Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
26 di maiu
0
2091
782308
769986
2026-05-26T22:53:09Z
Dostojewskij
18849
/* Nasciuti */ + [[Miles Davis]]
782308
wikitext
text/x-wiki
{{Maiu}}
== Abbinimenti ==
{{...}}
== Nasciuti ==
* [[1799]]: [[Alexander Pushkin]], scritturi [[Russia|russu]] (m. [[1837]])
* [[1926]]: [[Miles Davis]], musicista di jazz, e sunaturi di trumma (m. [[1991]])
* [[1977]]: [[Luca Toni]], jucatura di caùciu talianu
== Morti ==
* [[1595]]: [[San Filippu Neri]]
r2job8ium8w2gp3vbdg3d7p8wd59t0r
Ebbraismu
0
4310
782305
753908
2026-05-26T18:12:01Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Judaismu]]
782305
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[Judaismu]]
ocv5nkvpbehetw44jy49o2j0ybyxm5x
212 a.C.
0
4747
782307
760955
2026-05-26T18:46:45Z
Gmelfi
8
782307
wikitext
text/x-wiki
{| align=right cellpadding=3 id=toc style="margin-left: 15px;"
|-
| align="center" | <small>'''[[Sèculi]]:'''</small> <br> [[Sèculu IV a.C.]] - '''[[Sèculu III a.C.]]''' - [[Sèculu II]]
|}
==Abbinimenti==
* L'[[assèdiu rumanu di Sarausa]] s'accapa cu li [[Rumani]] ca cunquìstanu [[Sarausa]]
==Nasciuti==
==Morti==
* [[Archimedi]], matimàticu, astrònumu e fìsicu grecu
[[Catigurìa:Anni dî sèculi a.C.]]
{{stub}}
bkzae40v5l8riyi3fndo0duu7qfrf55
Assèdiu rumanu di Sarausa
0
33061
782306
213185
2026-05-26T18:45:47Z
Gmelfi
8
782306
wikitext
text/x-wiki
{{FestaSicilia}}
[[Mmàggini:Thesaurus opticus Titelblatt.jpg|thumb|right|300px|L'assèdiu di Sarausa e li specchi ustori di [[Archimedi]] contru li navi rumani]]
L''''assèdiu di Sarausa''', si rifirisci a l'assèdiu fattu dê truppi rumani di [[Marcellu]] a la cità di [[Sarausa]] ntô [[212 a.C.]]
== Vicenni stòrichi ==
Ntô menti dû regnu di [[Gerone II]], tra [[Roma]] e Sarausa vinni firmatu nu trattatu di paci, ca garantìa a la cità siciliana paci e pruspiritati pi longu tempu. Pirò, â morti di Gerone II, pigghiò lu sò postu pi guida dâ cità sò niputi [[Girònimu di Sarausa|Girònimu]]. Chistu avìa chìnnici anni e, nun essennu ancora priparatu p'affruntari li scigghiuti pulitichi cchiù giusti, fici lu gravi arrori di strògghiri pi sùbbitu lu trattatu chî rumani e fici l'alliaza chê [[Cartaggini|Cartagginisi]]. Girònimu, pirò, murìu nta na cuspirazzioni pi manu di [[Dinòmini di Sarausa|Dinòmini]]. Pigghiau lu puteri accussi Adranodoru ca lu mantenni pi picca tempu, pi appoi lassàrilu facènnusi numinari Ginirali. Â difisa dâ citati traseru accussì li dui frati [[Ippocrati di Sarausa|Ippocrati]] ed [[Epicidi]] . Câ rumputa dô trattatu, lu [[Sinatu rumanu]] votau pi fàricci la guerra a Sarausa. Lu cumannu pi cunquistari la citati vinni datu ô cònsuli Marcellu chi cu nu bonu nùmmiru di forzi di terra e mari, assidiau la cità.
Ntô mentri di l'assèdiu, Ippocrati addumannau rinforzi ê cartagginisi e agghiri [[Eraclea Minoa]] appi quarchi vittoria contru a li rumani; Epicidi, anveci, si stetti a Sarausa e, nzinu a l'ùrtimu mumentu e l'ùrtima forza c'avìa, addifinnìu la sò cità.
{{StoriaSiciliana}}
[[Catigurìa:Sicilia]]
[[Catigurìa:Storia]]
45gj06zh5sneqvicjnqpfpgc1kce6lc
Don (riliggiuni)
0
39852
782303
754363
2026-05-26T18:05:18Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Don (tìtulu)]]
782303
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[Don (tìtulu)]]
pu5ygi3922ytu8z2jcda1g5gbufazp6
Don (tìtulu)
0
39853
782302
754364
2026-05-26T18:05:07Z
GiovanniPen
22308
782302
wikitext
text/x-wiki
'''Don''' (cu nu nomu di pirsuna) è lu titulu chi ntî tuttu lu munnu di lingua spagnola, ma puru ntô sud di l'[[Italia]] e n [[Sicilia]] pi innicari rispettu o ìnnica nu [[parrinu]].
Pi esempiu ''Don Ciotti'', o ''Don Gelmini'' cèlibbri parrina italiani cuntimpurani (esempiu cu lu cugnomu) o ''Don Abbondiu'', pirsunaggiu dî [[Alissandru Manzoni|Manzoni]] (esempiu cu lu nomu).
== Storia ==
Urigginariamenti era nu titulu onorificu chi si putia dari sulu a famigghi di uriggini nòbbili. La diffusioni ntô sud di l'[[Italia]] è nu residuu di la nfluenza culturali spagnola dî sèculi passati. Quannu nun fu direttamenti sutta duminiu spagnolu, lu [[Regnu dî dui Sicilî]] avia liami stritti câ curona spagnola.
== Usu ==
Cô tempu, lu titulu di don si diffunnìu, e pò essiri datu a nu patri di famigghia a partiri di la quarantina ntô casu n cui lu misteri nun è di campagna.
Pi esempiu ''Don Turiddu'' pò essiri nu patri di famigghia chi havi n'officina di riparazzioni. N cuntrappusizzioni ô titulu di ''Don'' si usa lu titutlu di [[Massa (titulu)|Massa]]. ''Massa Turiddu'' è nu patri di famigghia rispittabbili, chi s'occupa dû travagghiu dî sò [[turrinu|turrina]].
Lu tìtulu di [[Cavaleri (unurificenza)|Cavaleri]] (cu lu cugnomu, esempiu: lu ''cavaleri Ruffinu'') è puru usatu n Sicilia comu forma di rispettu pi innicari supratuttu li pirsuni chi pi particulari meriti militari, comu li reduci dâ guerra, ricivittiru stu titulu dû re o dû prisidenti dâ ripùbbrica.
== Mafia ==
Comu titulu di rispettu, nun liatu ô significatu di lu rolu riliggiusu di nu parrinu, lu titulu di ''don'' è usatu supratuttu ntâ stampa italiana quasi esclusivamenti pi innicari criminali dâ [[mafia]], tantu di fari cridiri ê forasteri dû cuntinenti chi la parola ''don'' ntî st'accizzioni voli diri boss mafiusu. Si tratta nveci di n'usu chi pigghia la sò uriggini ntî l'usu attistatu di sèculi ntâ cultura miridiunali e chi la mafia ha saputu rènniri e trasfurmari pò sò vantaggiu, comu fici puru pi lu cuncettu di ''unuri'' o di ''rispettu''.
[[Catigurìa:Sucità]]
2ndae9kdvvhar4ak4m1rtb9lh587kk8
Judaismu
0
45481
782304
676066
2026-05-26T18:11:52Z
GiovanniPen
22308
782304
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Judaica.jpg|thumb|''Judaica'' ( n senzu oràriu e partennu di n capu): cannileri di [[Shabbat]], [[Cannatedda pû lavaggiu dî manu]], [[Chumash]] o [[Ḥumash]] e [[Tanakh]], [[yad|puntaturi pâ littura dâ Torah]], [[shofar]], e buatta pri l'[[etrog]]]]
Lu '''Judaismu''' o '''Ebbraismu''' (יהדות) è na [[riliggiuni]] monutìstica, la filusufia e lu modu di vìviri dî Jurei, custituitu dê discinnenti dî israeliti ca pruvinìanu di l'antica tierra d'Israeli e di cuarchi minuranza ca a iddi s'ha ghjutu junciennu, pri mmenzu dâ cummirsioni, e chi s'hannu ammiscatu a iddi duranti li du' mila anni dâ loru diàspura. Lu judaismu cunteni ilimenti riliggiusi, ma 'un si lìmita sulu a chisti, picchí macari havi un còdici di cunnutta, na liggislatura, e abbitùddini ca 'un sunnu spicificamenti riliggiusi.
Sicunnu 'i testi funnamintali dû judaismu, n particulari la [[Tanakh]], la fidi di l'antichi israeliti e dî loru discinnenti esti basata n capu a n'allianza strinciuta tra [[Diu]] e Abbrahamu, (datata sicunnu dî testi dâ storiografia riliggiusa, comu lu Seder Olam Rabba, n tornu ô sicunnu millenniu avanti a l'era cumuni; e ca fu, d'appressu, rinnuvata cu Musè, cincu sèculi cchiù tardu.
Li jurei fùnnanu lu judaismu n capu a la riliggiuni abbrahàmica ca nciura câ leggi Musàica (Torah, Nevi' im e Ketuvim), cullettivamenti addisignati cû tèrmini Tanakh; di cca lu tèrmini Tanakh o Bibbia abbràica, pi nnicari la Bibbia dî Jurei.
Sta riliggiuni si funna n capu ô cultu dû Diu d'Abbrahamu, d'Isaccu e di Jacobbi, e zoè n capu ô cultu dû Nomu inneffàbbili ca cuncèpi comu na fiamma eterna (YHWH), ca ditèni tutti li puteri (Elohim), 'u trascinnenti Signuri dî signuri (Adonaï), ca veni pinzatu èssiri comu Unu e Unicu e ca esti cualificatu accussì: onniputenti, onniscenti, giustu e misiricurdiusu. Sta riliggiuni prufissa videmma ca l'accucchiamentu di tutti li puteri (Elohim) ha manifistatu lu Criaturi dû munnu ca cuntinua a mpiàrisi nnô distinu di Israeli, facennu ncursioni nnâ sò Storia, comu cuannu fici nèsciri di l'Eggittu li figghi d'Israeli. Li Cohen dû Tèmpiu di Jerusalemmi, distruggiutu du' voti, assicuràrunu lu Sò cultu. Li rabbini trasmìsiru d'appressu la tradizzioni judea n finu ô jornu di oi.
Lu judaismu esti unu dî cchiù antichi tradizzioni riliggiusi monuteisti ancuora pratticati oi. Li valùra e la stòria dû pòpulu judeo sunnu â surggiva di du' àutri riliggiuni abrahàmichi, lu christianìsimu e l'islàmm. Ma 'un nn'è â surggiva dû samaritanìsimu, chi esti mmeci, na tradizzioni israelita cuncurrenti, e mancu dû zuruastrìsimu, dirivàtu iddu stissu dû mazdeìsimu.
== Funnamenta di judaismu ==
Lu judaismu rivirìsci l'Otoritati suprema attraversu lu rispettu dâ Sò Liggi, rivilata a Musè (la [[Torah]]), e nun pri mmenzu di una, o cchiuassài di una, pirsuna otocràta cuomu succeri nna àvutri curturi. Sta Liggi, da prima urali, fu n sècuitu misa pri scrittu nnâ Bìbbia (la [[Tanakh]]), pui, caminannu li sèculi, fu macari cummintata, ginirannu d'accussì na ranni divirsitati d'intirpritazzioni.
La sula virsioni dâ Bìbbia attuarmenti arricanusciuta dô judaismu esti la [[Tanakh]] di la cuali lu testu fu fissatu dî Massorèti versu lu IX° sièculu di l'èra cumuni. Lu judaismu 'un esti na ortudussia custituita di dogmi, ma na ortupràssi chi serbi a rigulari ô miègghiu li pràttichi cuotidiani di na isistenza santifiàta dô rispettu miticulùsu dâ Liggi judàica, cunciputa cuomu la sprissioni dâ Vuluntati suprèma di Chiddu ca un ghjornu hava a judicari lu sò pòpulu a sicunnu dâ sò cunnutta.
Tutti li currènti dû judaismu, anticu e mudernu, prufèssanu, nentimènu, cuarchi cridenza cumuni:
* Arricurdàrisi di l'Allianza cuntratta cu Abbrahamu, Isaccu e Jacobbi, l'Ùnicu s'arrivilau a Mosè cuomu l'Issenza Eterna (YHWH) e fici nèsciri di l'Eggittu lu pòpulu d'Israeli appressu cuattru sièculi dunni vìssiru nnâ tierra di l'idolatria.
* Li figghi d'Israeli foru iliggiuti da YHWH pri èssiri lu Sò pòpulu, Iddu s'aspetta ca iddi camìnanu nnê sò vie (halakha). La Torah fu dunata a Mosè ô pizzu di l'àridu monti Horeb, nnô disertu dû Sìnai.
Sta vuluntati di caminari nnê sintera di YHWH, la halakha chi pirmetti d'accurdari la sò vita ê pricètta dâ Torah ca càncianu n modu pirpètuo a sicunnu dî luòghi e di l'èbbichi, esti l'origgini dî ricurrenti diffirenzi di ntirpritazzioni di l'ortoprassi dû judaismu, menu sinzzìbbili ê divirggenzzi d'ortodossia teològgica. Cu pràttica rigurusamenti la Liggi judàica arresta lìbbiru di pinzari n modu origginali, esti pri chistu ca 'a kabbalà pròspira tra li judei d'un munnu dunni si pirsègue lu gnusticismu, e li astuzzi dâ ghematrìa ca pirmetti li spéculazzioni mintali cchiù audaci.
La prima currenti jurea ca risali ô Isìliu di Babbilònia, fu chidda dû judaismu farisàicu ca liggeva la « Torah scritta » a traversu lu prisma dâ « Torah urali » ca la tradizzioni farisàica diceva aviri ricivuta dâ stissa vucca di Mosè nnô mumentu donu dâ Torah, e a sò esiggèsi urali fu trasmissa ô judaismu rabbìnicu, ca risali a la distruzzioni dû Tèmpiu pri òpira dî rumani, pui cumpilàta dê « ripititura » Tannaim dâ Mishnà avanti di èssiri ridàttu da li « pridicatùra » Amoraïm sutta la forma du Talmud di Jerusalemmi e di chiddu Babbilunesi.
L'otorità di la Liggi urali fu cuntistata a l'èbbica dî Tèmpi da li Sadducèi, pui ô VIII° sièculu di l'èra cumuni videmma d'una currenti scritturalista mmuntuàta comu caraìsmu. La Torah urali fu gnurata videmma dî Samaritani, e puru dê comunitati jurei troppu luntani dî centri di nsignamentu e di diffusioni di sta Liggi, cuomu le jurei dâ Cina e di l'Ìndia, e li falàscia (o puru falascià o falasha) di l'Itiòpia (n amàricu «isiliati» o «straneri»).
Ha statu forsi la prima riliggiuni [[Monoteismu|monutìstica]] adducumintata dintra ê pupulazzioni [[Canaan|cananàichi]] monulàtrichi, o, sicunnu àutri, tra li pòpuli straneri schiavi nta l'[[Eggittu]]. Nzèmmula ô [[Cristianèsimu]] e a l’[[Islam]], l’Ebbraismu veni classificatu comu riliggiuni abbramìtica.
Cchiù n ginirali si pò diri ca si sparpagghiò nna tuttu lu munnu grazzi â dispirsioni di l'[[ebbreu|ebbrei]] c’accuminciò a l’èbbica dû [[Mperu Rumanu]], caunsciuta cu lu nomu di [[diàspora]].
==L'ebbraismu n Sicilia==
[[Mmàggini:Siracuse mikwe.jpg|thumb|Nu bagnu rituali ebbraicu a Sarausa.]]
Cu la diaspora, la prisenza di cumunità ebbraichi è attistata puru n Sicilia. Pi esempiu ricenti scavi attistaru a [[Sarausa]] nu stabbilimentu di bagni rituali, cu scritti n [[lingua ebbraica]]. La prisenza ebbraica n Sicilia s'appi a mantiniri pi tuttu lu [[mediuevu]]. Â curti di [[Fidiricu II]] tra li ntillittuali ci fu puru [[Yehudah ha-Cohen Ibn Maqdah]], ca scrissi na nciclupidia dâ scienzia di l'èbbica. N [[Sicilia (èbbica angiuina)|èbbica angiuina]] lu girgintinu [[Faraj ben Salim]] fu ncaricatu dû re [[Carlu I d'Angiò]] di tradùciri na nciclupidia di scienzia mèdica. L'ebbrei eranu pirò vittima di discriminazzioni. Comu a [[Vinezzia]], n Sicilia ntî vari cità c'èranu quarteri risirvati â pupulazioni ebbrea. A [[Muòrica]] e a [[Spaccafurnu]], pi esempiu, ancora òi nu quartieri si chiama ''Cartidduni'', e l'uriggini dû nomu è propria nu cartidduni ca cumparia â trasuta dû quartieri ebbreu ntô mediuevu. N'èbbica spagnola, l'ebbrei foru vittima dâ [[nquisizzioni]], e pi manu dâ riggina [[Isabella di Castigghia|Isabbedda]], ca ntô [[1492]] emanau nu dicretu contra ebbrei e [[mussurmani]], àppiru a emigrari n massa o a cunvirtìrisi. Di lu XVI sèculu n poi, nun c'è quasi nudda traccia di prisenza ebbrea n Sicilia.
== Talìa puru ==
* [[Diàspora]]
== Bibbliografia ==
*[https://web.archive.org/web/20150929075857/https://sites.google.com/site/lalettresepharade/home/la-revue-par-numero/numero-46/la-sinagoga-e-il-bagno-rituale-degli-ebrei-di-siracusa---angela-scandaliato-nuccio-mule A. Scandinato, N. Mulé, ''La Sinagoga e il bagno rituale degli ebrei di Siracusa'', 2002, Giuntina, Firenze, 212 pàggini, ISBN : 88-8057-158-3]
{{Riliggiuni}}
{{Artìculu dâ simana|14 di uttùviru|2011}}
[[Catigurìa:Ebbraismu]]
fqqpelcatwcdttieugw6xs073b2xtsd