a GPI e PIL è la [[Felicità interna lorda]] (FIL)
-->
<!--
* [[Indice di sviluppo umano]]
* [[ISEW]]
== Collegamenti esterni ==
*{{en}} [http://www.scottlondon.com/reviews/daly.html Articolo di Herman Daly]
*{{en}} [http://www.iisd.org/measure/compendium/DisplayInitiative.aspx?id=1367 Articolo di Philip Lawn] iisd.org
[[Catigurìa:Economia ambientale]]
[[Catigurìa:Economia dello sviluppo]]
[[Catigurìa:Sociologia economica]]
-->
[[Catigurìa:Ecunumìa]]
9yxg65ekqinn92htsrvqiufczom7jec
Opiri cumpleti di Marx e Engels
0
39264
782256
780132
2026-05-25T14:57:57Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782256
wikitext
text/x-wiki
{|width=700 style="clear:right;float:right; margin: 0em 0em 1em 1.5em; border:1px solid #000000;"
|-style="text-align:center; font-size: 40%;"
|-
| '''Nu strattu supra la storia dâ Sicilia'''
'N tutta la storia di la razza umana nudda terra e nuddu pòpulu havi suffrutu 'n modu n'àutru tantu tirrìbbili pi la schiavitù, li cunquisti e l'upprissioni stranera, e nuddu hà luttatu 'n modu tantu ndumàbbili pi la sò nnipinnenza comu a la Sicilia e a li siciliani. Quasi dî tèmpura di quannu Polifemu passijava ammeri a l'Etna, o quannu Cèreri nzignava a li sìculi la cultivazzioni dû frummentu, nzinu a li jorna nostri, la Sicilia hà statu lu tiatru di mmasioni e guerri cuntìnui, e di ntrèpita risistenza. Li siciliani sunnu n'ammiscata di quasi tutti li razzi dû sud e dû nord; prima di li sicani abburìggini cu li finici, appoi cu li cartaginisi, li grechi e li schiavi d'ogni parti dû munnu, mpurtati ntî l'ìsula pô mutivu di tràffichi o di guerri; e appoi di àrabbi, nurmanni e taliani. Li siciliani, ntô mentri di tutti sti trasfurmazzioni e mudificazzioni, luttaru e cuntìnuanu a luttari, pi la sò libbirtà.
Chiossai di trenta sèculi arredi di oggi, l'abburìggini di la Sicilia fìciru risistenza comu meghiu putìanu a lu pridumìniu di l'armamenti e a l'arti militari di li mmasuri cartagginisi e grechi. Vìnniru fatti tribbutari, ma non foru mai suttamisi cumpritamenti di chisti o di chiddi. Pi nu longu tempu la Sicilia fu lu campu di battagghia dî grechi e dî cartagginisi; la sô genti vinni arudduciuta 'n ruina e na parti fatta schiava; li soi cità, abbitati di cartagginisi e grechi, foru li centri di unni l'upprissioni e la schiavitù si spanneru dintra a l'ìsula. Sti primi siciliani, pirò, non si scantaru mai di luttari pi la libbirtati, o quantumenu di vinnicàrisi quantu chiossai putìanu di li patruni cartagginisi e di Sarausa. Li rumani suttamìsiru cartagginisi e sarausani e nni vinnèru comu schiavi quantu cchiù nni pòttiru. Foru accuddì vinnuti tutti ntî na vota 30.000 abbitanti di Panormu, la muderna Palermu. Li rumani fìciru travagghiari la terra siciliana d'assai squatri di schiavi, pô mutivu di dàricci a manciari cu lu frummentu sicilianu a li prulitari pòviri di la Cità Eterna. Pi fari chissu, non sulu fìciru schiavi l'abbitanti di l'ìsula, ma purtaru àutri schiavi di tutti li banni.
Ma sutta a Dionigi di Sarausa e sutta a li rumani, 'n Sicilia ci foru li cchiù tirrìbbili nzurrizzioni di schiavi, unni la pupulazzioni ndìggina e schiavi mpurtati facìanu ô spissu causa cumuni. Duranti la dissuluzzioni di lu mpèriu rumanu, la Sicilia vinni assartata di tanti mmasuri. Appoi li mori si nni mpatrunìru pi nu pirìudu; ma li siciliani, suprattuttu li pupulazzioni urigginàrii dû nternu, arisisteru sempri, cu cchiù assai o cchiù picca successu, e tanticchia â vota tìnniru o cunquistaru tanti nichi privileggi. Quannu li primi luci avìanu accuminciatu a spannìrisi picca picca ntô scuru di lu mediuevu, li siciliani avìanu già cunquistatu cu l'armi non sulu tanti libbirtà municipali, ma macari li primi funnamenti di nu cuvernu custituzziunali, accussì comu tannu non c'era a nudda àutra banna. Prima d'ogni àutra nazzioni eurupea, li siciliani cô votu dicìsiru lu rèdditu di li sò cuverni e di li sò suvrani. Accussì lu solu sicilianu s'hà sempri dimustratu murtali pi l'upprissuri e li mmasuri, e li Vèspiri siciliani ristaru mmurtalati nni la storia…”
([[Karl Marx|Marx]]-[[Friedrich Engels|Engels]], Opere complete, Editori Riuniti, vol. XVII, pagg. 375-377).
|}
Li '''Opiri cumpleti di Marx e Engels''' è la cullizzioni cchiù cumpleta dî scritti di [[Karl Marx]] e di [[Friedrich Engels]]. Cunteni tutti li travagghi pubblicati n vita e diversi manuscritti e littra nun pubblicati. Si tratta di 50 vuluma chi foru pubblicati pi la prima vota tra lu [[1975]] e lu [[2005]] a [[Mosca]]. Na traduzzioni n [[ngrisi]] esisti e n [[Italia]] l'Opiri cunmpleti foru pubblicati di l'Editori Riuniti.
==Marx, Engles e la Sicilia==
Ntî lu vulumi XVII Marx e Engels dedicanu diversi paggini â [[storia dâ Sicilia]]
== Lijami di fora ==
*[http://www.marxists.org/archive/marx/works/cw/volume17/index.htm Innici dû vulumi XVII dâ virsioni ngrisi]
[[Catigurìa:Libbra]]
ki4k2we2x7giyqr1yftubp2v7ue23rg
Innu nazziunali
0
39610
782273
665343
2026-05-25T14:59:05Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782273
wikitext
text/x-wiki
L' '''innu nazziunali''' è na cumpusizzioni [[Mùsica|musicali]] cu nu testu d'argumentu patriòtticu e a voti [[Riliggioni|riliggiusu]] ca veni arricanisciutu dû cuvernu di nu Statu comu innu ufficiali di na [[nazzioni]].
La sò sunata rapprisenta nu mumentu di unitati nazziunali e, chiossai, è cunzidirata unu di li mumenti cchiù sulenni dâ vita di na nazzioni duranti vari iventi comu li cilibbrazzioni n unuri di li eroi nazziunali o pi li granni manifistazzioni spurtivi.
== Talìa videmma ==
* [[Nazziuni]]
* [[Nazziuni Uniti]]
*[[Innu di Sicilia]]
[[Catigurìa:Pulìtica]]
[[Catigurìa:Mùsica]]
8orrox14hffw3ccoa521hcz3f5qy2bg
Allan Robertson
0
41643
782204
750121
2026-05-25T12:24:55Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782204
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[Image:Allan Robertson 1850.png|thumb|Allan Robertson ca. 1850]]
'''Allan Robertson''' (1815 – 1859) a statu nu jocaturi di [[golf]], cunzidiratu unu di li primi jocaturi prufissiunisti.<br>
Nascìu a St Andrews, [[Scozzia]] a "patria di lu golf".<br>
'Nta mitati di lu diciannuvesimu sèculu li prufissiunisti si varagnavanu i viviri chie li scummissi, purtannu li vastuni di golf di l'autri, pruduciennu li vastuni di golf e li pallini di golf e 'nzignannu.<br>
<!--In the mid 19th century golf was played by well off [[gentlemen]] as hand-crafted clubs and balls were expensive.-->
Robertson a statu lu cchiu famusu di sti prufissiunisti.<br>
A tradizzioni voli ca Robertson stissu nu persi mai na partita comu jocaturi singulu quannu jocava ppi sordi.<br>
<!--He sometimes played at less than his ability in order to minimize the odds he had to give to opponents.-->
Robertson eni giniralmenti cunzidiratu ssiri lu miegghiu jucaturi 'ntra lu 1840 e lu 1845.<!--<ref>{{cite book|last=Bradbeer |first=Richard |coauthors=Morrison, Ian |title=The Golf Handbook |isbn=1861470061 |publisher=Abbeydale Press |year=2000}}</ref>--> macari duoppu l'arrivu di li famigghi Park e Morris.<br>
Indubbiamenti, a statu lu primu a tutalizzari 80 tira supra a 18 buchi 'nta lu campu di golf di ciamatu "Old Course" a St. Andrews. <br>
<!--Robertson was considered the premier [[golf ball|ball]] and [[golf club|club]] maker of the time and exported all over the world. It was a lucrative trade with an ever increasing market. The business was originally set up by his grandfather who passed it down to his son before Robertson himself finally inherited it. Today a Robertson ball carrying his stamp Allan is highly prized by collectors.
[[Tom Morris, Sr.|Old Tom Morris]] worked in Robertson's shop and it is said that the two were never beaten when playing as a pair. Their relationship soured when the Guttie ball was introduced (see [[golf ball#History|golf ball - history]]). Robertson attempted to suppress the popularity of the new and cheaper ball which spelt the end of his own 100 year old business. Morris accepted the march of progress and felt obliged to leave Robertson and set up his own workshop. The Guttie ball revolutionised golf and Robertson's business did indeed collapse.
Robertson died a few months after an attack of [[jaundice]]. The [[Royal and Ancient Golf Club of St Andrews]] (R&A) issued a statement on his death exalting his contribution to golf and organised an annual collection to provide for his widow. Robertson's portrait is displayed in the R&A's gallery.
[[The Open Championship]] in golf came about as a result of Robertson's death. Since he was recognized as the best player during much of his lifetime, golfers at [[Prestwick]] formed a competition in 1860, to decide who would succeed him as the 'Champion Golfer'. The Open, continuing annually ever since except for war years, is the longest-running golf championship, and the oldest of the four major championships.
==References==
<references/>
{{DEFAULTSORT:Robertson, Allan}}
[[Catigurìa:Scottish golfers]]
[[Catigurìa:Members of the World Golf Hall of Fame]]
[[Catigurìa:1815 births]]
[[Catigurìa:1859 deaths]]
-->
[[Catigurìa:Biografìi|Robertson, Allan]]
8wnvjza5lsnqe0i18tnrh95uq5xwx5b
Funnu Munitariu Ntirnazziunali
0
42128
782257
666448
2026-05-25T14:58:01Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782257
wikitext
text/x-wiki
[[File:IMF HQ.jpg|thumb|300px|Quartieri Ginirali dû FMI a Washington.]]
Lu '''Funnu Munitàriu 'Ntirnazziunali''' (Macari canusciutu cu l'acronimu angrisi '''IMF''', di "International Monetary Fund") eni n'[[urganismu 'ntirnazziunali]] ccu 185 paisi mèmbri.<br />
L'uffici dirizziunali s'attrovanu a [[Washington, D.C.]], [[Stati Uniti dâ Merica]].
== Urìggini ==
'Nta l'anni trenta di lu sèculu passatu nu munzieddu di paisi ci appinu prubblemi icunomici.<br />
Quarchidunu di stu prubblemi jerunu, ppa isempiu, lu canciamentu di stili di vita (in pieggiu) e lu passaggiu a nu statu di [[disuccupazzioni]] di nu munzieddu di pirsuni ca [[travagghiu|travagghiavanu]].<br />
Lu cummerciu 'ntra li nazzioni addiminuiu assai.<br />
Certi nazzioni appiru a svalutari li propri sanareddi.<br />
Tutti sti fatturi cumminati câ diprissioni pruducierru na diprissioni icunomica a livellu glubbali.<br />
Nta la fini di lu 1939, forsi macàri ppi sti mutivazzioni, accuminzau a [[Sicunna Verra Munniali]].
Duoppu ca a Sicunna Verra Munniali finìu, li [[cuvernu|cuvierni]] e l'upinioni pubbrica s'addunau ca lu valuri 'ntirnazziunali nun erunu umuggenii e avièunu assai ristrizzioni.<br />
I classi diriggènti allura si prioccuparru di sti cosi e accuminzarru a discurri riuniennusi.<br />
Ppi stu mutivu li nazzioni di lu [[munnu]] sintièrru c'avièunu bisognu d'avìri n'urganizzazzioni ppi ajutari finanziaramenti li paisi c'avienu prubblemi 'ntra iddi.<br />
P'accuminzari li rapprisintannti di 29 nazzioni firmarru n'accordu ca si ciamàva "Articuli d'Associazzioni di lu Funnu 'Ntirnazziunali Munitariu" (in lingua angrisi ''"Articles of Association of the International Monetary Fund"''). Lu Funnu Munitariu 'Ntirnazziunali nascìu 'nta lu dicèmmiri 1945.
== Auturi ==
Ogni nazzioni ppò addummannari d'addivintari nu mèmbru di st'urganizzazzioni. Quannu na nazzioni addummanna di fàrini parti a Giunta Isicutìva sti sturìa a littira ca ci spirièrru.<br />
Se a cosa si pò fari a Giunta Isicutiva scrivi na rilazzioni a l'Ufficiu di li Guvirnaturi di lu Funnu Munitariu ca, duoppu avirici misu a firma, fà tràsiri a nazzioni nta lu gruppu.<br />
In ogni casu, prima di fàrini parti, a nazzioni avissi aviri certi riquisìti ligàli. Ogni mèmbru avi du dirittu di votu diffirenti comu puri ca ogni paisi avi nu diffirenti dirittu a aviri aiuti icunomici.<br />
Chissu addipenni di diffirenti fatturi comu, ppa isempiu, quannu a statu timpuralmenti prisintata a dumànna di participazzioni.
<!--
*********************************************************** DI TRADUCIRI ***********************************************************
== Funzioni ==
Lu gruppu avissi aviri a funzioni di supirvisiunari travagghi ca s'arrifirisciunu a The IMF does a number of supervisory works relating to financial dealings between different countries. Some of the works done by IMF are:
*Helping in international trade, that is, business between countries
*Looking after exchange rates
*Looking after balance of payments
*Helping member countries in economic development
== Management ==
A Board of Directors manages the IMF. One tradition has governed the selection of two most senior posts of IMF. Firstly, IMF’s managing director is always European. IMF’s president is always from the [[United States|United States of America]].
The major countries of Europe and America control the IMF. This is because they have given more money to IMF by way of first subscriptions, and so have larger share of voting rights.
== Comments ==
Many people and countries have commented about IMF. Some are good and some are bad comments about the work of IMF. Despite many adverse comments of IMF, a research shows that more than 60 percent of Asians and 70 percent of Africans feel that IMF have a had a ''positive'' effect on their country [http://people-press.org/reports/pdf/185topline.pdf].
== Other pages ==
*[[World Bank Group]]
*[[Susan George]]
== Other websites ==
* [http://www.imf.org International Monetary Fund website]
-->
[[Catigurìa:Urganizzazzioni ntirnazziunali]]
h1cfq40oacg913bkv0myr208uhpqhdr
Freddie Mercury
0
42198
782255
779719
2026-05-25T14:57:53Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782255
wikitext
text/x-wiki
{{artista musicali
|Artista = Freddie Mercury
|Fotografia = Freddie Mercury performing in New Haven, CT, November 1977.jpg
|Dimensione Fotografia = 250
|Didascalia = Freddie Mercury ntâ performance dû 1977
|Nazziuni artista = {{GBR}}
|Gèniri musicali = [[Glam rock]] <br /> [[Hard rock]] <br /> [[Pop rock]] <br /> [[Rock prugrissivu]] <br /> [[Dance rock]] <br /> [[Art rock]] <br /> [[Arena rock]] <br /> [[Heavy metal]]
|Anni d'attivitati = [[1969]] - [[1991]]
|Strumentu = [[Cantu (mùsica)|Vuci]] <br /> [[chianuforti]] <br /> [[Tastiera elettronica|Tastiera]] <br /> [[Clavicìmmalu]] <br /> [[Chitarra]] <br /> [[Sintetizzaturi]]
|Bullu = [[Columbia Records|Columbia]], [[Polydor Records|Polydor]], [[EMI]], [[Parlophone]], [[Hollywood Records|Hollywood]]
|Gruppi = [[The Hectics]] <br /> [[Ibex (gruppu)|Ibex]] <br /> [[Ibex (gruppu)|Wreckage]] <br /> [[Sour Milk Sea (gruppu)|Sour Milk Sea]] <br /> [[Queen (gruppu)|Queen]]
|Nùmmiru tutali album nisciuti = 39
|Nùmmiru album studiu = 17 (2 da sulista, 1 postumu)
|Nùmmiru album live = 6 (3 postumi)
|Nùmmiru raccolti = 16 (tutti postumi, di li quali 5 ra sulista)
|Situ Web = [http://www.queenonline.com/ Queenonline.com]
|
}}
[[File:Freddie Mercury signature 2.svg|right|250px]]
'''Farrokh Bulsara''', canusciutu comu '''Freddie Mercury''' ([[Zanzibar]], [[5 di sittèmmiru]] [[1946]] – [[Londra]], [[24 di nuvèmmiru]] [[1991]]) fu nu musicista [[rock]] [[Regnu Unitu|anglu]]-[[Innia|ndianu]]. Leader dê [[Queen (gruppu)|Queen]], murìu di [[AIDS]].
Nasciu a [[Zanzibar]] cu discinnenti [[parsi]] e [[innia]]ni, Freddie Mercury fù funnaturi ntô [[1970]] di [[Queen]], gruppu [[rock]] ngrisi ri cui fici parti nsinu a sò morti.
È riurdatu pi lu talentu vucali e pâ càrica ri sinsualitati ca arrinisceva a dari ntê tiatri live.
Pi lu gruppu scrissi canzuna famusi comu ''[[Bohemian Rhapsody]]'', ''[[Crazy Little Thing Called Love]]'', ''[[Don't Stop Me Now]]'', ''[[It's a Hard Life]]'', ''[[Killer Queen]]'', ''[[Love of My Life]]'', ''[[Play the Game]]'', ''[[Somebody to Love (Queen)|Somebody to Love]]'' e ''[[We Are the Champions]]''.
Nta l'anni uttanta accuminciau a cantari sulu, pubblicannu dui album, ''[[Mr. Bad Guy]]'' ([[1985]]) e ''[[Barcelona]]'' ([[1988]]), l'ùrtimu album fu scrittu nzemi a [[Montserrat Caballé]], cantanti lirica spagnuola. A canzuni ca porta u nomu ru secunnu album addivintau a canzuni ri jòcura olìmpici ca si tinniru a Barcelona ntô [[1992]].
Malatu ri [[AIDS]], s'ammalau ri [[purmunìa]] e muriu nu jornu cchìu tardu u missàggiu pubblicatu runni riceva ca era malatu. U 20 aprili 1992 fu urganizzatu u [[Freddie Mercury Tribute Concert]], runni si unceru assaì cantanti munniali.
U dinaru accumulatu nta sto concerto fu usatu pi criari a funnazzioni [[The Mercury Phoenix Trust]], sta funnazzioni s'occupa ri sta gravi malatìa.
Freddie Mercury è cuntatu come unu ri cchìu granni artisti ra storia ru rock; ntô [[2008]] a rivista [[Rolling Stone]] u misi nnû 18° postu da classifica ri megghiu 100 cantanti ri sempri. L'annu cchìu tardu, [[Classic Rock]], u misi nnû 1° postu comu u megghiu cantanti rock.
==Biugrafia==
===Infanzia===
[[File:Freddie Mercury's birthplace.jpg|upright=0.8|thumb|left|A casa natali ri Freddie Mercury a Stone Town.]]
Freddie Mercury nasciu ntô Government Hospital ri [[Stone Town]], quarteri ri [[Zanzibar]], nna l'Africa urintali, tempu fa culonia ngrisi, ùoggi statu ri [[Tanzania]], luntanu 25 [[chilometri]] ra costa ra [[Tanganika]], runni criscìu. Sò matri e sò patri, Bomi e Jer Bulsara, facìanu parti ri l'etnia parsi e ri [[riliggiuni]] [[zoroastriana]], riliggiuni assai diffusa 'n [[Asia]] e [[Persia]].
Iddi eranu nasciuti 'n [[Gujarat]], nnû statu ri l'[[Innia]] ri punenti, luntana cchìu assai ri 1.000 chilòmitri da [[Nova Delhi]], foru fuizzati a canciari nazzioni pi annari 'n [[Africa]] a causa ru travagghiu ru patri. A famigghia era furmata puru ra figghia cchìu nica, Kashmira, nata ntô [[1952]]. U nomu ra famigghia scinneva ra citati ri Bulsar (ùora si chiama [[Valsad]]), sta citati s'attruva a sud ro Gujarat.
Quannu Freddie Mercury avìa 8 anni, u [[4 di frivaru]] [[1954]], accuminciau a sturiari 'n [[St. Peter's Boys School]], na scola privata ngrisi 'n [[Panchgani]], ntô statu ri [[Maharashstra]] (Innia), vicinu [[Bombay]]. Fu nta sto pirìudu ca accuminciau a farisi chiamari “Freddie”.
Si fici subbitu taliari pi la sò abbilitati artistica, era assai bonu a pittari (fu propriu iddu, anni cchìu avanti, a pittari u simmulu dê Queen), pràticava puru assai [[sport]], curreva e facìa [[pugilatu]], arrinisciu a junciri boni livelli puru nta l'[[hockey su pratu]] e nna lu [[tennis ra tavulu]].
U presiri ra sò scola s'addunau subbitu ri la sò abbilitati musicali, addicirennu ri scriviri na lìttira a sò matri e sò patri pi suggiriri d'aumintari a ritta minsili pi fari pigghiari lizzioni musicali a Freddie.
Quannu avìa 12 anni, mentri sturiava a scola, Freddie Mercury fici a sò prima spirènza musicali, furmannu nzemi a 4 cumpagni (Derrick Branche, Bruce Murray, Farang Irani e Victory Rana) i [[The Hectics]], u gruppu sunau pi 4 anni (1958-1962), sunannnu u [[chianuforti]] e canzuni ri [[Cliff Richard]] e [[Little Richard]].
Freddie Mercury lassau a scola lu [[25 di frivaru]] [[1963]], picchì nun arrinìsciu a supirari l'esami r'ammissioni pi la dicima classi, fu furzatu a canciari scola, cuntinuannu a sturiari 'n [[St. Mary's School (Mumbai)|St. Mary's School]], na citati di Bombay.
===L'arrivo in Inghilterra===
Passau a sò picciuttanza 'n Innia nzemi a sò nonna e sò zia, pi dopu fari ritornu 'n [[Zanzibar]], ntô [[1964]], quannu avìa 18 anni, sappi a spustari ca famigghia in [[nglaterra]] pâ guerra ca c'era 'n Zanzibar. A guerra fici nasciri u statu ri Zanzibar.
Sinni eru a stari a [[Feltham]], nnô [[Middlesex]], vicinu l'[[aeroporto di Heathrow]], luntanu 25 chilometri da [[Londra]]. Freddie cuntinuau a sturiari o pulitecnicu ri [[Isleworth]], oltri a sturiari arti, travagghiau pi na sirvizza ri catering 'n l'aeroportu ri Heathrow, pi poi travagghiari n nu magasenu ri commerciu 'n Feltham.
Ntâ primavìera dû [[1966]] pigghiau u massimu ri voti nna l'isami d'arti dû politecnico ri Isleworth, stu risurtatu ci retti l'uccasioni ri sturiari 'n [[Ealing Art College]] ri [[Londra]], cca sturiau “arti e design graficu”, stannu nnô quarteri ri [[Kensington]]. Mentri sturiava, Freddie criau na linia ri abbigghiamentu e scrissi articoli pi alcuni jurnali londinisi.
Nta sto pirìudu sculasticu canuscìu [[Tim Staffell]], sò cumpagnu ri corsu e cantanti ri [[Smile (gruppu)|Smile]], gruppu musicali ri cui facìanu parti puru [[Brian May]] e [[Roger Meddows-Taylor|Roger Taylor]]; Freddie circau ri trasiri nnô gruppu comu secunnu cantanti, ma nun c'arrinìsciu.
Freddie taliava tantu i Smile, eranu i sò amici e spissu java nnî spittaculi ri iddi, ritruvannusi spissu r'arrìeri i quinti pi ddari cunsigghi o gruppu: “Siti bravi picciotti, ma avissivu a fari chistu e chist'avutru...”.
[[File:Kensington Buildings.JPG|thumb|right|Na via ri Kensington, quarteri ri risidenza ri Bulsara e di sò amici nnâ fine ri l'[[anni 1960|anni sissanta]].]]
Doppu u diploma pigghiatu 'n l'Ealing Art College, Freddie trasiu nnô gruppu musicali ri l'[[Ibex (gruppu)|Ibex]]. Picca jorni dopu u primu ncontru cu gruppu, Freddie mparau tutti i canzuni; u sò primu spittaculu comu cantanti fu u [[23 di austu]] [[1969]], a [[Boston]]. Picca jorna doppu, li Ibex ficiru nu spittaculu all'apertu, nnô [[Queen's Park]] ri [[Bolton]]; doppu u gruppu turnau 'n Londra, runni accuminciau a travagghiari nzemi a Freddie pi quarchi nova canzuni.
Stu pirìudu fu difficili ecunomicamenti, sia pi lu gruppu ca pi Freddie, sia pi li Smile; i musicisti passavanu a maggiur parti ru tempu nzemi na nichi abbitazzioni, durmennu n'terra e sunannu musica finu a tardu. Freddie e Roger Taylor, pi mutivi ecunomici, accuminciarunu a vinniri abbigghiamentu usatu 'n [[Kensington Market]].
L'urtimu spittaculu ri l'Ibex fu u [[9 di sittèmmiru]] [[1969]] 'n The Sink, nu nicu club ri [[Liverpool]]. Chidda sira, u gruppu ri Smile stavanu sunannu nnâ stissa citati; sicunnu alcuni giurnalisti, Roger Taylor i Brian May nvitarunu Feddie n'capu u palcu pi sunari cu iddi.
Nna l'ultimi misi rô [[1969]], Freddie canciau u nomi ri l'Ibex, chiamannuli “[[Ibex (gruppu)|Wreckage]]”, cuminciannu a scriviri pi lu gruppu assai canzuni, tra cui [[Stone Cold Crazy]], 5 anni cchiù tardu, ntô [[1974]], a canzuni fu misa r'intra u terzu album ri Queen, [[Sheer Heart Attack]], ri sta canzuni c'è puru na virsiuni cantata rô gruppu rock miricanu “[[Metallica]]”, ntô [[1991]].
Pirò, nuddu ri sti canzuni scritti, tranni la canzuni “Green”, fici successu, a causa ra mancanza ri ufferti nnî locali, u gruppu si lassau.
Freddie nun si fici pigghiari ra tristizza, turnau a criari un novu gruppu e arrispunniu o missàggiu scrittu da lu gruppu ngrisi [[Sour Milk Sea (gruppu)|Sour Milk Sea]] nnô giurnali [[Melody Maker]]. Stu gruppu arristau curpitu ra vuci ri Freddie e diciseru ri fallu trasiri nnô gruppu. Iddi cantavanu puru 3 voti a simana, ma l'unicu spittaculu ri cui si sapi ra prisenza ri Freddie è chiddu ca si tinni a [[Oxford]], ntô [[marzu]] [[1970]].
Freddie avìa assai criativitati musicali, ma era puru assai arruganti, chistu causau sciarri dintra u gruppu, Gallop e Chesney, doppu anni d'amicizia, si sciarriarunu, finu a dicidiri ri lassari u gruppu.
===Anni settanta===
[[File:FreddieMercuryNov1977.jpg|thumb|left|Freddie Mercury duranti u cuncertu a [[New Heaven]] nnô nuvèmmiri 1977]]
Duranti stu pirìudu, i Smile ri Brian May e Roger Taylor stavanu rigistrannu e pubblicannu u primu singulu, "Earth/Step On me"", ca fu rigistratu nne [[Trident Studios]] e pubblicatu ntô maiu rô [[1969]] ra [[Mercury Records]]. A canzuni niscìu nta mèrica, ma nun fici u successu ca u gruppu spirava, pi sta raggiuni, [[Tim Staffell]], cantanti ri Smile, abbannunau u gruppu pi cantari nzemi a li [[Humpy Bong]].
Quannu Freddie vinni a sapiri ru lassamentu ri Smile, si presentau da Brian May e Roger Taylor dicennu: “Amunì, nun putiti rinunciari. Vogghiu cantari!”. Scunchiuti pi li fallimenti musicali, si cummìnceru a furmari un novu gruppu; ntô l'[[aprili]] [[1970]], Freddie pigghiau a dicisioni ri chiamari u gruppu “Queen”. Subbitu lu gruppu circau nu bassista.
Nnô stissu piriodu, Freddie accuminciava a farisi chiamari Freddie Mercury, dicisioni pigghiata quannu scrissi a canzuni "My Fairy King".
Ntô [[1970]], Brian May fici canusciri Mary Austin a Freddie, i dui addimurarunu nzemi pi 7 anni.
Freddie Mercury, Brian May e Roger Taylor cantarunu nzemi pâ prima vota 'n [[Truro]], pi nu spittaculu ri binificenza pi la [[Cruci russa]]. U gruppu fu cumplitatu ntô [[1971]] ra [[John Deacon]], nnô stissu annu u gruppu fici u primu tour 'n [[Curnuvagghia]], pi pigghiari cchiù cunfirenza ca chiazzata.
Ntô [[1972]], Mercury, grazzi a sò aduccazzioni comu graficu, pittau u simmulu dê Queen, pittau stu simmulu picchì vulìa pi lo sò gruppu “un simmulu ru pirìudu”, pigghiau comu spuntu u stemma riali ngrisi. Nnô simmulu sunnu rapprisintati i signa zudiacali ri 4 cumpunenti ru gruppu; 2 liuni (Roger Taylor e John Deacon), 1 granciu (Brian May) e 2 fati bianchi (Freddie Mercury). Un annu cchìu tardu niscìu u primu album ru gruppu, [[Queen]], cu canzuni registrati nnî studi ri [[De Lane Lea Studios]].
Nnî primi anni sittanta, Freddie accuminciau a capiri megghiu u propriu orientamentu sissuali, duranti na ntirvista dû dicèmmiru [[1974]] u giurnali [[New York Musical Express]] rissi: “Sugnu gay comu na giunchigghia”. Nta sto pirìudu, vistia abiti ra stilista [[Zandra Rhodes]], cu capiddi longhi e ugna pittati.
Pi sta raggiuni, i primi anni di Queen foru stravacanti, Freddie e Brian May si prisintavanu truccati e vistuti 'n jancu o nivuru e chiuivanu i spittaculi lanciannu rosi a genti, oppuru bivennu [[champagne]] e cantannu [[God Save the Queen]], l'[[innu nazziunali]] ngrisi. Pi sta raggiuni arrinisciu a custruiri nu forti liami ca genti, a genti fu curpita ri l'entusiasmu e ri l'enirgia ru gruppu, spiciarmenti ri Freddie, ca li coinvolgeva duranti li spittaculi.
I primi album rû gruppu ficiru piacìri a critica, a cosa fici aumintari a pupularitati di Queen; u disìu ri Freddie pirò era chiddu ri canciari u cchìu pussibili u stili musicali rû gruppu, vulennu utilizzari divirsi gèniri musicali. Ntô [[1975]] fu pubblicatu [[A Night at the Opera (Queen)|A Night at the Opera]], ca fici divintari famusi i 4 cumpunenti rû gruppu. A canzuni [[Bohemian Rhapsody]] divintau u simmulu dâ creativitati rû gruppu e ri Freddie, ca a scrissi; pi la rigistrazzioni di sta sula canzuni ci fu bisognu ri 3 simani, ri cui 1 pâ parti vucali cintrali.
Ntô [[1976]], duranti [[A Night at the Opera Tour]], i Queen visitarunu u [[Giappuni]], a sò cultura nfruenzau assai Freddie. Nni l'anni cchiu tardu, Mercury scrissi i cchìu mpurtanti canzuni di Queen, comu [[Somebody to Love (Queen)|Somebody to Love]] ([[A Day at the Races (Queen)|A Day at the Races]], [[1976]]), [[We Are the Champions]] ([[News of the World (Queen)|News of the World]], [[1977]]), [[Don't Stop Me Now]] ([[Jazz (Queen)|Jazz]], [[1979]]), [[Crazy Little Thing Called Love]] ([[The Game (Queen)|The Game]], [[1979]]).
===Anni uttanta===
Ntô [[1980]], Mercury canciau tantu u sò aspettu, tagghiànnusi i capiddi e facennusi crisciri i baffi, secuennu a moda ritta “[[Castro clone]]”, moda jiccata ri quarchi omusissuali rû pirìudu. Sta trasfurmazzioni nun piacìa ai fan, ca mannavanu o cantanti rasoi ra varba usa e getta. U [[1981]] fu n'annu i passaggiu; Freddie viviu a [[Mònacu]], 'n [[Girmania]], ddà a sò vita nutturna nun canciau tantu, nun arrinisceva a travagghiari picchì nun era “quasi mai n statu psicologicu bonu”.
 fini rô [[1982]], i Queen, dopu u successu rô [[The Game Tour]] e rô [[Hot Space Tour]], pigghiaru a dicisioni ri spàrtirisi pi nu certu pirìudu; chistu fu causatu râ dilusioni ri fan, così puru ru gruppu, pi la qualitati ri l'album [[Hot Space]], runni nun si ricanuscevanu, sia picchì dintra u gruppu si stavanu criannu assai sciarri.
I 4 cumpunenti accuminciarunu accussì i pruggetti sulisti; Mercury, c'avìa già pinsatu tra l'anni sittanta e l'anni uttanta ri pubblicari nu album propriu, travagghiau nzemi a [[Giorgio Moroder]], cumpusituri e arrangiaturi talianu spicializzatu 'n [[musica]] [[dance]], pi la nova culonna sunora di lu film [[Fritz Lang Metropolis]]. Cu iddu scrissi a canzuni [[Love Kills (Freddie Mercury)|Love Kills]], u sò primu singolo da sulista, ca arrivau o 10° postu ntâ classifica ngrisi.
Doppu li prugetti sulisti, i Queen s'arritruvarunu nna l'austu [[1983]], rigistrannu [[The Works (Queen)]]. Accuminciarunu poi na serie ri longhe tournée n tuttu u munnu, comu u [[The Works Tour]]; ntâ u 12 e u 19 jinnaru [[1985]], u gruppu participau o [[Rock in Rio]], runni sunau davanzi a 250.000 pirsuni n dui sirati; tra li mumenti cchiù mpurtanti ci fu u duettu tra Mercury e li fan duranti a canzuni [[Love of My Life]].
U [[13 di giugnettu]] [[1985]] pigghiaru parti ô [[Live Aid]], nnû cuncertu ri binificenza criatu da [[Bob Geldof]] ca vitti a prisenza di cchìu mpurtanti artisti rû munnu, p'aiutari a genti ri l'[[Etiopia]], curpiti da na gravi puvirtati e fami. I [[Queen]] cantarunu ô [[Wembley Stadium]] ri Londra pi 20 minuti; cantanti, giurnalisti e i 72.000 pirsuni ri Wembley dissiru ca fu na ri l'esibizzioni migghiuri ri sempri, Freddie Mercury addivintau “l'insuperabile frontman”.
U [[29 di aprili]] rû stissu annu nisciu u primu album da sulista ri Freddie, [[Mr. Bad Guy]], u discu era [[pop]] e dance; stu primu travagghiu, prudottu da [[Reinhold Mack]], avìa puru canzuni scritti ra Freddie, ca avìanu a èsseri misi nnô discu di Queen “The Works”, ma ca furunu misi i parti ru gruppu, comu i canzuni [[Made in Heaven]], [[I Was Born to Love You]], [[Man Made Paradise]] e [[There Must Be More to Life Than This]]. [[Living on My Own]] fu a canzuni cu cchiu successu ru discu, ca nun fici tantu successu, arrivau pirò o 6° postu ntê classifichi ngrisi pi ristarici 23 simani; n mèrica Mr. Bad Guy arrivau sulu o 159° postu.
U [[6 giugnu]] [[1986]] i Queen accuminciarunu a [[Stoccolma]] u [[Magic Tour]], ca fu a tournée cchiù granni e spittaculari. Nta 26 dati, u gruppu arricùgghiu circa 1 miliuni ri pirsuni; l'11 e 12 lugliu riturnarunu a sunari ô [[Wembley Stadium]], ravanzi a 70 mila pirsuni pi rui jorni, sti rui dati addivintarunu i cuncerti cchiu famusi e canusciuti ru gruppu. Nta sti concerti Freddie Mercury era vistutu cu na bunaca gialla ca addivintau nu sìmmulu dû cantanti. Freddie finìa i spittaculi cu [[God Save the Queen]], vistutu da re, cu pilliccia e curuna. L'urtimu spittaculu rû gruppu fu u 9 austu nnô [[Knebworth Park]]; chistu fu l'urtimu spittaculu ri Freddie Mercury, runni cantau ravanzi a 120.000 pirsuni.
Nnô stissu annu, Mercury partecipau a scrittura dû [[musical]] [[Time]] di [[Dave Clark]], scrivennu e partecipannu a [[Time]] e [[In My Defence]]. L'annu doppu pubblicau comu singulu a canzuni ri [[The Platters]], [[The Great Pretender]], pubbricata comu singulu nnô misi ri frivaru, arrivannu o 4° postu râ classifica ngrisi.
Nnâ primavera ru [[1987]], i medici scuprirunu ca Freddie era malatu ri [[HIV]], senza canusciri mai cu pricisioni ra cui pigghiau la malatìa. Nunustanti chistu, u cantanti rissi ri essiri risurtatu nigativu o test. Ntô [[1988]] fu pubblicatu u discu [[Barcelona (canzuni)]], ca Freddie scrissi nzemi a [[Montserrat Caballé]], supranu spagnuola canusciuta nnô maiu rô [[1983]], duranti n'abballu 'n màscara ntâ [[Royal Opera House]]; stu discu rapprisintava u disiu ru cantanti ri avvicinarisi nnô munnu ri l'opera, generi musicali ca iddu avia utilizzatu pi la canzuni [[Bohemian Rhapsody]]. Barcelona vinni acclamata da li giurnali, ma a canzuni si firmau a l'8° postu ra classifica ngrisi, arriniscennu pirò a truvari maggiuri successu n [[Spagna]].
A canzuni Barcelona addivintau ntô [[1992]] l'innu ufficiali di [[Jochi dâ XXV Ulimpiadi ri Barcellona]], fu pi sta raggiuni ca fu scritta.
===L'urtimi anni ri vita e la morti===
Mercury ammucciau u sicretu dâ sò malatìa puru all'avutri membri di lu gruppu nfinu o [[1989]], quannu dicisi di fari accirtamenti clinici cchiu pricisi; nta sti esami, ci livaru anticchia ri peddi ra spadda sinistra, runni si vitti a sò pusitivitati a la malatìa di l'[[HIV]]. Doppu qualchi tempu ci fu diagnusticatu l'[[AIDS]]. Sicuru ra malatìa, rissi a lu gruppu quali eranu i sò condizzioni ri saluti.
[[File:Mercurys house 15.7.2005 374.jpg|thumb|left|A Garden Lodge, l'abbittazioni ri Freddie Mercury a [[Earls Court]], Kensington, [[Londra]]]]
Freddie abbannunau a sò vita pubbrica, nun furunu urganizzati cchiu cuncerti, dicennu ca n'omu ri 40 anni nun putìa satari e cantari n capu un palcu n calzamagghia e ca vulia rumpiri u binomiu album-tour. Alcuni jurnali accuminciarunu a cririri ca lu cantanti fussi malatu; sti suspetti arrivarunu da lu sò aspettu, da lu fattu ca lu gruppu nun facìa cchiu cuncerti e da li cunfissioni di quarchi amanti ru cantanti pubbricati ntê pàggini di jurnali ngrisi dû tempu. Si ficiru sempri cchiù rari li sò apparizzioni pubbrichi e Mercury si rintanava sempri cchiu assai ntra [[Garden Lodge]], a sò villa ri [[Earls Court]], a Londra, custata 4 miliuna ri sterline.
U [[18 di frivaru]] [[1990]], pi riciviri un premiu pi lu cuntribbutu di Queen â musica ngrisi a li [[BRIT Awards]], Freddie Mercury fici a sò ùrtima apparizzioni n diretta. I nutizzi su la malatìa ri Freddie aumintavanu, spiciarmenti doppu la morti ri Nikolai Grishanovich, lu sò amanti, u gruppu fici diffunniri un missàggiu ufficiali, runni dicìanu ca Freddie nun stava mali.
Pocu doppu, Mercury si spustau a [[Montreux]], 'n [[Svìzzira]] runni affittau n'abbitazzioni, a “Duck House”. A sò urtima parizzioni fu chidda rû vidiu râ canzuni [[These Are the Days of Our Lives]], runni u cantanti spuntava assai màuru; u vidiu râ canzuni, ca facìa parti rû discu “[[Innuendo]]”, fu mannatu ntâ tilivisioni sulu doppu a sò morti, comu avìa dicisu iddu.
Mercury purtau avanti u sò travagghiu, rigistrannu canzuni, puru si la malatìa u stancava e lu purtava a ripusari tanti uri o jornu; sulu un misi prima râ sò morti sappi a firmari ri cantari, pi prublemi cu li purmuni. Dissi a li membri rû sò gruppu ri cuntinuari a sunari e ri finiri ri rigistrari i canzuni. La sò urtima canzuni fu "Mother Love", rigistrata nna l'[[uttuviru]] [[1991]].
Freddie turnau 'n [[nglaterra]] i primi ri nuvèmmiri [[1991]], pi stari vicinu a sò famigghia. Cca vinni suttapostu a quàlchi [[cura palliativa]], cu midicinali ca arrivavanu ammucciuni a sò casa; u cantanti pirò addivintau sempri cchiu dèbbuli. Nna li sò urtimi jorni ci furunu gruppi ri jurnalisti ca stavanu fora rû purtuni dâ sò villa. U [[22 di nuvèmmiru]] [[1991]], Mercury chiamau u [[manager]] di Queen, [[Jim Beach]], nnâ sò casa di Earls Court, pi scriviri nu cumunicatu ufficiali, ca vinni ratu a li jurnalisti u jornu doppu:
''«... Vogghiu cunfirmari ca sugnu risurtatu pusitivu o virus ri l'HIV e ri aviri pigghiatu l'AIDS. Cunsidirai oppurtunu tèniri risirvata sta nfurmazzioni nfinu a stu mumentu pi protèggiri la privacy ri quanti mi stannu vicinu. Ma ùora arrivau u mumentu ca li mè amici e li mè fan ri tuttu u munnu canuscinu a viritati e speru ca tutti si possanu ligari a mia, ai duttura ca mi stannu sicuennu e a chiddi di lu munnu nteru nnâ battagghia contra sta tirribili malatìa...»''
[[File:Kensal Green Cemetery view December 2005.jpg|thumb|right|U [[Kensal Green Cemetery]], postu runnu si tenniru i funirali ri Freddie Mercury]]
24 uri doppu stu missàggiu, Mercury muriu a li 18:48 rû [[24 di nuvèmmiru]] [[1991]] a l'etati ri 45 anni; a causa ufficiali ra morti fu na [[purmunìa]] aggravata ra cumplicazzioni duvuta a la malatìa. U funirali, ca si svurgìu o [[Kensal Green Cemetery]], fu cilibratu ra nu sacirdoti [[zoroastriano]]; secunnu li sò ntinzzioni, Mercury fu [[crimatu]] e li sò cìniri dati a Mary Austin, ca li sparsi prubabirmenti nnô [[lacu di Ginevra]].
Tra li 35 pirsuni prisenti a funzzioni, oltri i familiari puru i cumpunenti rû gruppu [[John Deacon]], [[Brian May]] e [[Roger Meddows-Taylor]], u sò cumpagnu Jim Hutton e li cantanti [[Elton John]], [[Michael Jackson]] e [[David Bowie]]. Ntô tistamentu, u cantanti lassau a mità rû sò patrimoniu, 10 miliuna ri sterline, a Mary Austin, u restu rû patrimoniu fu spartutu tra li genitori e la soru Kashmira Bulsara-cooke.
Lassau puru 500.000 mila sterline o cocu Joe Fanelli, 500.000 a l'assistenti pirsunali e amicu Peter Freestone, 100.000 o sciafferru Terry Giddengs e 500.000 a Jim Hutton; a iddu accattau nu tirrìenu a [[Carlow]], sò cittati natali n [[Irlanda]], runni fici custruiri na casa, runni iu a viviri ntô 1995, fino a sò morti, ntô 2010.
===Freddie Mercury Tribute Concert e pubbricazzioni postumi===
[[File:Axl rose in israel.jpg|thumb|left|[[Axl Rose]] fu unu ri chiddi ca ficiru parti ru [[Freddie Mercury Tribute Concert]]]]
Doppu aviri supiratu u luttu ra scumparsa rû cantanti, nnô frivaru [[1992]] u restu rû gruppu annunciau, duranti u [[BRIT Awards]], u disìu d'urganizzari un granni spittaculu pi riurdari a vita e a carriera rû cantanti. U [[Freddie Mercury Tribute Concert]] si tinni u [[20 di aprili]] [[1992]] o [[Wembley Stadium]] ri [[Londra]] e vitti a prisinza ri numirosi artisti ntirnazziunali comu [[Tony Iommi]], [[Metallica]], [[Guns N' Roses]], [[David Bowie]], [[Roger Daltrey]], [[Robert Plant]], [[George Michael]], [[Zucchero]], [[Elton John]], [[Lisa Stansfield]], [[Annie Lennox]], [[Liza Minnelli]], [[Extremee Def Leppard]]; i 72.000 biglietti fineru doppu menu ri 6 uri, u spittaculu vinni taliatu puru ra un miliardu ri pirsuni nnâ televisioni. U spittaculu fu mpurtanti pu fattu ca richiamau l'attinzzioni rû munnu pi l'AIDS; u guaragnu rû spittaculu fu datu n binificenza pi dari vita a l'associazzioni [[The Mercury Phoenix Trust]].
U [[16 di nuvèmmiru]] [[1992]], quasi un annu doppu a morti ri Freddie Mercury, niscìu [[The Freddie Mercury Album]] ([[The Great Pretender]] nna li [[Stati Uniti dâ Mèrica]]), ntâ raccolta di cchiu famusi canzuni ru cantanti. L'annu doppu niscìu [[Remixes (Freddie Mercury)|Remixes]], nna compilation di 6 pezzi uriginali remixati d'avutri artisti. U [[7 di nuvèmmiru]] [[1995]] vinni nveci pubblicatu u discu [[Made in Heaven]], l'urtimu album di Queen e u cchiu vinnutu in [[nglaterra]]; u discu cuntinìa l'urtimi canzuni ri Mercury, rigistrati pocu prima ri moriri, comu [[A Winter's Tale (Queen)|A Winter's Tale]], [[You Don't Fool Me]] e Mother Love, urtima canzuni da iddu cantata, ca pari u cantanti appi a rigistrari assittatu a causa di lu statu ca la malatìa avìa criatu.
All'inizziu di l'anni 2000 vinni pubblicatu [[Freddie Mercury Solo Collection]], a cchiu granni raccolta ri matiriali 'n sò riordu. U [[5 di sittèmmiru]] [[2006]], nzemi o sò 60° cumpliannu, fu misu 'n commercio [[Lover of Life, Singer of Songs: The Very Best of Freddie Mercury Solo]], cumprinnenti 2 CD e 2 DVD; a stu prugettu si iùnciu u libbru “Freddie Mercury: A Life, In His Own Words”, runni, cu ntirvisti e cumunicati, Freddie cunta a sò vita.
==Stili e nfruenzi musicali==
Mercury fici viriri subbitu l'intiressi ca pruvava pi la musica, crisciu cu la sunoritati urintali dâ cantanti [[Lata Mangeshkar]], stidda ri [[Bollywood]], chi canusciu quannu stava 'n [[Innia]]. Doppu ca si spustau a [[Londra]], canusciu a musica rî cchiu granni cantanti rû munnu; tra chiddi ca iddu amava c'eranu [[Jimi Hendrix]], [[John Lennon]], [[Robert Plant]] e [[Elvis Presley]], apprizzava puru [[Jim Croce]] i [[Eric Clapon]].
Ri Hendrix, Freddie rissi accussì:
''« Jimi Hendrix è assai mpurtanti. È lu mè idolo. In quarchi modu, riassumi, cu la sò performance live, tutti l'aspetti rû travagghiu di na rock star. Nun si pò paragunari a nuddu. Nuddu è comu iddu. Nuddu po' pigghiari u sò postu.»''
Freddie Mercury era attrattu puru râ cantanti e attrici [[Liza Minnelli]], na vota rissi: “Na ri mè primi nfruenzi artistichi fu [[Cabaret]]. Mi piaci Liza Minnelli, u modu cu cui ntirprita i sò canzuni è pura enìrgia”. Elvis Presley fu mpurtanti pi Freddie, ca scrissi [[Crazy Little Thing Called Love]], canzuni srivuta nnô stili [[rockabilly]], duranti li spittaculi u gruppu ngrisi sunava canzuni ri Elvis, comu [[Jailhouse Rock]], e [[(You're So Square) Baby I Don't care]]. Tra li gruppi musicali, vinni nfruinzatu râ gruppi comu [[Led Zeppelin]], [[The Beatles]], [[Rolling Stones]], [[Black Sabbath]] [[The Who]].
U stili glam rû cantanti e puru di lu gruppu, fattu ri vistita strani, occhi truccati e ugna pittati, nascìu ntâ fini ri l'anni sittanta, stu stili appi comu rapprisintanti [[David Bowie]] e [[T. Rex]], artisti a cui s'aspirava u gruppu.
Ntô pirìudu râ sò carriera, Mercury, comu cantanti di lu gruppu musicali, tuccau divirsi tipi ri musica [[rock]], comu lu [[rock prugrissivu]], l'[[art rock]] e lu [[glam rock]], pigghiannu spuntu puru da avutri geniri musicali, passannu da l'[[hard rock]] o [[pop rock]], da l'[[arena rock]] a l'[[heavy metal]] o [[rock psichedelicu]]. Pruvau puru geniri musicali luntani di la sò rarici musicali, comu [[blues]], [[dance rock]], [[gospel]], [[ragtime]], [[funk]], [[folk]], [[musica classica]] e, cchiù raramenti, [[punk rock]], [[vaudiville]], [[rock sinfonicu]], [[rockabilly]], [[dixieland]] e [[calypso]].
Pi quantu riguarda nveci a carriera sulista ri Mercury, [[Mr. Bad Guy]] è caratterizzatu, rispettu a li dischi di Queen, di suona [[pop]], [[disco]] e [[dance]], cu l'utilizzu di lu sintitizzaturi. U discu [[Barcelona (canzuni)|Barcelona]] nveci vitti a prisinza di lu geniri [[operatic pop]], di l'[[opera rock]] e di l'[[opera]], grazzi a prisinza râ cantanti lirica [[Montserrat Caballé]].
===Carattiristichi artistichi===
====Prufilu vucali====
A [[vuci]] naturali ri Freddie Mercury era rî tipu [[baritunali]], cantava comu nu [[tinuri liggìeru]], ma u fumu fici divintari a sò vuci cchiu putenti, facennula avvìcinari a chidda di nu [[tinuri liricu]]. U biugrafu [[David Bret]] rissi ca la vuci ri Mercury rinisceva a fari “scali musicali n picca battuti, passannu ra nu ruggitu rock gutturali a nu acutu puru e pulitu, na [[coloratura]] perfetta”.
Doppu la morti, Montserrat Caballé rissi ri iddu: “A sò tecnica era mpressionanti. Nun avìa probbremi ri tempu, cantava cu nu sensu dû ritmu ncisivu, sciddicannu ra nu rigistru vucali all'avutru sinza sforzu. Avìa granni musicalitati. U sò fraseggiu putìa èssiri suttili, delicatu e duci o cchiu energicu e dicisu. Arrinisceva a truvari u timbru giustu, a giusta sfumatura esprissiva pi ogni parola.”
[[File:Freddie Mercury range (F2-F6, with falsetto).svg|thumb|left|L'estinzzioni vucali ri Freddie Mercury, cu farsettu]]
L'upinioni pi quantu riguarda a riali purtata di la sò capacitati canora su divirsi. Quarchi fonti rici ca sò vuci era fora a scala ri noti ri l'intirvallu nurmali, arrivannu a quattru uttavi cu l'aiutu rû [[farsettu]]; avutri ricinu ca eranu cchiu avuti, Freddie Mercury avìa pobbremi ri saluti, a causa rî noduli e cordi vocali, era custrettu a cantari utilizzannu noti cchiu bassi. È pussibili ca i longhi tour cu li Queen pruvucarunu avutri pobbremi.
Montserrat Caballé dissi ca la vuci ri Freddie era ri quattru uttavi, dicennu ca la sò vuci s'allungava rô [[fa]] râ prima uttava o fa râ quinta (F2 – F6 n'annutazzioni ngrisi), arrivannu o fa dâ quarta uttava (F5 na nutazzioni ngrisi) a vuci china, nuta pigghiata nnâ canzuni "All God's People".
Freddie Mercury è cunsidiratu unu ri cchiu granni artisti râ storia dû [[rock]]; ntô [[2008]], u [[magazine]] miricanu [[Rolling Stone]] u misi o 18° postu nnâ [[classifica ri megghiu cantanti ri tutti i tempi]], mentri [[Classic Rock]], ntô [[2009]], u misi o 1° postu tra li cantanti rock. Secunnu u sundaggiu ngrisi fattu ntê primi anni 2000, runni vutarunu 600.000 pirsuni, Freddie Mercury s'attrova o 6° postu comu u megghiu cantanti ri tutti i tempi.
[[All Music]] rissi ca a sò vuci è “una ri cchiu granni vuci ri tutta a musica”. Nnô sittèmmiru [[2010]], nu sundaggiu fattu tra li fan rock, numinau Freddie “Gretest Rock Legend Of All Time”, “a cchiu granni ligginna rock ri tutti i tempi”, davanzi a [[Elvis Presley]], [[Davis Bowie]], [[Jon Bon Jovi]], [[Jimi Hendrix]] i [[Ozzy Osbourne]]. U cantanti ri Queen arrivau o 2° postu nnâ classifica ri [[MTV]] ru 2003 “22 Greatest Voices in Music”, r'arreri a [[Mariah Carey]], nnâ sundaggiu di la stazzioni radiu [[Planet Rock]] ro [[2009]] “The Top 40 Greatest Voices in Rock”, arrivau o 2° postu, r'arreri a [[Robert Plant]].
Ntô [[2011]], i litturi râ rivista [[New Musical Express]] e râ rivista [[Rolling Stone]], misiru Freddie Mercury o 2° postu ri megghiu cantanti ri tutti i tempi.
====Cumpusituri====
Pi li numirusi canzuni ri successu ra iddu scritti, a Mercury veni ricanusciutu u talentu, oltri ca nu cantu, puru nnô scriviri canzuni. Ntô [[2002]] [[Bohemian Rhapsody]] fu eletta da lu [[Guinness Book of Records]] comu a megghiu canzuni ngrisi ri tutti i tempi, ntô [[2004]] a canzuni trasiu nnô [[Grammy Hall of Fame]], ntô [[2009]] puru [[We Are the Champions]] ci trasiu, sta canzuni veni nnicata comu a megghiu canzuni rû munnu.
Ri 180 canzuni scritti di Queen, u cantanti scrissi 51 canzuni, fu chiddu ca ni scrissi cchiu assai nnô gruppu, 10 canzuni su 17 prisenti nnô discu “[[Greatest Hits (Queen)|Greatest hits I]]”, sunnu stati scritti ra Mercury: [[Bohemian Rhapsody]], [[Seven Seas of Rhye]], [[Somebody to Love (Queen)|Somebody to Love]], [[Good Old-Fashioned Lover Boy]], [[We Are the Champions]], [[Bicycle Race]], [[Don't Stop Me Now]], [[Crazy Little Thing Called Love]] i [[Play the Game]].
[[File:Queen 1984 012.jpg|thumb|right|Freddie Mercury ca sona na chitarra]]
A carattiristica principali râ sò attivitati ri scritturi era u fattu ca canciava assai stili ri musica; ntô [[1986]] rissi: “Odiu fari i stissi cosi cchiù voti. Mi piaci taliari comu cancia a musica, u cinima, u tiatru e mettiri l'elimenti ca carattirizzanu ognunu ri iddi.” Rispettu a avutri cantanti famusi, Freddie Mercury era apertu a criari canzuni cumplessi, comu Bohemian Rhapsody, canzuni cu n'articulata struttura ri basi e na diffusa prisinza ri [[accurdi]], o cuntrariu di canzuni ca ripitianu simprici suoni comu [[Crazy Little Thing Called Love]]. Freddie Mercury scrissi assai canzuni cumpricati sutta u puntu ri vista armonicu e musicali, iddu stissu rissi ca “arrinisciu a stentu a leggiri a musica”.
====Musicista====
Mercury, a pàrtiri ra quannu avìa novi anni, pigghiau lizzioni ri [[chianuforti]] 'n [[Innia]], cchiu tardu, quannu si spustau a [[Londra]], accuminciau a sunari a [[chitarra]], pi via ri sò gusti musicali, ma canusceva sulu cunuscenzi ri basi. Canzuni comu Ogre Battle e Crazy Little Thing Called Love foru stati scritti ca chitarra, st'urtima canzuni era l'unica ca Mercury sunava ntê spittaculi ca chitarra. Nna l'anni uttanta accuminciau a fari granni usu ru [[sintetizzaturi]] nnô studiu ri rigistrazzioni.
Mercury sunava u chianuforti ntê cchiu mpurtanti canzuni ri Queen, comu [[Killer Queen]], Bohemian Rhapsody, [[Good Old-Fashioned Lover Boy]], We Are the Champions, Somebody to Love e Don't Stop Me Now. Nnô cuncertu sunava u chianuforti a cura; Brian May rissi ca Freddie utilizzau sempri menu a sò capacitati cu chianuforti pi muvìrisi cchiu facirmenti supra u palcuscenicu e pi jucari cu li fan; pi sta raggiuni, duranti i cuncerti ri Queen, [[Morgan Fisher]] prima, [[Spike Edney]] doppu, accuminciarunu a sunari u chianuforti.
===Nfruenzi ri l'avutri artisti===
Assai cantanti ri divirsi stili, nazzioni e ginirazzioni, dissiru r'ispirarisi a Freddie Mercury, tra cui [[Sebastian Bach]], [[Ben Folds Five]], [[Jeff Buckley]], [[Gary Cherone]], [[Cesare Cremonini]], [[Celine Dion]], [[Joe Elliott]], [[Frankie Goes to Hollywood]], [[Justin Hawkins]], [[Keane]], [[Adam Lamert]], [[George Michael]], [[Mika]], [[RuPaul]], [[Seal]], [[Billy Squier]], [[Right Said Fred]], [[Rufus Wainwright]], [[Robbie Williams]] e [[Andrew Wood]]. Puru [[Michael Jackson]], amicu ri Freddie Mercury nnî primi anni uttanta, pigghiau [[Hot Space]] comu ispirazzioni pi [[Thriller]], album runni avia a participari u stissu Mercury.
I cantanti ri [[Foo Fighters]] [[Dave Grohl]] e [[Taylor Hawkins]], dissiru cchiu voti ri apprizzari a musica ri Queen e Freddie Mercury, ntô [[2001]], duranti l'inserimentu dî Queen ntâ [[Rock and Roll Hall of Fame]] dissiru:
{{quote|''«Freddie Mercury è unu ri cchiu granni cantanti ri tutti i tempi. Unciri migghiaia e migghiaia ri pirsuni cu la tò musica, nun è facili.''|Dave Grohl}}
===Esibizzioni da lu vivu===
Freddie Mercury è riurdatu pi li sò performance live, spissu tinuti ntâ li stadi, runni arrinisceva a jucari cu li pirsuni cu la sò tiatralitati. U cantanti vulìa ca ogni spittaculu rû sò gruppu fussi unicu e novu, simili a l'òpiri tiatrali, grazzi e sò doti r'impruvvisazzioni; u cantanti era capaci ri criari nu strittu ligami cu pubblicu, carattiristica ammirata ra tanti cantanti comu [[Bob Geldof]], [[David Bowie]], [[George Michael]], [[Kurt Cobain]], [[Dave Gahan]] e [[Robbie Williams]].
[[File:Queenland 198501.jpg|thumb|left|Freddie Mercury canta ntô cuncertu 'n [[Brasili]].]]
U cantanti ri Queen era assai attivu, spustannusi longu tuttu u palcu, cumpostu ri scali e rampi, ca dunqui avia a èssiri granni; l'asta ri sustegnu rû microfunu, un [[Shure]] Unisphere 565 SD, era sinza basi, pi facilitari u spustamentu longu tuttu u palcu.
Nnâ sò carriera, u cantanti ri Stone Town pigghiau parti a 707 concerti cu i Queen, a maggiuri parti nnî [[Stati Uniti dâ Mèrica]] e nnû [[Regnu Unitu]], 4 cu li [[Ibex (gruppu)|Ibex]], 5 cu i [[Ibex (gruppu)|Wreckage]] e 3 cu i [[Sour Milk Sea (gruppu)|Sour Milk Sea]], e arcuni cu i [[The Hectics]].
[[David Bowie]], o [[Freddie Mercury Tribute Concert]], discrissi u cantati comu “N'omu capaci ri teniri u pubblicu ntô palmu râ propria manu”. U spittaculu ri Queen o [[Live Aid]] rû [[1985]], ca vitti u gruppu esibirisi o stadiu ri Wembley ravanzi a 72.000 pirsuni, fu giudicata ra nu gurppu ri esperti, ma puru da l'artisti prisenti e ra lu pubbricu, comu a megghiu esibizzioni live nnâ storia râ musica rock; sti risurtati foru trasmessi da nu prugramma tv ngrisi, “The World's Greatest Gigs”.
{{quote|''«Chiddi ca fannu i classifichi ri cchiu granni cantanti rock e dannu i primi pusizzioni a [[Mick Jagger]], [[Robert Plant]] e avutri, sunnu curpevuli ri nu tirribbili piccatu. Freddie, comu dimustratu nnâ sò performance o [[Live Aid]], è u cchiu divinu tra iddi.»''|John Harris}}
==Tribbuti e pupularitati==
[[File:Boohiro19611211.jpg|thumb|right|Na statua ri Freddie Mercury]]
Quarchi sundaggiu ri pupularitati fattu nnô corsu ri l'anni dumila, innica ca la riputazzioni e la pupularitati ri Freddie Mercury crisciu doppu a sò morti. Ntâ votazioni rô [[2002]], runni u pubbricu rû regnu unitu era chiamatu a diri quali fussi u cchiu mpurtanti britannicu râ storia, Mercury si piazzau o 58° postu; u sundaggiu vinni trasmissu ra [[BBC]] cu nomu ri [[100 Greatest Britons]]. Arrivau o 52° postu nna l'innaggini giappunisi rô [[2007]] rî “100 iroi cchiu mpurtanti”. U scritturi [[Paul Russell]] misi u cantanti ntô libbru “The Gay 100: A Ranking of the Most Influential Gay Men and Lesbians, Past and Present”.
A prematura morti ri Freddie Mercury fici crisciri a fama ri Queen ntô munnu; nna li [[Stati Uniti dâ Mèrica]], nazzioni ca attaccau spissu u gruppu a partiri ri l'anni uttanta, i vinnìti ri dischi ru gruppu ngrisi aumintarunu assai ntô [[1992]], annu doppu la morti ru cantanti.
U film [[Fusi i testa]], o cinema picca misi doppu a morti ru cantanti, retti granni pupularitati a canzuni [[Bohemian Rhapsody]], ca vinni ripubbricata comu singulu, arrivannu o 2° postu nnâ classifica ri [[Billboard Hot 100]]. Secunnu a [[Recording Industry Association of America]], i Queen vinneru circa 41 miliuna ri album ne li Stati Uniti dâ Mèrica, mità foru vinnuti u jornu ra morti ri Freddie Mercury.
Ntô [[2006]] a rivista [[Time Asia]] u numinau comu unu ri cchiu granni iroi asiatici ri l'urtimi 60 anni; l'articulu riceva ca Mercury “fici cu la musica chiddu ca avutri inniani, comu [[Salman Rushdie]] e [[Vikram Seth]], ficiru ca littiratura: utilizzari a forma artistica ri culunizzaturi megghiu ri quantu i ngrisi avissiru mai crirutu pussibbili”.
A [[Montreux]], 'n [[Svìzzira]], fu custruita ra scultrici cica [[Irena Sedleckà]] na stàtua 'n unuri ru cantanti; u monumentu s'affaccia ntô [[lacu di Ginevra]] e fu nnaguratu u [[25 di nuvèmmiru]] [[1996]] ra Bomi Bulsara, patri rû cantanti, e ra Montserrat Caballé. Da lu [[2003]], ogni annu, u primu fini simana rî sittèmmiru, i fan rû cantanti vannu 'n Svìzzira pi dari umaggiu, partecipannu o “Freddie Mercury Montreux Memorial Day”. N'avutru munumentu è prisenti a [[Liverpool]]. Nta tuttu u munnu sunnu prisenti oltri centu sculturi.
A morti ri Freddie Mercury rapprisintau nu mpurtanti passu nnâ storia ri l'[[AIDS]], picchì nfurmau miliuna ri fan nta tuttu u munnu ri la minaccia ri l'[[HIV]]. Dopu la morti ru cantanti, [[Brian May]], [[Roger Meddows-Taylor]] e [[John Deacon]] funnarunu u [[Mercury Phoenix Trust]], urganizzazzioni ri vuluntariatu ca cerca ri cummattiri l'AIDS n tuttu u munnu.
A [[Royal Mail]], sirvizza pustali ngrisi, fici nu francubbullu ca raffigurava u cantanti e facia parti ri na spiciali sirìi ditta “Millennium Stamp”. A [[Nasciutional Entertainment Collectibles Association]], casa pruduttrici ri [[action figure]], criau 2 statui ri Freddie Mercury: una chi vistita ca iddu misi duranti u [[Live at Wembley Stadium]] rû [[1986]], l'avutra cu l'abbigghiamentu ra “[[biker]]” ca l'artstisa usava duranti arcuni spittaculi.
N riordu ri Mercury, esisti na rosa ri culuri giannu, u sò prifiritu, ca porta u sò nomu.
U [[24 di nuvèmmiru]] [[2009]], a 18 anni râ sò morti, vinni appizzata na targa a [[Feltham]], vicinu l'abbitazzioni runni Mercury e famigghia vivianu quannu si trasfireru 'n nglaterra nnô [[1964]]; fu puru misa na stidda nnâ Feltham High Street, 'n riordu ri succissi rû cantanti, nna l'inangurazzioni eranu prisenti Brian May e Jer Bulsara, a matri rû cantanti.
Da maiu [[2002]], davanzi o [[Dominion Theatre]] ri [[Londra]], s'attrova na granni statua ri Mercury.
È annunciatu ra tempu nu film su Mercury, ca scineggiatura ri [[Peter Morgan]].
==Vita privata==
Doppu na canuscenza tra lu [[1969]] e lu [[1970]] cu Rosemary Pearson, cullega di corsu a l'Ealing College Of Art, Mercury accuminciau na longa storia cu Mary Austin; vissi ca picciotta pi circa 6 anni, prima 'n Victoria Road, doppu 'n Holland Road. Nnî primi anni sittanta, Freddie Mercury accuminciau a aviri i primi cunsapivulezzi rû propriu urientamentu sissuali, espressa duranti n'intervista rû dicèmmire [[1974]] a rivista [[New Musical Express]]; chistu purtau o termini râ sò rilazzioni cu Austin, cu la quali rimasi assai ligatu nnû corsu ri l'anni. Mercury ci lassau 'n reditati, quannu muriu, mità rû sò patrimoniu e a Garden Lodge, a casa lundinise rû cantanti; Nna l'intervista rû [[1985]], Mercury rissi; “Tutti i mè amanti mi dicinu picchì nun ponnu sustituiri Mary, ma chistu è mpussibbili. Idda è la mè unica amica e nun disiu nuddu. Pi mia, è comu si fussi mè mugghieri. Pi mia è nu matrimoniu.”
Tra u [[1978]] e u [[1979]], avia na rilazzioni cu Joe Fanelli, ca addivintau u sò chef privatu. Nna l'anni uttanta, doppu na storia cu Winnie Kirchberger, Freddie appi na rilazzioni cu l'attrici austriaca [[Barbara Valentin]], prisenti ntô video râ canzuni [[It's a Hard Life]]. Ntô [[1984]], accuminciau na storia d'amuri cu nu parruccheri ca si chiamava Jim Hutton. L'omu, ca s'ammalau puru iddu ri AIDS ntô [[1990]], vissi cu Mercury nnâ Garden Lodge, nna l'urtimi setti anni râ vita rû cantanti. Hutton muriu ri cancru u [[1 di jinnaru]] [[2010]].
==Critichi e cuntruversi==
Quarchi biugrafu e giurnalista misìru critiche o cantanti rî Queen riguardanti a dicisioni r'ammucciari o pubblicu i sò origini [[parsi]]. N'amicu ntimu rû cantanti rissi a [[David Bret]]: “Farrokh Bulsara è nu nomu ca fu sipoltu. Nun vulìa parrari dâ sò vita prima di divintari Freddie Mercury”. Roger Taylor susteni ca Mercury avissi rispintu i sò radici picchì a ritinìa ncumpatibbili ca sò màggini pùbbrica.
Assai foru puru i giurizzi discurdanti pi quantu riguarda a sò sissualitati; u cantanti pinsava ca chista fussi na quistioni privata e fu sempri cuntinutu e cuntradditoriu nnî dichiarazzioni n meritu. Quarchi criticu susteni ca Mercury avissi rittu cchiu voti ri essiri omusissuali, avutri ricinu ca u cantanti rî Queen circau r'ammucciari a propria sissualitati, pigghiannu i distanzi da Jim Hutton, sò amanti nna l'anni uttanta, 'n occasioni rî eventi pùbbrici.
Nna l'austu [[2006]] l'”Islamic Mobilization and Propagation” addumannau a cancillazzioni rî cilibbrazzioni rû 60° compleannu ri Mercury a [[Zanzibar]], ricennu ca u cantanti nun fussi un veru e propriu zanzibiriano e ca nun fussi cunformi a [[Shari'a]], picchì omusissuali, dicennu ca “l'assuciazzioni ri Mercury cu l'isula nzivava Zanziar comu locu ri l'[[Islam]]”. A funzzioni fu cancillata.
Mercury fu criticatu picchì si rifiutau di rilivari o pubbricu, 'n [[1987]], a sò positivitti o test HIV, pinzannu ca putìa usari a sò fama ntirnazziunali p'aricuògghiri funni pi cummattiri la malatìa. O cuntrariu, u sò attiggiamentu putìa fari pinzari o pubbricu ca l'AIDS era na malatìa ri cui affruntarisi. U [[Freddie Mercury Tribute Concert]] arrinisciu a jùnciri a l'ubbiettivu ri nfurmari cu nutevuli efficacia l'upinioni pùbbrica, favurennu a raccolta funni pi la privinzzioni, grazzi a la quali nascìu u [[The Mercury Phoenix Trust]].
Nna l'uttuviru [[1984]], comu l'avutri membri ru gruppu, Mercury s'arritruvau o centru ri numirosi pulemichi pi via ri quarchi cuncertu ca tinniru, comu nnâ tappa rû [[The Works Tour]], a [[Sun City]], citati sudrafricana cunsidirata u simmulu ri l'[[apartheid]], picchì pupulata da ricchi omini bianchi; ntô passatu i [[Nazziuni Uniti]] avìanu vietatu ai cantanti ri fari spittaculi dda, pâ sò discriminazzioni versu i pirsuni ri culuri. I Queen foru assai criticati pi lu fattu ri sunari a Sun City e accusati ri mirari sulu o dinaru. U gruppu arrispunniu ca dicisiru ri sunari a Sun City picchì nun eranu un gruppu politicizzatu, ricennu puru ca u pubblicu ri spittaculi rî Queen era furmatu ra omini ri tutti li razzi.
== Discugrafia ==
{{vidipuru1|Discugrafia di Freddie Mercury|Discugrafia dê Queen}}
{{colonne}}
=== Cu i Queen ===
* 1973 - ''[[Queen (album)|Queen]]''
* 1974 - ''[[Queen II]]''
* 1974 - ''[[Sheer Heart Attack]]''
* 1975 - ''[[A Night at the Opera (Queen)|A Night at the Opera]]''
* 1976 - ''[[A Day at the Races (Queen)|A Day at the Races]]''
* 1977 - ''[[News of the World (Queen)|News of the World]]''
* 1978 - ''[[Jazz (Queen)|Jazz]]''
* 1980 - ''[[The Game (Queen)|The Game]]''
* 1980 - ''[[Flash Gordon (album)|Flash Gordon]]''
* 1982 - ''[[Hot Space]]''
* 1984 - ''[[The Works (Queen)|The Works]]''
* 1986 - ''[[A Kind of Magic]]''
* 1989 - ''[[The Miracle (album)|The Miracle]]''
* 1991 - ''[[Innuendo]]''
* 1995 - ''[[Made in Heaven]]'' (postumo)
{{Colonne spezza}}
=== Da sulista ===
* 1985 - ''[[Mr. Bad Guy]]''
* 1988 - ''[[Barcelona (album)|Barcelona]]'' (cu [[Montserrat Caballé]])
{{Colonne fine}}
== Noti ==
<references />
== Vuci currilati ==
{{div col|3}}
* [[Queen (gruppu)|Queen]]
* [[Discugrafia di Freddie Mercury]]
* [[Londra]]
* [[Live Aid]]
* [[Freddie Mercury Tribute Concert]]
* [[Brian May]]
* [[Roger Meddows-Taylor|Roger Taylor]]
* [[John Deacon]]
* [[Storia ri l'epidemia ri HIV/AIDS]]
* [[The Mercury Phoenix Trust]]
* [[Freddie Mercury, the Untold Story]]
* [[Ibex (gruppu)|Ibex]]
{{div col end}}
== Avutri pruggetti ==
{{commonscat|Freddie Mercury}}
== Lijami di fora ==
* {{allmusic|artist|p4899|Freddie Mercury}}
* [https://web.archive.org/web/20120118023942/http://www.mtv.it/musica/artisti/archivio/artista.asp?idArt=18011 Freddie Mercury] su [[MTV]].it
* {{discogs|artist|Freddie+Mercury|Freddie Mercury}}
* {{en}} [http://www.queenonline.com/ Queenonline.com], situ ufficiali de Queen
* {{Imdb|nome|id=0006198}}
[[Catigurìa:Freddie Mercury|Mercury, Freddy]]
[[Catigurìa:Biografìi|Mercury, Freddy]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1946|Mercury, Freddy]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1991|Mercury, Freddy]]
nijayjqzzf25xf0tbti9fuevt7t1g29
Grecu bizzantinu
0
42871
782213
754567
2026-05-25T12:25:41Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782213
wikitext
text/x-wiki
Lu '''grecu bizzantinu''' o '''mediuevali''' eni la varianti di [[lingua greca]] diffunnuta ntô cursu dû [[Mediu Evu]] ntô [[Mperiu bizzantinu]] e succissivamenti ntî arcuni paisi comu uggettu di studiu. Nzinu a l'etati [[Giustinianu I|giustiniana]] arricivìu nfruenzi dû [[Lingua latina|latinu]], a l'èbbica lingua ufficiali dû [[Mperiu rumanu d'Orienti]], e, appoi, macari di l’idiomi slavi e neolatini (e n particulari dû [[Lingua francisa|francisi]] e dû [[Lingua vènita|vènitu]], suprattuttu ntî l'etati vasciu-medievali).
==Storia dû grecu bizzantinu==
Lu grecu bizzantinu s’accuminzau a diliniari prima dâ nàscita di [[Bisanziu]], câ furmazziuni di l’accussidditta κοινή (''koinè'' pû grecu anticu, ''kinì'' pi chiḍḍu mudernu) ca prisintava varî simprificazziuni rispettu a l’idiomi parrati ntâ Grecia classica dî polis.
La simprificazziuni chiù eclatanti prisenti ntô grecu bizzantinu eni la riforma dâ prununzia e la privalenza assuluta dû sonu "i". St'ùrtimu putìa accuntu èssiri rinnutu dî dittonghi ''ει'' ed ''οι'' e dî vucali ''η'', ''ι'' e ''υ'' (nta st'ùrtimu casu, nfatti, pinzamu â littra greca Y, ca nuiàutri prununzamu â bizzantina "ippissilon", ma ca jissi prununzata "üppissilon"). Avescia, lu dittongu ''αι'' vinìa liggiutu "e". Tali canciamenti purtàvanu a na simigghianza surprinnenti ntê pruspetti diclinativi cû latinu. S'ha dìciri ca spissu li paroli siciliani ca oji dirìvanu dû grecu sicutunu la prununzia bizzantina (p’as.: ''παιδεία'' si leggi, pî bizzantini, "pedìa", pi l’antichi "paidéia" (cfr. Wikipidìa, nciclupidìa, ecc.) .
L'umanista ca cugghìu li règuli bizzantini di prununzia fu lu tudiscu [[Johannes Reuchlin]], e li sò studi sunnu ancora oji pigghiati comu basi di studiu pû grecu anticu ntê paisi anglusassuni e ntâ stissa [[Grecia]]. Nfatti, riguardu â prununzia, lu grecu mudernu è quasi idènticu a chiḍḍu bizzantinu.
Li règuli 'mmeci chiù antichi foru cugghiuti dû studiusu [[Aràsimu di Rotterdam]], ancora oji sicutatu ntê paisi di tradizzioni cattòlica.
Ntô grecu mudernu, ca putissi èssiri cunziddiratu lu discinnenti direttu dû grecu bizzantinu e medievali, scumpareru li [[Signi diacrìtici di l'arfabbetu grecu|spìriti]] e l’accenti, ntê monusìllabbi.
[[Catigurìa:Lingua greca]]
[[Catigurìa:Mperu bizzantinu]]
i3qqkke6pfy9pk54o88rkttf9hs5ap4
Savinu di Piacenza
0
43115
782222
748006
2026-05-25T12:26:18Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782222
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[Mmàggini:San-Savino-Caselle-Landi.JPG|thumb|175px|Stàtua di san Savinu ca sa attrova ntâ chiesa di [[Caselle Landi]] ([[Lodi]])]]
'''San Savinu di Piacenza''' jè statu nu [[viscuvu]] e [[santu]] [[Italia|talianu]].
==Vita==
Savinu nascìu attornu lu [[320]] - [[330]] e fu inizialmenti diacunu a [[Milanu]]; divìnni appoi viscuvu di la città di [[Piacenza]] pi quasi cinquant'anni.
Fu unu de li patri custituenti dô Cunciliu di Antiochia dô 372, e cummattìu strenuamenti li eresie, soprattuttu chidda di Ariu. A 'stu propositu, a tradizzioni dici ca ci fu nu fecondu carteggiu fra Savinu, Ambrogiu e Bassianu.
Mossi lu 11 [[dicèmmiru]] dô [[420]]. Alcuni resti dei sô ossa (principalmenti dô cranio) e na piccula teca co so sangu, riposanu sutta l'altari di la Basilica a iddu dedicata, ntâ via Alberoni a Piacenza.
A sô festa jè tradizziunarmenti cilibbrata lu 17 [[jinnaru]], ma a [[Caselle Landi]], dove jè Patrunu, si fistèggia ogni quarta dumìnica d'[[uttùviru]].
== Gallirìa ==
<gallery>
Image:San-Savino-Piacenza-01.JPG|A Stàtua dô santu ntâ [[Basilica]] omonima, a [[Piacenza]].
Image:RELIQUIE-SAN.SAVINO.JPG|I reliquie dô santu, sutta l'altari da chiesa omonima.
</gallery>
[[Catigurìa:Santi|Savinu di Piacenza]]
[[Catigurìa:Biografìi|Savinu di Piacenza]]
jk9595t1mutz4xk9i8qzdkq5vzpaq5o
Bannera kossuvara
0
43204
782232
772979
2026-05-25T13:08:17Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782232
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Kosovo.svg|thumb|right|200px|La bannera kossuvara]]
La '''bannera kossuvara''' ('''''Flamuri i Kosovës''''' n [[lingua arbanisa|arbanisi]]) è [[blè]] cu la sàuma di culuri [[giarnu]] di lu tirritoriu nazziunali ntô centru cu sei stiddi janchi a cincu punti supra. E' la bannera ufficiali di lu [[Kòssuvu]] di lu [[17 di frivaru]] [[2008]].
== Significatu ==
Li sei stiddi janchi rapprisintanu li cumunitati etnichi prisenti n Kòssuvu (arbanisi, sirbi, turchi, rom, busniaci, goriani), mentri pi zoccu arriguarda li culura prubbabbirmenti sunnu na riferenza a l'[[Europa]]. Nun ha statu pussìbbili mmeci utilizzari l'àcula cu dui testi picchì è nu sìmmulu cumuni videmma a àutri nazzioni balcanichi.
== Lijami nterni ==
* [[Kòssuvu]]
* [[Bannera]]
== Lijami di fora ==
{{Banneri Europa}}
[[Catigurìa:Banneri]]
2t5g4v4cfuvy9pmfwlkqvtjcmjc9pzt
Siculi-Arbanisi
0
43363
782223
780026
2026-05-25T12:26:22Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782223
wikitext
text/x-wiki
Li '''Siculi-Arbanisi''' sunnu un gruppu etinicu minuritariu [[Arbëreshë]] ca campa pri la majur parti ntû tirritoriu centru-uccidintali di l'isula e arcuni a l'estiru di li cumunitati siciliani. Iddhi si scasaru in Sicilia di l'Arbanìa dû Suddu e dâ Grecia tra lu [[XV sèculu|XV]] e lu [[XVIII sèculu|XVIII seculu]], a secuitu dâ morti di l'erui nazziunali [[Giorgio Castriota Skanderbeg|Giorgiu Castriota Skanderbeg]] mentri l'[[Mpiru_bizzantinu|Impiru bizzantinu]] cadìu sutta â duminazziuni turcu [[Mpiru_uttumanu|uttumana]].
Manu manu rrifunnaru villaggi prisistenti, in autri casi ni edificaru intiramenti di novi (asempiu Chiana di li Arbanisi). In Sicilia l'aristucratici impuseru â nova cumunitati arbëreshë lu sou sistema di judizzi e di valuri e a stu puntu cummeni a fari la distinziuni tra Italu-Arbanisi cuntinintali e isulari, zoè Siculu-Arbanisi<ref name="rivista europea">Revue des études sud-est européennes, Volume 16, Academia Republicii Socialiste România, Academia Republicii Populare Romîne</ref>.
Nû corsu dî seculi sunnu arrinisciuti a mantèniri e a sviluppari la propia idintitati grecu-arbanisi, grazzi macari ô rolu cuturali sircitati di l'Istituti rriliggiusi di rritu urintali cu seggia in Sicilia. La granni parti dâ pupulazziuni arbëreshe cunzerva lu rritu grecu-bizzantinu e fannu rraisi a l'Eparchìa di Chiana. Nû corsu dî seculi, a causa dî prissiuni dâ Cresia catolica lucali, na parti dâ cumunitati passau ô rritu latinu. Tuttavia, sisti na fuoitti vitalitati cuturali di l'arbëreshë di Sicilia e na ferma ditirminazziuni a diffènniri lu patrimoniu ca li soi Patri annu saputu diffènniri e trasmèttiri longu sti cincu seculi di pirmanenza in Sicilia<ref name="albania news">ALBANIA NEWS:Piana degli Albanesi, dal 1488 una comunità albanese nel cuore della Sicilia</ref>.
== Storia ==
Doppu lu [[1468]], annu di morti di [[Giorgio Castriota Scanderbeg|Scanderbeg]] e accuminzagghia dâ disfatta arbanisi, s'appi na granni migraziuni ca purtau numirusi [[arbëreshë]] a stabbilirisi sìa nû Regnu di Napuli ca nû Regnu di Sicilia. La immasiuni dâ pinisula barcanica di parti dî turchi uttumani intô XV seculu custrincìu numirusi arbanisi a circare rifuggiu nî vicini costi dâ Sicilia e dû Sudditalia.
Doppu li emigrazziuni dû [[1448]], dû [[1461]], dû [[1468]], dû [[1478]], dû [[1482]], dû [[1491]] e dû [[1534]], l'utima unnata migratoria s'appi tra lu [[1500]] e lu [[1534]]. Impiegati comu mircinari dâ [[Vinezzia|Ripubbrica di Vinezzia]], l'Arbëreshë appiru a fuiri li culunìi dû Pilupunnisu cu l'ajutu dî truppi di [[Carru V]], ancora a causa dâ prisenza turca. Carru V cummannau sti surdati nnâ Talia miridiunali, pi rinfurzarini li difesi propiu contru la minaccia di l'Uttumani. Stanziatisi in villaggi isulati (pi mantèniri nun canciata la propia cutura finu ô [[XX sèculu|XX seculu]]), l'Arbëreshë addivintaru tradizziunarmenti surdati dû Regnu di Napuli, dû Regnu di Sicilia e dâ Ripubbrica di Vinezzia, dî guerri di riliggiuni finu a l'immasiuni napulionica.
Arrivaru in majur parti di l'[[Albania|Arbanìa]] miridiunali (Epiru) e dâ Grecia ([[Morea]]), e eranu di fidi [[chiesa ortodossa|urtudossa]], posti sutta â jurisdizziuni dû patriarcatu acumenicu di [[Custantinòpuli|Custantinobbuli]]. Pi cuocchi tempu doppu l'arrivu d'iddhi, l'arbanisi foru affidati ô mitrupolita di [[Girgenti]], numinatu di l'arcivescuvu di [[Ocrida]], cu lu cunzenzu dû Papa. Doppu lu [[cunciliu di Trentu]] li cumunitati arbanisi vinniru posti sutta â jurisdizziuni dî viscuvi latini dû locu, ditirminannu, accussì, un prugrissivu impuvirimentu dâ tradizzioni bizzantina. Fu inta st'anni ca assai paisi grecu-arbanisi si vistiru custretti a abbannunari lu rritu grecu.
L'unnata migratoria dâ Sicilia abbersu l'[[Stati Uniti d'America|America]] nni l'anni tra lu [[1900]] e lu [[1910]] avi causatu cuasi un diminzamentu dâ pupulazziuni dî paisi arbëreshë e mintìu la pupulazziuni a rrischiu di scumparsa cuturali, nunustanti la ricenti rivalutazziuni.
== Lingua ==
La lingua arbëreshë è di uriggini tosca, zoè pruvinenti di l'Arbanìa dû Suddu. A causa dâ granni infruenza dû latinu, dû talianu e d'arcuni alimenti dû grecu chî cuali è trasuta in cuntattu, s'avi canciatu assai di l'arbanisi standard e è cunzidirata comu lingua distinta.
Lu grecu-arbanisi di Sicilia è una dî cincu varianti dâ lingua arbëreshë ntâ Talia, nutivulimenti infruinzata nû lessicu dû sicilianu. Inutra nun c'è un arbëreshë littirariu cumuni a cui ricòrriri, a asempiu, pi casu ca s'incontranu dui italu-arbanisi unu dâ Sicilia e unu dû Mulisi. Inta stu casu ognidunu usassi la propia parrata<ref name="decline death arberesh">Perta, Carmela, Language decline and death in three Arbëresh communities in Italy. A sociolinguistc study. Phd Thesis, University of Edinburgh, 2004</ref>.
A partiri dî primi dicenni dû sicunnu doppuguerra, cu la stissa accilirazziuni dâ talianizzazziuni dâ Sicilia, la lingua dî cumunitati siculu-arbanisi avi stata siriamenti minacciata d'un custanti prucessu d'assimilazziuni e d'un prugrissivu passaiu â digrossia talianu-arbëreshë cu l'arbëreshë in pusizziuni sempri chiù suburdinata. Inutra, li forti prissiuni umulugatrici in cursu, asircitati dâ grubalizzazziuni attraversu li novi sistemi ticnuloggici di cummunicazziuni, annu divintatu ancora chiù aggrissivi cu rrisichi utiriuri pi la supravivenza di piculiaritati cuturali e linguistichi dâ cumunitati arbëreshë di Sicilia.
Di cà la nicissitati e l’imprinscinnibbilitati di na battagghia cuturali sempri chiù impignativa e custante. Na battagghia inizziata nû 1950 cu la prisintazziuni dû primu pruggettu di liggi pi l’inzignamentu dâ lingua arbanisi nnâ scola alimintari nnû cumuni di uriggini arbanisi dâ Sicilia.
Sulu di rricenti attinnìu lu rricanuscimentu juridicu a liveddhu aurupeu, nazziunali e rriggiunali comu minuranza linguistica. La minuranza arbëreshë avi statu ricanusciutu dû [[Ripùbbrica Taliana|Statu talianu]] in basi â liggi-quatru n.482 dû 15.12.1999.
L'amministrazziuni cumunali di Chiana utilizza nnî ducumenti ufficiali l'arbëreshë. Eni chinamenti rricanusciuta comu lingua di minuranza ni l'ammitu di l'amministrazziuni lucali e dî scoli di l'ubbrigu.
La lingua arbëreshë è usata a Chiana macari in rradiu privati (asempiu: Radio Hora) e in arcuni rrivisti (asempiu: Mondo Albanese o Biblos).
== Paisi ==
Li paisi arbëreshë annu triprici numincratura: inta l'arbanisi e intô talianu. Tuttavia sulu arcuni paisi dâ pruvincia di Palermu annu cunzirvatu l'usi e li custumi grecu-arbanisi, utra chi la lingua e lu rritu bizzantinu; mentri autri sunnu dû tuttu scumparuti.
=== [[File:Provincia di Palermo-Stemma.png|35px|]] [[Pruvincia di Palermu]] ===
{| class="wikitable"
! Nomu talianu !! Nomu sicilianu !! Nomu arbëreshë !! Pirsuni !! Nutanni
|-
|[[Contessa Entellina]]||Cuntissa||''Kundisa''||2.081||- Manteni cutura, rritu bizzantinu e lingua
|-
|[[Piana degli Albanesi]]||Chiana||''Hora e Arbëreshëvet''||6.227||- Cumunitati arbëreshë chiù pupulusa<br>- unica a aviri mantinutu intatta lingua, rritu bizzantinu e tutta la cutura grecu-arbanisi
|-
|[[Santa Cristina Gela]]||Santa Cristina||''Shëndastina''||926||- Manteni la lingua, la cutura, l'abbiti e arcuni rriti bizzantini
|}
== Riliggiuni ==
Finu di l'accuminzagghia li siculu-arbëreshë desiru prova di fidilitati â Seggia apustolica, ca parò abbi pubbremi cu autri cumunitati di rritu bizzantinu. Sti rrapporti tesi cu li cumunitati di rritu bizzantinu desiru accasiuni a papa Crimenti VIII di appruvari n'istruzziuni ca limitava furtimenti l'attivitati rriliggiusa di l'italu-arbanisi ([[31_di_maiu|31 di maju]] [[1595]]). Li pruvidimenti foru cunfirmati di papa Binidittu XIV cu la bolla ''Etsi pastoralis'' dû [[26_di_maiu|26 di maju]] [[1742]].
Intantu nnû [[1734]] era statu istituutu a Palermu il siminariu grecu-arbanisi, chi desi l'uppurtunitati di furmari un creru nnû surcu dâ tradizzioni urintali, ma nnû tempu stissu fidili â girarchìa siciliana. St'opra di cunciliazziuni fu furtimenti vuluta dû patri Giorgiu Guzzetta.
Lu 26 uttuviru [[1937]] la bolla ''Apostolica Sedes'' di papa Piu XI signau l'arizziuni di l'aparchìa di Chiana di li Arbanisi, cu jurisdizziuni supra ê fidili di rritu bizzantinu dâ [[Sicilia]]. Lu 25 uttuviru [[1941]] l'aparchìa assummìu lu nomu attuali.
L'aparchìa di Chiana di l'Arbanisi è na seggia dâ Cresia di ritu grecu-bizzantinu immidiatamenti suggetta â Santa Seggia e appartinenti â rriggiuni accrisiastica Sicilia. L'aparchìa avi statu affidatu a l'amministrazziuni apustolica di l'arcivescuvi di Palermu finu ô [[1967]], annu in cui fu alettu lu primu eparca.
Cumprenni li cumuni di Chiana di li Arbanisi, Cuntissa, Menzujusu, Palazzu Adrianu e Santa Cristina.
Nû [[2004]] cuntava 28.500 vattiati su 30.000 cristian. È attuarmenti rritta di l'[[eparca]] Vescuvu: S.E. Rev. Mons [[Sotìr Ferrara]].
[[Image:Piana degli Albanesi (PA) - segnali stradali bilingui - 02.jpg|thumb|300px|Signali bilingui intô talianu e in albanisi]]
== Cristiani famusu di li Arbëreshë ==
* [[Luca Matranga]] ([[1567]]-[[1619]]), primo scrittore assoluto in Toskë
* [[Zef Schirò]]
==Bibbriugrafìa==
* [http://www.unesco.org/shs/ijms/vol4/issue2/art6 The Endangered Arbresh Language and the Importance of Standardised Writing for its Survival: The Case of Piana degli Albanesi] articolo scientifico sullo stato della lingua a Piana degli Albanesi
== Vuci currilati ==
* [[Arbëreshë]]
== Nutanni ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* [http://www.pianalbanesi.it ''Piana degli Albanesi'']
* [https://web.archive.org/web/20100302164653/http://comunedicontessaentellina.it/ ''Contessa Entellina'']
* [https://web.archive.org/web/20101115084100/http://www.comunesantacristinagela.pa.it/ ''Santa Cristina Gela'']
* [https://web.archive.org/web/20080407191706/http://www.eparchiapiana.it/SelfSiteinfo.asp?idPag=0&page=1 ''Sito ufficiale dell'Eparchia di Piana degli Albanesi'']
{{Lingui rumanzi}}
[[Catigurìa:Sicilia]]
g71d58fexinec2j5i5sm7zp5wfn5bqm
Bannera ulannisa
0
44102
782234
667038
2026-05-25T13:08:25Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782234
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of the Netherlands.svg|thumb|right|200px|La bannera ulannisa]]
La '''bannera ulannisa''' cunsisti di tri banni urizzuntali pari di culuri [[russu]], [[jancu]] e [[blè]]. E' la bannera ufficiali di li [[Paisi Vasci]] di lu [[19 di frivaru]] [[1937]].
== Urìggini ==
La prima bannera ulannisa prupiamenti ditta nascìu doppu la Guerra di li Uttu Anni, cu la rivoluzzioni nnipinnentista ulannisa. Nti ddi anni lu Principi d'Orange si misi a capu di li riuttusi ulannisi cuntra lu mperu di [[Filippu II di Spagna]] e pi idintificari la nova nazzioni fu utilizzatu lu mitìsimu stemma aduttatu di la casata d'Orange, a diri lu stinnardu aranciu-jancu-blè. Avanti ca fussi aduttatu stu triculuri comu sìmmulu nazziunali ulannisi avìa comu stemma p'idintificari dda riggiuni l'accussiditta cruci di Borgogna. A partiri di lu [[1630]] la banna aranciu venni, nun si sapi picchì, araciu araciu sustituita cu chidda russa nzinu a sustituiri difinitivamenti lu anticu aranciu "''d'Orange''".
== Lijami nterni ==
* [[Paisi Vasci]]
* [[Bannera]]
== Lijami di fora ==
{{Banneri Europa}}
[[Catigurìa:Banneri]]
jhonusqjg63gq1wtts178r1yioskosy
Robbertu Carnivali
0
44292
782197
773505
2026-05-25T12:20:50Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782197
wikitext
text/x-wiki
'''Robbertu Carnivali''' ([[Catania]] [[15 di giugnu]] [[1966]]) è un pianista, cumpusituri e diritturi d'orchestra sicilianu.
==Biografia==
Studiò [[pianoforti]] cu Petru Cavalieri, Franciscu Valenti e Robertu Bianco, [[composizzioni|cumpusizzioni]] cu Angela Giuffrida e [[Franco Donatoni]] all’Accademia Musicale Chigiana di [[Siena]], dirizzioni d’orchestra cu [[Ferdinand Leitner]]. Si diplomò 'n [[chianuforti]] e si laureò cumassimu di voti e a lodi n Lettiri muderni all’Università degli Studi di [[Catania]].
È autori e curatori di diversi testi di caràttiri musicologgicu. Du[[1995]] diriggi i collani di ''Saggistica'', ''Manualistica'' e ''MVSICES'' pa [[NEN]]. Du [[1996]] o [[1997]] diriggìu i rivisti discografichi ''CD Classica'' ([[Firenze]]) e ''Orfeo - Il mensile di musica antica e barocca'' ([[Firenze]]); collabboroi macara chi rivisti''Piano Time'' e ''Latinoamerica - Analisi testi e dibattiti''.
U modu i scriviri musica di Roberto Carnevale è caratterizzatu du fattu chi spunti di [[minimalismu|post-minimalismu]] si 'mmiscunu câ tradizzioni barocca e cu jazz. Havi un catalugu di cchiù di ottanta composizzioni ch'hannu statu eseguiti nta 'mportanti istituzzioni concertistichi 'taliani e 'nternazziunali, comu a (Casa de Las Américas di [[L'Avana]], The Tower Tavern di [[Londra]], Purcell Room [[Londra]], Teatru Nazzionali di [[Vilnius]], Foerstr Hall di [[Praga]], Amici della Musica di [[Palermo]], Teatro Massimo di [[Palermo]], Amici della Musica di [[Agrigento]], Orestiadi di [[Gibellina]], Fondazione [[Teatro La Fenice]] di [[Venezia]], Amici della Musica di [[Pistoia]], Accademia Musicale Chigiana di [[Siena]], The International Festival of Chamber Music ''Le Vie del Barocco'' [[Genova]], Amici del [[Teatro Carlo Felice]] di [[Genova]], Associazione Musicale Etnea [[Catania]], Luglio Musicale Trapanese, Accademia Filarmonica, Chiostro del Bramante di [[Roma]], RivoliMusica Festival, Teatro Greco [[Siracusa]], ecc.).
Vanta cullabborazzioni cu musicisti e gruppi di musica da camera e orchestrali, comu [[Claudia Antonelli]], [[Marco Betta]], [[Giorgio Magnanensi]], [[Henk Guittart]], [[Vera Beths]], [[Marina Leonardi]], [[Aldo Bennici]], [[Giovanni Sollima]], [[Graziella Concas]], [[Maurizio Ben Omar]], Silvia Belfiore, [[Logos Ensemble]], [[Ensemble Octandre]], [[Klami Ensemble]], [[Keldisc Group]], [[L'Offerta Musicale Ensemble]], Solisti dell’[[Accademia di Santa Cecilia]], Solisti del [[Teatro La Fenice]], [[London Chamber Group]], [[West Chester University Orchestra]], ORT, Ploesti Philharmonic, Vilnius State Orchestra, ecc.
S'havi esibbutu tanti voti comu pianista pa[[RAI]].
<br/>Pubblicò cu diversi editori, quali [[LIM]] ([[Lucca]]), [[Suvini-Zerboni]] ([[Milanu]]), [[Verlag Neue Musik]] ([[Berlinu]]), NEN ([[Palermu]]), Maimone Editore ([[Catania]]), CULC ([[Catania]]), [[TEM-Taukay Edizioni Musicali]] ([[Udini]]), [[Diaphonia Edizioni]] ([[Bacciallona Pizzaottu]]).
Ntô [[1988]] ricivìu lu Premiu nternazionali Consiglio d’Europa ([[Roma]]).
Nsigna n qualità di prufissuri ordinariu didattica dâ musica all'Istitutu Superiori di Studi Musicali "Vincenzo Bellini" di [[Catania]]. Diriggi macara i corsi di musica pressu lu CEU. Nzigna Storia e Analisi dû ripertoriu all'Istitutu Bellini di [[Catania]].
== Opiri significativi ==
*''Elena o L’enigma della bellezza'' (musiche di scena) pî [[flautu]], [[Strumento a percussione|percussioni]], [[tastiera elettronica]] ([[1986]])
*''Herr Dr. Doppler. Studio divertimento'' pî [[flautu]], [[chitarra]], [[violoncellu]] e [[clavicembulu]] ([[1987]])
*''Due Movimenti'' pî [[pianoforte]] ([[1987]])
*''Cordialmente Suo… (I)'' per [[violino]], [[viola (strumento musicale)|viola]], [[violoncello]], [[Arpa (strumento musicale)|arpa]] e [[pianoforte]] ([[1988]])
*''Hagamos un trato con Falla'' per [[clavicembalo]], [[flautu]], [[obboi]], [[clarinettu]], [[viulinu]] e [[viuluncellu]] ([[1990]])
*''Huaco (Omaggio a [[Paolo Renosto]])'' pî [[orchestra]] ([[1990]])
*''Lectura 1992'' pî [[clarinetto]] e [[pianoforti]] ([[1992]])
*''BachGoldbergVariationen. I Serie: Variationes 11, 15, 16, 14, 10'' per [[pianoforte]] ([[1991]]-[[1992]])
*''Strumenti (introduzione)'' pî [[orchestra]] ([[1991]])
*''Linae. Prima stanza'' pî 18 strummenti ([[1992]])
*''The Right Hand'' pî [[sopranu]], [[flautu]], [[pianoforti]] e [[strumenti a percussioni|percussioni]] ([[1992]])
*''È sempre la stessa cosa…'' pî [[violinu]], [[viola (strumentu musicali)|viola]], [[violoncellu]] e [[pianoforti]] ([[1992]])
*''Lectura BGV'' pî [[flautu]] e [[pianoforti]] ([[1992]])
*''Linae. Seconda stanza (con vista…)'' p'ensemble ([[1993]])
*''Linae. Terza stanza (con aria condizionata)'' pî [[flautu]], [[obboi]], [[clarinettu]] e [[violoncellu]] ([[1994]])
*''Athenaeum'' pî[[Coru(musica)|coro]] mistu, [[viulinu]], [[chitarra]], [[clavicembilu]], [[pianoforti]] e [[Strumenti a percussioni|percussioni]] ([[1995]])
*''Notturno-Diurno'' pî [[pianoforte]] ([[1995]])
*''Duetto. Omaggio a E. Denissow'' pî[[chitarra]] e [[pianoforti]] ([[1996]])
*''Domina Stella'' pî vuci recitanti, 2 [[flauto|flauti]], 2 [[Arpa (strumento musicale)|arpe]] e [[celesta]], testu di F. Tei ([[1996]]).
*''Exhortatio n.1'' pî [[cornu (strumento musicale)|corno]], [[clarinettu]], [[viola (strumento musicale)|viola]] e [[pianoforti]] ([[1996]])
*''Linae VI stanza (con filodiffusione)'' pî clarinettu, [[chitarra elettrica]], [[viola (strumento musicale)|viola]] e [[pianoforti]] a quattru mani ([[1997]])
*''Duepersei'' pî 2 pianoforti a 12 mani ([[1997]])
*''Quattro variazioni ancora sul tema di…'' pî 2 pianoforti e [[Strumento a percussione|percussioni]] ([[1998]])
*''Sei tavole per Corrado'' pî pianoforti ([[1998]])
*''Carnascialesca n. 1'' pî pianoforti, [[Organo (musica)|organo]], vìdio, [[nastru magneticu]] ([[2000]])
*''Bernstein-Story n. 1'' pî [[sopranu]], clarinettu, [[violinu]], [[violoncellu]], [[contrabbassu]] e [[pianoforti]] ([[2000]])
*''Sinfonia 2001: Odissea nello…'' p'[[orchestra]] di [[strumenti a fiato|fiati]] ([[2001]])
*''«Ve lo ricordate?»'' per [[flauto]], [[oboe]], clarinetto, [[fagotto]], corno e 2 [[pianoforte|pianoforti]] ([[2001]])
*''Il mio quartetto'' pî du' [[violino|violini]], [[viola (strumento musicale)|viola]] e [[violoncello]] ([[2001]])
*''Bellini-Fest'' pî vuci recitanti, 8 [[clarinetto|clarinetti]], 2 [[pianoforte|pianoforti]] e [[percussioni]], testo i R. Insolia ([[2001]])
*''Movimentato n. 1'' per 5 [[clarinetto|clarinetti]] ([[2001]])
*''L’elefante e la pulce'' pî vuci recitanti, [[clarinettu]], [[violinu]], [[trumma]], [[trommuni]], [[pianoforti]] a 4 mani e [[percussioni]], testu i Gianni Rigamonti ([[2001]])
*''Belliniana n. 1'' pî quintettu di [[strumenti a fiato|fiati]] e [[pianoforti]] a 4 mani ([[2001]])
*''Sogno d’una notte di…'' per voce recitante e [[orchestra]], testo di Riccardo Insolia ([[2002]])
*''Solo'' pî [[violoncellu]], 3 [[marimbi]] e [[vibrafunu]] ([[2002]])
*''Natale lunare'' p'ensemble ([[2002]])
*''Mediterraneo pî [[pianoforti]]'' (2003)
*''Eco d’un battito d’ali'' (da ''Farfalle'' di [[Francesco Pennisi]]) pî 2 [[pianoforte|pianoforti]] e [[vibrafono]] ([[2003]])
*''Volo'' pî 2 [[violino|violini]] ([[2004]])
*''Non l’avete già udito?'' pî 2 [[pianoforte|pianoforti]] ([[2004]])
*''Arietta S-Canzonata'' (da ''L’elefante e la Pulce'') pî [[vuci]] e [[pianoforti]] ([[2004]])
*''Da-Mediterraneo'' pî [[voce]] e [[pianoforti]] ([[2004]])
*''Ennese'' pî [[viola (strumento musicale)|viola]], [[pianoforti]] e [[percussioni]] ([[2004]])
== Bibbliografia ==
*''Enciclopedia Italiana dei Compositori Contemporanei'', a cura di [[Renzo Cresti]], Pagano editore, [[1997]], IIt., pp. 126–127 (sub voce).
*AA.VV., ''«Archivio - Musiche del XX secolo»'', a cura di Dario Oliveri, pref. di [[Paolo Emilio Carapezza]], CIMS, [[1995]], IV, pp. 68–75.
*''Il clavicembalo nella musica contemporanea italiana'', a cura di D. Saviola e M.P. Jacoboni, pref. di [[Mario Baroni]], catalogo e ricerca a cura della Associazione Clavicembalistica Bolognese sutta l’autu patrociniu dû Ministero pî Beni e l'Attività Culturali.
==Collegamenti esterni==
*[https://web.archive.org/web/20071112170012/http://www.cematitalia.it/servizi/bio.php?lg=ita&cat=comp&id=499 Federazione CEMAT Italia]
*[http://amic.dsd.it/Index.htm. AMIC-Archivi della Musica Italiana Contemporanea - CIDIM Comitato Nazionale Italiano Musica]
*{{en}}[https://web.archive.org/web/20110715083410/http://www.pianosociety.com/cms/index.php?section=832. American Piano Society]
*{{en}}[https://web.archive.org/web/20100216131454/http://www.muziekcentrumnederland.nl/fileadmin/lib/index.php GAUDEAMUS - Music Center Netherlands]
*[https://web.archive.org/web/20091217112327/http://www.istitutobellini.it/ita/organi_governo.php Istituto Superiore di Studi Musicali ''Vincenzo Bellini'']
*[http://www.verlag-neue-musik.de/verlag/authors.php? VERLAG NEUE MUSIK - Berlin]
*[https://web.archive.org/web/20110410125018/http://www.classical-composers.org/ Classical Composers Database]
{{Portale|biografie|musica classica}}
[[Catigurìa:Compositori di musica contemporanea|Carnevale, Roberto]]
[[Catigurìa:Gruppi e musicisti della Sicilia]]
[[Catigurìa:Compositori d'opera]]
[[Catigurìa:Personalità legate a Catania]]
[[Catigurìa:Compositori italiani del XX secolo|Carnevale, Roberto]]
8ng7nfsmc9iycyq6nxjez58ejztapgo
Arcusgi
0
44580
782229
754088
2026-05-25T13:08:05Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782229
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''L'Arcusgi''' è un gruppu di [[mùsica folk]] ca canta in [[lingua corsa]].
== Stòria ==
Lu gruppu nascìu ntî lu [[1984]] di na junciuta d'amici appassiunati ntî lu cantari. Assiddijeru lu nomu l'Arcusgi p'arricurdari l'arma ca avìanu li milizzî di [[Pasquale Paoli]] p'addifenniri la [[Corsica|nazzioni corsa]].
Partènnu di la sò criazzioni, l'Arcusgi lutta p'addifenniri la lingua, la cultura corsa e accanzari li diritti pi tutti li pòpuli ca luttanu pi la sò [[nnipinnenza]]. L'Arcusgi s'addifinisci comu un gruppu puliticu-curturali.
Assai cantanti e artisti s'hannu junciutu a l'Arcusgi, cirtuni pi mancu un misi, autri più chiù tempu.
Lu gruppu accuminciau pirò cu na chitarra e cincu cantanti.
Òi, 6 sunaturi e 7 cantanti cèrcanu di purtari lu missaggiu pi tutta la [[Corsica]] e videmma fora, ntî li paisi comu ntî li citati.
== Discugrafìa ==
* 1989 - ''Resistenza''
* 1993 - ''Sò Elli''
* 1995 - ''Scrittori''
* 1998 - ''Testimonii à l'eternu''
* 2002 - Arricugghiuta di li primi quattru dischi
* 2002 - ''In vivu à fianc'à voi...''
* 2005 - ''L'arcusgi di Pasquale''
== Lijami ==
* [https://web.archive.org/web/20101209074731/http://www.arcusgi.org/ Lu situ ufficiali di lu gruppu]
[[Catigurìa:Gruppi musicali]]
[[Catigurìa:Corsica]]
2gagl6o3zw11ibrfpxmm7rkpa3ovlod
Gulfu di Biscagghia
0
44660
782269
754583
2026-05-25T14:58:49Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782269
wikitext
text/x-wiki
Lu '''Gulfu di Biscagghia''' o '''Golfu di Gascògna''' jè na parti di l'[[Ocèanu Atlanticu]] di nord-est ca vagna dù paisi [[Auropa|aurupèi]]:
* la [[Francia]] di l'Ovest, di la [[Britagna]] a li [[Pirinei atlantichi]]
* la [[Spagna]] dû Nord, pì li costi di li [[Paisi Baschi]] nzinu a la [[Galizzia]]
==Carattiristichi==
Lu gòlfu cummògghia na grannizza di casi 225 000 km²; li costi est (francisi), nzinu â fuci di l'[[Adour]], sunnu chiatti e, a sud di la fuci di la [[Gironda]] c'hannu duni; luvannu la fuci di l'Adour, li costi dinòtanu ròcchi e lavànchi; a est li funnali vasci scinninu nzinu a trapassari li 5 000 m.
==Lu nomu==
Lu sò tìtulu cancia passannu di nazzioni a pruvinci:
* ''Gòlfu di [[Gascogna]]'' n Franza, di lu nomu di la pruvinza ca s'affazza supra a ddu gòlfu;
* ''Gòlfu di [[Biscagghia]]'' n Spagna, di la pruvincia cû stissu nomu; a binivòti lu nomu arriguarda pirò sulu la parti di [[Euskal Herria]], mentri ca ntî lu rèstu di lu golfu ntra la [[Cantabbria]] e la Galizzia jè chiamatu [[Mari Cantabbricu]] (macari li Rumani lu chiamavanu ''Sinus Kantabrorun'', ucèanu di li Cantabbrici);
* ''Bizkaiko Golkoa'' ntî li [[Paisi Baschi]].
==Ciumi==
Lu gòlfu è sidi di fuci di tanti ciumi (di Nord a Sud):
===Francia===
* la [[Vilaine]]
* la [[Loira]]
* la [[Charente (ciumi)|Charente]]
* la [[Gironda]]
* l'[[Adour]]
===Spagna===
* Lu [[Bidasoa]]
* l'[[Oria]]
* l'[[Urola]]
* Lu [[Nervión]]
* Lu [[Nalón]]
* Lu [[Pas (ciumi)|Pas]]
==Vènti==
Li vènti fòrti di lu mari dô Nord ca suscianu ntî lu gòlfu su furmati di li vasci prissiuni di li [[isuli britannichi]] e di lu [[Mari dû Nord]], ammiscati cu l'[[Anticicruni di l'Azzòrri]].
==Attivitati==
* La furmata di calancuni pì tutta la còsta va faurennu lu praticari di lu [[surf]] ntî li lida di la [[Còsta d'Argèntu]] e di la Costa Basca.
* Lu gòlfu havi assai risursi chi fauriscinu la [[pisca]].
* Si nòta macari la prisènza di li traghetta, ca sù n'attivitati mpurtanti pì la travirsata Spagna [[Nglaterra]].
* La prisenza di assai lida faurisci macari na bòna attivitati turistica.
==Mpurtanza pì la biuliggìa==
Assai spèci di pisci e armali marìni di fàuni bastanti caudi (p'asèmpiu la [[Epinephelus guaza|cernia bruna]], l'[[Sparus aurata|urata]] e lu [[Diplodus sargus]]) ccàni àscianu lu sò limiti nord.
Accussì macari assai spèci di distribbuzziòni sittitriunali ascianu ntî stu gòlfu lu sò limiti sud (p'àsèmpiu lu [[Gadus morhua|mirruzzu]]).
==Porti cummirciali==
===Francia===
* [[Brest (Francia)|Brest]]
* [[Lorient]]
* [[Nantes|Nantes-Saint-Nazaire]]
* [[La Rochelle|La Rochelle-Pallice]]
* [[Bordeaux]]
* [[Bayonne]]
===Spagna===
* [[San Sebastián]]
* [[Bilbao]]
* [[Santander (Spagna)|Santander]]
* [[Gijón]]
==Voci correlate==
*[[Euskal Herria]]
*[[Paisi Baschi]]
*[[Francia]]
*[[Spagna]]
[[Catigurìa:Paisi Baschi]]
[[Catigurìa:Spagna]]
[[Catigurìa:Francia]]
qnsrvahakg8rvuqocd1uufw3rnc8211
Bannera macìduni
0
45334
782233
754145
2026-05-25T13:08:21Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782233
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of the Republic of Macedonia.svg|thumb|right|200px|La bannera macìduni]]
La '''bannera macìduni''' ('''''Знаме на Република Македонија''''' n lingua macìduni), è na bannera [[russu|russa]] cu nu suli [[giarnu]] stilizzatu ô centru d'unni si sviluppanu giumetricamenti ottu raggi giarni agghiri l'esternu, sinza tuccari lu suli. È la bannera ufficiali dâ [[Macidonia]] di lu [[5 di uttuviru]] [[1995]].
== Urìggini e significatu ==
Dô [[1991]] ô [[1995]] la bannera arripigghiava l'accussidditta Stidda argiadi (o videmma Suli di Vèrgina), cu mitìsimi culura di chidda d'òi. Secunnu arcuni storici lu sìmmulu veni nenti menu ca di la famigghia argiadi, la stissa di Alissandru Magnu, e ca ergu è di cunzidirarisi prittamenti macìduni (vista l'ùriggini dû Regnu di Macidonia). Lu fattu è ca la Macidonia accussì comu la cunzidiramu òi è diffirenti sparti a comu vinìa cunzidirata ntô [[VIII sèculu a.C.]], vistu ca lu terminu "''grecu-macìduni''" di tannu era unìvucu e cumprinnìa li tirrituri òi culturalmenti i etnicamenti siparati di [[Grecia]] e [[Macidonia]]. Doppu la cuncizzioni di "''nazzioni''" nasciuta ntô [[XIX sèculu]] e la scupirta dû sìmmulu ntô [[1977]] ntâ lucalitati di Vèrgina (attuarmenti tirritoriu grecu), nascìru disputi assai addumati ntra li dui gruppi etnici supra la "nazziunalitati" o patirnitati dû sìmmulu, suprattuttu doppu ca pi la nnipinnenza dâ Macidonia fu pittata la Stidda ntâ bannera nazziunali. Dô [[1995]] pirò la cuntisa ntra li dui Stati fu sidata doppu nu ntirventu di l'UNU: p'arrisurviri stu tracchiggiu la Macidonia fu custrinciuta a "trasfurmari" la Stidda argiadi nni nu novu "suli nascenti" macìduni, accussì comu veni addiscrivutu ntî l'ìnnu macìduni. Nunustanti chissu anc'òi assai gruppi nazziunalisti macìduni utilizzanu la bannera câ stidda argiadi, suprattuttu n cumunitati ca s'attrovanu a l'èstiru.
== Lijami nterni ==
* [[Macidonia]]
* [[Bannera]]
{{Banneri Europa}}
[[Catigurìa:Banneri]]
k00vuza2eg2j3mnwbjq3ja5a50ld8oi
Franz Calì
0
45643
782183
667524
2026-05-25T12:19:00Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782183
wikitext
text/x-wiki
Francesco Calì canusciutu macari comu Franz fu nu jucaturi sicilianu ca jucau macari pa nazziunali taliana e fu lu primu capitanu.
8ysipk2nf1tiwsne4nl7trr9vg8sab8
Francesco La Rosa
0
45656
782181
506010
2026-05-25T12:18:51Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782181
wikitext
text/x-wiki
Francesco La Rosa fu 'n jucaturi sicilianu di palluni ca jucava comu attaccanti.
Nascìu a Missina lu 9 dicèmmiru 1926 ie fu lu secunnu jucaturi sicilianu a siri convocatu na nazziunali italiana di palluni doppu Franz Calì.
a8orbm7jqt0m4hchfyux1p0f7w13s85
Nnipinnintisimu sicilianu
0
45662
782250
778278
2026-05-25T14:57:33Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782250
wikitext
text/x-wiki
[[File:EVIS flag.svg|miniatura|Bannera dû nazziunalismu sicilianu]]
Lu '''{{'}}nnipinnintismu sicilianu''', canusciuto videmma comu '''nazziunalismu sicilianu''', è nu [[Muvumentu (pulìtica)|muvimentu]] pulìticu, suciali e curturali chi favurisci la furmalizzazzioni di fattu di na nazzioni siciliana, pussibbirmenti comu statu [[Nnipinnenza|nnipinnenti]] di l'[[Italia]].
== Storia ==
=== Sfunnu ===
<blockquote>''«Non è na vergogna pi l'òmini ca abbitanu lu stissu paisi fari quarchi cuncissioni l'unu cu l'autru, li'' ''Doriani ê Doriani, li Calcidiani ô so' tipu e, 'n ginirali, ntra li pòpuli vicini ca abbitanu la stissa terra, ammucciati dô mari e distinti cu nu sulu nomu: Sicilioti.»''
([[Tucìdidi]], ''[[Guerra dû Pilupunnìsu|La]]'' ''[[Guerra dû Pilupunnìsu|verra dû Pilupunnìsu]]'' - IV 64)</blockquote>Puru siddu l'idìa di nazzioni ntô senzu mudernu dû tèrmini nascìu sulu cu lu [[Rumanticismu]], arcuni stòrici cuntimpurànii citanu comu pricursuri dui spirienzi, nun sulu di l'emancipazzioni di l'ìsula, ma supratuttu di la cuscienza nazziunali criscenti dî siciliani; putemu citari, comu esempiu dû primu, la rivolta dî [[Sìculi]] sutta [[Ducèzziu]], e, comu ncarnazzioni dû secunnu, lu [[Cungrissu di Gela|Cungressu di Gela]] (unni s'affirmau lu principiu "nè [[Joniani]] né [[Duriani]], ma [[Sicilioti]]") e la succissiva nascita, sutta [[Dionisiu I]], di nu statu siciliota, cchiù o menu unitariu, chi addivintau nu veru Regnu cu [[Agàtucli]] e li sò succissuri, chi durau dû V â fini dû III sèculu a.C.
[[File:Agatocle.png|miniatura|316x316px|Agàtucli, primu re di Sicilia]]
Similarmenti si cunzìdiranu li pulitichi di lu juvinismu [[Re di Sicilia|Basiliu di Sicilia]], [[Girunimu di Sarausa]], chi duranti la [[Secunna guerra pùnica|Secunna verra pùnica]], p'evitari ca la [[Sicilia (èbbica greca)|Sicilia]] cascassi ô duminiu rumanu, rumpiu l'allianza chî rumani (stabbilita tanti anni prima di sò nannu [[Giruni II]] e appruvata di sò patri [[Giluni II]]) avvicinannusi a [[Cartàggini|Cartaggini]]. Girunimu nizziarmenti avìa uttinutu di [[Annibbali (cumannanti)|Annibbali]] na garanzia ca lu regnu sicilianu mantinissi la sò nnipinnenza, limitata â [[Sicilia urientali|mitati urientali dâ Sicilia]], a est dû ciumi [[Salsu|Imera miridiunali]]; succissivamenti, sintennu la dibbulizza di Annibbali, lu giòvini re â fini uttinni na prumissa di rignari supra tutta la [[Sicilia]] 'n casu di na vittoria cumpleta supra li rumani.
Nfini, duranti l'[[Sicilia (èbbica rumana)|èbbica rumana]], è di ricurdari la [[Prima verra sirvili|Rivorta dî Schiavi]] di [[Eunu]] comu nu tintativu dî siciliani di libbiràrisi dû pisanti jocu dû [[Ripùbbrica rumana|duminiu rumanu]].
=== Vespri ===
<blockquote>«Se mala segnoria, che sempre accora
li popoli suggetti, non avesse
mosso Palermo a gridar: "Mora, mora!".»
([[Danti Alighieri|Danti]], [[Divina Cummedia|''Divina Cummedia'']], [[Ottavu cantu|canto VIII]] du ''[[Paradisu]]'')</blockquote>
[[File:Francesco Hayez 023.jpg|miniatura|Li Vespri Siciliani, ca scuppiaru lu 30 di marzu dû 1282 contru la ''malasignurìa'' di [[Carlu d'Angiò]]]]
Li [[Vespri siciliani]] sunnu cunzidirati lu prugginituri dû nazziunalismu mudernu. Fu nfatti nu muvimentu di rivorta e emancipazzioni dî forasteri (li [[Angiuini]] francisi) e di ristaurazzioni dâ nnipinnenza dû [[Regnu di Sicilia]], ntirruttu dâ scunfitta dî [[Hohenstaufen]]. A diversi uccasioni li siciliani ricustitueru lu sò cuvernu autònumu, purtannu a l'elizzioni dû [[Parramentu Sicilianu]] di [[Fidiricu III di Sicilia|Fidiricu III]] comu re nazziunali. Ntô stissu tempu dî Vèspiri nascìu la [[Bannera dâ Sicilia|bannera]] e pi la prima vota s'accuminzau a usari lu muttu [[Antudo]].
=== Li rivorti contru li viciré ===
 fini dâ sò china nnipinnenza ntô 1412, lu [[Regnu di Sicilia]] s'attruvau prima n'[[Regnu d'Aragona|aragunisi]] e appoi na vicirialtà [[Spagna|spagnola]], cuvirnatu di sòlitu dî nòbbili siciliani e appujatu di l'aristucrazzii lucali. Li rivorti dû 1647 e di l'annu appressu, ca si sparpagghiaru nta tutta l'ìsula, àppiru dui pirsunaggi mpurtanti: [[Giuseppi D'Alesi]] e [[Ninu La Pelosa]], chi tintaru di spustari li viciré e di funnari na Ripùbbrica Siciliana, ma chistu durau sulu picca tempu. Di nota fu la [[Motu antispagnolu di Missina|Rivolta antispagnola a Missina]], tra lu [[1674]] e lu [[1678]], quannu la [[Missina|cità supra lu strittu]] s'arrisurgìu contra la Curona spagnola. Missina aspirava a divintari na ripùbbrica oligarchica e mircantili supra li lìnii di [[Gènuva]] e [[Vinezzia]]. La rivorta vinni sanguinamenti riprimuta e la cità ribbelli vinni dichiarata ''civilarmenti morta'': li sò privileggi (tra cui lu dirittu di cuniari muniti e di pussèdiri n'[[Univirsitati medievali|università]]) foru abbuluti e lu [[Sinatu di Missina]], n'organismu d'autucuvernu lucali cuncidutu nu sèculu prima di l'[[aragunisi di Sicilia]], vinni sciugghiutu.
=== Lu ripubbricanismu sicilianu di Di Blasi ===
Si pò cunzidirari [[Franciscu Pàulu Di Blasi|Francescu Paulu Di Blasi]], a paru cu [[Giuseppi D'Alesi]] e [[Ninu La Pelosa]], n'espunenti dû ripubbricanismu sicilianu.
[[File:Francesco Paolo Di Blasi.jpg|miniatura|Franciscu Paulu Di Blasi]]
Funnau n'Accademia [[Lingua siciliana|linguìstica siciliana]] e, affascinatu dî duttrini dâ [[Rivuluzzioni francisa|Rivuluzzioni Francisi]], circau pi tutti li maneri di mèttiri li basi a na cumplotta, nzèmmula ô baruni [[Firdinannu Porcari]], prisumibbirmenti mirata a pigghiari lu viciré e nstaurari na Ripùbbrica Siciliana. Traditu di unu dî cuspiratura, fu arristatu e succissivamenti turturatu: ci tagghiaru la testa a Palermu lu 20 di maiu dû 1795.
=== Fini dû Regnu di Sicilia e rivolti anti-burbònichi ===
Nzinu ô [[1816]] lu [[Regnu di Sicilia]] avìa mantinutu lu sò autucuvernu, rapprisintatu dû [[Parramentu Sicilianu]], a causa dâ sò [[unioni pirsunali]] cu lu [[Regnu di Napuli|Regnu di Nàpuli]]; tuttavia, lu Re si risirvau na maggiuri attinzioni versu chist'ùrtimu, pruvucannu nu gravi scuntintu tra l'upinioni pùbbrica siciliana.
Ntô [[1806]] lu re [[Firdinannu di Burboni]], fujennu di [[Nàpuli]] sutta l'accupazzioni [[Napuliuni Bonaparti|napuliònica]], si rifuggiau n [[Regnu di Sicilia|Sicilia]], unni arricivìu nun sulu l'unuri di l'uccasioni ma macari li siciliani chiamaru pi na [[Custituzzioni]] ca garantissi la stabbilità dû [[Statu]] e na maggiuri sicurizza giuridica. Ncuraggiatu indirettamenti dî ntiressi [[Ecunumìa|ecunòmici]] dî [[Nglaterra|ngrisi]] supra l'ìsula, Firdinannu cuncidiu la [[Custituzzioni siciliana]] ntô 1812, chi addivintau prestu nu paraguni di ginirusità pi l'èbbica.
Ntô dicèmmiru dû [[1816]], pirò, n sèquitu ô [[Cungressu di Vienna]], lu re Firdinannu I di Burboni, fici nu veru ''colpu di'' ''manu'': riunìu lu [[Regnu di Sicilia]] e lu [[Regnu di Napuli|Regnu di Nàpuli]] sutta n'ùnica Curuna, chidda dû novu nasciutu [[Regnu dî Dui Sicili]], eliminannu lu [[Parramentu Sicilianu|Parramentu sicilianu]] declaratu ''de facto'' dicadutu. A munarchìa burbònica fici u so’ ristaurazzioni, nun ristabbiliennu l’unioni di regni di Napuli e Sicilia nnô status quo ante dû [[1789]], ma facennu nu saltu arrè di cincu sèculi e menzu e ristaurannu u regnu di [[Carlu I d'Angiò|Carlu I d’Angiò]]. L'attu vinni vistu dâ classi pulìtica siciliana comu n'affrontu a chiddu ca avìa statu nu regnu nnipinnenti, pi tutti li aspetti, pi circa 700 anni senza ntirruzzioni. Quasi sùbbitu accuminzau na ''campagna anti-burbònica'', accumpagnata di prupaganna di l'idintitati siciliana, spiciarmenti dî vuci di l'''élite'' [[Palermu|palermitana]].
==== Li rivolti dû 1820 ====
Chistu purtau a na [[rivuluzzioni]] a [[Palermu]] ntô [[1820]], ca purtau a nstaurazzioni di nu cuvernu pruvvisoriu. Tuttavia, la mancanza di cuurdinamentu tra li forzi dî vari citati siciliani ndibbulisci lu putiri dû cuvernu pruvvisoriu ([[Missina]] e [[Catania]] s'uppuneru a la pritinzioni di Palermu di cuvirnari l'ìsula), ca n picca tempu cullassau sutta li corpi dâ riprissioni burbònica, ca rivinnicaru puru lu patriota carbunaru [[Gaetanu Abela]]. Lu fallimentu di sta prima rivuluzzioni pirò nun scuraggiau li forzi pulìtichi siciliani, c'avìssiru pruvatu n'àutra vota quarchi vint'anni doppu.
=== La rivuluzzioni dû 1848 ===
Ntô jinnaru dû [[1848]], doppu na prulunga crisi ecunòmica, accuminza na nova [[rivuluzzioni]] a Palermu, ntâ ''Chiazza dâ Feravecchia'', cumannata di [[Giuseppi La Masa]]. Doppu scontri sanguinusi, La Masa, ô cumannu di l'asèrcitu pupulari, arriniscìu a spèdiri dâ [[Sicilia]] lu tinenti ginirali e na granni parti di l'[[esèrcitu burbònicu]], funnannu a l'inizziu di frivaru nu "cumitatu rivuluzziunariu ginirali". Lu cumitatu ginirali stabbilìu nu cuvernu pruvvisoriu a [[Palermu]]; ntra li cumplimenti ginirali e l'ottimismu, vinni numinatu prisidenti [[Ruggeru Sèttimu]], nu libbirali mudiratu appartinenti â nubbiltà siciliana. Lu 13 d'aprili lu parramentu sicilianu cumpritau la nnipinnenza cu na nova risuluzzioni ca dicìa: "''1) Firdinannu Burboni e la sò dinastìa cascaru pi sempri dû Tronu di Sicilia., 2) La Sicilia sarà cuvirnata di nu Cuvernu Custituzziunali, e chiamarà ô Tronu un prìncipi talianu doppu ca havi rifurmatu lu sò Statutu"''.
[[File:Inizio rivolta siciliana.jpg|miniatura|Stampa alligorica di l'èbbica raffigurante l'espulsioni dî truppi napulitani dâ Sicilia all'iniziu dâ rivolta]]
Ma l'ottimisimu fu prestu sustituitu dâ disillusioni; li forzi pulìtichi dâ cualizzioni parevanu èssiri assai 'n cunflittu: c'era na prisenza significativa di [[Libbiralìsimu|libbirali mudirati]], cuntrari a li [[Dimucrazzìa|dimucràtici]] e arcuni [[Giuseppi Mazzini|mazziniani]]. Li prubblemi ca accinnìru li rivalità foru supratuttu la criazzioni di na Guardia Nazziunali e lu [[suffraggiu univirsali]], tutti dui sustinuti principalmenti di [[Pasquale Calvi]], nu membru dimucràticu dû [[guvernu]]. Ntantu, nunustanti l'appoggiu cuncretu dê citati siciliani ô cuvernu pruvvisoriu di Settimu, li zoni rurali addivintaru malamenti cuntrullati, e li disordini dê cuntadini ustacularu seriamenti l'amministrazzioni lucali. La riprissioni burbònica ntâ [[Astati|stati]] dû [[1849]], contra nu cuvernu pruvvisoriu ca allura era nstàbbili, marcau la fini di l'espirienza 1848-1849 e la criazzioni di na scissioni tutarmenti irriparabbili tra li classi pulìtichi siciliani e napulitani, mittennu effittivamenti li basi pû sustegnu â [[Spidizzioni rî Milli]].
=== Rivolti contra lu cuvernu savoia ===
Ma sulu picca anni doppu la [[Spidizzioni rî Milli]] e l'annissioni di l'ìsula ô [[Regnu di Sardigna|Regnu di Sardegna]], nti tutta l'ìsula scuppiaru ribbellioni contra lu [[Regnu d'Italia|cuvernu savoia]], comu chidda di Palermu canusciuta comu la [[Rivorta dû 7 e menzu]]. La notti tra lu 15 e lu 16 di sittèmmiru [[1866]], circa 4.000 cuntadini dî campagni attornu a [[Palermu]] agghicaru â cità, l'attaccaru, e ncitaru la pupulazzioni a ribbellarisi. Li fonti dû guvernu pàrrunu di circa "''40.000 cristiani sutta l'armi''". A la [[rivorta]] participaru puru l'ex garibbaldiani. La [[Marina italiana|marina]] [[Marina italiana|italiana]], aiutata dî ngrisi, dicisi di supprimiri la rivolta bummardannu la cità dû portu: lu risurtatu fu chiossai di milli morti, e li supravvissuti foru arristati e, nti certi casi, [[Pena di morti|cunnannati a morti]].
=== ''Siparatismu'' (1943-1946) ===
Lu 12 di giugnu dû 1943, marcannu la cascata di [[Pantiddirìa (Trapani)|Pantiddirìa]], vinni emanata na pruclamazzioni siparatista di l'autuditta ''Cumitatu d'Azzioni Pruvvisoria'', ca ntê simani succissivi addivintau ''Cumitatu pâ Nnipinnenza Siciliana.'' Fu l'inizziu di nu pirìudu longu duranti lu quali la nnipinnenza siciliana avissi spirimintatu la sò etati d'oru finali. L'[[Armistizziu di Cassìbbili]], firmatu vicinu Sarausa 'n sècutu ô [[Opirazzioni Husky (1943)|sbarcu 'n Sicilia]] e [[Pruclamazzioni di Badogliu di l'8 di sittèmmiru 1943|trasmissu 'n radiu l'8 di sittèmmiru 1943]], avìa spartutu l'Italia 'n dui: [[Adolf Hitler]], nun vulinnu né rinunciari ô duci [[Benitu Mussolini]] (ca avìa libbiratu dî sò stissi òmini doppu lu sò licenziamentu furmali supra lu surre a tutta Italia) [[Alliati]], fìciru nvadiri lu paisi ê sò truppi e mìsiru Mussulini ô capu dâ [[Ripùbbrica Suciali Taliana]] (ntô nord Italia, n effetti sutta lu cumannu dâ [[Girmania Nazzista|Girmania nazzista]]).L'[[esercitu talianu]] fu pi gran parti fattu priggiuneru dê tideschi, ca avìanu mannatu ex alliati 'n massa ntê [[campi di cuncintramentu nazzisti]] e ci dettiru lu nomu di IMI ([[Internati Militari Italiani]]); chiddi ca rifiutaru l'offerta dî tudischi, ca spincìanu pâ sò ‘ngressu nnâ nova Ripùbblica Nazzista-Fascista, foru ‘mpriggiunati. Accussì nascìu la [[Risistenza Italiana]], mentri nu lampu di nnipinnenza - lu puntu di unni â fini l'Italia s'avìa a ricupirari - fu prisirvatu câ furmazzioni dû [[Regnu dû Sud]], situatu ntâ parti miridiunali dâ penisula. La Sicilia però nun nni facìa parti all'èbbica, arristannu ntiramenti sutta lu cuvernu anglu-miricanu, l'[[AMGOT]]
Lu muvimentu siparatista sicilianu vinni assai discurrutu dû 1943 nzinu â fini dâ [[secunna guerra munniali]] e arreri n'annu doppu (la sò fini è ginirarmenti datata ô [[1946]], puru siddu asistìu comu muvimentu pulìticu nzinu ô [[1951]]) Lu muvimentu spincìu li siciliani a sicèssiri dû restu di l'Italia Lu sò sviluppu fu assài cumplessu, 'n prìmisi pirchì li sò eventi principali si virificàru sutta l'occupazzioni militari.
Senza dubbiu, ci foru figuri lucali ca avanzaru l'ideoluggìa di l'innipinnenza, capitalizzannu li cunnizzioni sociuecunòmichi disastrusi ca avìanu afflittu l'isula pi sèculi; li cchiù ricenti foru causati di dui guerri munniali e di na dittatura di vint'anni ca pristau picca attinzioni ê bisogni di l'isula. Nasceru dui pirsunaggi forti di Palermu: [[Antrea Finucchiaru Aprili]], funnaturi dû [[Muvimentu Nnipinnintista Sicilianu]] (MIS), e [[Antoniu Canepa]], funnaturi di l'[[E.V.I.S.|Esercitu Vuluntariu pâ Nnipinnenza dâ Sicilia]] (EVIS), ca prusilitizzau cu successu tra li siciliani. [[Palermu]], vecchia capitali di lu regnu isulanu poi abbulutu e attuali sedi di l'AMGOT, avìa sempri statu la zona cchiù nclinata a la nnipinnenza siciliana.
[[File:Misterbianco (Catania, Sicilia) scritta Viva England (1943-1945).jpg|miniatura|[[Mustarjancu]], 1943-1945: Nu sicilianu scrivi nta nu muru lu slogan di prupaganna "VIVA ENGLAND"; tanti àutri cumpareru supra li mura di Catania ntô pirìudu siparatista]]
Doppu lu sbarcu di l'Alliati nta l'ìsula, lu muvimentu siparatista si rafforzau ultiriurmenti, allargannu lu sò sustegnu tra li massi. Li miricani e li ngrisi, armenu ô principiu, ncuraggiaru apertamenti l'ìsula a sicèdiri: ntô 1941, la Gran Britagna avìa addirittura cunzidiratu lu siparatismu sicilianu comu n'arma pi èssiri usata contra Mussulini, culpabbili d'aviri «cunsignatu l'ìsula â Girmania».
Ntô 1943 li siciliani eranu assai ndicisi supra lu percorsu ca pigghiari: ntê mura di Catania cumpareru li graffiti filu-ngrisi, mentri a Palermu pinni di mitallu di [[Trinacria]] e di l'ìsula foru stampati ô latu dâ [[bannera dî Stati Uniti d'Amèrica]], spirannu d'addivintari la 49èsima stidda.
[[File:President Roosevelt awards General Mark Clark with a medal (Castelvetrano, Sicily, 1943).png|sinistra|miniatura|312x312px|Lu prisidenti dî Stati Uniti dâ Mèrica [[Franklin Delano Roosevelt]] fa na visita a surprisa ê surdati miricani 'n Sicilia l'8 di dicèmmiru 1943, jennu di Teheran a [[Castelvetranu]] (nnâ mmàggini sta dicurannu lu Ginirali [[Mark Clark]] câ midagghia dû valuri militari)]]
Pi riaffirmari la pusizzioni emergenti e forti dî Stati Uniti ntô tiatru miditirràniu, lu Prisidenti miricanu [[Franklin Delano Roosevelt]] arrivàu ntâ l'isula quasi sicretu ntô dicèmmiru 1943; arriscannu la sò vita, picchì ntâ [[Cunfirenza di Teheran]], ca si cunchiudìu sulu picca jorna prima dû sò fuju 'n Sicilia, Hitler avìa tintatu l'attu estremu di aviri li accussì diciuti [[Tri Granni]] (Roosevelt, Churchill, Stalin), li sò amari rivali, ammazzati attraversu l'[[Opirazzioni Weitsprung]] (ca li suviètici ntircettaru sulu a li suviètici stavanu pianificannu l'attaccu nta l’[[Iran]]).
Lu prisidenti viaggiau a [[Castedduvitranu|Castelvitranu]] (n [[pruvincia di Tràpani]]), n Sicilia uccidintali, e ddà cunzignau midagghi pi valuri militari a arcuni dî sò megghiu cummattenti Fu nu gestu simmòlicu prufunnamenti sintutu e nu messaggiu ê sò alliati ingrisi.
Tuttavia, li tempi canciaru subbitu: câ scunfitta dû nazzismu, li miricani e li inglisi s'unìru cchiù fortimenti contra chiḍḍa ca vidìanu comu la nova minaccia principali pi l'Europa libbirata: lu [[cumunismu]] di [[Giuseppi Stalin]]. [[Winston Churchill]] scrissi macari nu pianu d'attaccu contra l'Unioni Suviètica, ca fu implementatu ntô maggiu [[1945]]: l'[[Opirazzioni Impinsàbbili]], picchì nuḍḍu putìa mmagginari o cridiri ca na Gran Britagna tantu stanca comu chiḍḍa ca niscìa dâ Sicunna Guerra Munniali avissi avutu la forza di 'ntraprìnniri subbitu nu novu cunflittu armatu.
L'URSS si ntirissau a li vicenni dâ Sicilia, data la pusizzioni giogràfica stratèggica di l'ìsula La nutizzia avìa arrivatu ê suviètici dû firmintatu pulìticu ca circunnava lu disìu di nnipinnenza di l'ìsula, ma, surprinnennu macari li siparatisti siciliani - ntra li quali assai cumunisti èranu attivi - mannaru nta l'ìsula unu di l'òmini cchiù mpurtanti e ncisivi di l'Unioni Suviètica, Andrej Januar'evič Vyšinskij (sustinituri dî [[Granni purghi|prucessi di Mosca]], manu dritta di Stalin ntô vecchiu pattu cu Hitler pi l'invasioni dâ Pulonia, e attuarmenti Viciministru di l'Affari Esteri). Lu sò compitu era chiddu di nfurmari li siparatisti siciliani chi l'Unioni Suviètica nun vulìa assolutamenti la siparazzioni dâ Sicilia di l'Italia e, di cunsiquenza, s'avissi uppunutu. Propiu comu s'uppunìa ê putiri ca cuntinuàvanu a ncuraggiàrila (li Stati Uniti, suprattuttu).
La vìsita di Vyšinsky a Palermu a mitati di dicèmmiru dû 1943 fici parti di nu prucessu ca vitti li suviètici, ô latu dî ngrisi e dî miricani, mpignati ntâ [[Puntu di svolta di Salernu|ricustruzzioni di l'Italia]], c'avìssiru accuminzatu nta l'aprili dû 1944 (Vyšinsky, nfatti, avìa visitatu macari lu Regnu dû Sud, cuvirnatu di lî Savoia e di lu Maresciallu Badoglio), scantannusi ca cascassi sutta la totali nfruenza anglo-miricana; lu stissu distinu ca prividìanu già pâ Sicilia, ca avìa a emergiri doppu l'AMGOT, nta nu scinariu ipotizzatu post-siparazzioni.
Ma puru prima ca li suviètici avìssiru sfracicatu accussì ‘mpruvvisamenti li spiranzi dî siparatisti siciliani, dui littri dû capu dû MIS, Andrea Finocchiaro Aprile, avìanu aumintatu drammaticamenti la pusizzioni dî sò òmini. L'origginariu palirmitanu, nta na muvimenta assai nun sàggia e mancanti di diprumazzìa, avìa prima avvirtutu Churchill ca la Sicilia avìa a custituiri idda stissa na Ripùbbrica e avìa a fari fari lu stissu all'àutri terri taliani, allura ci fici capiri ca li guerri tra li nazzioni, ca avìssiru a nàsciri 'n ogni casu p'addifènnirila, èranu nicissari, vistu ca li siciliani vulìanu la nnipinnenza (pirciò, nun vulìanu ca li ngrisi ntirfirìssiru ntê sò affari doppu la guerra, ma vulìanu la sò prutizzioni militari); iḍḍu trasmittìu paroli altrimenti teribbili ô Sicritariu di Statu miricanu [[Cordell Hull]] (vincituri dû [[Premiu Nobel pâ paci|Premiu Nobel pâ Paci]] ntô [[1945]]), sta vota minazzannu apertamente li miricani, dicennucci ca si non davanu l'innipinnenza di l'isula, iḍḍa s'avìa a jittari ntê vrazza dî suvietici senza nu secunnu pinseri.
[[File:The Yalta Conference, Crimea, February 1945 TR2828.jpg|sinistra|miniatura|287x287px|Li [[Alliati dâ secunna guerra munniali|Tri Granni]] 'n [[Crimea]] duranti la [[cunfirenza di Yalta]], ca ntô 1945 ridisignau li cunfini pulìtichi dû globbu: "''Di Malta a Yalta''" fu lu mottu ca Churchill ripitìu a Roosevelt supra la guerra ca stava pi finiri]]
Churchill, rapprisintannu lu paisi munarchicu c'avìa sempri luttatu pi tèniri luntanu li ripùbbricani dâ Sicilia (li guerri napuliònichi, p'asempiu, ca vìttiru li ngrisi ntê primi linii addifinnennu lu Regnu Duo-Sicilianu dê Ripùbblichi Soru Francisi, nun pigghiau gentilmenti li palori dû MIS: iddu, lu jornu doppu chiḍḍa littra (21 sittèmmiru 1943), mannau nu tilègramma sia a Roosevelt ca a Stalin, spincinnuli a 'mpegnàrisi ricìprocamenti pi riturnari tutta l'Italia â lî Savoia, cumprisa la Sicilia. Nemmenu la nozzioni di ulteriori guerri necessari, uffruti ntô mumentu quannu tuttu lu munnu stava lottannu pi truvari na paci cunnivisa, avìa a aiutari. Puru si cchiù esitanti, li miricani abbrazzaru puru l'idea di Churchill di ristituzzioni, suprattuttu doppu li palori di Vyshinsky.
[[File:Antonio Canepa.jpg|miniatura|329x329px|[[Antoniu Canepa]], funnaturi e primu cumannanti di l'EVIS]]
L'ùrtimu attu seriu pi na Sicilia nnipinnenti cchiù prubbabbirmenti appi locu duranti la dicisiva [[Cunfirenza di Yalta]], tinuta nta l'Unioni Suviètica ntô nvernu dû 1945: Stalin e Roosevelt prupuneru di fari ntirnazziunali li porti siciliani, ma àppiru a affruntari nu rifiutu fermu di parti di Churchill, lu quali cuntrastau cu n'àutra pruposta: pi fari dâ Sicilia lu statu capitali di na cunfidirazzioni d'ìsuli miditirrànii, chi cumprennissi Malta ngrisi.
Li suvietici e li miricani, tuttavia, capìru nnî paroli di Churchill l’intenzioni dî britannici di purtari avanti li so’ ambizioni ‘mpirialistiche di longa data nnô Meditirràniu, e quinni lu rifiutaru. Quarchi jornu doppu l'accordi ginirali di Yalta, ntô misi di frivaru, la Sicilia fu ristituuta di l'AMGOT ô Regnu dû Sud.
Lassati sinza appoggiu ntirnazziunali, li siparatisti cunnuceru sanguinusi lotti armati contra li forzi dû statu talianu. Nta stu cuntestu nascìu lu banditu [[Turi Giulianu|Sarvaturi Giulianu]], comu tanti autri criminali siciliani (si va a nutari ca certi [[Mafia|mafiusi]] cummattìru puru dintra li ranghi dû MIS), abbrazzò di tuttu lu cori la causa di na Sicilia siparata di l'Italia; vista comu na nazzioni ca pi cchiù di menzu sèculu non avìa pututu dari nenti a l'isula, ma sulu pigghiàrila.
A criazzioni ri EVIS nun fu pubbricamenti sustinùta dô MIS, infatti fu cuntrariata di certuni dî sò capi, comu [[Ninu Varvaru|Antuninu Varvaru]], puru iddu di sinistra. L'esistenza di l'EVIS fu spiegata comu na risposta â criscenti "riprissioni culuniali taliana". Lu stissu Canepa, nzèmmula a dui giùvini militanti, Rusanu e Lo Giudice, fu ammazzatu vicinu [[Rannazzu|Randazzu]] nti nu scontru chî Carabbineri la matina dû 17 di giugnu 1945, n circustanzi ca ancora nun sunnu chiari. Doppu la morti di Mariu Turri (nomu di guerra di Canepa), li ranghi di l'asèrcitu - arripigghiati di Sarvaturi Giulianu e [[Rusariu Avila]] - passaru sutta lu cumannu di [[Cuncettu Gallu]].
L'azzioni dê bandi armati misiru assài â prova li forzi di polizzia cu attacchi a convogli, camion, casermi e stazzioni, cu cunsiguenti granni morti. Accuminciò la guerra contra lu Statu. Lu guvernu arrispunnìu mannannu la [[divisiuni "Aosta"]] - a supportu da [["Sabauda"]] - e la Brigata Garibaldi. Lu principali scontru armatu appi locu a San Mauru di [[Caltaggiruni]] lu 29 dicèmmiru 1945. Li truppi italiani scunfiggeru li forzi EVIS e arristaru [[Cuncettu Gallu|Gallu]]. Ulteriori "opirazzioni di polizzia supra larga scala" riduciunu l'EVIS e pirmitteru ô statu di prupuniri e accuminciari li trattativi chî siparatisti; trattativi ca purtaru a l'[[Autunumìa Spiciali dâ Sicilia]] ntô 1946. Lu MIS cuntinuau a supravìviri ma, oramai svuotatu dî sò risursi, fu sciugghiutu ntô 1951.
== L'urganizzazzioni di oggi ==
Diversi [[Partitu pulìticu|partiti]] s'arrifirìsciunu esplicitamenti a sta currenti pulìtica, comu lu Frunti Nazziunali Sicilianu, di ispirazzioni [[Sucialìsimu|sucialista]] e [[Prugrissismu|prugrissista]] (funnatu ntô 1964), lu [[Muvimentu Nnipinnintista Sicilianu|Muvimentu pâ Nnipinnenza dâ Sicilia]] (MIS), ricustituitu ufficiarmenti lu 22 di aprili dû 2004, lu Partitu Sucialista Sicilianu, rifunnatu a Palermu lu 21 di maiu 2013 (ô 120° annivirsariu dû cungressu dî Fasci Siciliani), lu muvimentu Siciliani Libbiri, funnatu lu 3 di jinnaru dû 2016, e lu Muvimentu d'Azzioni Siciliana, funnatu a Catania lu 19 di nuvèmmiru 2021.
Lu muvimentu Siciliani Libbiri participau a l'[[Elizzioni lucali siciliani dû 2017|elizzioni cumunali di Palermu dû 2017]], uttinennu 4.787 voti, uguali a l'1,76%. A l'[[Elizzioni riggiunali 'n Sicilia di lu 2017|elizzioni riggiunali]] privisti pi lu 5 di nuvèmmiru 2017, [[Siciliani Liberi]] fu l'unicu muvimentu filu-nnipinnenza a prisintari na lista 'n tutti li circuscrizzioni e a esprimiri na cannidatura a prisidenti riggiunali, uttinennu lu 0,70%. A l'[[elizzioni riggiunali siciliani dû 2022]] puru lu partitu ''Siciliani Liberi'' si prisintau cu li sò stissi cannidati a la prisidenza dâ Riggiuni Siciliana e ô Parlamentu Sicilianu
Nu sundaggiu dû 2014 cummissiunatu dû jurnali ''[[La Repubblica]]'' di l'agginzìa Demos ripurtau nu nun nsignificanti 44% dû campiuni a favuri di na pussìbbili nnipinnenza pâ Sicilia, risurtatu secunnu sulu a chiddi dû [[Vènitu]] (53%) e dâ [[Sardigna|Sardegna]] (45%)
== Idioluggìa ==
<blockquote>«La Sicilia fu criata di natura pi èssiri cumpagna di li nazzioni, e no serva.»
(Ferdinando Malvica)</blockquote>Lu nazziunalismu sicilianu si basa supra lu principiu ca la Sicilia è na [[nazzioni]] pi dirittu e supra l'affirmazzioni ca la [[Sicilia]] nun àvi a arrivari ô massimu sbiluppu culturali, suciali e [[Ecunumìa|ecunòmicu]] senza na propria struttura statali nnipinnenti, rispunzàbbili e autònuma. Pî nazziunalisti siciliani l'[[autucuvernu]] è na vucazzioni naturali dû [[Siciliani|pòpulu sicilianu]], comu tistimonia l'estensiva autunumìa cunciduta â Sicilia pi tutta la sò storia e pirìudi di nnipinnenza tutali. La pruspittiva dî nazziunalisti siciliani pi l'Italia è chidda di n'[[Fidiralismu 'n Italia|unioni di nazzioni lìbbiri]], na visioni ripigghiata tra l'àutri di [[Micheli Amari]] chi, pû sò currettu funziunamentu, havi a assicurari cumpreta autunumìa ê sò pòpuli. Chistu, quinni, porta a na dura crìtica di l'epilugu dû [[Risurgimentu]] talianu, vistu comu nu tradimentu di l'idiali urigginali spustati duranti la [[Rivuluzzioni nnipinnintista siciliana dû 1848]]. Frammenti di nazziunalismu sicilianu, di natura cchiù [[Sucialìsimu|sucialista]], ripigghianu la tradizzioni dî [[Fasci siciliani|Fasci Siciliani di travagghiaturi]] comu strumentu pi l'emancipazzioni. N’àutra petra miliari di sta currenti pulìtica è l’avversioni totali versu l’associazzioni criminali [[Cosa nostra|Cosa Nostra]] e versu qualegghiè urganizzazzioni ‘n stili mafiusu. Comu prova dâ visioni dâ Sicilia comu siparata di l'Italia miridiunali, s'havi a nutari tra li nazziunalisti siciliani nu forti sintimentu [[Regnu dî Dui Sicili|anti-burbònicu]] e contra lu muvimentu [[neo-burbònicu]].
[[File:Speech-MIS-Palermo.jpg|miniatura|Radunu MIS a [[Palermu]]. Di manca: [[Antrea Finucchiaru Aprili]], [[Attilio Castrogiovanni]], [[Concetto Gallo]].]]
Asìstinu puru currenti nterni a favuri dâ trasuta dâ Sicilia nta l'[[Unioni Europea]] o nta ogni casu a favuri dâ [[ntigrazzioni europea]], na visioni ripigghiata videmma dû MIS stissu:<blockquote>«Non vulìamu addivintari cchiù nichi e isulati. Vulìamu (e li nostri statuti parràvanu chiaramenti) raggiùngiri l’individualità comu pòpulu, ma ô stissu tempu cunfidiràrisi câ stissa Italia e cu autri nazziuna sìmili, suprattuttu chiḍḍi ca gravitàvanu versu lu [[Mari Meditirràniu|Meditirràniu]], lu mari unni fiurìamu e di cui siamu ô centru. Li nostri avversari non capìru picchì non vulìanu, non dicu ca ci capìunu, ma mancu ci ascultàunu. Iḍḍi nun lu sapìanu picchì nun vulìanu sapiri, ca avìamu accuminciatu l’idea di na [[Stati Uniti d'Europa|fidirazzioni eurupea]] e miditirrània, quannu nun era mancu nata nnâ testa di genti comu [[Robert Schuman|Schuman]], [[Alcide De Gasperi|De Gasperi]], [[Winston Churchill|Churchill]], [[Paul-Henri Spaak|Spaak]] e àutri.»
([[Attilio Castrogiovanni]], littra nnirizzata ô duca di Càrcaci ntô 1975)</blockquote>
== Talìa puru ==
* [[Frunti Nazziunali Sicilianu]]
* [[Muvimentu Nnipinnintista Sicilianu]]
* [[Turi Giulianu]]
* [[E.V.I.S.]]
* [[Antrea Finucchiaru Aprili]]
[[Catigurìa:Siparatismu sicilianu]]
679asn2qud8fgp2zrzq3vc9e59n3eul
Andrès Iniesta
0
45713
782177
745609
2026-05-25T12:17:51Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782177
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Andrés Iniesta Luján''' (Fuentealbilla, lu 11 marzu 1984) eni 'n jucaturi spagnolu 'ntra i chiù forti centrucampisti dî tuttu lu munnu.
== Carrièra dô jucaturi ==
Oj joca ntà [[Futbol Club Barcelona|Barcillona]] una dê squattri chiu 'mpurtanti dô monnu, ntà la sò carrièra spatti vincìu 'mpurtanti trofei comu 5 campionati spagnoli, 4 supercoppi spagnoli, nà coppa di Spagna, 3 Champions League nà supercoppa europea, nù munnìali pî club.
Câ sò nazziunali (la Spagna) vincìu l'europeu 2008 e lu munnìali 2010.
[[Catigurìa:Biografìi|Iniesta]]
ow2z10y0fg9h6uec21fwbr3ydib90f7
Mariano Andújar
0
45749
782191
773942
2026-05-25T12:20:26Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782191
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File:Dinamo-Napoli (8).jpg|thumb|Mariano Andújar (2015)]]
'''Mariano Gonzalo Andújar''' ([[Buenos Aires]], [[30 di giugnettu]] [[1983]]) eni 'n jucaturi argintinu dô Catania câ joca comu putteri.
== Carrièra dô jucaturi ==
Andujar eni macari lu putteri dâ nazziunali argintina, ha ghiucatu macari ntô Palermu e ntà l'Estudiantes (squattra argintina) unni vincìu na Coppa Libertadores.
[[Catigurìa:Jucatura di palluni|Andujar, Mariano]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1983|Andujar, Mariano]]
j8lc6kunydykldwwusx0su6ijs065pt
Marco Biagianti
0
45751
782190
740691
2026-05-25T12:20:22Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782190
wikitext
text/x-wiki
'''Marco Biagianti''' ([[Firenzi]], [[19 di aprili]] [[1984]]) eni [[Jucaturi ri palluni|jucaturi]] [[italia]]nu dô [[Calcio Catania|Catania]].
== Carrèra ==
Cuminciau â ghiucari che carusi dâ [[Fiorentina]], câ lu cirìu ô Fanu, l'annu doppu passau ô Chieti e poi stesi dû anni ntà [[Pro Vasto]] (C2), 'nzinu a quannu su ccattau lu Catania.
Oj eni unu dê jucatura chiu 'mpurtanti dâ squattra siciliana e havi macari na convocazzioni ntà nazziunali taliana.
{{Rosa Calcio Catania}}
[[Catigurìa:Jucaturi di palluni dû Catania]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1984|Biagianti, Marco]]
qv6myn9v28oxt8jac5ielp3zlwmepor
FIFA (seri di vidiujochi)
0
45763
782180
751089
2026-05-25T12:18:13Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782180
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File:FIFA series logo (2020-2023).svg|thumb]]
'''FIFA''' è na seriî di joca dâ ''EA Sports''.
==Storia==
Lu primu FIFA niscìu ntô 1994 pî consolle comu lu Nes, lu Sega e lu Game Boy, la prima vota câ niscìu pâ Playstation fu ntô 1996 e appi successu.
Ntô 1998 (l'annu dô munniàli 'n Francia) la seriî FIFA fici 'n jocu unni c'erunu assai squattri ri palluni e tutti li nazziunali dô munnu.
Oj eni lu jocu di palluni cchiu famusu dô munnu e p'accamora semu junti a lu FIFA 21.
[[Catigurìa:Jòcura]]
nrdejfbufrs7cmt4ghp0oo9itu01438
UILCA
0
47439
782201
771767
2026-05-25T12:21:03Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782201
wikitext
text/x-wiki
[[File:UILCA flag.jpg |thumb|right|240px|A bannera da UILCA]]
A '''UILCA''', macari '''UIL Credito Esattorie e Assicurazioni''', è nu sindacatu dî travagghiaturi dê impresi dî settori bancariu assicurativu e esattoriali ca fa capu â [[UIL]].
U prisenti sicritariu ginirali è [[Massimo Masi]] (rielettu ntô 12 di frivaru 2010) <ref>Viri paggina [https://web.archive.org/web/20130916134012/http://www.uilca.it/newsletter.php?id=294 sicriteria ntô Uilca.it]</ref>.
A UILCA è membru ri '''UNI Global Union''' <ref>Nu sinnicatu confidirali nternazziunali</ref>.
== Storia ==
A UILCA si costituì ntô jinnaru di lu [[1998]] doppu a fusioni ntra â '''UIB''' (Unione Italiana Bancari) e â '''UILASS''' (Unione Italiana Lavoratori delle Assicurazioni). Doppu, ntô aprili di lu [[2000]] macari â '''FILE''' (Federazione Italiana Lavoratori Esattoriali) si fusi ntâ UILCA. Cu l'urtima fusioni, puri un canciannu â sigla (UILCA), u nomi ufficiali canciò ntô prisenti "UIL Credito ''Esattorie'' ed Assicurazioni".
== Sicritari ginirali ==
* [[Elio Porino]] di lu [[1982]] a lu [[2008]] ( finu ô 2000 comu '''UIB''')
* [[Massimo Masi]] di lu 2008
== Urganizzazzioni ==
A Uilca è urganizzata nta struttura virticali o girarchichi (RSA, curdinamenta, assimblea nazziunali) ca fannu capu â sicriteria nazziunali e nta struttura urizzuntali cu basi riggionali ca fannu capu arreru â sicriteria nazziunali. Nzemi a chiste struttura ci sunnu macari struttura ri gruppu/azzennali, pi esempiu Uilca-IntesaSanpaolo<ref> Viri [http://www.uilcais.it situ ufficiali dâ UILCAIS]</ref>, Uilca-Unicredit o Uilca-Cariparma<ref>Viri [https://web.archive.org/web/20120302123019/http://www.uilcacariparma.com/ situ ufficiali dâ UILCA-Cariparma]</ref> ca assicutano a stissa configurazzioni ri granni gruppi bancari-assicurativa nazziunali.
Ancora attruvamu nzemi a sicriteria nazziunali:
*Direzzioni nazziunali
*Comitatu Cintrali
*Rivisura ri Cunta
*Probiviri
*Assimblea Nazziunali<ref> Talia [http://www.uilca.it situ ufficiali]</ref>
== Sicriteria Nazziunali prisente==
A sicriteria nazziunali da UILCA fu eletta ntû lu 4º Cungressu di lu 12 di frivaru 2010, è cumposta da<ref> Talia arreru [http://www.uilca.it situ ufficiali]</ref>:
*[[Massimo Masi]] (Sicritariu ginirali)
*Antonio Barbera
*Valeria Cavrini
*Giuseppe del Vecchio
*Edgardo Maria Iozia
*Luigi Mastrosanti (Sicritariu Urganizzativu)
*Renato Pellegrini
*Vito Pepe
*Maria Teresa Ruzza
*Mariangela Verga
*Lucio Giardini (Trisorieri)
== Nscritti ==
L' urtimu datu cirtificatu c'avemu è rilativu a lu 2010 e parra ri 45.121 nscritti in tutta Italia. <ref>Viri [https://web.archive.org/web/20130916143932/http://www.uilca.it/newsletter.php?id=151 tabella dati ufficiali] pigghiata dallu situ ufficiali.</ref> A distribuzzioni giografica è di 25.000 nscritti a nord, picca 10.000 ntû lu centru e 9.000 ntû sud Italia.
== Noti ==
<references/>
== Lijami nterni ==
* [[UIL]]
== Lijami di fora ==
*[http://www.uilca.it/ Situ ufficiali da UILCA]
[[Catigurìa:Sinnicatu]]
[[Catigurìa:Sinnicati taliani]]
tqrcrhnz3x9d5ud5trk031evwy5jzbf
Lista di muvumenti autunumisti e siparatisti
0
55366
782246
777505
2026-05-25T14:57:17Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782246
wikitext
text/x-wiki
La lista di [[nazzioni]] cca sugnu suttu culònia o semi-autunòmii. Spissu ci sugnu di [[Muvumentu (pulìtica)|gruppi pulìtici]] chi s'aspirau â la [[nnipinnenza]].
Da nutari chi u fènumeni di nnipinnentismu spissu se basau sâ arrivindicazzioni dû prìncipiu d'autuditirminazzioni dî pòpuli, cusi cumu arricanusciuta ntê Drittu Nternazziunali, e funnau la liggittimitati di simili arrivindicazzioni sâ stòricitati di na passata nnipinnenza dû [[tirrituriu]] e sâ 'spicificitati culturali dû pòpulu chi l'abbita; 'n sustanza, iddi arrivindicau na divirsa nazziunalitati dû [[Statu]] suvranu sô tirrituriu rispittu ô pòpulu cca l'abbita.
== Europa ==
=== Franza ===
* [[Mmàggini:Flag of Brittany (Gwenn ha du).svg|35px]] [[Britagna]]: [[Frunti Nazziunali Brituni]]
* [[Mmàggini:Flag of Corsica.svg|35px]] [[Corsica]]: [[Frunti di Libbirazziuni Nazziunali Còrsu]], [[Partitu dâ Nazziunu Còrsa]] e [[Còrsica Libbira]]
===Caucasus ===
* [[File:Flag of Karachay-Cherkessia.svg|35px]] [[karachay]]
* [[File:Flag of Stavropol Krai.svg|35px]] [[stavropol krai]]
===romance===
* [[Mmàggini:Flag of Sicily.svg|35px]] [[Sicilia]]: [[Muvu]]mentu di Libbirazziuni Nazziunali dû Pòpulu Sicilianu
* [[Mmàggini:Sun_of_the_Alps.svg|35px]] [[Padania]]: [[Lega Nord|Ligga Nord ppi la Nnipinnenza dâ Padania]]
* [[Mmàggini:Sardigna Bannera.png|35px]] [[Sardigna]]: [[Muvumentu di Libbirazziuni Nazziunali dû Pòpulu Sardu]]
== Mèrica ==
[[Mmàggini:Map of list of active separatist movements in north america.svg|thumb|right|350px|<!-- TRADURRE: Mappa delle nazioni secessionisti -->]]
=== Brasili ===
* [[Mmàggini:Bandeira do movimento O Sul É o Meu País.svg|35px]] [[Região Sul do Brasil|Região Sul]]: [[O Sul É o Meu País]]
* [[Mmàggini:Flag of Piratini Republic.svg|35px]] [[Rio Grande do Sul]]: [[Movimento pró República Rio-Grandense]]
* [[Mmàggini:Flag of independent São Paulo.png|35px]] [[São Paulo]]: [[São Paulo Livre]], [[Movimento República de São Paulo]], [[Movimento São Paulo Independente]]
=== Canada ===
* [[Mmàggini:Flag of Quebec.svg|35px]] [[Quebec]]: [[Partitu Quebecchisa]]
=== USA ===
* [[Mmàggini:Flag of Alaska.svg|35px]] [[Alaska]]: [[Partitu Nnipinnenista Alaskianu]]
* [[Mmàggini:Flag of Hawaii.svg|35px]] [[Hawaii]]: [[Muvumentu Nnipinnenti Hawaiianu]]
* [[Mmàggini:Flag of the Puerto Rican Independence Party.svg|35px]] [[Portu Ricu]]: [[Partitu Nnipinnintista Porturicanu]]
* [[Mmàggini:Pine Ridge Flag.svg|35px]] [[Ripùbbrica Lakota]]: [[Muvumentu Nativu Miricanu]]
== Àfrica ==
=== Angola ===
* [[Mmàggini:Flag of Cabinda.svg|35px]] [[Ripùbbrica di Cabinda]]: [[Frunti Nazziunali di Cabinda]]
=== Camerun ===
* [[Mmàggini:Flag of The Federal Republic of Southern Cameroons.svg|35px]] [[Ripùbbrica di Ambazonia]]: [[Partitu di Libbirazziuni di l'Ambazonia]]
=== Etiopia ===
* [[Mmàggini:Flag_of_Ogaden_National_Liberation_Front(2).svg|35px]] [[Ripùbbrica di Ambazonia]]: [[Frunti Libbirazziuni Nazziunali Ogaden]]
===Mali===
* [[Mmàggini:MNLA flag.svg|35px]] [[Azawad]]: [[Muvumentu Nazziunali pi la Libbirazzioni di l'Azawad]]
== Asìa ==
===Azzirbaiggian===
* [[Mmàggini:Flag of Nagorno-Karabakh.svg|35px]] [[Nagorno Karabakh|Nagorno-Karabakh]]
===Cina===
* [[Mmàggini:Flag of Tibet.svg|35px]] [[Tibet]]: [[Muvumentu Nazziunali Libbirazzioni Tibbitanu]]
* [[Mmàggini:Flag of Taiwan proposed 1996.svg|35px]] [[Taiwan]]: [[Partitu Dimucraticu Taiwanisa]], [[Partitu Nazziunalista Taiwanisa]], [[Partitu Ripùbbricanu Taiwanisa]]
===Innunesìa===
* [[Mmàggini:Flag of South Moluccas.svg|35px]] [[Ripùbbrica dû Maluku Sud]]: [[Muvumentu Nazziunali Libbirazzioni Mòloccu]]
== Ucèania ==
=== Nova Calèdonia ===
* [[Mmàggini:Flags of New Caledonia.svg|55px]] [[Nova Calidunia]]: [[Frunti Libbirazziuni Nazziunali Sucialista Kanaky]]
==Talìa puru==
*[[Nnipinnenza]]
[[Catigurìa:Listi]]
[[Catigurìa:Nnipinnintismu e siparatismu]]
ifnc8vwcboebcmuc59itkzy01pe7twe
A Kind of Magic (canzuna)
0
57054
782228
717934
2026-05-25T13:08:01Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782228
wikitext
text/x-wiki
{{Hit|
canzuna=A Kind of Magic|
artista=[[Queen (gruppu)|Queen]]|
tipu album=Singulu|
data dâ nisciuta=[[17 di marzu]] [[1986]] (UK) <br /> [[4 di giugnu]] [[1986]] (USA)|
durata=4 min 25 s|
album di pruvinenza=[[A Kind of Magic]]|
gèniri=[[Pop rock]], [[Dance rock]], [[Glam rock]]|
prudutturi= [[Queen (gruppu)|Queen]], [[David Richards]]|
noti= Pubblicatu comu ''double a-side'' nzemi a "A Dozen Red Roses for My Darling" <br /><br />#1 ('n 35 nazzioni)<br />#3 ([[Regnu Unitu]])<br />#4 ([[Irlanna]], [[Ulanna]], [[Svìzzira]])<br />#6 ([[Girmania]], [[Spagna]])<br />#10 ([[Australia]])<br />#12 ([[Austria]])<br />#42 ([[USA]])|
cumpusituri=[[Roger Meddows-Taylor|Roger Taylor]]|
bullu= [[EMI]] (UK) <br /> [[Elektra Records]] (USA)|
singulu pricidenti= [[Princes of the Universe]]|
singulu succissivu= [[Friends Will Be Friends]]|
}}
'''A Kind of Magic''' è na canzuna dî [[Queen (gruppu)|Queen]], scritta di [[Roger Meddows-Taylor|Roger Taylor]] e pubbricata comu secunnu sìngulu nnô discu [[A Kind of Magic]] dû [[1986]]. Fu pubbricata 'n virsioni sìngulu, cu la b-side "A Dozen Red Roses for My Darling", lu [[17 di marzu]] [[1986]] nnô [[Regnu Unitu]] e lu [[4 di giugnu]] 1986 nnî [[Stati Uniti dâ Mèrica|Stati Uniti]]. La canzuna è prisenti nnô film [[Highlander – L'ultimu immortali]] nzemi a [[Who Wants to Live Forever]]. ''A Kind of Magic'' arrivau ô 1° postu nnî classìfichi di 35 nazzioni diversi.
== La canzuna ==
La battuta «a kind of magic» (na speci di magia) è usata nnô film. Sta battuta cummuvìu assai [[Roger Meddows-Taylor|Roger Taylor]] ca addicidìu di usàrila comu tema cintrali nnâ nova canzuna. Sunnu prisenti rifirimenti ô film nnô testu: «one prize, one goal» (nu premiu, nu unicu ntentu); «no mortal man» (nuddu omu murtali); «there can be only one» (cci nni pò arristari sulu unu), Taylor scrissi la miludìa e l'accordi pi la virsioni dû film. [[Freddie Mercury]] fici na nova parti di bassu, agghiuncìu lu ''break'' strumintali e canciau lu finali dâ canzuna. Foru Mercury e [[David Richards]] a prudùciri sta nova virsioni, poi misa nna l'album “A Kind of Magic”. La traccia urigginali di Taylor mmeci fu usata sulu pû film.
== Vidiu ''clip'' ==
Ntô vidiu, [[Brian May]], stranamenti, nun utilizza la so tradizziunali [[chitarra]] ''Red Special'', ma na copia dû [[1984]]. Mercury, vistutu di magu, trasi 'n na casa unni l'àutri cumpunenti dûû gruppu, vistuti comu vagabunni, stannu durmennu e vèninu arruspigghiati propriu dû sò ngressu. Poi lu gruppu cumpari vistutu nurmalmenti cu li sò strummenta. Duranti lu vidiu, fiuri di cartuna animati, abballannu ô rìttimu dâ mùsica.
{{Singuli dî Queen}}
j9i1paopz6sujvbsnj6tetbs3qhy0nb
Rock in Rio
0
57391
782272
749184
2026-05-25T14:59:01Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782272
wikitext
text/x-wiki
[[File:Queenland 198501.jpg|thumb|right|300px|I Queen ò Rock in Rio ntô [[1985]].]]
'''Rock in Rio''' è u cchiù granni festival ri mùsica [[rock]] du [[Brasili]] organizzatu da l'imprennituri [[Roberto Medina]], successivamenti esportatu puru 'n [[Portugallu]] cu nomu ri '''Rock in Rio Lisboa''' e 'n [[Spagna]] cu nomu ri '''Rock 'n Rio Madrid'''. I cinqu festival di [[Riu de Janeiru]] si tinnìru ntô [[1985]], [[1991]], [[2001]], [[2011]] e [[2013]], chiddi ri [[Lisbona]] ntô [[2004]], [[2006]], [[2008]], [[2010]], [[2012]] e [[2014]] e a [[Madrid]] ntô [[2008]], [[2010]] e [[2012]]. Ntô [[2015]] u festival si terrà pa prima vota na li [[Stati Uniti dâ Mèrica]], a [[Las Vegas]].
Rock in Rio è unu ri cchiù granni festival ri mùsica ò munnu, cu 1,5 miliuna ri pirsuni nnà prima edizzioni, 700.000 nnà secunna e nnà quarta edizzioni, circa 1,2 miliuna nnà terz e circa 350.000 pirsuni 'n ognuna di li edizioni ri Lisbona.
== Storia ==
{| class="wikitable"
|-
!Annu
!Nomu
!Postu
|-
|[[1985]]
|Rock in Rio I
|rowspan="3"|[[Riu de Janeiru]], [[Brasili]]
|-
|[[1991]]
|Rock in Rio II
|-
|[[2001]]
|Rock in Rio III
|-
|[[2004]]
|Rock in Rio Lisboa I
|rowspan="3"|[[Lisbona]], [[Portugallu]]
|-
|[[2006]]
|Rock in Rio Lisboa II
|-
|rowspan="2"|[[2008]]
|Rock in Rio Lisboa III
|-
|Rock in Rio Madrid
|[[Madrid]], [[Spagna]]
|-
|rowspan="2"|[[2010]]
|Rock in Rio Lisboa IV
|[[Lisbona]], [[Portugallu]]
|-
|Rock in Rio Madrid II
|[[Madrid]], [[Spagna]]
|-
|[[2011]]
|Rock in Rio IV
|[[Riu de Janeiru]], [[Brasili]]
|-
|rowspan="2"|[[2012]]
|Rock in Rio Lisboa V
|[[Lisbona]], [[Portugallu]]
|-
|Rock in Rio Madrid III
|[[Madrid]], [[Spagna]]
|-
|[[2013]]
|Rock in Rio V
|[[Riu de Janeiru]], [[Brasili]]
|-
|[[2014]]
|Rock in Rio Lisboa VI
|[[Lisbona]], [[Portugallu]]
|-
|rowspan="2"|[[2015]]
|Rock in Rio VI
|[[Riu de Janeiru]], [[Brasili]]
|-
|Rock in Rio Las Vegas I
|[[Las Vegas]], [[Stati Uniti dâ Mèrica]]
|}
== Riu de Janeiru ==
=== Rock in Rio ===
A prima edizzioni du festival si svolsi da l'[[11 di jinnaru|11]] a lu [[20 di jinnaru]] [[1985]]. L'artisti principali di sta prima edizzioni foru; [[Queen (gruppu)|Queen]], [[Scorpions]], [[Iron Maiden]], [[George Benson]], [[Rod Stewart]], [[AC/DC]] e [[Yes (gruppu)|Yes]]. Circa 1,5 miliuna ri pirsuni parteciparunu ne 10 jorni du festival.
Elencu di l'artisti ca si esibirunu a Rock in Rio:
'''Artisti munniali'''
* [[AC/DC]]
* [[Al Jarreau]]
* [[The B-52's]]
* [[George Benson]]
* [[The Go-Go's]]
* [[Iron Maiden]]
* [[James Taylor]]
* [[Nina Hagen]]
* [[Ozzy Osbourne]]
* [[Queen (gruppu)|Queen]]
* [[Rod Stewart]]
* [[Scorpions]]
* [[Whitesnake]]
* [[Yes (gruppu)|Yes]]
'''Artisti brasiliani'''
* [[Alceu Valença]]
* [[Baby Consuelo]] & [[Pepeu Gomes]]
* [[Barão Vermelho]]
* [[Blitz (gruppu)|Blitz]]
* [[Eduardo Dusek]]
* [[Elba Ramalho]]
* [[Erasmo Carlos]]
* [[Gilberto Gil]]
* [[Ivan Lins]]
* [[Kid Abelha]]
* [[Lulu Santos]]
* [[Moraes Moreira]]
* [[Ney Matogrosso]]
* [[Os Paralamas do Sucesso]]
* [[Rita Lee]]
Tutti e dui i cuncerti de Queen foru filmati (u [[12 di jinnaru|12]] e u [[13 di jinnaru]]) e trasmessi 'n tuttu u [[Sud America]] da [[Rede Globo]]. Ogni cuncertu vinni vistu ra quasi 200 miliuna ri pirsuni 'n oltri 60 nazzioni. Si dici ca l'esibizzioni di li [[Iron Maiden]] fu liggìnnària, inizziò esattamenti a mezzanotti menu dui minuti, pi cilibrari e promuoviri u loru ultimu discu [[Powerslave]], ca cumprinneva a canzuni [[Two Minutes to Midnight]]. Nu eventu notu successi duranti a canzuni [[Revelations]], quannu u cantanti principali [[Bruce Dickinson]], jiu a sbattìri contru u manicu ra [[chitarra]] ri [[Dave Murray]]. U manicu u colì 'n frunti, rapennu na larga ferita e vagnannu u so visu ri sangu. Dickinson si cumpurtò comu si nulla fussi successu.
[[Chris Frantz]] e [[Tina Weymouth]], nnà ddù mumentu rispettivameni batterista e bassista ri [[Talking Heads]], pigghìaru parti ò cuncertu ri [[B-52's]]. Si junceru a lu gruppu furanti a terza canzuni e cuntinuarunu a sunari cu iddi. I Queen foru l'artisti cchiù pagati, cu $600.000, pi li loru dui performance.
=== Rock in Rio 2 ===
A secunna edizzioni di l'eventu si tinni propriu a [[Riu de Janeiru]] da lu [[18 di jinnaru|18]] a lu [[27 di jinnaru]] [[1991]] a lu stadiu [[Maracanã]]. A esibirisi foru i [[Guns N' Roses]], [[Prince]] e [[George Michael]] ca si esiberu 'n dui di li novi sirati di l'eventu; [[New Kids on the Block]] e [[A-ha]] na vota sula; tra l'avutri puru [[Faith No More]], [[Judas Priest]], e [[Megadeth]].
Elenco di l'artisti ca si esibirunu a Rock in Rio 2:
'''Artisti munniali'''
* [[A-ha]]
* [[Billy Idol]]
* [[Colin Hay]]
* [[Debbie Gibson]]
* [[Deee-Lite]]
* [[Faith No More]]
* [[George Michael]]
* [[Guns N' Roses]]
* [[Happy Mondays]]
* [[Information Society]]
* [[INXS]]
* [[Joe Cocker]]
* [[Jimmy Cliff]]
* [[Judas Priest]]
* [[Lisa Stansfield]]
* [[Megadeth]]
* [[New Kids on the Block]]
* [[Prince]]
* [[Queensrÿche]]
* [[Run DMC]]
* [[Santana]]
* [[Snap!]]
'''Artisti brasiliani'''
* [[Alceu Valença]]
* [[Capital Inicial]]
* [[Ed Motta]]
* [[Elba Ramalho]]
* [[Engenheiros do Hawaii]]
* [[Gal Costa]]
* [[Gilberto Gil]]
* [[Hanoi Hanoi]]
* [[Inimigos do Rei]]
* [[Laura Finocchiaro]]
* [[Lobão]]
* [[Moraes Moreira & Pepeu Gomes]]
* [[Nenhum de Nós]]
* [[The Brazilian Symphony Orchestra]]
* [[Paulo Ricardo]]
* [[Roupa Nova]]
* [[Serguei]]
* [[Supla]]
* [[Titãs]]
* [[Vid & Sangue Azul]]
Li [[A-ha]] stabilirunu u record munniali pi lu pubbricu paganti cchiù numirusu di la storia, cu 198.000 partecipanti (mentri tutti l'avutri artisti arrìcugghìeru 60.000 pirsunu). U cuncertu du [[20 di jinnaru]] di [[Guns N' Roses]] vitti a loru prima apparizzioni cu novu batterista, [[Matt Sorum]]. U secunnu cuncertu ri [[George Michael]], u [[27 di jinnaru]], ultimu jornu di l'eventu, fu caratterizzatu da la prisenza ri [[Andrew Ridgeley]], so cumpagnu na li [[Wham!]], ca si esibì nzemi a Micheal pi quarchi canzuni.
=== Rock in Rio 3 ===
U terzu festival Rock in Rio, svoltusi ntô [[2001]], vitti tra i principali artisti; [[Iron Maiden]], [[Oasis]], [[R.E.M.]], [[Red Hot Chili Peppers]] e [[Guns N' Roses]]. Li Iron Maiden rigistrarunu a loru esibizzioni e a pubbricarunu na l'album live [[Rock in Rio (album Iron Maiden)|Rock in Rio]]. I profitti di li vinnìti vinnìru dunati a la funnazzioni [[Clive Burr]], ca aiutò l'ex batterista a pagari i criscenti spisi mediche pi la cura di la [[sclerosi multipla]]. A cchiù nutevoli apparizzioni di lu festival fu chidda du ritornu du gruppu [[rock]] mèricanu ri [[Guns N' Roses]] ca, tranni [[Axl Rose]], unicu cumpunenti originali ru gruppu, era cumposta ra na nova furmazzioni. [[Nick Oliveri]], u bassista ri [[Queens of the Stone Age]] si esibiu nuru pi parti du cuncertu e vinni arristatu pi atti osceni a la fini di lu stissu. Vinni rilassatu pocu dopu.
Elencu di l'artisti ca si esibirunu a Rock in Rio 3:
'''Artisti munniali'''
* [[5ive]]
* [[Aaron Carter]]
* [[Beck]]
* [[Britney Spears]]
* [[Deftones]]
* [[Dave Matthews Band]]
* [[Guns N' Roses]]
* [[Iron Maiden]]
* [[James Taylor]]
* [[Neil Young]]
* [[*N Sync]]
* [[Oasis]]
* [[Papa Roach]]
* [[Queens of the Stone Age]]
* [[R.E.M.]]
* [[Red Hot Chili Peppers]]
* [[Rob Halford]]
* [[Sheryl Crow]]
* [[Silverchair]]
* [[Sting]]
'''Artisti brasiliani'''
* [[Barão Vermelho]]
* [[Capital Inicial]]
* [[Carlinhos Brown]]
* [[Cássia Eller]]
* [[Daniela Mercury]]
* [[Diesel]]
* [[Elba Ramalho]]
* [[Engenheiros do Hawaii]]
* [[Fernanda Abreu]]
* [[Funk'n'Lata]]
* [[Gilberto Gil]]
* [[Ira!]]
* [[Kid Abelha]]
* [[Milton Nascimento]]
* [[Moraes Moreira]]
* [[O Surto]]
* [[Pato Fu]]
* [[Pavilhão 9]]
* [[Sandy & Junior]]
* [[Sepultura]]
* [[Ultraje a Rigor]]
* [[Zé Ramalho]]
=== Rock in Rio 4 ===
Tra fini [[sittèmmiru]] e inizziu [[uttuviru]] [[2011]] si è svolta a quarta edizzioni du Rock in Rio ntô so piaisi d'origini. U festival accuminciò u [[23 sittèmmiru]] e finiu u [[2 di uttuviru]]. Alcuni di l'artisti ca parteciparu a sta edizzioni foru: [[Elton John]], [[Red Hot Chili Peppers]], [[Metallica]], [[Stevie Wonder]], [[Shakira]], [[Coldplay]] e [[Guns N' Roses]].
Ra segnalari u ritornu 'n scena ri [[Guns N' Roses]], ca cu la partecipazzioni a lu festival dannu inizziu a lu loru tour du [[2011]]. Ogni jornu, 'n sta edizzioni vitti esibizzioni ri divìersi gruppi su divìersi palchi. I gruppi principali si sunnu esibiti ò “Palco Mundo”. Sunnu stati priparati avutri tri palchi: "Palco Sunset", "Eletronica" e "Rockstreet".
Ne 7 jorni ri cuncerti si sunnu esibiti oltri 170 tra gruppi e artisti sulisti, tra i cchiù noti (oltri a chiddi già citati): [[Katy Perry]], [[Rihanna]], [[Snow Patrol]], [[Motorhead]], [[Slipknot]], [[Sepultura]], [[The Asteroids Galaxy Tour]], [[Kesha]], [[Jamiroquai]], [[Joss Stone]], [[Lenny Kravitz]], [[Maroon 5]], [[Evanescence]] e [[System of a Down]].
=== Rock in Rio 5 ===
Da lu [[13 di sittèmmiru|13]] a lu [[22 di sittèmmiru]] [[2013]] si tinni a 5° edizzioni du Rock in Rio, ca vitti a prisenza ri artisti famusi comu: [[Beyoncé]], [[Muse]], [[Justin Timberlake]], [[Metallica]], [[Bon Jovi]], [[Bruce Springsteen]] e [[Iron Maiden]].
== Rock in Rio Lisboa ==
Dopu u granni successu ri Rock in Rio 3 'n [[Brasili]], [[Roberto Medina]] dicisi ri organizzari nu eventu simili a [[Lisbona]], [[Portugallu]]. A dicisioni ri mantiniri u nomu “Rock in Rio” fu contruversa e l'ideaturi 'n [[Brasili]] cuminsiarunu e a chiamarla ''Rock in Rio Tejo'', richiamannu ò sciumi Tago (Tejo 'n purtughisi), ca scurri attraversu a capitali purtughisi.
=== Rock in Rio Lisboa ===
A prima edizzioni du Rock in Rio Lisboa, comu fu ufficialmenti chiamatu l'eventu, avvìnni ntô [[2004]]. Sippùru u festival canciò u nomu, rimasi a stissa struttura di l'edizzioni brasiliana. Pi l'occasioni fu costruita na intera “citati du rock”, cu n'area ri circa 200 km², ntô parcu ri [[Bela Vista]] cu nu granni edificiu cintrali e assai tendoni 'n cui l'artisti sunavanu. Ò festival foru prisenti puru cilibritati comu [[Britney Spears]], [[Metallica]], [[Sting]], [[Paul McCartney]] e [[Kings of Leon]]. Particulari a questioni ri l'assenza ri [[Guns N' Roses]] ca nunustanti a cunferma, foru custretti a cancillari u loru cuncertu ra l'eventu (e l'eventuali tour ca ni fussi seguitu) pi problemi riguardanti u gruppu ([[Buckethead]] vinni licenziatu) e i rigistrazioni dell'album [[Chinese Democracy]].
=== Rock in Rio Lisboa 2 ===
A secunna edizzioni ri Rock in Rio Lisboa fu tinuta ntô [[2006]], cu persunaggi comu; [[Anastacia]], [[Guns N' Roses]], [[Shakira]], [[The Darkness]], [[Red Hot Chili Peppers]], [[Carlos Santana]], [[Roger Waters]], [[Kasabian]], [[Sting]] e assai avutri artisti.
=== Rock in Rio Lisboa 3 ===
Nnà terza edizzioni ri Rock in Rio Lisboa fu scolta u [[30 di maiu|30]] e [[31 di maiu]] [[2008]] r u [[6 di giugnu|6]], [[7 di giugnu|7]] e [[8 di giugnu]] [[2008]]. I maggiuri artisti ca si sunnu esibiti sunnu stati: [[Bon Jovi]], [[Metallica]], [[Muse]], [[Linkin Park]] e [[Offspring]].
=== Rock in Rio Lisboa 4 ===
A quarta edizzioni ri Rock in Rio fu svolta ntô [[2012]]. L'artisti cchiù acclamati 'n sta edizzioni sunnu stati; [[Bruce Springsteen]], [[Metallica]], [[Slipknot]], [[Red Hot Chili Peppers]], [[Linkin Park]], [[Motorhead]], [[System of a Down]], [[Guns N Roses]], [[Lenny Kravitz]], [[Stone Sour]], [[Evanescence]] e [[Maroon 5]].
44pscbuwh1vt44uxlyrr468cxoxzpg0
EMI
0
57408
782251
749049
2026-05-25T14:57:37Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782251
wikitext
text/x-wiki
La '''EMI''' (sigla ri '''Electric and Musical Industries''') fu na storica tichitta discugrafica, cu sede a [[Kensington]], [[Londra]]. Fu una ri quattru granni casi discugrafichii (major) ca annu monopolizzatu u mercatu musicali finu a quannu, ntô [[2011]], fu cumprata da lu gruppu [[Vivendi Universal]] (a divisioni musicali) e da lu consorzio [[Sony/ATV]] (a divisioni di l'editoria). La EMI music opira 'n oltri 25 nazzioni divìersi.
== Storia ==
Nasciu, da lu puntu di vista industriali, ntô [[1931]], da la fusioni di la [[Gramophone Company]] e di la [[Columbia Graphophone Company]]. A branca mèricana di la [[His Master's Voice]] fu inveci cumprataa da la [[RCA Victor]].
A divisioni ri mùsica classica, confluita ntô [[1990]] na la tichitta [[EMI Classics]], fu pi assai tempu direttu ra [[Walter Legge]]; duranti stu piriodu eranu ri proprietati di la casa discugrafica ri [[Londra]] [[Philharmonia]] e li studi ri [[Abbey Road Studios]], inaugurati u [[12 di nuvèmmiru]] [[1931]] ra [[Sir Edward Egar]]. Nnà ddù annu, ne so labburatori di ricerca, l'ingegneri [[Alan Blumlein]] brevettò u so sistema di registrazzioni e produzzioni du sonu binaurali (stereo). Ntô l'[[uttuviru]] du [[1952]] lanciò u so primu microsolci a 33 giri 'n cuncumtanza cu l'inizziu di la produzzioni di 45 giri da 7”. Ntô [[1958]] veni pubbricatu u primu [[LP]] stereo, u [[19 di frivaru]] du [[1960]] vinni pubbricatu l'ultimu 78 giri EMI: Rule Britannia e Royal Event ri Ross Conway; u [[23 di marzu]] [[1962]] cessò a produzzioni di 78 giri. A prima cassetta a nastru preregistrata vinni pubbricata ntô [[1966]].
U sitturi produttivu nun è statu unicamenti chiddu discugraficu, a la pari di la societati cuncurrenti [[Decca]], fu prisenti ntô mircatu di li apparecchiaturi ri produzzioni cu realizzazzioni ri prigevuli fattura, oltri a li grammofoni, puru ri amplificaturi tecnicamenti all'avanguardia pi l'ebbìca, ormai veri oggetti ra cullizzioni.
A societati fu cumprata da lu funnu ri investimentu privatu [[Tierra Firma]] u [[22 di marzu]] [[2007]] ri cui è prupritariu u britannicu [[Guy Hands]]. A societati fu valutata 4,7 miliardi ri dollari. L'operazzioni si rivelò fin dall'inizziu difficili; a cuntrazzioni du mircatu di la mùsicam iniziata cu boom di la mùsica digitali, accelerò ca crisi, lassànnu a [[Citigroup]] cu nu debbitu ri 3 miliardi ri sterline, inasprennu i rapporti cu [[Hands]] e a so societati Tierra Ferma. U finanzieri fici causa a la banca mèricana, accùsannula ri avillu ingannatu duranti a vinnìta. Hands puntava a rinegozziari l'accordu e nun perdìri u cuntrollu ri EMI ma sìenza successu: 'n tribunali pirdiu. A presa ri cuntrollu ra parti ri Citigroup, avvenuta l'[[1 di frivaru]] [[2011]] cumpurtl na riduzzioni du 65% du debbitu ri Emi ra 3,4 miliardi ri sterline a 1,2 miliardi ri sterline.
L'[[11 di nuvèmmiru]] [[2011]] [[Vivendi]] e [[Universal Music Group]] (UMG]] rivelanu EMI Music pi nu valuri tutali ri 1,2 miliardi ri sterline, cumplitannu l'acquistu u [[28 di sittèmmiru]] [[2012]]. La EMI avia na quota du mircau munniali du 13,4%.
pl0y284pn6ilwn9lxx8blbgx1u21q7q
Enzo Maresca
0
57601
782240
774054
2026-05-25T13:19:37Z
~2026-31211-17
51073
/* Carrera */
782240
wikitext
text/x-wiki
[[File:Enzo maresca chelsea gent 2024.jpg|thumb|Enzo Maresca (2024)]]
'''Enzo Maresca''' ([[Pontecagnano Faiano]], [[10 di frivaru]] [[1980]]) è nu [[jucaturi di palluni]] italianu ca joca comu centrucampista nnû [[Unioni Sportiva Citati di Palermu|US Palermu]].
== Carrera ==
* 1998-2000 West Bromwich 34 (4)
* 2000 Juventus 1 (0)
* 2000-2001 → Bologna 23 (0)
* 2001-2002 Juventus 16 (1)
* 2002-2003 Piacenza 31 (9)
* 2003-2004 Juventus 20 (3)
* 2004-2005 Fiorentina 25 (4)
* 2005-2009 Siviglia 96 (13)
* 2009-2010 Olympiakos 20 (4)[1]
* 2010-2012 Málaga 39 (4)
* 2012-2014 Sampdoria 17 (3)
* 2014-2026 Palermo 13 (0)
== Lijami di fora ==
{{Rosa US Palermu}}
[[Catigurìa:Jucatura di palluni du Palermu|Maresca, Enzo]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1980|Maresca, Enzo]]
mxbugqq0usqycrbguc2rkbfdeh8dh2s
Tuturanu
0
57943
782225
781154
2026-05-25T12:26:30Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782225
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Tuturanu''' è na frazzioni di [[Brindisi|Brinnisi]], lu capulocu dâ pruvincia cû su nomi.Secunnu lu censimentu dô 2001 teni na pupulazziuni di 2956 cristiani.
== Giugrafia ==
Sorgi a 10 km a sud di Brinnisi, citati di cui Tuturanu è na frazzioni.Lu su tirrituriu, situatu a 45 metri su lu liveddu dû mari, cumprinni na zona suggestiva dâ [[Piana di Brinnisi]], cu limenti leggermenti ondulati.Tuturanu, vini pinalizzata da prisenza a picca chilometri dû centru, dâ cintrali termuelettrica cchiu granni d'Eurupa: la [[Centrali ENEL Fediricu II|Cintrali ENEL Fidiricu II]] di prupitati dû [['ENEL.|ENEL.]]
[[File:Map of comune of Brindisi (province of Brindisi, region Apulia, Italy).svg|thumb|291x291px|Lu cumuni di Brinnisi, Tuturanu s'attrova a sud]]
== Storia ==
Lu paisi pigghia lu nomu dû '''fundus Tuturianus''', lu pussidimenti dâ famigghia romana Tuturia, n membru da quali è facilmenti idintificabili cu Publius Tuturius nutu dâ epigrafi (circa II siculu d.C.) rinvinuta a [[Cerrati]], lucalitati picca distanti.
Lu casali è ducumentatu ntû [[Midiuevu]] comu lucus Tuturanus (1097) e vicus Tuturanus (1107) ntî dunazziuni dû cunti Guffridu di [[Conversanu|Convirsanu]] e dâ mugghiera Sicalgaita a lu Monastiru da munaca binidittina di Brinnisi ,: li pigameni di dunazziuni si conservanu ntâ Bibbliuteca arciviscuvili Annibali di Leo.Ntâ su aria, sempri dunata a li munaci binidittini di Brinnisi, vi era n'atru casali notu comu Valiranu, la cui ubbicazziuni era chidda di attuali massiria Maramunti, ntî pressi dû boscu Colimi. N'atru casali medivali, anticidenti a Tuturanu e forsi a stissa Valiranu, vi era ntâ aria osci da Massiria Colimi.Tuturanu fu abbitata da immigrati arbanisi, ca ntû 1480 la lasciunu pi picca tiempu pi paura di nvasiuni turca, picchì ntî di jorni pigghiavunu la citati di [[Otrantu]].Ntû Cinchicintu fu pi chistu custruita na torri di guardia, la Torri di Sant'Anastasiu, n cumunicazziuni cu sistema di avvistamentu dî turri custiiri antisarracini.
Ntû 1871, doppu ca si era cumpiuta l'Unitati d'Italia, Tuturanu veni assignata a lu tirritoriu du cumuni di Brindisi, dû quali ni fu na frazzioni. A la fini dâ [[prima guerra munniali]] (1918) l'abbitanti circa 1000 e accussì Tuturanu veni dutata di scoli limentari, uffici cumunali e caserma dî [[Carabbineri|Carabbineri.]]Tuturanu duranti la [[secunna guerra munniali]] fu sidi di un campu di prigiunia pî surdati, ntâ massiria Paticchi.
== Architittura e lochi di ntirissi ==
Lu su munumentu cchiu rapprisintativu è la chisidda dâ Madonna dû Jardinu dû 1500, ridificata subbitu doppu la distruzziuni turca du 1480, cu li matiriali di na chisa medivali cchiu ntica, comu tistimunianu li tracci di affriscu du siculu XIII al lu su nternu. La chisa è stata ricintimenti ristaurata. Atri munumenti di tutti li tipi sugnu:
la chisa da Dulurata, tirminata nil 1953,
la Torri Sant'Anastasiu e la Torri Dell'Orologgiu nta Piazza Riggina Marghirita
l'Usanna, ricintimenti ristauratu, carattiristicu locu ntô quali la pupulazziuni si rica pi binidiri li rami dû ulivu dâ dumenicadia dî parmi
la funtana munumentali, ntû stili mudernu e custruita ntî anni uttanta a lu postu di na funtana dû piriudu fascista
lu munumentu a li caduti.Nu munumentu ca ritrai li caduti dâ Granni Guerra, e na lapidi suttustanti ca arricurda li numi di caduti origginari du paisi.
=== Ari naturali ===
Ntî vicinanzi dû Tuturanu s'attrovanu tre mpurtanti ari naturali dû tirritoriu di Brinnisi: la Riserva naturali riggiunali orintata Boscu di Santa Tirisa e di Lucci, la Riserva naturali riggiunali orintata Boscu di Ceranu e lu Parcu Colimi cumunimenti chiamatu buscattu.
Lu Boscu di Santa Tirisa e di Lucci, è statu istituitu cun la L.R 19/97 ca istituisci li ari prutitti in ambitu riggiunali.Lu Boscu teni na biudivirsitati picca ntirissanti: quai nfatti ci sugnu rari tipi di Quercia Vaddunia.
Lu Boscu di Ceranu s'attrova a 6 chilumetri a nurd-est da citati, dâ costa ntî campagni.Teni furma rittangulari, dirizziuni est-ovest e cumprinni paisaggi suggestivi.Ntâ sta estinsiuni si pò nutari na furta aria di macchia miditirrania. L'aria è stata rimbuscata cu eucaliptus.
Il parcu Colimi s'attrova ntâ dirizziuni Sud, vicinu San Donaci, a picca chilumetri du centru abbitatu, facilmenti raggiungibili n picca minuti puru a piedi. Vini utilizzatu comu parcu urbanu.
== Cultura lucali ==
=== Eventi ===
La Stratuturanu: gara pudistica organizzata dû A.S.D. Attlitica Amaturi Tuturanu, ca richiama attliti, iscritti, curiusi.
La Festa dâ Madonna dû Jardinu: festa patrunali n unuri da prutittrici du paisi, ca si teni lu 17 e 18 maiu.
Lu Turneu dâ Civitta: mpurtanti manifistazziuni turisticu-culturali, è nu turneu ca rivuca custumi e tradizzioni mediuvali, urganizzatu tutti li metati dû misi di giugnu dâ Pro-Loco di Tuturanu.
== Politica ==
Osci la cumunitati Tuturanisi è rapprisintata n Cunsigghiu Cumunali di nu Assissuri e di nu cunsigghiri cumunali.
=== Ecunumia ===
La su ecunumia si basa privalintimenti sull'agricultura ca carattirizza tuttu lu paisi. Li curtivaziuni ca privalunu sugnu ulivu, carciufi, vigniti. Si pruduci puru nu vinu ntîcantini dû postu.
Tuturanu si avvia a divintari nu scalu firruviariu intirmudali di merci, n quantu oggettu da riurganizzaziuni di trafficu firruviariu dâ stazziuni di Brinnisi.Impurtanti puru la prisinza dâ centrali Enil di Ciranu, cuntistata dî abbitanti pû inquinamentu pruduttu.
== Culligamenti ==
Tuturanu è sirvita dalla strada statali 16 Adriatica ca unisci [[Lecci]] cu Brinnisi.
La stazziuni di Tuturanu, s'appresta a essiri snudu intirmudali di merci di Brindisi.
== Sport ==
Tuturanu teni na squatra di cauciu, l'AS Tuturanu, ca milita ntô campiunatu di Prima Catiguria e ntî staggiuni 2007/2008 ha pigghiatu la finali di Play-Off Terza Catiguria. Ma sulu ntâ staggiuni 2010/2011 la squatra è riuscita a classificarsi prima ntô campiunatu di terza catiguria, e quinni participari, ntâ staggiuni 2011/2012, ntô campiunatu di secunna catiguria doppu 5 anni.
== Talìa puru ==
[[Brinnisi]]
[[Salentu]]
r4wqnvxaux2ifaqxyp0ks0r9bu64d3u
Ntirventu Miricanu cuntru lu Statu Islamicu
0
58606
782252
734156
2026-05-25T14:57:41Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782252
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:2014 military intervention against ISIS collage.png|thumb|564x564px|Collage di li opirazzioni]]
N menzu a criscenti prugressi da parti dû [[Statu Islamicu (Gruppu tirrurista)|Statu Islamicu]] ntô misi di [[giugnu]] e [[giugnettu]] [[2014]], assai stati hannu cumminzatu a ntirviniri ntâ [[guerra civili]] n cursu n [[Guerra civili siriana|Siria]] e [[Crisi Irachena dû 2014|Iraq]].<br />
Rapidi guadagni tirrituriali da [[opirazzioni militari]] di l'[[Statu Islamicu (Gruppu tirrurista)|ISIL]] 'n [[Iraq]] e 'n [[Siria]] ntâ prima metati dû 2014 n cumbinazzioni cu la brutalitati cunnannatu a liveddu ntirnaziunali, havanu rifiritu abbusi dî diritti di cristiani, e la paura di urtiriuri ricaduti dâ guerra civili siriana havi causatu assai paisi a prinniri 'n cunzidirazzioni lu ntirvintu.<br />
Cun divirsi ordini dû jornu e li cunzidirazzioni pulìtichi ntâ situazzioni cumplessa, li paisi su ntirvinuti ntî dui cunflitti dâ guerra civili in modi divirsi e di divirsi gradi.
== Nazziuni ca ntirvegnunu ==
=== Iraq e Siria ===
* [[File:Flag of the United States.svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Stati Uniti|'''Stati Uniti''']]
=== Iraq ===
* [[File:Flag of Australia (converted).svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Australia]]
* [[File:Flag of Belgium.svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Belgiu]]
* [[File:Flag of Canada (Pantone).svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Canada]]
* [[File:Flag of Denmark.svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Danimarca]]
* [[Mmàggini:Flag of France.svg|border|25x25px]] [[Francia]]
* [[Mmàggini:Flag of Germany.svg|border|25x25px]] [[Girmania]]
* [[File:Flag of the Netherlands.svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Ulanna]]
* [[File:Flag of Spain.svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Spagna]]
* [[File:Flag of the United Kingdom.svg|border|senza_cornice|25x25px]] [[Regnu Unitu]]
=== Siria ===
* [[Mmàggini:Flag of Bahrain.svg|border|25x25px]] [[Bahrein]]
* [[Mmàggini:Flag of Jordan.svg|border|25x25px]] [[Giurdania]]
* [[Mmàggini:Flag of Qatar.svg|border|26x26px]] [[Qatar]]
* [[Mmàggini:Flag of Saudi Arabia.svg|border|25x25px]] [[Arabbia Saudita]]
* [[Mmàggini:Flag of the United Arab Emirates.svg|border|25x25px]] [[Emirati Arabbi Uniti]]
== Talìa puru ==
* [[Mmàggini:Flag of Islamic State of Iraq.svg|border|25x25px]] [[Statu Islamicu]]
* [[Ahl al-Sham]]
* [[Mmàggini:Flag of al-Qaeda in Iraq.svg|border|25x25px]] [[Al-Qaida]]
* [[Risistenza Irachena cuntru la nvasiuni miricana|Risistenza Irachena]]
[[Catigurìa:Storia]]
[[Catigurìa:Siria]]
[[Catigurìa:Iraq]]
[[Catigurìa:Guerri]]
r87cbyy9erq9x1lqb00o5mshwx23j3m
Supportu stranieru ntrâ guerra civili siriana
0
58621
782280
706009
2026-05-25T14:59:33Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782280
wikitext
text/x-wiki
Pi '''supportu stranieru ntrâ guerra civili siriana''' si intenni chiddu puliticu e militari cu suppurtu opirativu a li parti cunvulti ntâ guerra civili siriana , e puru a episodi di cunvulgimentu forastiru nu ntinzziunali.La guerra civili siriana ha ricivutu nutivuli attinziuni ntirnazziunali, e sia lu [[Siria|cuvernu sirianu]] ca l'[[Ribbelli siriani|uppusiziuni]] hannu ricivutu lu sustignu, militarmenti, luggisticamenti e diplumaticamenti, da paisi stranieri.
== Supportu pi lu cuvernu sirianu ==
=== [[Hezbollah]] ===
Lu partitu libbanisi Hezbollah è ntirvinutu militarmenti ntra la guerra civili siriana, uttenennu mpurtanti risultati
=== [[Russia]] ===
La Russia da sempri sustini lu cuvernu Assad picchì è nu partner assai mpurtanti, quinni lu cuvernu russu manna spissu armi e sordi pi sustiniri l'asèrcitu di [[Bashar al-Assad|Assad]]
=== [[Iran]] ===
L'Iran avennu diversi accordi cu lu prisidenti sirianu, è ntirvinutu militarmenti mannanu li guardi dâ rivuluzziuni islamica pì firmari l'[[Guerra civili siriana|uffensiva ribbelli]]
== Supportu pi li ribbelli siriani ==
Li ribbelli siriani ricivunu mpurtanti finanziamenti da li siquenti nazzioni :
* [[Francia]]
* [[Stati Uniti]]
* [[Qatar]]
* [[Arabbia Saudita]]
* [[Turchia]]
* [[Gran Britannia|Gran Britannia]]
== Talìa puru ==
* [[Guerra civili siriana]]
[[Catigurìa:Guerra]]
[[Catigurìa:Siria]]
awfs4lusfigsbg12dgjdatc7j3v0m3i
Rete degli Studenti Medi
0
61613
782195
780315
2026-05-25T12:20:42Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782195
wikitext
text/x-wiki
A '''Rete degli Studenti Medi''' (n [[Lingua siciliana|sicilianu]] '''Reti dî Studenti Midi''') è nu [[sinnacatu]] [[Italia|talianu]].
== Storia ==
A Rete degli Studenti Medi é na'associazziuni [[Italia|taliana]] ri li studenti ri scoli superiori ca nasciu ntô 2008 a [[Frascati]], [[Roma]], roppu la unioni ri tri muvimenti nazziunali ri primi anni 2000:
*''Rete degli Studenti'' ('''ReDS'''), sinnacatu funnatu nu 2007 ra nisciuti ri l<nowiki>'</nowiki>''Unione degli Studenti'' (unu cchiù anticu sinnacatu ri'studenti taliani) roppu la fini ri'lu pattu i'travagghiu tra l'UdS e a [[CGIL]];
*''Idee Studentesche in Movimento'' ('''ISIM'''), movimentu ca nasciu pi'aiutari l'unitati ri ReDS e UdS<ref>[https://web.archive.org/web/20160410122906/http://it.issimo.wikia.com/wiki/Idee_Studentesche_in_Movimento ISIM]</ref><ref>[http://freelist.it/pipermail/uds/attachments/20071127/3299bca2/attachment-0003.doc Lettera aperta al Coordinamento Nazionale dell'Unione degli Studenti]</ref><ref>[http://freelist.it/pipermail/uds/attachments/20080621/f8dc96bb/attachment-0001.pdf Lettera dell'Esecutivo Nazionale al Coordinamento Nazionale dell'Unione degli Studenti]</ref>;
*''Studenti di Sinistra'' ('''SDS'''), assuciazziuni ri studenti, ca travagghiava cu lu Partitu ri li Dimucratici ri Manca prima râ funnaziuni rû [[Partitu Dimucraticu (Italia)|Partitu Dimucraticu]].
A Rete è nu sinnacatu [[Dimucrazzìa|dimocratico]], e avi nu'Pattu ri travagghiu cu a [[CGIL]] (u cchiù granni sindacatu talianu ri travagghiaturi) e cu l<nowiki>'</nowiki>''Unione degli Universitari'' (u cchiù granni sindacatu ri studenti ri l'Universitati taliani). Travagghia contro u [[fascismu]], u [[razzismu]], e cuntra a [[mafia]], pa justìzzia suciali, a parità ecunòmica e u diritto a gghiri a la scola ri tutti li taliani<ref>Rete degli Studenti Medi, Statuto Nazionale</ref>.
=== N Sicilia ===
Havi gruppi ri studenti n tutta l'[[Italia]], e 'n [[Sicilia]], a [[Palemmu]], [[Murriali]], [[Nissa]], [[Sarausa]], [[Tràpani]], [[Barcillona (Missina)|Barcillona]], [[Rausa]], [[Muòrica]] e [[Vittoria]], ca urganizzanu manifestazziuni comu u 10 uttuviru 2014, contra ò la riforma ri la scola ''La Buona Scuola'', o u 17 nuvemmiru pa jurnata ru studente. Urganizza puru lu mircatu ru libbru, pi vinniri libri pa scola usati, contra lu prezzu eccessivu ri libri<ref>[https://web.archive.org/web/20160903170245/http://www.seguonews.it/attualita/al-via-il-mercatino-del-libro-usato-rete-studenti-medi-contro-il-caro-libri/ SeguoNews: Al via il mercatino del libro usato, Rete Studenti Medi contro il caro libri]</ref>.
=== N Europa ===
Travagghia nzemmula autri sinnacati ri studenti ri l'autri paisi, comu l'UNL ra [[Francia]] e la CEF ru [[Belgiu]], è membru rì l'[[OBESSU]], unitati ri assuciazziuni ri studenti ra l'[[Europa]].
A Rete è nu Forum Nazziunali r'associaziuni cchiù rappresentative funnatu pi Ministiru ra l'Istruzzioni talianu.
== Revolution Camp ==
Urganizza cu l'UdU, u Revolution Camp, campu unni i studenti riscurrunu ri'problemi nne scole ru paisi, e ra'Europa<ref>[https://web.archive.org/web/20160820061812/http://www.revolutioncamp.it/2016/06/10/il-revolution-camp-si-fa-internazionale/ RevolutionCamp]</ref>.
== Esecutivu Nazziunali ==
Roppu u Revolution Camp 2018, l'Esecutivu Nazziunali ra ''Rete degli Studenti Medi'': Giammarco Manfreda (Coordinaturi, ra [[Tuscana]]), Elena Turchi (r'[[Emilia Rumagna]]), Giulia Titoli (r'[[Umbria]]), Rachele Scarpa (ru'[[Vènitu]]), Francesco Boscheri (ru'[[Lazziu]]) e Federico Allegretti (ri [[Sarausa]], [[Sicilia]]).
== Esecutivu Riggiunali ==
N'Esecutivu Riggiunali ra [[Sicilia]] cu: Lucio Lombardo (Coordinaturi, ri [[Nissa]]), Beatrice Lindiner e Daniela Lombardo (ri [[Sarausa]]), Giovanni Piazzetta (ri [[Palermu]]), Samuele Longo (ri [[Barcillona (Missina)|Barcillona]]) i Giuseppe Barresi (ri [[Missina]]).<ref>[http://retedeglistudentisicilia.wordpress.com/esecutivo-regionale/]</ref>
== Purtavuci nazziunali ==
* Luca De Zolt (2008 - 2010)
* Sofia Sabatino (2010 - 2012)
* Daniele Lanni (2012 - 2014)
* Alberto Irone (2014 - 2016)
* Giammarco Manfreda (2016 - n carica)
==Galliria ri mmàggini==
<gallery>
File:Bandiere della Rete degli Studenti Medi.jpg|Bannere ra'Rete degli Studenti Medi.
File:10 ottobre 2014 - Corteo "La Grande Bellezza siamo noi" a Palermo.jpg|10 uttuviru 2014, cchiù ri 5000 studenti n [[Palermu]] pâ manifestazziuni '''''La Grande Bellezza siamo noi''''' contra a ''Buona Scuola''.
File:Mercatino del libro usato della Rete degli Studenti Medi a Palermo.jpg|Mircatinu ru'libru usato in [[Palermu]], Liceo Classico Umberto I, austu 2016.
File:Assemblea Rete degli Studenti Medi a Palermo.jpg|A Rete degli Studenti Medi ri [[Palermu]] nnu Liceo Scientifico Albert Einstein, 16 sittemmiru 2016.
</gallery>
== Noti ==
<references />
== Lijami di fora ==
* [https://web.archive.org/web/20200404170710/https://www.retedeglistudenti.it/ Situ ufficiali]
[[Catigurìa:Sinnicatu]]
[[Catigurìa:Assuciazzioni]]
eolq4s45j35kxtu5241vtacz5oypkk2
Granu (unitati di misura)
0
62635
782212
749067
2026-05-25T12:25:37Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782212
wikitext
text/x-wiki
U '''granu''' (simmùlu: '''gr''') eni na [[unità di misura|unitati di misura]] di [[massa]] usata 'n vari sistemi di misura, quinni nun esisti na [[currispunnenza biunivuca]] cu lu [[grammu]] di lu [[Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]]. Eni na unitati di misura assai usata nnè paisi anglusassuni, 'n particulari veni usata 'n ambitu [[Agricultura|agriculu]], [[Chimica|chimicu]], [[Gioielleria|gioiellieristicu]] e [[munizioni]]sticu.
Fino a lu [[1527]] era canusciutu puru comu '''wheat grain''' (traduttu 'n sicilianu 'n granu di frumentu), vistu u sò usu 'n campu agriculu, e faceva parti di lu [[sistema tower]].
Tuttùora eni prisinti nu usu simmùlogicu mpropriu ca implica u granu, nfatti succedi ca lu simmùlu '''gr''' (alli voti scrittur puru '''gr.''') veni usatu 'n luogu di '''g''' pì innìcari na massa in [[Grammu|grammi]]. Ad ùoggi u cancìamentu 'n avutri unitati di misura teni cuntu di la seguenti definizzioni dû sistema anglusassuni [[Sistema avoirdupois|avdp]]; Nu granu eni definitu comu a massa media di nu chiccu di [[Triticum|granu]], equivalenti a {{frazzioni|1|7000}} di [[Libbra#Unitati britannica r mericana|libbra avoirdupois]].
Pirtantu 1 gr eni uguali a 0,06479891 g, ossia a 64,79891 mg.
== Storia ==
Finu da l'antichitati, i chicchi di [[frumentu]] sunnu stati usati da li cummircianti mediterranei pì difiniri li unitati di massa; vinia usata puru avutra [[simenza]], suprattuttu chiddi di [[carrubba]]. Secunnu na lùonga tradizzioni, 1 [[caratu]], a massa di na simenza di carruba (circa 200 mg), era mediamenti uguali a la massa di 4 chicchi di granu. Vistu ca li massi di chisti simenzi sunnu assai variabbili, fluttuanu particolarmenti 'n funzioni di lu gradu d'[[umiditati]], chista unitati di misura eni cchìu nu pattu.
A storia di lu granu britannicu avi uriggini da nu regio decretu ntô [[XIII seculu]] 'n [[Nglaterra]], cu decreti arrìpituti ca partìnu da [[Offa di Mercia]] ([[VIII seculu]]), ca stabbiliva comu unitati di misura vuluta da lu [[Re]] nu valuri di 32 chicchi di granu pì rapprisintari 1 [[penny ngrisi|penny]], 20 penny pì rapprìsintari 1 [[uncia]] e 12 unci pì fari na [[libbra]].
A libbra 'n quistiòni era a [[libbra tower]], abulita ntô [[1527]], ca cunsisteva 'n 12 unci comu a [[libbra troy]], ma era circa u 6% cchiù lìggera. A massa di li libbri uriginali era di 22,5 grani troy, o 32 grani tower. Da lu trattatu si capisci quinni ca 7680 grani cumpunevanu na libbra tower.
Ntô tempu u valuri du granu britannicu cuntinuò a cancìari, a secunna di sistemi di misura cu li quali eni statu cunfruntatu e da li relativi unitati di massa; i muddifichi a lu valuri cuntinuarunu finu a lu [[1824]], quannu vunni definitu u sò valuri attuali.
A libbra eni stata ridefinita 'n fasi di prutotipazioni da Avoirdupois comu massa di na quantitati di chicchi di granu cumprisa tra 6992 e 7004. Na l'[[Imperial Weights and Measures Act]] du 1824, a libbra avoirdupois eni stata ufficialmenti e definitivamenti definita comu massa esatta di 7000 grani; quinni 1 gr uguali a {{frazzioni|1|7000}} lb avdp (a definizzioni attuali). L'attu du [[1855]] autorizzoni i novi standard di misurazzioni di Miller Avoirdupois sustituenni chiddi persi nta l'incendiu ca distrussi u [[palazzu di Westminster]] ntô [[1834]].
== 'N avutri paisi ==
Ntô tempu trasure 'n usu vari tipi di granu diffìrenti pì localitati o destinazioni d'usu. 'N ogni casu u valuri mantìniu u stissu [[Ordini di grannizza|ordine di grannizza]]; pì esempiu, 'n campu farmaceuticu, 1 gr avi nu valuri fluttuanti tra nu minimu di 60,9 mg 'n [[Prussia]] e nu massimu di 72,9 mg 'n [[Austria]].
=== Grani britannici ===
Nnè paisi anglusassuni si usanu comu riferimentu puru li unitati di misura du [[sistema troy]], ossia a [[libbra troy]] e lu [[pennyweight]], rispettivamenti secunnu i rapporti {{frazzioni|1|5760}} e {{frazzioni|1|24}}: i risultati cunvertiti valgunu 64,8 milligrammi; a stissa grammatura si ottìneva 'n ambitu farmaceuticu cu [[sistema apoticariu]], dunni nu granu era uguali a {{frazzioni|1|20}} di [[scruple]]. Di fattu, i grani avoirdupois, troy e apoticariu currìspunninu.
Ntô campu di la misura di la massa di li [[perna|perne]] nu granu valia 51,84 milligrammi, dopu u valuro vinni allineatu a chiddu di lo petri prizziusi ca eni nu quartu di [[caratu]] (50 milligrammi).
=== Granu spagnolu ===
'N [[Spagna]] nu granu currìspunni a 48 milligrammi, ca sunnu u risultatu di {{frazzioni|1|12}} di [[Tomin (unitati di misura)|tomin]].
== Grani di giuillieri ==
'N [[mitallurgia]], più precisamente in [[Orèfici (cu travagghia l'oru)|oreficiria]], nu granu eni uguali a {{frazzioni|1|5}} di [[caratu]], cioè esattamenti 40 milligrammi.
Ntô casu di petri prizziusi u rapportu eni di {{frazzioni|1|4}} di caratu pì granu, quinni esattamenti 50 milligrammi.
== Usu ==
Nunustanti l'adozzioni du [[sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]] 'n molti nazziuni, 'n alcuni campi si fa ancùora us (puru a liveddu cummìrciali) di chista unitati di misura, comu chiddu di li munizzioni o di li polveri piriche. Ntô casu di li munizzioni, o di avutri misurazzioni di massi nichi, chista unitati di misura pò risultari cchìu commìra pì via di nu minor ricorsu a li cifri decimali.
A massa di l'[[oru]] vene misurata 'n grani puru 'n cuntesti fora a giuiellìria, comu pì esempiu 'n [[odontuiatria]] quannu si usa tali matìriali 'n fogghi pì coprìri i [[denti]].
Nta l'[[Amèrica sittintriunali]] si usa lu granu ntô calculu di la [[durizza di l'acqua]] valutannu a quantitati di massa di [[ossidu di calcio]] dissolta n nu [[galluni mericanu]]: l'unitati di misura risultanti eni gpg ([[grani pì galluni]]). Un gpg cancìatu 'n unitati du SI eni uguali a 17,11806 {{frazzioni|mg|[[Decimetru cubbu|dm<sup>3</sup>]]}}.
Avutri usi du granu nnè paisi dunni era 'n viguri u [[sistema mpiriali britannicu]] sunnu chiddi di quantificari a quantitati di [[particulatu]] lassatu na l'[[ambienti (habitat)|ambienti]] o l'[[umiditati assuluta]]: 'n chisti casi l'unitati di misura eni gpcf (grani pì pedi cubbu). U cancìamentu di chista unitati secunnu u SI eni: 1 gpcf = 2,28835191 {{frazzioni|g|[[Metru cubbu|m<sup>3</sup>]]}}. U risultatu eni uttìnutu dividennu 0,06479891 g pì 0,028316846592 m<sup>3</sup>.
== Talìa puru ==
*[[Unitati di misura]]
*[[Libbra]]
*[[Sistema avoirdupois]]
*[[Sistema cunsitudinariu 'mericanu]]
*[[Sistema mpiriali britannicu]]
*[[Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]]
*[[Sistema troy]]
{{Unitati di misura}}
[[Catigurìa:Unitati di misura]]
[[Catigurìa:Unitati di massa]]
[[Catigurìa:Unitati di misura storiche]]
[[Catigurìa:Unitati di misura lucali]]
l3ke0aiwy5qeuwjq95k4qtlzhf3emg2
782265
782212
2026-05-25T14:58:33Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782265
wikitext
text/x-wiki
U '''granu''' (simmùlu: '''gr''') eni na [[unità di misura|unitati di misura]] di [[massa]] usata 'n vari sistemi di misura, quinni nun esisti na [[currispunnenza biunivuca]] cu lu [[grammu]] di lu [[Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]]. Eni na unitati di misura assai usata nnè paisi anglusassuni, 'n particulari veni usata 'n ambitu [[Agricultura|agriculu]], [[Chimica|chimicu]], [[Gioielleria|gioiellieristicu]] e [[munizioni]]sticu.
Fino a lu [[1527]] era canusciutu puru comu '''wheat grain''' (traduttu 'n sicilianu 'n granu di frumentu), vistu u sò usu 'n campu agriculu, e faceva parti di lu [[sistema tower]].
Tuttùora eni prisinti nu usu simmùlogicu mpropriu ca implica u granu, nfatti succedi ca lu simmùlu '''gr''' (alli voti scrittur puru '''gr.''') veni usatu 'n luogu di '''g''' pì innìcari na massa in [[Grammu|grammi]]. Ad ùoggi u cancìamentu 'n avutri unitati di misura teni cuntu di la seguenti definizzioni dû sistema anglusassuni [[Sistema avoirdupois|avdp]]; Nu granu eni definitu comu a massa media di nu chiccu di [[Triticum|granu]], equivalenti a {{frazzioni|1|7000}} di [[Libbra#Unitati britannica r mericana|libbra avoirdupois]].
Pirtantu 1 gr eni uguali a 0,06479891 g, ossia a 64,79891 mg.
== Storia ==
Finu da l'antichitati, i chicchi di [[frumentu]] sunnu stati usati da li cummircianti mediterranei pì difiniri li unitati di massa; vinia usata puru avutra [[simenza]], suprattuttu chiddi di [[carrubba]]. Secunnu na lùonga tradizzioni, 1 [[caratu]], a massa di na simenza di carruba (circa 200 mg), era mediamenti uguali a la massa di 4 chicchi di granu. Vistu ca li massi di chisti simenzi sunnu assai variabbili, fluttuanu particolarmenti 'n funzioni di lu gradu d'[[umiditati]], chista unitati di misura eni cchìu nu pattu.
A storia di lu granu britannicu avi uriggini da nu regio decretu ntô [[XIII seculu]] 'n [[Nglaterra]], cu decreti arrìpituti ca partìnu da [[Offa di Mercia]] ([[VIII seculu]]), ca stabbiliva comu unitati di misura vuluta da lu [[Re]] nu valuri di 32 chicchi di granu pì rapprisintari 1 [[penny ngrisi|penny]], 20 penny pì rapprìsintari 1 [[uncia]] e 12 unci pì fari na [[libbra]].
A libbra 'n quistiòni era a [[libbra tower]], abulita ntô [[1527]], ca cunsisteva 'n 12 unci comu a [[libbra troy]], ma era circa u 6% cchiù lìggera. A massa di li libbri uriginali era di 22,5 grani troy, o 32 grani tower. Da lu trattatu si capisci quinni ca 7680 grani cumpunevanu na libbra tower.
Ntô tempu u valuri du granu britannicu cuntinuò a cancìari, a secunna di sistemi di misura cu li quali eni statu cunfruntatu e da li relativi unitati di massa; i muddifichi a lu valuri cuntinuarunu finu a lu [[1824]], quannu vunni definitu u sò valuri attuali.
A libbra eni stata ridefinita 'n fasi di prutotipazioni da Avoirdupois comu massa di na quantitati di chicchi di granu cumprisa tra 6992 e 7004. Na l'[[Imperial Weights and Measures Act]] du 1824, a libbra avoirdupois eni stata ufficialmenti e definitivamenti definita comu massa esatta di 7000 grani; quinni 1 gr uguali a {{frazzioni|1|7000}} lb avdp (a definizzioni attuali). L'attu du [[1855]] autorizzoni i novi standard di misurazzioni di Miller Avoirdupois sustituenni chiddi persi nta l'incendiu ca distrussi u [[palazzu di Westminster]] ntô [[1834]].
== 'N avutri paisi ==
Ntô tempu trasure 'n usu vari tipi di granu diffìrenti pì localitati o destinazioni d'usu. 'N ogni casu u valuri mantìniu u stissu [[Ordini di grannizza|ordine di grannizza]]; pì esempiu, 'n campu farmaceuticu, 1 gr avi nu valuri fluttuanti tra nu minimu di 60,9 mg 'n [[Prussia]] e nu massimu di 72,9 mg 'n [[Austria]].
=== Grani britannici ===
Nnè paisi anglusassuni si usanu comu riferimentu puru li unitati di misura du [[sistema troy]], ossia a [[libbra troy]] e lu [[pennyweight]], rispettivamenti secunnu i rapporti {{frazzioni|1|5760}} e {{frazzioni|1|24}}: i risultati cunvertiti valgunu 64,8 milligrammi; a stissa grammatura si ottìneva 'n ambitu farmaceuticu cu [[sistema apoticariu]], dunni nu granu era uguali a {{frazzioni|1|20}} di [[scruple]]. Di fattu, i grani avoirdupois, troy e apoticariu currìspunninu.
Ntô campu di la misura di la massa di li [[perna|perne]] nu granu valia 51,84 milligrammi, dopu u valuro vinni allineatu a chiddu di lo petri prizziusi ca eni nu quartu di [[caratu]] (50 milligrammi).
=== Granu spagnolu ===
'N [[Spagna]] nu granu currìspunni a 48 milligrammi, ca sunnu u risultatu di {{frazzioni|1|12}} di [[Tomin (unitati di misura)|tomin]].
== Grani di giuillieri ==
'N [[mitallurgia]], più precisamente in [[Orèfici (cu travagghia l'oru)|oreficiria]], nu granu eni uguali a {{frazzioni|1|5}} di [[caratu]], cioè esattamenti 40 milligrammi.
Ntô casu di petri prizziusi u rapportu eni di {{frazzioni|1|4}} di caratu pì granu, quinni esattamenti 50 milligrammi.
== Usu ==
Nunustanti l'adozzioni du [[sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]] 'n molti nazzioni, 'n alcuni campi si fa ancùora us (puru a liveddu cummìrciali) di chista unitati di misura, comu chiddu di li munizzioni o di li polveri piriche. Ntô casu di li munizzioni, o di avutri misurazzioni di massi nichi, chista unitati di misura pò risultari cchìu commìra pì via di nu minor ricorsu a li cifri decimali.
A massa di l'[[oru]] vene misurata 'n grani puru 'n cuntesti fora a giuiellìria, comu pì esempiu 'n [[odontuiatria]] quannu si usa tali matìriali 'n fogghi pì coprìri i [[denti]].
Nta l'[[Amèrica sittintriunali]] si usa lu granu ntô calculu di la [[durizza di l'acqua]] valutannu a quantitati di massa di [[ossidu di calcio]] dissolta n nu [[galluni mericanu]]: l'unitati di misura risultanti eni gpg ([[grani pì galluni]]). Un gpg cancìatu 'n unitati du SI eni uguali a 17,11806 {{frazzioni|mg|[[Decimetru cubbu|dm<sup>3</sup>]]}}.
Avutri usi du granu nnè paisi dunni era 'n viguri u [[sistema mpiriali britannicu]] sunnu chiddi di quantificari a quantitati di [[particulatu]] lassatu na l'[[ambienti (habitat)|ambienti]] o l'[[umiditati assuluta]]: 'n chisti casi l'unitati di misura eni gpcf (grani pì pedi cubbu). U cancìamentu di chista unitati secunnu u SI eni: 1 gpcf = 2,28835191 {{frazzioni|g|[[Metru cubbu|m<sup>3</sup>]]}}. U risultatu eni uttìnutu dividennu 0,06479891 g pì 0,028316846592 m<sup>3</sup>.
== Talìa puru ==
*[[Unitati di misura]]
*[[Libbra]]
*[[Sistema avoirdupois]]
*[[Sistema cunsitudinariu 'mericanu]]
*[[Sistema mpiriali britannicu]]
*[[Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]]
*[[Sistema troy]]
{{Unitati di misura}}
[[Catigurìa:Unitati di misura]]
[[Catigurìa:Unitati di massa]]
[[Catigurìa:Unitati di misura storiche]]
[[Catigurìa:Unitati di misura lucali]]
ah8kw011acth0vu0e5enpt56lqkfy99
Biliuni
0
62700
782235
749059
2026-05-25T13:08:29Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782235
wikitext
text/x-wiki
{{Nùmmaru interu
|Nummaruarabbu ={{formatnum:1000000000000}}
|Nummarucardinali =Biliuni
|Nummaruurdinali = Biliunesimu
|Scumposizionifatturi ={{formatnum:1000000000000}} = 2<sup>12</sup> × 5<sup>12</sup>
|Nummarurumanu =
|Nummarubinariu =1110 1000 1101 0100 1010 0101 0001 0000 0000 0000
|Nummaruesadecimali =E8D4A51000
|Funzionieulero ={{TA|400 000 000 000}}
|Funzionitau =
|Funzionisigma =
|Funzionipi ={{TA|37 607 912 018}}
|Funzionimobius =
|Funzionimertens =
|catigurìa=no
|unicacol=si
}}
U '''biliuni''' ('''{{formatnum:1000000000000}}''' o '''10<sup>12</sup>''') eni u [[nùmmuru naturali]] doppu u {{formatnum:999999999999}} e prima dû {{formatnum:1000000000001}}; spìssu, fora di li ambiti tecnici, veni lettu comu "mille miliardi", e 'n gìnirali si pò parràri di migghiaia di miliardi (pì esempiu ntô linguaggiu giurnalisticu quannu si parra di manovri finanziarii statali a lu granni pubblicu).
Ntô [[Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]], u prifissu pì lu biliuni eni [[tera (prifissu)|tera]].
Nnè li [[Stati Uniti dâ Mèrica]] e ntô munnu [[Anglu-Sassuni|anglusassuni]], comu 'n aavutri dunni eni 'n usu a [[scala curta]], lu si defìnisci ''trillion''. Bisogna arrìcurdari ca nnè li Stati Uniti dâ Mèrica e da lu [[1974]] puru ntô [[Regnu Unitu]] u ''billion'' eni n'avutru nùmmaru, ca currìspunni a mille [[miliuni]], ossia a nu [[miliardu]] (10<sup>9</sup>), mentri 'n gran parti dû munnu currìspunni a mille miliardi, essennu u [[quatratu (algebra)|quatratu]] dû miliuni, comu suggìrisci a parola stissa. Dintra a comunitati scientifica di la [[Francia]], u termìni ''billion'' nun avi cchìu u vecchiu significatu di nu miliardu ancor ùoggi attribuitu da li anglusassuni ma cuincidi ùora, pì evitari cunfusioni, cu chiddu usatu da la maggior parti di li nazzioni mundiali.
== Talìa puru ==
* [[1000 (nùmmaru)|1000]]
* [[Miliuni]]
* [[Miliardu]]
* [[Biliardu]]
* [[Triliuni]]
* [[Triliardu]]
* [[Quadriliuni]]
* [[Quadriliardu]]
* [[Deciliuni]]
* [[Centiliuni]]
* [[Scala lunca e scala curta]]
* [[Fantastiliuni]]
* [[Fantastiliardu]]
* [[Googol]]
* [[Googolplex]]
* [[Megistone]]
* [[Nùmmaru di Graham]]
[[Catigurìa:Nùmmaru granni]]
mbqxi28jhio9bj6snndnt7vh1s3oh9g
Gaetano Scirea
0
63367
782184
722289
2026-05-25T12:19:04Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782184
wikitext
text/x-wiki
'''Gaetano Scirea''' (Cernusco sul Naviglio, 25 maggio 1953 – Babsk, 3 settembre 1989) è statu nu allenaturi di caucio e cauciaturi italianu, di ruolu difensuri.
[[File:Gaetano Scirea 1974.png|thumb|Gaetano Scirea ntô 1974 cû la magghia dâ [[Juventus]].]]
== Data tecnici ==
Jucava comu libberu, la stampa spicializzata u ammuntuva comu unu dei massima interpreta ntâ storia dû palluni, sparti icuna di la '''currittizza''' e di la '''signurilità'''.<ref name="Come Scirea non c'è nessuno">{{cita web|url=http://archiviostorico.gazzetta.it/2008/gennaio/04/Come_Scirea_non_nessuno__ga_10_080104214.shtml|titolo=Come Scirea non c'è nessuno|editore=La Gazzetta dello Sport|data=4 gennaio 2008|autore=Maurizio Nicita}}</ref><ref name="Bartoletti" >{{cita|Marino Bartoletti, [http://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-scirea_(Enciclopedia-dello-Sport)/ ''SCIREA, Gaetano'']|pp. 837-838|Treccani|titolo=Enciclopedia dello Sport}}.</ref><ref name="Brera">{{cita web|url=http://www.archiviolastampa.it/component/option,com_lastampa/task,search/mod,libera/action,viewer/Itemid,3/page,44/articleid,0181_01_2004_0011_0044_1297182/|titolo=Il comandante eclettico pianto e rimpianto da tutti|editore=La Stampa|data=12 gennaio 2004|p=42|autore=Gianni Brera}}</ref> Cû la magghia dâ nazziunali italiana fu campioni dû munnu ntô 1982. Morse cû n' incidenti câ machina.
== Biugrafia ==
Tano Scirea nasciu ntâ pruvincia di Milanu ma a sû famigghia era '''siciliana''' (comu tistimonia lu cugnomi).<ref>{{cita web|url=http://sport.materiamo.com/blogs/articolo/185/scirea_cup_la_presentazione_delle_sei_citta|titolo=SCIREA CUP: La presentazione delle sei città|autore=Giovanni Colucci|urlarchivio=https://archive.is/20130411074245/http://sport.materiamo.com/blogs/articolo/185/scirea_cup_la_presentazione_delle_sei_citta|dataarchivio=11 aprile 2013|urlmorto=sì}}</ref>
== Squatri unne Jucò ==
* [[Atalanta]] (1972-1974)
* [[Juventus]] (1974-1988)
== Titula ==
* Câ [[Juventus]]:
[[Seria A (palluni)]]: 7
[[Coppa Italia]]: 2
Coppa dei campiuna/[[UEFA Champions League]]: 1
[[Coppa delle Coppe]]: 1
[[Coppa UEFA]]: 1
[[Supercoppa UEFA]]: 1
[[Coppa Ntircuntinentali (palluni)]]: 1
* Cû la [[Nazziunali di palluni di l'Italia]]:
[[Campiunatu munniali di palluni]]: 1
== Nutanni e rifirimenti ==
d9al4vigneb4u4ika9twzhbn63ghux0
Goofy
0
63686
782289
762324
2026-05-26T02:45:46Z
Donaldduck081000
51083
782289
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
[[File:Goofy Ms and I 25.png|miniatura|Cosplay natalizziu ri Pippu.]]
'''Goofy''', canusciutu n Italia comu '''Pippo''', è nu pirsunaggiu criatu da [[Walt Disney]].
[[Catigurìa:Pirsunaggi fittivi]]
[[Catigurìa:Walt Disney]]
mg9rrxnrmeyg0z5f9l23vigcnhnbnb0
782299
782289
2026-05-26T10:46:45Z
GiovanniPen
22308
-img
782299
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
'''Goofy''', canusciutu n Italia comu '''Pippo''', è nu pirsunaggiu criatu da [[Walt Disney]].
[[Catigurìa:Pirsunaggi fittivi]]
[[Catigurìa:Walt Disney]]
1pn525cgxgbygiphj11bqm5doujuf4m
Muvumentu di Libbirazziuni Nazziunali dû Pòpulu Sicilianu
0
63978
782248
728868
2026-05-25T14:57:25Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782248
wikitext
text/x-wiki
udiusa italia nuautri semu pupulu sicilianu iamu iessiri nnipinnenti libbiri nazzioni ie isuli cummpresi ri ustica a lammpidusa pelagia vulcanu eolie mozia ie macari isula cca ffunna ie acchiana.vviva ssavvaturi giulianu re ri muntelepri ie ttutti sicilianu -
idwf5ul8n3f9kb238sxz0ldqdaiab4i
Racing Club de Avellaneda
0
64899
782194
782160
2026-05-25T12:20:38Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazzionali->nazziunali
782194
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
{{Squatra di palluni|sito=www.racingclub.com.ar|nomu=Racing Club de Avellaneda|nciùria=La Academia (La Cadèmia), El Primer Grande (Lu Primu Granni)|pattern_la1 = _racing2023h
|pattern_b1 = _racing2023h|pattern_ra1 = _racing2023h|pattern_sh1 = _racing2023a|pattern_so1 = _racing2023a|leftarm1 = |body1 = |rightarm1 = |shorts1 = |socks1 = FFFFFF|pattern_la2 = _racing2023a|pattern_b2 = _racing2023a|pattern_ra2 = _racing2023a|pattern_sh2 = _racing2023h|pattern_so2 = _racing2023h|leftarm2 = |body2 = |rightarm2 = |shorts2 = |socks2 = 000040|pattern_la3 = _racing2023t|pattern_b3 = _racing2023t|pattern_ra3 = _racing2023t|pattern_sh3 = _racing2023t|pattern_so3 = _racing2023t|leftarm3 = |body3 = |rightarm3 = |shorts3 = |socks3 = 000000|culura=biancu e azzurru|paìsi=[[Argintina]]|confidirazzioni=CONMEBOL|fidirazzioni=AFA|lia=Liga de Fútbol Profesional|funnatu=1903|prisidenti=Diego Milito|allenaturi=Gustavo Costas|campu=Stadiu Prisidenti Juan Domingo Perón|posti=41.900|stemma=Escudo de Racing Club (2014).svg}}
Lu '''Racing Club de Avellaneda''', canusciutu comu '''Racing Club''' o comu '''Racing de Avellaneda''', è na sucietà pulispurtiva cu sedi nnâ cità di Avellaneda, nnâ pruvincia di Buenos Aires, nni l'[[Argintina]].
Funnata lu 25 di marzu dû 1903, la squatra di palluni dâ pulispurtiva vincìu diciottu campiunati ufficiali argintini, quindici cuppi nazziunali e sitti ntirnazziunali: na Cuppa Libertadores, na [[Coppa Ntircuntinentali (palluni)|Cuppa Ntircuntinintali]], na Cuppa Sudamiricana, na Supercuppa Sudamiricana, dui Cuppa Aldao e na Cuppa d'Unuri Cousenier.<ref>[http://www.racingclub.com.ar/palmares Palmarès | Racing Club - Sitio Oficial]</ref>
Lu Racing Club è storicamenti cunzidiratu comu una dê cincu granni sucità dû palluni argintinu (nzemmula ô Boca Juniors, lu River Plate, lu San Lorenzo e l'Independiente). Nnâ sò storia, lu Racing vincìu 18 tituli naziunali (di cui 7 di assicutu, puru si vinciuti nnâ accussì ditta "èra amaturiali" dû palluni argintinu) e diversi cuppi nazziunali. Lu suprannomu ''La Academia'' (''del fútbol nacional'') si rifirisci â granni tradizzioni vincenti dâ squatra, nnâ quali si idintificanu li tifusi e li jucatura.
A liveḍḍu ntirnazziunali, nnû 1967 lu Racing vincìu tantu la Cuppa Libertadores ca la [[Coppa Ntircuntinentali (palluni)|Cuppa Ntircuntinintali]] (contra li scuzzisi dû Celtic di Glasgow), nnû 1988 vincìu la Supercuppa Sudamiricana e nnû 2024 vincìu la sò prima Cuppa Sudamiricana, contra lu Cruzeiro, â Asunción nnû Paraguai<ref>{{Cita web|url=https://www.tuttomercatoweb.com/calcio-estero/copa-sudamericana-l-albo-d-oro-prima-volta-storica-del-racing-argentina-al-comando-2038374|titolo=Copa Sudamericana, l'albo d'oro: prima volta storica del Racing, Argentina al comando - TUTTO mercato WEB|sito=www.tuttomercatoweb.com|lingua=it|accesso=2024-11-24}}</ref>: grazzi a sti vittorî, ''La Academia'' è la sicunna squatra argintina a aviri lu tìtulu di campiuni sudamiricanu pi club e lu primu club argintinu a vinciri la Cuppa Ntircuntinintali, e adunca lu primu club argintinu a laurijarisi campiuni dû munnu e in ginirali la prima squatra argintina a aviri chistu titulu, vidè prima dâ silizzioni nazziunali masculina.
Nzemmula ô Boca Juniors, ô River Plate, i cuncittatini di l'Independiente e u São Paulo è una dî picca squatri ca anu vinciutu tutti li competizzioni CONMEBOL cchiù mpurtanti (Libertadores, Sudamiricana, Recopa, Supercuppa e Cuppa Ntircuntinintali).
Lu Racing Club joca li sò ncuntra di casa nnû ''Estadio Presidente Perón'', suprannominatu El Cilindro de Avellaneda (littramenti ''"Lu cilintru di Avellaneda"'').
[[File:Avellaneda_Futbol_-_aerial_(cropped).jpg|miniatura|Lu fattu curiusu è ca ''El Cilindro'' (stadiu dû Racing) e l'''Estadio Libertadores de América'' (stadiu di l'Independiente, storicu rivali dû Racing), si trovanu a menu di 300 metra di distanza.]]
Storica è la rivalità cu l'àutra granni squatra di Avellaneda, l'Independiente: li dui squatri si sfidanu nnû caudissimu ''Clásico de Avellaneda'', rinnutu vidè cchiù aḍḍumatu dû fattu chê stadia dê dui squatri si trovanu a'na distanza 'n linia d'arija di picca cchiù di 300 metra. Àutra rivalità assai sintuti si ànu cu àutri tri granni squatri dû palluni argintinu, comu lu Boca Juniors, lu River Plate e lu San Lorenzo de Almagro.
Lu Racing Club, pi via dâ sò asistenza comu pulispurtiva, è mpignata nnê diversi sport ultra lu palluni, comu la jinnastica artistica, la [[Palla a canistru|pallaccanistru]], lu [[puggilatu]], l'hockey supr'u pratu, la [[pallammanu]], li [[arti marziali]], lu pattinaggiu, lu [[tennis]] e la [[pallavvolu]].
== Palmarès<ref>{{Cita web|url=http://www.racingclub.com.ar/palmares/|titolo=Palmarès|editore=racingclub.com.ar}}</ref> ==
=== Cumpitizziona azzionali ===
* '''Campiunatu argintinu: 18'''
: 1913, 1914, 1915, 1916, 1917, 1918, 1919, 1921, 1925, 1949, 1950, 1951, 1958, 1961, 1966, Apertura 2001, 2014, 2019
* '''Cuppa Ibarguren: 5'''
: 1913, 1914, 1916, 1917, 1918
* '''Cuppa d'Unuri dâ municipalità di Buenos Aires: 4'''
: 1912, 1913, 1915, 1917
* '''Cuppa d'Unuri Adrián Beccar Varela: 1'''
: 1932
* '''Cuppa di cumpitizzioni Liga Argentina: 1'''
: 1933
* '''Cuppa di cumpitizzioni britannica George VI: 1'''
: 1945
* '''Trofeo de Campeones: 2'''
: 2019, 2022
* '''Supercopa Internacional: 1'''
: 2022
=== Cumpitizziona ntirnazziunali ===
* '''Cuppa d'Unuri Cousenier: 1'''
: 1913
* '''Cuppa Ricardo Aldao: 2'''
: 1917, 1918
* '''Cuppa Libertadores: 1'''
: 1967
* '''Cuppa Ntircuntinintali: 1'''
: 1967
* '''Supercuppa Sudamiricana: 1'''
: 1988
* '''Cuppa Sudamiricana: 1'''
: 2024
* '''Ricuppa Sudamiricana: 1'''
: 2025
== Nuti ==
<references />
[[Catigurìa:Palluni]]
[[Catigurìa:Argintina]]
6ncb0dy1639wsiakooamb135wr1vgqw
Salvatore Farina
0
65153
782218
773919
2026-05-25T12:26:02Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782218
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Salvatore Farina''' ([[Mussumeli]], 12 di dicemmiru 1959) è unu chi scrivi saggi ed è prufissuri di Filosofia e Storia.
[[File:Salvatore Farina @ Salone del Libro di Torino, May 2021.jpg|miniatura|Salvatore Farina]]
Prufissuri pressu lu Liceu Classicu "Ruggeru Settimu" di [[Caltanissetta]]<ref>[https://www.liceorsettimo.edu.it/news/presentazione-libro-mondo-e-stato-html/ Presentazione libro "Mondo è stato"]</ref>. Si 'nteressa di cultura e di fotografìa. Oji è canusciutu comu scritturi di saggi e di nutìzi di pasticceria siciliana di livellu 'Ntirnaziunali.
== Biografia ==
'N pricipiu di l'anni 90 fu autori di fotugrafìi chi 'llustranu li tradiziuni pupulari riligiusi di lu centru dda Sicilia e fici nta l'occasiuni guidi di la Simana Santa di li pruvinci di [[Caltanissetta]] ed [[Enna]].
Quannu finiu la visita pasturali di lu Papa [[Giuvanni Paulu II]] (8-10 Maju [[1993]])<ref>[https://www.vatican.va/content/john-paul-ii/it/travels/1993/travels/documents/trav_sicilia.html Pastoral Visita in Sicilia (8-10 maju 1993)]</ref> lu viscuvu di Caltanissetta Munsignuri [[Alfredu Maria Garsia]] fici rialu a lu puntefici di 'na cassetta fatta pi l'occasiuni<ref>[https://archiviostorico.lasicilia.it/lasicilia/pageflip/swipe/catania/930509catania/#/60/ La Sicilia, 9/5/1993, p. 60.]</ref> unni c'era la ristampa anastatica di ''Lu Iovi santu 'n-Caltanissetta. Usi, custumi tradiziuni e liggenna'' di [[Micheli Alesso]] ([[1903]]) cu littra di prisintaziuni di lu viscuvu, prisintazziuni fatta di Farina e Attiliu Scimone e sidici futografii a culuri di carta priggiata di st'ultimi e di nautru e tanti nisseni<ref>[https://pictures.abebooks.com/inventory/31259623484.jpg Foto del box set]</ref>. La cunsigna a lu puntifici vinni supra lu palcu cunzatu ntô piazzali di lu stabilimentu di l'[[Amaru Averna]]<ref>[https://www.vatican.va/content/john-paul-ii/it/speeches/1993/may/documents/hf_jp-ii_spe_19930510_amaro-averna.html DISCORSO DI GIOVANNI PAOLO II AI LAVORATORI NELLO STABILIMENTO INDUSTRIALE DELL'AMARO AVERNA]</ref><ref>[https://www.facebook.com/salvatore.farina.750/posts/pfbid0sGdrFx4jQTTEbtJUtKAVhor5E7NoDA7ok8jPNhBhAzNyWbphFYRqiGYjy275xxRil Farina consegna il suo volume al papa]</ref>.
Cu li so' studenti nta [[2002]] si fa canusciri comu auturi di nu cortumitraggiu filusoficu lu cuteddu di la parti di lu manicu fattu vidiri da Rai Educational<ref>[http://ricerca.gelocal.it/republic/archive/repubblica/2002/01/10/nel-cuore-della-sicilia-il-regno-della.html Nel cuore della Sicilia il regno della creatività]</ref><ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2003/06/20/sul-set-dieci-lode.html Sul set Dieci e lode]</ref>. Ntô 2005 è autori 'nveci di lu spot ''Prosciuttu supra l'occhi'', finalista pi l'Italia a lu cuncursu europeu Food 4U prumuvutu di lu Ministeru pi li Pulitichi Agriculi e Furistali<ref>[https://web.archive.org/web/20060508145843/http://www.food-4u.it/albodoro/albodoro.htm THE FINALISTS OF THE "FOOD 4U" COMPETITION 2005]</ref><ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2005/09/27/uno-spot-tv-nato-sui-banchi-va.html Uno spot tv nato sui banchi va alla conquista dell'Europa]</ref>.
Nta giugnu 2004 ritruvà e si preoccupa e si 'ntiressa di fari nesciri di la dimenticanza cu nu cunvegnu la fiura Italu-amiricana di Mario Savio prutagunista di la prutesta ntra lu campus di l'università di la California – Berkeley di lu [[1º di uttùviru]] [[1964]]<ref>[http://archivio.repubblica.extra.kataweb.it/archivio/repubblica/2004/06/05/lo-studente-siciliano-che-berkeley-invento-il.html Lo studente siciliano che inventò il '68]</ref><ref>[https://www.internationalwebpost.org/lattack-a-capitol-hill-e-mario-savio-2/ THE ATTACK ON CAPITOL HILL AND MARIO SAVIO]</ref>.
Ntra lu stissu periudu Farina 'ncumincia a farisi canusciri comu cunuscituri dill'arti pasticcera siciliana e di li tradizzioni pupulari chi tali arti havi: nta 2003 «jennu appressu a lu filu di la ricerca etno-antropologica»<ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2005/12/07/il-dolce-di-natale-divide-campanili.html Il dolce di Natale divide i campanili]</ref> pubbrica la prima ediziuni di lu saggiu ''Dolcezze di Sicilia''<ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2004/12/22/le-dolcezze-di-casa-nostra.html Le dolcezze di casa nostra]</ref> e nta 2004 e 2005 si fa canusciri di tutti p'essiri chiddu chi fa riscupriri e fari pigghiari 'mpurtanza a la tradiziuni di li dorci siciliani di la cosiddita ''festa de' morti'' di lu 2 novembri cu la manifestaziuni nissena ''S-culturi di zùccaru''<ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2004/10/29/pupi-contro-halloween.html Pupi contro Halloween]</ref><ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2005/11/01/una-mostra-caltanissetta-per-celebrare-un-arte.html Una mostra a Caltanissetta per celebrare un'arte antica]</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20081002053654/http://www.sicilyland.it/festa_morti4.htm The Pupaccena on display in Caltanissetta]</ref>.
Addiventa accussì currispundenti di ''La Sicilia'' di lu peridico ''Pasticceria Internazionale''<ref>[https://web.archive.org/web/20120103233049/http://pasticceriainternazionale.it/it/02/02_04_16.html http://pasticceriainternazionale.it/it/02/02_04_16.html]</ref> e cullabura cu lu ''Gambero Rosso'' pi scriviri la guida ''Pasticceri & Pasticcerie 2012''<ref>[https://web.archive.org/web/20240925204705/https://www.gamberorosso.it/notizie/articoli-food/la-prima-guida-che-da-i-voti-alle-pasticcerie/ Gambero Rosso Guide 2012 The first guide that gives ratings to pastry shops]</ref><ref>''Pasticceri&Pasticcerie 2012'', a cura di Laura Mantovano, Rome, Gambero Rosso, 2011, p. 2. 'Nta guida Farina scrisi 24 vuci pi l'aria da Sicilia occidintali.</ref>, e cu lu giurnali ''[[La Sicilia]]''.
Nta l'[[Aprili]] [[2006]] dintra i lucali dell'Istituziòn Ferial di Monzón nta [[Spagna]] cura assemi a lu fotografu Melo Minnella Semana Santa en Sicilia esposiziuni foru mustrati 50 mmàggini di la festa pupulari di lu
periudu di Pasqua nta li diversi pruvinci siciliani<ref>[http://www.siciliartisti.it/SICILIART.html "SiciliArt"]</ref>.
Nta [[2009]] Salvatore Farina cu quaranta maestri pasticceri prutagunisti di lu Saluni Intirnaziunali Gilatirìa, Pasticcirìa e Panificaturi Artiggianali di Rimini di dd'annu, fa nasciri l'«Assuciaziuni Cultirali di la ducizza, pasticceria e gilaterìa siciliana» Ducieziu, e n'addiventa prisidenti<ref>[https://web.archive.org/web/20120618175236/http://www.duciezio.it/storia Duciezio. La nostra storia]</ref>.
Sempre nta 2009 veni ripubblicatu in ediziuni allargata ''Ducizi di Sicilia. Storia e tradiziuni di la pasticceria siciliana''<ref>[https://web.archive.org/web/20170705113600/http://livesicilia.it/2009/11/30/lidentita-della-sicilia-attraverso-i-dolci_33146/ The identity of Sicily through sweets]</ref><ref>[http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2009/12/18/la-cassata-dolce-degli-dei-che-conquisto.html The cassata, dessert of the gods that he conquered Petronio]</ref><ref>[https://amicidiserradifalco.wordpress.com/2010/02/28/dolcezze-di-sicilia-storia-e-tradizioni-della-pasticceria-siciliana/ Sweets of Sicily, history and traditions of Sicilian pastry making]</ref>, macari in lingua 'nglisi'<ref>[http://inquisitiveeater.com/2012/06/25/i-cannoli-nothing-better-in-the-world/ I Cannoli: Nothing Better in the World]</ref>. Lu libru vinci lu primu premiu "Orio Vergani 2010"<ref>[https://accademiaitalianadellacucina.it/it/content/orio-vergani-1 Winners of the Orio Vergani prize]</ref> datu di l'Accademia 'taliana di la Cucina «a pirsuni, enti o assuciazioni chi, 'stranii all'Accademia l'hannu assai unurata, cu la so' attività, cultura Gastrunomica e la civiltà di la Tavula 'taliana, 'n-quarsiasi campu, in Italia o all'èstiru<ref>[https://www.accademiaitalianadellacucina.it/it/content/premi-e-diplomi Awards and Diplomas]</ref>. A li cunsueti prisintazioni di lu libru, parranu pirsuni canusciuti comu [[Vincenzo Consolo]] a [[Milanu]]<ref>[http://archiviostorico.corriere.it/2010/settembre/13/Meglio_libro_naturale__co_7_100913040.shtml A "natural" book is better »]</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20160305015554/http://www.boscowwfdivanzago.it/notizie/23102010.pdf BOSCO WWF DI VANZAGO]</ref>, Livia Chiriotti a [[Bologna]] e Rita Cedrini a [[Palermu]]<ref>[https://web.archive.org/web/20241010045452/http://www.duciezio.it/manifestazioni/11-presentazione-dolcezze-di-sicilia Presentation "Dolcezze di Sicilia"]</ref>.
''Ducizzi di Sicilia'' addiventa assai 'mpurtanti a livellu 'ntirnaziunali pi lu studiu di la pasticceria siciliana sia pi lu campu accademicu chi littirariu. Lu truvammu muntiatu in:
*S. Rapisarda, C. Spadaro di Passanitello e P. Musso, ''Il «Ricettario di cucina» di San Martino delle Scale (Palermo, Biblioteca Comunale). Edizione e studio'', in "Bollettino. Centro di studi filologici e linguistici siciliani", vol. 21 (2007), p. 243-322.
* Celebrations. Proceedings of the Oxford Symposium of Food and Cookery 2011, Oxford Symposium, 2012. Alan Davidson e Tom Jaine, The Oxford Companion to Food, Oxford University Pres, 2013.
* Marco Blanco, ''La cassata, 'pasticzu' multietnico'', in Giuseppe Barone, ''Storia mondiale della Sicilia'', Roma-Bari, Laterza, 2018, p. 157-160.
* ''Forme della cucina siciliana. Esercizi di semiotica del gusto'', a cura di Alice Giannitrapani e Davide Puca, Milano, Meltemi, 2020.
* Anca-Luminiţa Iancu e Alexandra Mitrea, [https://web.archive.org/web/20231111201731/https://www.cambridgescholars.com/product/978-1-5275-7236-2 Food Cultures across Time. Flavours and Endeavours ], Cambridge Scholars Publishing, 2021.
Nta [[2023]] la scrittrici 'miricana di best seller [[Lisa Scottoline]] ntra la ''Nota d'autori'' a chiusura di lu so' rumanzu storicu ''Loyalty'' (quartu postu ntra li rumanzi best seller del ''New York Times''<ref>[https://www.hawes.com/2023/2023-04-16.pdf The New York Times best seller list, 4/16/2023]</ref>) scrivi chi ''Sweet sensations of Sicily'' di Salvatore Farina è statu unu di li so' tri libri prifiriti supra la muderna cucina siciliana<ref>«My favorite books about modern Sicilian cuisine are [[Ursula Ferrigno]]'s ''Cucina Siciliana'', Salvatore Farina's ''Sweet Sensations of Sicily'', and [[Giorgio Locatelli]]'s ''Made in Sicily''" (Lisa Scottoline, ''Loyalty'', New York, G. P. Putnam's Sons, 2023, p. 413.</ref>.
Nta l'ultimi anni comu presidenti di la ''Duciezio'' Salvatore Farina è 'mpignatu a fari canusciri e dari valuri a la cultura dulciaria siciliana cu iniziativi comu la prisentazioni di Ducizzi di Sicilia d'intra la mostra
rializzata di la pruvincia di Palermo pi lu cintinariu di la nascita di [[Renato Guttuso]]<ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2011/02/22/unantologica-su-guttuso-per-il-suo-centenario.html AN ANTHOLOGICAL ON GUTTUSO FOR HIS CENTENARY]</ref>, o la rializzaziuni di la Mostra di lu dolci siciliano a [[Palermo]]<ref>[http://ricerca.gelocal.it/repubblica/archivio/repubblica/2012/11/25/il-dolce-siciliano-si-mette-in-mostra.html The Sicilian dessert is put on display]</ref>.
Comu espertu di pasticceria siciliana nta [[2015]] vene chiamatu a illustrari la storia di la cassata ntî video ufficiale fattu di la Regione Siciliana e Cluster Sicilia BioMediterraneo per l'Expo 2015 a [[Milano]]<ref>[https://www.youtube.com/watch?v=PXb58178Yx0 History of cassata]</ref>. E nel 2017 è prufissuri all'[[Università di li Studi di Catania]] ntô laboratorio didatticu ''La cucina comi patrimonio culturale''<ref>[https://www.disum.unict.it/it/content/laboratori-didactic-aa-2016-2017 Didactic workshops a.a. 2016-2017]</ref><ref>[https://www.disum.unict.it/sites/default/files/files/MISTRETTA(1).pdf Accreditation request form/laboratory activity proposal for the year academic 2016/2017]</ref>, unni tene 'na liziuni supra «lu sapuri di lu ritu nta li dolci di la tradiziuni siciliana»<ref>[https://www.youtube.com/watch?v=vNMTkYLdbhI The flavor of the ritual in traditional Sicilian desserts]</ref>.
Ntô 2015 dibutta nta la narrativa cu ''L'incridibili storia di don Turiddu 'u gazzusaru''<ref>[https://www.iviaggidicicerone.it/author/salvatore-farina/ SALVATORE FARINA]</ref><ref>[https://www.ilfattonisseno.it/2017/06/mussomeli-presentato-il-libro-di-salvatore-farina-lcredi-storia-di-don-turiddu-u-gazzusaru/ Mussomeli, Salvatore Farina's book presented: "The incredible story of Don Turiddu u gazzusaru"]</ref><ref>[https://www.vivienna.it/2015/10/29/lcredible-storia-di-don-turiddu-u-gazzusaru-emoziona-gli-allievi-dellalberghiero-di-centuripe/ The incredible story of Don Turiddu u gazzusaru excites the students of the Alberghiero di Centuripe]</ref><ref>[http://www.culturalfemminile.com/2017/01/15/lcredibile-storia-don-turiddu-u-gazzusarudi-salvatore-farina/ "THE INCREDIBLE STORY OF DON TURIDDU U GAZZUSARU" BY SALVATORE FARINA review by Franca Adelaide Amico]</ref>.
Sempri pi l'Ediziuni Lussugrafica diriggi la cullana ''La Storia semu nui-Putissi scriviri un libro'', nta la quali l'ultima nisciuta è stata ''Terra! Ma nissuna patria'' di Ti-Noune Moïse, cu la prifaziuni di Sandrone Dazieri e n'apprufundimentu su Giuseppe Scalarini<ref>''La Lettura'' of the ''Corriere della Sera'', n. 579, 3 January 2023.</ref><ref>[https://www.corriere.it/la-lettura/22_dicembre_30/lettura-apre-l-anno-calvino-manzoni-callas-piaf-domenica-1-January-premiere-nell-app-lunedi-2-edicola-983b54ac-8854-11ed-8dd9-3f83702fb8ed.shtml «La Lettura» opens the year with Calvino and Manzoni, Callas and Piaf]</ref>. L'opira di Moïse lu porta nta novembre 2023 a essire 'nvitato cu l'autrice a la XII ediziuni di lu BookCity Milano<ref>[https://web.archive.org/web/20231115191300/https://www.bookcitymilano.it/eventi/2023/tra-haiti-e-milano-sogni-e-incubi-battaglie-ed-evasioni Between Haiti and Milan: dreams and nightmares, battles and escapes]</ref><ref>[https://www.lasicilia.it/caltanissetta/caltanissetta-a-milano-the-presentation-of-the-book-terra-ma-no-patria-di-ti-noune-moise-1957227/ Caltanissetta, in Milan the presentation of the book "Terra! But no homeland" by Ti-Noune Moïse]</ref><ref>[https://www.ilfattonisseno.it/2023/11/bookcity-milano-i-nisseni-granata-e-farina-alla-presentazione-di-ti-noune-moise/ BookCity Milan: the Nisseni Granata and Farina at the presentation of Ti-Noune Moïse]</ref>.
Nta [[2019]] vidi la luci lu libru ''Sulle ali del picchio'' (supra l'ali di lu Picccu), prisintatu a la X ediziune di lu Festival di lu Gilatu Artiggianali di [[Agugliano]]. È la storia di la famusa pasticceria Picchio di [[Loreto]] e viri la prifaziuni firmata da lu cardinali [[Angelo Comastri]] e testi di [[Andrea Bocelli]] e [[Iginio Massari]]<ref>[https://web.archive.org/web/20240925204706/https://www.ilcittadinodirecanati.it/notizie-territorio-marche/46450-sulle-ali-del-picchio-una-storia-d-amore-per-la-vita-e-per-la-pasticceria-un-libro-che-narrates-the-life-of-the-famous-elisabetta-picchio-and-of-her-successful-business "On the wings of Picchio": a love story for life and for pastry making. A book that narrates the life of the famous Elisabetta Picchio and her successful business]</ref>. Lu vulumi sarà puri prisintatu nta maggio 2019 a lu Saluni di lu libru di [[Turinu]] ntra li spazi di la Rigiuni Marchi dall'assissuri rigiunali a la Cultura<ref>[https://www.consiglio.marche.it/informazione_e_comunicazione/comunicati_stampa/scheda.php?articolo=4677 BOOM DI VISITATORI PER LE PRIME DUE GIORNATE DELLE MARCHE AL SALONE DEL LIBRO]</ref>.
Nta [[2023]] è tra l'autori di li testi di lu volumi 'llustratu ''Caltanissetta. Cuntu di 'na cità'', prisintatu a lu Comuni di Caltanissetta, apprizzatu di Leandro Janni, prisidenti di [[Italia Nostra]] [[Sicilia]]<ref>[https://www.italianostra.org/sezioni-e-consigli-regionali/sicilia/nota-non-richiesta-sul-volume-caltanissetta-racconto-di-una-citta/ Note (non richieste) sul volume "Caltanissetta – Racconto di una città"]</ref>.
Lu [[1º di jinnaru]] [[2024]], assemi a un gruppu di prufissionisti di Caltanissetta, Farina crea l'Associazione Culturale "[[Rosario Assunto]]" divintantu prisidenti e in 'sta vesti bandisci un cuncursu sculasticu nazionali di video di filusofia didicato a lu terzu cintinariu di la nascita di Immanuel Kant. Lu cuncursu vidi prisidenti di giuria Zap Mangusta<ref>[https://www.ispontecorvo.edu.it/pagine/kant-300-anni-e-non-sentirli Kant, 300 anni e non sentirli]</ref> e a la primiaziuni la partecipaziuni di lu cantautore Mariano Deidda<ref>[https://www.ilpescara.it/attualita/liceo-marconi-premio-terzo-centenario-kant.html The Marconi high school of Pescara among the schools awarded in the first edition of the competition for the third centenary of Kant]</ref> oltri chi di 'na troupe di lu TG2<ref>[https://www.rainews.it/notiziari/tg2/video/2024/04/Tg2-Flash-ore-1055-del-29042024-61bdfabe-22e7-49f0-a0a6-910ceacdd0f2.html TG2 del 29/4/2024]</ref>.
== Opere ==
* ''Misteri nisseni'', Viterbo, Stampa Alternativa/Nuovi Equilibri, 1991.
* Michele Alesso, ''Il Giovedì Santo in Caltanissetta. Con sedici fotografie a colori delle vare di Salvatore Farina e Attilio Scimone'', presentazione di S.E. Mons. Alfredo M. Garsia vescovo di Caltanissetta, Caltanissetta, Lussografica, 1993.
* ''Settimana santa nella provincia di Caltanissetta'', Palermo, Krea, 1995; 2002.
* Foto in Calogero Scarlata, ''S. Maria La Nova. La Cattedrale di Caltanissetta'', Caltanissetta, Lussografica, 1997.
* ''Settimana Santa di Caltanissetta'', Caltanissetta, Azienda Autonoma Provinciale Incremento Turistico di Caltanissetta, 1999; 2007. Foto in Luca Caviezel, Scienza e tecnologia di sorbetti, granite e dintorni, Pinerolo, Chiriotti, 2002. ISBN 88-85022-77-4.
* ''Dolcezze di Sicilia. Arte cultura storia e tradizioni dei dolci e della pasticceria siciliana'', Caltanissetta, Lussografica-Soham, 2003. ISBN 88-8243-084-7; 2009.
* ''Me pijo n'caffè'', Caltanissetta, Lussografica-Soham, 2004. ISBN 978-88-8241-192-3.
* ''La città degli angeli. Immagini del cimitero di Caltanissetta'', con Melo Minnella e Angelo Pitrone, Caltanissetta, Salvatore Sciascia, 2006. ISBN 978-88-8241-192-3.
* ''Sicilia. Non solo mare. Viaggio letterario e per immagini all'interno dell'isola. Sicilia centro orientale'', con Gaetano Gambino e Enzo Papa, Siracusa-Roma, Lombardi Editore, 2008. ISBN 978-88-7260-167-9; 2009. ISBN 978-88-7260-207-2.
* (EN) ''Sweet sensations of Sicily. The legacy of Biagio Settepani with forty-six original masters recipes'', Caltanissetta, Lussografica, 2009. ISBN 978-88-8243-214-0.
*Introduzione e foto in Mariano Deidda, ''Da Pessoa a Pavese'', Torino, Electromantic music/Poema, 2012.
* Foto in Natale Tedesco, ''Villa Palagonia. Tra norma ed eccezione'', Siracusa, Lombardi, 2013; 2016. ISBN 978-88-7260-166-2.
* ''L'incredibile storia di don Turiddu u gazzusaru. Il maestro Nuccio Daidone racconta la straordinaria vita di suo padre'', Caltanissetta, Lussografica, 2015. ISBN 978-88-8243-385-7.
* Sulle ali del picchio. Ritratto di una pasticceria di successo, Pinerolo, Chiriotti, 2019. ISBN 978-88-96027-40-0.
* ''Caltanissetta. Racconto di una città'', fotografie di Lillo Miccichè, testi di e con Mario Cassetti, Amedeo Falci, Fiorella Falci, Walter Guttadauria, Calogero Micciché e Marco Petrotto, Caltanissetta, Lussografica, 2023. ISBN 978-88-8243-568-4.
== Noti ==
<references/>
{{Littiratura Siciliana}}
[[Catigurìa:Littirati siciliani|Farina Salvatore]]
[[Catigurìa:Sicilia|Farina Salvatore]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1959|Farina, Salvatore]]
f5zb66vt5ae8l7aqwbeq3xb42mtk54z
Statua dâ Libbirtà
0
66184
782279
765249
2026-05-25T14:59:29Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782279
wikitext
text/x-wiki
[[File:Statue of Liberty, NY.jpg|miniatura|La Statua dâ Libbirtà.]]La '''Statua dâ Libbirtà''', ufficialmenti canusciuta comu '''Libertà ca illumina lu Munnu''', è nu sìmmulu di libbirtà, affettu e spiranza, situata a [[Nova York|New York]], Stati Uniti. La statua fu dunata dâ [[Francia]] ê [[Stati Uniti]] pi cilibbrari l'amicizia tra li dui paisi e pi cummemurari lu centenariu di l'Innipinnenza miricana.
==Storia e criazzioni==
La statua fu disignata dû sculturi francisi [[Frédéric Auguste Bartholdi]], mentri lu ncigneri [[Gustave Eiffel]] (famusu pâ [[Turri Eiffel|turri]] ca porta lu sò nomu) era puru mpignatu ntê strutturi nterni di mitaḍḍu. Lu pruggettu accuminciò ntô 1865 e la statua fu cumplitata e dunata ê Stati Uniti ntô 1886. Fu eriggiuta ntâ l'Isula dâ Libbirtà, ntâ stampa di [[Manhattan]]. Mustra na fijura fimminili ca susi na torcia nta na manu e havi na tavula nta l'autra, supra cui è ncisa la data dû [[4 di giugnettu]] [[1776]], ca si rifirisci ô jornu di l'Innipinnenza.
==Discrizzioni==
Autizza circa 93 metri, cumprisi lu piedistallu, la statua è fatta di [[ferru]] e pesa circa 205 tunnillati. La fijura dâ fìmmina, ca porta na tùnica, simmulizza la libbirtati, mentri la torcia rapprisenta la luci dâ libbirtati ca guida e ispira. Lu disignu dâ statua era nnuvativu pi l'èbbica, pruggittatu pi risistiri ê venti forti e ê difficultà ambientali.
==Significatu e Simmulismu==
La Statua dâ Libbirtà è nu sìmmulu di spiranza e libbirtà pi miliuna di mmigrati ca arrivanu ntâ Mèrica attraversu lu portu di New York. Ancora oggi, rapprisenta n’emblema di l’accettazzioni e di na nazzioni funnata supra li valuri dimucràtici. Ntô 1924, la statua fu numinata Monumentu Nazziunali e ntô 1984 fu misa ntâ lista dû Patrimoniu Munniali di l'[[UNESCO]].
==Rinnovamentu e cunsirvazzioni==
Duranti l'anni dâ sò esistenza, la Statua dâ Libbirtà subìu diversi upirazzioni di ristàuru, tra cui nu granni cumplitamentu ntô 1986, 'n occasioni dû cintinariu dâ sò naugurazzioni. Ogni annu, miliuni di turisti vìsitunu la statua, facennula divintari una di l'attrazzioni cchiù icònichi e arricanuscibbili dô munnu.
[[Catigurìa:Stati Uniti]]
[[Catigurìa:Munumenta]]
b3t8qsm72h1dlzrmnc2phm45wwag4yw
Quistioni dû sùrfuru
0
66524
782268
771113
2026-05-25T14:58:45Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782268
wikitext
text/x-wiki
La '''quistioni dû sùrfuru''' fu na crisi ca nascìu tra lu Regnu Unitu di Gran Britagna e Irlanna e lu Regnu dî Dui Sicili nni l'anni 1838-1840 n sèquitu a na sciarra cummirciali riguardanti suprattuttu li mitudi di spurtazzioni dû sùrfuru sicilianu
== Centu stòricu ==
Lu sùrfuru sicilianu era abbunnanti, fàcili d'estrarri, e di bona qualitati, facennulu sia assai ecunòmicu ca assai richiestu Addivintau accussì versu lu XVIII sèculu una dî principali funti ecunòmichi di l'ìsula. Chistu costu vasciu mittìu fora dû mircatu lu sùrfuru pruduttu nta àutri banni, comu lu sùrfuru tuscanu o papali, e ô stissu tempu riducìu l'intiressi pi nvistiri ntê dipòsiti luntani ntâ l'Islanda o ntê Indie Occidentali, ca allura nun avìanu nfrastrutturi adeguati. Nzinu â fini dû XVIII sèculu lu sùrfuru fu usatu quasi esclusivamenti pâ fabbricazzioni di prùvuri di sparu.
=== Lu Trattatu dû 1816 ===
Doppu lu Ristauru, lu Regnu dê Dui Sicili firmò trattati cummerciali cu na para di stati europei cchiù mpurtanti - Francia (1816), Gran Britagna (1816) e Spagna (1817) - pi sostituiri l'antichi diritti di bandiera ca sti nazzioni avìanu. Lu trattatu câ Gran Britagna fu ratificatu dû parlamentu di Londra lu 26 di sittèmmiru 1816 e nfatti di na parti abbuliu li diritti dâ bannera e l'esenzioni garantiti dî trattati pricidenti, mentri di l'autra manu garantìu ê sudditi britannici la cchiù granni libbirtà di mprisa pussìbbili ntô tirrenu sicilianu. Nfatti, assài sucità britannichi operavunu ntô regnu ntâ vari sitturi, 'n particulari ntâ l'attivitati di estrazzioni di sùrfuru, spinti principalmenti di nvistimenti, sucità, macchinari e tecnici ngrisi.
=== L'aumentu vertiginosu dâ dumanna dû sùrfuru nnî anni '30 dû 1800 ===
Cu l'industrializzazzioni e l'incridìbbili esplosioni dâ pruduzzioni tissili ‘n Francia e ‘n Nglaterra, a dumànna ‘ntirnazziunali ri sùrfuru aumintò ‘mprovvisamenti e drammaticamenti pâ pruduzzioni ri àcitu sùrfuricu, nicissariu pì chiḍḍa ‘ndustria. Pir esempiu, u cunzumu ri sùrfuru ‘n Francia criscìu ri 536.628 kg ntô 1815 a 18.578.710 kg ntô 1838. 'N particulari, ntô 1832, la Gran Britagna accuminciò a cunsumari cchiù assai, pruvucannu na forti carenza di furnituri di ddu elementu, cu na cunsiquenti aumentu dê prezzi: lu costu pi cantari dô sùrfuru sicilianu criscìu di 11 carlini ntô 1832 a 55 ntô 1833.
La pruduzzioni siciliana di dd'annu, lu 1833, si triplicau, arrivannu a 900.000 cantari estratti, ma la dumanna nun lu fici, cosa ca fici turnari prestu lu prezzu dû sùrfuru ê valuri dû 1832; tuttavia, l’aumentu dî prezzi dû 1833 purtau a n’aumentu dî salari e u ritornu â vecchia cifra rinnìu l’estrazzioni dû sùrfuru nun cchiù ecunòmicamenti profittuosa, ca vinnìa macari sutta lu costu pì svuotari li scorti cumulati. Ntô stissu tempu, la Gran Britagna stava prupunennu ô Regnu dê Dui Sicili nu novu trattatu cummirciali ca stabbilìssi lu principiu di riciprucità pô cummerciu tra li dui stati e na riduzzioni dô 10% dê dazzi, ô postu dê misuri prutizziunisti ntrudotti nta chiḍḍi anni dô guvernu napulitanu. Fu nta sta situazzioni ca la sucitati marsigghia Taix & Aycard prupunìu, ntô dicèmmiru 1837, n'accordu cummirciali ô cuvernu napulitanu: prupuneru, a cundizzioni d'èssiri l'ùnici accattaturi, d'accattari 600.000 cantari l'annu di sùrfuru ô prezzu di 23 carlini pi cantaromi, mentri paying pi nu satarome 300.000 cantari l'annu nun vennu cchiù estratti. La pruposta fu accittata ntô maggiu 1838, apparentimenti macari cu l'aiutu di quarchi cunsigghieri o ministru corruttu,[3] e lu prezzu finali dû sùrfuru pi cantariu fu fissatu a 43 carlini, cchiù dû triplu dû prezzu di l'anni pricidenti, cu na tassa supra l'esportazzioni di 20 carlini pi cantariu, prima inesistenti. Lu monopolista, vali a ddìri Taix, pagava nu terzu dâ tassa supra l'esportazzioni, quinni dî 43 carlini dû prezzu di vìnnita, circa 8 arristaru ntê cassi dâ cumpagnìa, mentri li cumpraturi avìanu a pagari li 43 carlini a Taix cchiù lu costu di l'esportazzioni.
== La crisi (1838-1840) ==
L'aumentu sustanziali dû prezzu dû sùrfuru, 'n larga parti attribbuìbbili â nova tassa di 20 carlini e ô margini di profittu riservatu ô monopolista, ca agìu comu ntirmidiàriu ntra prudutturi e cumpraturi, prubbabbirmenti nzèmmula ô fallimentu di stipulari accordi supra nu novu trattatu cummirciali, dettiru locu a cchiù prutesti dâ Gran Britagna. chiḍḍi mudirati dâ Francia. L'allura capu dâ pulìtica èstira britannica era Lord Palmerston, nu sustinituri di na pulìtica dicisiva e ntirvinziunista, ca avìa purtatu â Prima Guerra di l'Oppiu e â Cunvinzioni di Londra dû 1840, ca aprìu li porti ô ntirventu britannicu ntô Levante ntô stissu annu. Ntô 1840, Palmerston, sutta prissioni di cumpagnìi ngrisi ntâ Sicilia, ripurtau ô cuvernu burbònicu na viulazzioni di l'accordi dû 1816 e arrivau ô puntu di minazzari l'usu dâ flotta e la cunfisca dî navi napulitani ntô Meditirràniu.
=== Li prutesti ngrisi dû 1840 ===
Li prutesti ngrisi nasceru dâ quistioni dû sùrfuru, ma cumprinnìanu àutri quistioni, nasciuti dû cunflittu tra li pulìtichi ngrisi dû lìbbiru mircatu e chiddi prutizziunisti napulitani. N particulari, l'inglisi si lamintaru dê privileggi cunciduti ê navi napulitani, vali a diri la mancanza di riciprucità, riguardu li dazzi supra certi merci e supra lu tunnillaggiu. Sta pulìtica prutizziunista supra li trasporti navali fu implementata dô guvernu napulitanu a cuminciari dâ mità di l'anni '20 dô 1800 ntô tintativu di ripigghiari lu cummerciu marittimu dê marini mircantili napulitani. Lu cuvernu ngrisi richiamau puru la rispunzabbilitati dî granni nvistimenti, ca appoi addivintaru mproduttivi, fatti ntâ nnustria miniraria siciliana
=== Li minacci ngrisi e la suluzzioni â crisi cu l'interventu francisi ===
Li ngrisi, pi furzari la manu di Firdinannu II ca stava prucrastinannu, pigghiati ntra li vari fazzioni dâ so corti, mannaru nu squadroni navali, ca arrivò a Napuli lu 14 aprili cu l'istruzzioni pi l'ambasciaturi ngrisi. Li ngrisi, nfatti, vulìanu purtari avanti ripresali contra li marini mircantili napulitani, senza comunqui ntinnirili comu atti di guerra. La luci virdi pê rapprisagghi vinni data lu 17 d'aprili: l'òrdini fu di bluccari ntô Golfu di Napuli li navi ca vulavanu la bannera dê Dui Sicili, ca, secunnu li ducumenti dô cuvernu napulitanu, foru purtati a Malta, puru si la London Gazette, lu parlamentu ufficiali dâ stampa non fa nudda òrganu dâ stampa dû rispettu. La situazzioni allura pareva ca stava peggiurannu, accussì tantu ca Firdinannu II ordinò n'embargo contra tutti li navi mircantili ngrisi prisenti ntê porti dô regnu o ntê soi costi. Tuttavia, la Francia arricivìu subbitu na proposta di mediazzioni 'ntirissata, accittata dô tribunali napulitanu lu 26 aprili, e li navi cunfiscati, cumprisi quarchi varca di pisca, foru rilasciati spuntàniamenti. La cuntraversa fu risolta ntô stissu annu grazzi a l'azzioni francisi, ca cert'uni dìcinu ca fu astutamenti mpustata dâ Gran Britagna chî sò azzioni, secunnu autri accittati pi accordu ricìprocu, ca rivocaru lu munupòliu di Taix e accurdaru lu risarcimentu ca avìa a èssiri pagatu â cumpagnìa dâ Gran Britagna e lu prezzu stissu pi l'aumentu dû sulphu dâ Gran Britagna ntô entrati ca dirìvanu dâ risoluzzioni prematura dû cuntrattu cû guvernu napulitanu. A Francia uttinni dô guvernu napulitanu, ‘n virtù dû sò travagghiu di mediazzioni, nu rimborsu pû aumentu dû prezzu dû sùrfuru simili a chiḍḍu cuncidutu â Gran Britagna.
La scunfitta dû partitu di Palmerston ntô 1841 e la sò sostituzzioni ntô ministeru, favurìu nu novu e cchiù granni ditenzioni tra la Nglaterra e li Dui Sicili, ca purtò â ripresa dî trattativi pô novu trattatu cummirciali e â sò firma ntô 1845.
== Cunziguenzi dâ crisi ==
La nnustria miniraria siciliana, ca parìa tantu fiurenti ô nizziu di l'anni '30 dû 1800, subbìu nu gravi ritardu 'n sècutu â stituzzioni dû munupoliu. Lu cònsuli ngrisi 'n Sicilia, Goodwin, riggistrò na forti diminuzzioni di l'attivitati miniraria e di l'espurtazzioni di sùrfuru doppu lu 1838: ntê 43 misi pricidenti â stabbilimentu dû munupoliu e â ntruduzzioni dâ tassa 20-carlini, 21.141 navi avìanu spurtatu lu sùrfuru siquennu 1.417 di sùrfuru,638 ntruduzzioni dô munupoliu e dâ tassa, 10.979 navi avìanu esportatu 695.850 tunnillati di sùrfuru. 'N cunfrontu ô 1938, li esportazzioni s’avìanu dimizzatu ntô 1940 e calaru a quasi nu quartu ntô 1941, cu na cunsiguenza riduzzioni ntê quantità estratti, ntô nùmmaru di travagghiaturi impiegati e ntê sò stipendi. Doppu, la tassa supra l'esportazzioni fu arriduciuta a 8 carlini a cuminciari dô 1° jinnaru 1942 e poi fu arriduciuta ulteriormenti a 4 carlini. Tuttavia, allura foru aperti novi canali di fornitura di l'Islanda, unni lu guvernu danisi avìa già fattu sondaggi giulòggici di l'anni '30, e di l'Inni Occidentali e la pripunniranza dô sùrfuru sicilianu ntô cummerciu ntirnazziunali fu cumprumissa 'n manera irrimediabbili. Sparti, l'usu di mètudi alternativi ô prucessu di Leblanc pâ pruduzzioni di carbunatu di sodiu, poi usatu ntâ tintura di tissuti, causau ô stissu tempu, si non na diminuzzioni, almenu na stagnazzioni dâ dumanna di sùrfuru, dannu n'autru colpu a l'attivitati miniraria siciliana.
=== Lu Trattatu dû 1845 ===
N'autra cunsiquenza dâ cuntraversa supra lu sùrfuru fu la cunclusioni cu successu dê trattativi supra lu novu trattatu cummirciali tra la Gran Britagna e lu Regnu dê Dui Sicili: li ngrisi uttinniru la riciprucità ntâ libbirtà di cummerciu e navigazzioni, mentri li napulitani uttineru l'esclusività ntô cummerciu di cabutaggiu. Ciò ca favurìu li richiesti di riciprucità britannici, a dannu parziali dâ sòlita pulìtica prutizziunista dû statu burbònicu, fu l'osservazzioni di na minuranza di l'élite napulitana, ntra cui lu ministru di l'affari èstiri dimissionanti lu prìncipi Cassaro, ca nunustanti li misuri prutizziunisti aduttati e lu fattu ca li Dui Stati cchiù pupulati cu li Dui Sicilia l'estensioni, la sò marina mircantili era ancora secunna, ntô cummerciu esteru e ntê risorsi, a chiḍḍa dâ Savoia, ca già praticava la riciprucità. Stu trattatu câ Gran Britagna fu prestu seguitu di trattati simili cu tanti autri stati, cumprisi chiḍḍi câ Francia e câ Russia, ca foru firmati ntô stissu annu; sti accordi cummerciali, tuttavia, nun ‘nfluenzaru a pulìtica prutitzionista prufunnamenti radicata dî Dui Sicili.
[[Catigurìa:Storia siciliana]]
dugt2wz5awwcuyli261oh7qfdo1772b
Twice
0
66694
782282
775297
2026-05-25T14:59:41Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782282
wikitext
text/x-wiki
[[File:Twice Gaon Chart Kpop Awards 2019 3.png|thumb|Twice 'nto 2019]]
'''Twice''' (트와이스, Teuwaiseu, T'ŭwaisŭ) è nu gruppu mùsicali sudcoreanu, ca si furmò a Seul 'nto lu [[2015]] attraversu lu spittàculu di cuncursu musicali Sixteen.
Grazzi ô sò successu granni dû sò dibuttu, Twice è canusciutu puru comu "Gruppu fimminili dâ nazzioni" (국민 걸그룹).<ref>{{Cita web|url=https://www.nocutnews.co.kr/news/4868640|titolo='대세' 넘어 '국민 걸그룹'…트와이스, 6연타 홈런 도전(종합)|autore=Cbs노컷뉴스 김현식 기자메일|sito=노컷뉴스|data=2017-10-30|lingua=ko|accesso=2025-12-18}}</ref> Lu gruppu è fattu di novi membri: Nayeon, Jeongyeon, Momo, Sana, Jihyo, Mina, Dahyun, Chaeyoung e Tzuyu. Dibuttàru lu [[20 di uttùviru]] 2015, cu l'EP ''The Story Begins''.<ref>{{Cita web|url=https://www.mwave.me/en/news/news/view/98967/%5BVideo%5D-Twice-Enters-Girl-Group-Competition-with-%E2%80%B2Like-OOH-AHH%E2%80%B2?_position=null&_cnMtCtgyId=null&_searchKeyWord=null&_sorting=null|titolo=[Video] Twice Enters Girl Group Competition with ′Like OOH-AHH′ {{!}} Mwave|sito=www.mwave.me|lingua=en|accesso=2025-12-18}}</ref>
== Lu nomu ==
U nomi ''Twice'' in '[[Lingua ngrisa|ngrisi]] vole diciri “du vote”, vulennu dìciri ca vonnu fari pruvari ê so' fan suddisfazzioni nun sulu taliànnu, ma macari ascutannu.
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Gruppi musicali]]
j89vljcqsgof4sfszmdzzvtgldibrk5
'Mmaculata Cuncizzioni
0
66830
782227
774656
2026-05-25T13:07:57Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni nazziuni->nazzioni
782227
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:San Francesco (Palermo) 08 12 2020 03.png|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Basilica di San Franciscu 'rî Chiuvara, [[Palermu]].]]
[[Mmàggini:Imaculada - Murillo.jpg|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Murillo, Escorial di Madrid, Spagna.]]
[[Mmàggini:Immacolata Concezione (Barcellona Pozzo di Gotto) 29 11 2019 01.jpg|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Chiesa dâ 'Mmaculata, [[Barcialona Pizzaottu]].]]
[[Mmàggini:Catania - Chiesa della Badia di Sant'Agata - 2024-10-14 07-32-02 008.JPG|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Badia di Sant'Aita, [[Catania]].]]
[[Mmàggini:SAP BAR 14 03 2019 06.jpg|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Chiesa di Sant'Antonio di Padova, [[Barcialona Pizzaottu]].]]
[[Mmàggini:Bagheria - Chiesa di Maria Santissima Immacolata - 2024-11-25 11-02-11 010.JPG|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Santuario , [[Baarìa]].]]
[[Mmàggini:San Francesco all'Immacolata (Messina) 08 12 2023 50.jpg|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Chiesa San Franciscu â 'Mmaculata, [[Missina]].]]
[[Mmàggini:PA Cattedrale 09 10 2017 12.jpg|250px|thumb|'' 'Mmaculata Cuncizzioni'', Cattidrali, [[Palermu]].]]
 ''' 'Mmaculata Cuncizzioni''' è un dogma dâ Chiesa Cattolica affirmanti chi â Biata Virgini Maria, fin dû primu mumentu dô sô cuncepimentu, fu prisirvata immuni dû piccatu origginali, in cunsiderazzioni dî meriti c'hannu 'a 'vveniri dâ patti di sô figghiu Gesù. Si cilibra l'8 dicemmìru, novi misi prima dâ sô nascita (8 settemmìru).
== 'Ntroduzzioni ==
'Sta ricurrenza era già cilibbrata in Orienti 'ntâ l'VIII seculu, e fu 'mpurtata 'ntâ l'Italia miridiunali da monaci bizzantini. 'N Sicilia, in particular modu, û tema dâ 'Mmaculata Concizzioni fu accoltu subbitu 'ccû attaccamentu e vinnirazzioni addivintandu sentitissimu seculi prima dâ difinizzioni dû dogma.
'Ntô 1439, ô [[Cunciliu di Basilea]] era statu l'arciviscovu di Palermu [[Niccolò Tedeschi]] a sustiniri â tisi chi â Virgini Maria era stata cunciputa senza peccatu origginali. Û canonicu e storicu [[Antonino Mongitore]] 'ntê sô studi e ricerchi ducumintali cunta chi addirittura già 'ntô 1323 â ''Conceptioni'' di Maria era festa di precettu a Palermu, attistandu accussì, chi â devozzioni versu 'sta particulari figura mariana, 'ntô capuluogu sicilianu risultava persinu allura così 'ntica da «''non sapersi l'incominciamento''», û principiu, â 'gginisi. Û Sinatu dill'isula fici ''votu'' (canusciutu puru comu ''votu sanguinariu'') di addifendiri â duttrina dû 'Mmaculatu Cuncipimentu e si 'mpignò a unurarni â festa 'ccû 'na digna cilibbrazzioni.
* Pruclamazzioni a Patrona dû Regno e [[#Giuramentu dû 1624|Giuramentu dû 1624]].
* Attu d'Affidamentu e [[#Giuramentu dû 1655|Giuramentu dû 1655]].
Dû Mezzoggiornu dâ pinisula û cultu versu â figura dâ 'Mmaculata si prupagò appoi a tuttu l'Occidenti, soprattuttu 'ppî 'nizziativa dî ordini riliggiusi binidittini e cammilitani. Fu 'nsirita 'tô calandariu dâ Chiesa universali da [[Alissandru VII|papa Alissandru VII]] 'ccâ bolla ''Sollicitudo omnium ecclesiarum'' dill'8 dicèmmiru 1661, mutivu dâ data: 8 dicèmmiru.<ref>E. Cattaneo, ''La traditio liturgica nella Chiesa: uno strumento vivo'' in ''Celebrare con il messale di san Pio V'', Padova 2008, p. 30.</ref>
Û [[dogma]] cattolicu sarà pruclamatu sulu l'8 dicèmmiru 1854 da [[Piu IX|papa Piu IX]] 'ccâ bolla ''Ineffabilis Deus''. Û patri maestru pridicaturi, poi canunizzatu comu [[San Francesco Antonio Fasani]] (1681 – 1742), fu un fevvidu 'ddivotu dâ 'Mmaculata Cuncizzioni e iḍḍu stissu spissu si difinia "''û piccaturi dâ 'Mmaculata Cuncizzioni".<ref>{{Cita web|url=https://www.clerus.org/clerus/dati/2009-06/19-13/IT_Fasani.html|titolo=San Francesco Antonio Fasani, O|accesso=8 dicembre 2023}}</ref>
L'8 dicèmmiru 1857, papa Pio IX 'naugurò e binidicìu a [[Roma]] â Culonna dâ 'Mmaculata 'ntô largu Mignanelli di [[Piazza di Spagna]], munumentu 'ntiramenti pagatu dô re [[Firdinannu II dî Dui Sicili]].
== Votu solenni ==
=== Giuramentu dû 1624 ===
Mentri 'mpirvirsava â '''Pesti di Palermu''', û 27 giugnettu 1624, VIII indizzioni, è avanzata â pruposta di mettiri tuttu û Regnu sutta â celesti guida e prutizzioni dâ Virgini 'Mmaculata. Û viscuvu di Palermu, 'ntô particulari mumentu storicu, massima autorità spirituali e temporali dill'isula, û 15 austu effettua û votu. L'8 settemmìru, ricurrenza dâ [[Natività dâ Biata Virgini Maria]], û giuramentu fu riplicatu puru dê ministri e diputati dû Regnu. Û 16 novemmìru seguì â cunferma dî prupositi 'ccâ proclamazzioni dâ 'Mmaculata Cuncizzioni a Patrona cittadina, cilibbrazzioni da sulennizzari 'ppâ ricurrenza dill'8 dicemmìru 'ntâ chiesa di San Franciscu d'Assisi ditta 'rî Chiuvara, 'ccû l'istituzzioni dill'offerta di 'na summa di 100 onzi da distinarisi 'n pirpetuu 'ppû 'ddicoru, ornamentu e abbillimentu dâ ''Cappeḍḍa Sinatoria''.<ref>{{Cita|Antonio Mongitore Tomo primo|p. 67}}.</ref>
Princìpiò accussì l'uriggini û «''ritu dî centu onzi''», summa dunata ô cunvento di San Franciscu, 'n principiu 'ppî arridari â ''Cappella Senatoria'', unu dî mumenti idintitari dâ citàdi di Palermu. Û Sinatu (oggi û Comuni) rinnuvava ancora ogni annu û solenni ''votu sanguinariu'', prununciatu 'ppâ prima vota 'ntô 1624 e comuni a gran parti dill'isula, giurandu 'ccû un virbali di spaggiri û propriu sangu 'ppâ 'ddifisa dâ 'Mmaculata, primaria e principali Patrona dâ Citàdi e dill'Arcidiocisi di Palermu, addivenuta patrona massima dâ Riggiuni Siciliana.<ref>Pagine 66 a 79, [[Antonio Mongitore]], "''Palerma divoto di Maria Vergine, e Maria Vergine protettrice di Palermo ...''" {{cita testo|url=https://books.google.it/books?id=D6PjvOLvBUAC|titolo=Tomo primo, Palermo, Gaspare Bayona, 1719.}}</ref>
Testu latinu dû votu sulenni prununziatu 'ntâ cattidrali da [[Giannettino Doria]], cardinali e arciviscuvu dâ diocisi, guvirnaturi comu luogotinenti e prisidenti dû Regnu.<ref>{{Cita|Antonio Mongitore Tomo primo|pp. 66 a 73}}.</ref>
----
''Ad tuæ Majestatis pedes, o Cœli, terræque Regina, provoluti,<br />Nos Cardinalis [[Giannettino Doria|Joannettinus Doria]] Archiepiscopus Panormitanus, et Capitulum, et Clerus Metropolitanæ Ecclesiæ Panormitanæ, et<br />Nos Senatus, Populusque Panormitanus, Sanctissimi Domini nostri Domini Urbani Divina providentia Papæ Octavi,<br />de tuæ gloriæ amplificatione benemeriti, ejusque prædecessorum Romanorum Pontificum, ac Sacrorum Conciliorum,<br />Tridentini præsertim, probatissimorum que Patrum, universo ferè populo Christiano plaudente, vestigiis inhærentes,<br />in hoc tibi Sacro Templo, in hoc nobis læta, et fausta solemnitate,<br />per merito Filii tui, Te jam ab ipsa æternitate sino peccato originali prævisam, et præservatam confitemur:<br />testamur que Deum, et Filium tuum, Nos hanc sententiam de tua originali præservazione, nostro jam dudum insitam pectori,<br />Deo inspirante constantissimè ad ultimum vitæ spiritum retenturos, atque à Nostris, quantùm in nobis fuerit, teneri, ac doceri,<br />Deo adjuvante curaturos: et insuper Conceptionis tuæ Sacratissimum diem festivitate solemni, ac ipsius pervigilium Ecclesiastico jejunio celebraturos.<br /><br />'''Ita vovemus. Ita spondemus. Ita juramus.<br />Sic nos Deus adjuvet, et hæc Sancta Dei Evangelia.'''<br /><br />Quam assertionem, votum, et juramentum ad pedes SS Domini nostri Domini Urbani Papæ Octavi submittimus, ut hec omnia apostolica benedictione promovere dignetur.<br />Tu ergo o fœlix, o summe fœlix Beatissima Virgo, que in eternitate ab ipso Deo electa fuisti, et preservata,<br />Sanctissimum Dominum nostrum Urbanum Octavum diuturnitate felicissime pacis amplifica;<br />Catholicum Regem nostrum [[Filippo III di Spagna|Philippum]], tue sine peccato Conceptioni constanter addictum, omnibus bonis accumula, et ineffabili pietatis tue largissimo dono diutiùs conserva:<br />Universæ Reipublice Christiane perpetuam pacem, ac tranquillitatem elargire, et ut Filius tuus nobis omnibus, et huic huic populo animorum puritatem,<br />corporum que incolumitatem concedat, et ab hac Civitate, ac toto Siciliæ Regno mortalitatis, et pestilentiæ flagellum avertat impetrare digneris piissima Mater. Amen.''
----
Û giuramentu e â cunferma dû votu da parti dû Capitanu e Giustizzieri, Prituri e Sinaturi, Sindacu e Prucuraturi, fu pronunciatu 'ccâ seguenti fommula:
''' ''Sic voveo, sic juro, sic me Deus adjuvet, et haec Sancta Dei Evangelia'' '''.
Û 7 dicemmìru 1624 furunu dunati 'ntâ divisa 'ntrudutta dê spagnoli, l'equivalenti currispundenti a scudi 197.<ref>{{Cita|Antonio Mongitore Tomo primo|p. 73}}.</ref> Secundu â cunvirsioni dî divisi munitari erunu stimati 'ppî esseri currispusti almenu 250 scudi a frunti dî 100 onzi prumittuti.<ref>{{Cita|Gaspare Palermo Volume primo|p. 56}}.</ref>
All'ebbìca Î 100 onzi corrispunnivunu approssimativamenti all'acquistu di dui statui marmorei di finissima fattura rializzati da artisti dû calibbru dî Gaggini e esponenti da midisima scola.
=== Giuramentu dû 1655 ===
''Io Don Rodrigo de Mendoza, Sandoval, de la Vega e Luna, indignissimo Schiavo di Maria Santissima, Madre di Dio, sempre Vergine,<br />qui umilmente prostrato nel cospetto di Dio Onnipotente, Trino, ed Uno, Padre, Figliolo, e Spirito Santo,<br />ed alla presenza ancora della Sovrana Celeste Maestà della medesima Signora, Maria, Madre di Dio e di Santa Rosalia, di Tutti gli Angeli, e Santi del Cielo;<br />e di tutti costoro, che si trovano assistenti in questo Sagro Tempio, e precisamente del Sagro Consiglio,<br />intendo di tutto cuore, e protesto parimenti con la bocca che Maria sempre Vergine, degna, e verace Madre di Dio fatto uomo, fin dall'istante della sua Immacolata Concezione,<br />e dell'unione della sua anima santissima al suo purissimo corpo, fu per singolare privilegio della Santissima Trinità adornata della grazia santificante,<br />ed in riguardo dei meriti della passione, e morte del suo Santissimo Figliolo, ab aeterno preveduti e accettati in quel divino concistoro,<br />fu preservata dalla macchia del peccato originale, e conseguentemente con modo più rialzato, e più nobile di tutti gli altri figli d'Adamo, redento.<br /><br />Così testifico e affermo in questa conformità Voto, e giuro di affermarlo, difenderlo, e sostentarlo fin all'ultimo fiato con tutto il capitale delle mie forze e per questa Santa Croce, e per questi Santi Evangeli.<br /><br />Così anco intendo, e protesto in vigore della potestà dal Re Nostro Signore di Viceré, e Capitano Generale per sua Maestà in questo Regno,<br />ratificare, e rinnovare in nome di questa felice Città di Palermo, e di tutto il Regno,<br />li giuramenti, e voti, tant'anni sono, fatti sopra l'asserzione, e manutenzione di questo Mistero della Concezione Immacolato,<br />dalla memoria del Cardinale Don Giannettino Doria, Arcivescovo della Città, allora Presidente del Regno:<br />desiderando, che il tutto ceda a maggior gloria, ed onore della stessa Immacolata Signora; a beneficio, ed esaltazione universale di Santa Chiesa;<br />ad estirpazione di tutte le eresie, a pace, e concordia generale di tutti i Re, e Principi Cristiani;<br />a gloriosi aumenti dell'Augustissima Corona e invitta Monarchia Sua Maestà, ed a comune utilità di questa città, e Regno;<br />esortando tutte le altre Città, e Terre, così Demaniali, come Baronali, che ad imitazione nostra, e di questa felice Città<br />faccino quanto prima lo stesso voto, e giuramento.<br /><br />Oggi 3 aprile 1655. Io Don Rodrigo de Mendoza Sandoval de la Vega, e Luna, Duca dell'Infantado, Vicerè e Capitano Generale per sua Maestà in questo Regno,<br />confermo quanto di sopra.''
Û 2 austu [[1655]] û [[Viceré di Sicilia]] [[#Viceré di Filippo III di Sicilia (1621-1665)|Roderigo Mendoza y Roxas y Sandoval]], duca dill'Infantado, 'nvitò l'arciviscuvu di Missina [[Simone Carafa]], i viscuvi [[Marco Antonio Gussio]] di [[Catania]], [[Giovanni Antonio Capobianco]] di [[Sarausa]], [[Ferdinando Sanchez de Cuellar]] di Girgenti, Juan Lozano di [[Mazzara]], [[Francesco Gisulfo e Osorio]] di [[Cifalù]], [[Ludovico Alfonso de Los Cameros]] di [[Patti]] e viscuvu supplenti di [[Murriali]], prìanduli 'ccû fivvuri a fari û stessu votu e promuovirlu 'ntê rispettivi diocisi.<ref>{{Cita|Antonio Mongitore Tomo primo|p. 79}}.</ref>
== Iconografìa ==
* Stiḍḍi, stiḍḍariu.
== Patrucinii ==
{{...}}
'''Chiesa dâ 'Mmaculata Cuncizzioni''' a:
* [[Aci Castello]] - Cannizzaro, [[Alcamo]], [[Bagheria]], [[Barcellona Pozzo di Gotto]], [[Belpasso]], [[Bivona]], [[Calatafimi]], [[Castroreale]], [[Catania]], [[Catania]] - San Gregorio, [[Catenanuova]], [[Cefalù]], [[Cerda]], [[Chiaramonte Gulfi]], [[Comitini]], [[Favara]], [[Giardini Naxos]], [[Gioiosa Marea]], [[Lipari]], [[Malfa]], [[Marsala]], [[Mazzarino]], [[Milazzo]], [[Misiliscemi]] - Locogrande e Marausa, [[Palagonia]], [[Palazzolo Acreide]], [[Palermo]], [[Reitano]], [[Rodì Milici]], [[Rometta]], [[San Filippo del Mela]] - Olivarella, [[San Vito Lo Capo]] - Castelluzzo, [[Santa Venerina]] - Dagala del Re, [[Sarausa]], [[Savoca]], [[Serradifalco]], [[Termini Imerese]], [[Trapani]], [[Tremestieri Etneo]], [[Troina]], [[Ventimiglia di Sicilia]], [[Villarosa]].
'''Chiesa di San Franciscu d'Assisi â 'Mmaculata Cuncizzioni''' a:
* [[Agrigento]], [[Barcellona Pozzo di Gotto]], [[Caltagirone]], [[Catania]], [[Comiso]], [[Messina]], [[Palermo]], [[Ragusa]], [[Trapani]].
'''Chiesa madre''' 'ntitulata a: [[Carlentini]], [[Centuripe]], [[Favignana]], [[Fiumefreddo di Sicilia]], [[San Cataldo]], [[Raddusa]], [[Scicli]].
'''Santuariu''' a: [[Aci Catena]], [[Monforte San Giorgio]].
Fistiggiamenti puru a: [[Aidone]], [[Altavilla Milicia]], [[Acireale]] - Guardia, [[Bronte]], [[Calatafimi]], [[Caltabellotta]], [[Capaci]], [[Carini]], [[Casteltermini]], [[Ciminna]], [[Corleone]], [[Comiso]], [[Custonaci]], [[Enna]], [[Gela]], [[Grammichele]], [[Lentini]], [[Marianopoli]], [[Melilli]], [[Merì]], [[Milena]], [[Militello in Val di Catania]], [[Monreale]] - Grisì, [[Montemaggiore Belsito]], [[Montevago]], [[Novara di Sicilia]], [[Oliveri]], [[Palagonia]], [[Palazzo Adriano]], [[Patti]], [[Piazza Armerina]], [[San Salvatore di Fitalia]].
N. b.: Elenchi non difinitivi.<ref>Incroci vuci Wikipedia e Commoms, 'nfummazzioni e ducumentazzioni, nutizzie, fotografie e filmati da quotidiani e social.</ref> Aìuta a cumplitarli.
== Usi e custumi ==
Tradizzioni:
* Sicilia, Italia e munnu cattolicu: L'8 dicembre è festa nazziunali 'ntâ molte nazzioni e signa l'iniziu ufficiali dû periudu nataliziu, s'aḍḍumanu l'abbiri di Natali, si aprunu i mercatini, si effettua a priparazzioni e l'allestimentu di prisepi.
* A [[Palermu]] è puttata 'n prucissioni 'nâ statua d'argentu dâ basilica di San Franciscu, 'ccû sosta â San Duminicu â Culonna omonima, finu a cattidrali 'ppî l'ottava. A Palermu, Missina oltri î cunsueti prucissioni si fannu omaggi â statua dâ 'Mmaculata, depunendu 'nâ curuna di ciuri.
Patruna di:
== Noti ==
<references/>
== Bibbliografìa ==
* Antonino Mongitore, "''Palermo divoto di Maria Vergine e Maria Vergine protettrice di Palermo ... ''" [https://books.google.it/books?id=D6PjvOLvBUAC], Tomo primo, Palermo, Gaspare Bayona, 1719.
{{Commonscat|Immaculate Conception}}
{{Riliggiuni}}
[[Catigurìa:Riliggiuni]]
[[Catigurìa:'Mmaculata Cuncizzioni]]
4rdbxswdvl9wb6l384puzml7pe0hxbo
Baluḍḍu
0
66842
782205
774994
2026-05-25T12:25:01Z
GiovanniPen
22308
Correzzioni tradizziuni->tradizzioni
782205
wikitext
text/x-wiki
{{Cucina}}
Û '''baluḍḍu''' (plurali '''baluḍḍi''', ('''baluḍḍe''' limitatamenti 'ntâ Vaḍḍi dû Mela)), è un prudottu alimintari assimilabbili ô [[pani]] uttinutu dâ cuttura d'un 'mpastu di [[farina]] di [[granuturcu]] (puru dittu [[mais]], '''jimmanu''' o '''laurindia'''), [[acqua]] e cunnimenti. Û cunsumu è 'llimitatu 'ppî l'occasioni e avi carattiri 'ddivuzzionali, tradizziunali e pinitenziali.
== Urigini ==
 tradizzioni voli chi û jiornu di [[Santa Lucia]] non si manciunu cibbi a basi di [[Granu (ciriali)|granu]] macinatu ([[pani]] e [[pasta]]), usanza ch'attruva funnamentu 'ntâ du' avvinimenti "miraculusi"<ref>Tanti voti â fami arma î mani. Tantissimi atti di vera e propria pirateria sunu ammantati di binidizzioni e ... fatti passari 'ppî avvenimenti miraculusi, da pruvvidenziali 'nterventi divini, da 'razzia e illuminazzioni chi guidunu i timirari. Quannu û stomucu reclama ..... ogni azzioni è llecita.</ref> avvinuti rispettivamenti a Palermu e Sarausa duranti i jorni dî fistiggiamenti da santa. Eccu quinni chi spopulunu 'ntê tavuli siciliani [[Cìciru|ciciri]], [[Fava|favi]], [[fasola]], [[granu turcu]], [[Pisedda|piseḍḍa]], [[risu]], [[arancino|arancini]], [[cazzilli]], [[panelli]], semi e simenza, farini 'ddirivati e quant'autru, non ultimu 'nû stirminatu elencu di ricetti a basi di viddura e di frittura 'ppâ 'ggioia e 'ddilizzia dû palatu.
Mentri 'ntâ pruvincia di [[Palermu]] unu dî piatti tipici 'ppâ ricurrenza è â [[cuccìa]], 'ntâ pruvincia di [[Missina]] e 'ntâ Vaḍḍi dû Mela in particulari, comu fumma di devozzioni e d'attaccamentu ê tradizzioni, si manciuno î '''baluḍḍi''' o '''baluḍḍe''' 'pp'accumpagnari i vari cumpanatici.
Si tratta di pagnotti nichi 'mpastati sulu 'ccû farina di mais. Oggi ci sunu tanti ricetti, alcuni prividunu l'usu dâ farina di 'ranu tipu 0 o di chidda di [[semula]] 'pp'aviri 'cchiù morbidu û 'mpastu. Û sapuri dî tradizzioni riprupuni 'tonna vota â vecchia ricetta di famigghia, a cui priparazzioni prividi l'utilizzu di suli quattru 'ngridienti e chi rispetta l'antica custumanza.
== Tradizioni ==
Tra liggenna e fatti veri, û '''baluḍḍu''' è 'nâ pietanza simbulu, da manciari 'ccû 'ddivuzzioni, cunsumandula ô postu di pani e pasta 'ppî unurari û miraculu rifiritu ô 13 dicèmmiru 1763<ref>Giuseppe Capodieci, "''Memorie di Santa Lucia''".</ref> quannu a [[Sarausa]] un bastimentu caricu di 'ranu salvò â citàdi dâ nâ caristia. Appressu arrivò 'nâ navi, appoi n'autru vasciḍḍuzzu,<ref>Â parola '''vasciḍḍuzzu''' ricorda â [[vara]] divozzionali e prucessionali usata 'ppî cilibbrari stissi fatti miraculusi succiduti puru a Lipiri e Missina 'ccû l'arrivu pruvvidinziali di 'mbarcazzioni carichi di 'ranu.</ref> infini autri tri bastimenti carichi di granagghia, finu a dibillari â fami.
Stissu miraculu a [[Palermu]] û 13 dicèmmiru 1646 mutivava già l'attaccamentu ddivuzziunali, divissificandu però â ricetta. Autru caricu di 'ranu via mari salvò â capitali du Regnu dâ nâ caristia.
'Ntê dui casi, 'ppî troppa fami e 'ppî non peddiri autru tempu a macinari, si dicidiu di mettiri i 'rani a girminari e rimuḍḍari in acqua 'ppî poi cucinarli sani, dandu luogu â criazzioni dâ [[cuccìa]] e vinnirari sempri â stissa amatissima santa 'ntô juornu dâ sô festa.
------
Comu porti dî citàdi di mari, Palermu, Sarausa, e ancora [[Milazzu]], [[Lipiri]], Missina, e 'ntô cuntinenti [[Nàpuli]], [[Livornu]], [[Gènuva]], sunu famusi priparazzioni divozzionali e pinitenziali poviri ma, apprizzatissimi, fatti a basi di granagghia, ligumi e farini dirivati, mutivati quasi sempri da avvinimenti mircantili lijati a navigazzioni e spissu, ô cultu da santa.
== Ingridienti ==
Î rizzetti 'cchiù diffusi privìdinu parti î stissi di farina di granu turcu e acqua, lèvitu di birra e 'nâ presa di [[sali di cucina]]. 'Ppî un chilu di farina di mais ('ppî 16 / 20 '''baluḍḍi''' di midia 'rannizza), un litru d'acqua, 40 grammi di lèvitu e sali quantu basta.
== Priparazzioni ==
{{Commonscat|Category:Baluḍḍu}}
La priparazzioni e û cummerciu dî '''baluḍḍi''' limitatamenti â jurnata dû 13 dicèmmiru, sunnu ê jorna nostri garantiti dâ i fùrnari di ogni singula citàdi. Tradizziunalmenti erunu priparati 'n casa 'ccû la cullabburazzioni di tutta la famigghia. Â priparazzioni dâ pasta di panitti si facìa 'ccû 'nu [[scanaturi]], azziunatu 'ccû 'nâ certa forza di n'uòmu dâ famigghia. Oggi î masculi dî casa sunu rimpiazzati da commudi attrezzaturi di cucina chi consentunu un 'ranni risparmiu di tempu e di fatia.
Si sciogghi û lèvito di birra 'ntâ l'acqua cauda, 'juncenduci û pizzicu di sali 'ppî 'nsapuriri û cumpostu senza cummigghiari 'u sapuri dû mais. Si versa û liquidu 'ntâ farina misa â funtanedda facendulu 'ncurpurari picca a picca. Travagghiari 'bbonu û 'mpastu, 'fini fari un panettu, 'mpiattarlu e aspittari chi crisci finu ô raddoppiu dû vulumi. 'Mministrari î puzziuni 'n panetti. Lassari llèvitari ancora. A 'stu puntu fari î tagghi 'n supirfici tipici dâ llèvitazzioni e cucinari 'ntô furnu caudu a 230° 'ppî circa 30 minuti.
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cucina]]
dah3gcgkpt3u09ns6qpy6sr0u7d7ank
Partido Galego
0
67443
782239
782176
2026-05-25T13:19:03Z
Trigenibinion
37426
/* Risultati di l'elizzioni */ Traduci dâ Wikipedia tudisca
782239
wikitext
text/x-wiki
Lu '''Partido Galego''' ('''PG''') è nu partitu pulìticu cintrìsticu [[nazziunalismu galizzianu|nazziunalista galizzianu]], criatu ntô 2020 cû scopu di rapprisintari tutti li pirsuni ca s'idintìficanu comu galizziani e spagnoli e ca cunzìdiranu la Galizzia na [[cumunità autònuma]] cu la sò lingua e curtura.
== Risultati di l'elizzioni ==
=== Elizzioni cumunali ===
{| class="wikitable sortable"
|-
! align=center | Elizzioni
! align=center | Cualizzioni
! align=center | Voti
! align=center | Pircintuali (%)
! align=center | Cunsigghieri
! align=center | Maggiuranza<br />assuluti
! align=center | Maggiuranza<br/>sìmprici
|-
! align=center |[[Elizzioni cumunali galizziani dû 2023|2023]]<ref>{{Cita web|newspaper=El País|titolo=Resultados Electorales en Lugo: Elecciones Municipales 2023|url=https://elpais.com/espana/elecciones/municipales/11/27/|language=es|accesso=2023-08-01|date=2023-07-23}}</ref>
| align="center" colspan="1"| Membru di [[Contamos]]
| align=center |4.589 {{Aumentu}}
| align=center |0,32% {{Aumentu}}
| align=center |18 / 3705
| align=center |[[File:Arrow Blue Right 001.svg|10px]]0
| align=center |2 {{Aumentu}}
|}
===Elizzioni dû Parramentu Eurupeu===
{| class="wikitable sortable" style="text-align:right;"
|-
! colspan="8" align="center" | [[Parramentu Europeu]]
|-
! colspan="1" rowspan="2" | Elizzioni
! colspan="3" | Tutali
! colspan="3" | Galizzia
|-
! Voti
! align=center | Pircintuali (%)
! Seggi
! Voti
! align=center | Pircintuali (%)
! Seggi
|-
! [[Elizzioni dû Parramentu eurupeu dû 2024|2024]]<ref>{{Cita web |titolo=Partido Galego : votos |contribution=JUNTA ELECTORAL CENTRAL |language=es |url=https://www.juntaelectoralcentral.es/cs/jec/documentos/resultados_UE_280624.pdf |work=BOLETÍN OFICIAL DEL ESTADO|number=156 |date=2024-06-28 |pages=74717–74718}}</ref>
| align=center | 5.719 {{Aumentu}}
| align=center | 0,03% {{Aumentu}}
| align=center | 0 / 54
| align=center | 2.074 {{Aumentu}}
| align=center | 0,18% {{Aumentu}}
| align=center | [[File:Arrow Blue Right 001.svg|10px]]0
|}
== Noti ==
<references />
[[Catigurìa:Pulìtica di Spagna]]
[[Catigurìa:Galizzia (Spagna)]]
7qvnruqoamyemid78u7jl2muzwv29zn
Innu nazzionali
0
67445
782200
2026-05-25T12:20:59Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Innu nazziunali]]
782200
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[Innu nazziunali]]
2g3ing9p22tt0ot927p3v2f2o391g7f
Andrea Kimi Antonelli
0
67446
782296
2026-05-26T06:50:13Z
Gmelfi
8
criazzioni dâ pàggina
782296
wikitext
text/x-wiki
[[File:Kimi Antonelli at the Melbourne Walk during the 2026 Australian Grand Prix (028A7923) cropped.jpg|miniatura|Andreqa Kimi Antonelli.]]
'''Andrea Kimi Antonelli''' ([[Bulogna]], [[25 di austu]] [[2006]]) è nu pilota di [[Formula 1]]. Debbuttau ntâ Formula 1 ntô 2025 facennusi ggià vidiri comu un pilota assai dutatu. Ntô [[2026]] vinciu tri gran premi cunsecutici unni avia ggià pigghiatu la pole position.
[[Catigurìa:Formula 1|Antonelli, Andrea Kimi]]
ekjzhd1adhfpl12n3ho99sk7qyu5o6t
782297
782296
2026-05-26T06:50:29Z
Gmelfi
8
782297
wikitext
text/x-wiki
[[File:Kimi Antonelli at the Melbourne Walk during the 2026 Australian Grand Prix (028A7923) cropped.jpg|miniatura|Andrea Kimi Antonelli.]]
'''Andrea Kimi Antonelli''' ([[Bulogna]], [[25 di austu]] [[2006]]) è nu pilota di [[Formula 1]]. Debbuttau ntâ Formula 1 ntô 2025 facennusi ggià vidiri comu un pilota assai dutatu. Ntô [[2026]] vinciu tri gran premi cunsecutici unni avia ggià pigghiatu la pole position.
[[Catigurìa:Formula 1|Antonelli, Andrea Kimi]]
esvswvm22qpfeclprb9gfxx8bbramrx