Wikipedia scwiki https://sc.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0gina_printzipale MediaWiki 1.47.0-wmf.16 first-letter Media Ispetziale Cuntierra Usuàriu Cuntierra usuàriu Wikipedia Cuntierra Wikipedia File Cuntierra file MediaWiki Cuntierra MediaWiki Template Cuntierra template Agiudu Cuntierra agiudu Categoria Cuntierra categoria TimedText TimedText talk Module Module talk Event Event talk 0 9660 190637 187388 2026-08-22T16:01:00Z SamSard 25038 190637 wikitext text/x-wiki {{coord|format=dms|display=title}} {{LSC}}{{S/geografia}}[[File:Euskal Herria Europa.png|right|260px|thumb|Paisu Bascu (Euskal Herria)]] [[File:Flag of the Basque Country.svg|thumb|Sa bandera de su Paisu Bascu.]] Su '''Paisu Bascu''' (''Euskal Herria'' in [[limba basca]]) est su territòriu de sos bascos, in s'[[Europa]] otzidentale. Faghent parte de su Paisu Bascu sa [[Paisu Bascu (comunidade autònoma de s'Ispagna)|Comunidade Autònoma de Paisu Bascu]] e [[Navarra]] ([[Ispagna]]) e [[Paisu Bascu frantzesu]] (in su dipartimentu de sos [[Pireneos Atlànticos]], [[Frantza]]). == Boghes curreladas == {{Commons|Category:Basque Country|Paisu Bascu}} * [[Limba basca]] * [[Paisu Bascu (comunidade autònoma de s'Ispagna)|Comunidade Autònoma de Paisu Bascu]] * [[Navarra]] * [[Paisu Bascu frantzesu]] {{Controllu de autoridade}} [[Categoria:Geografia]] fw91qnur4ht8f9xoo21c6zgfl4m3ofb 0 11526 190642 160807 2026-08-23T07:52:16Z Amherst99 3528 /* */ 190642 wikitext text/x-wiki [[File:Wall of flyers @ EMP-SFM.jpg|thumb|376x376px|Boladoreddos apicados a unu muru]] Su '''boladoreddu''' est una pubrigadura de tirada limitada formadu dae una o duas pàzinas imprentada in una o totu sas caras. Est impreadu pro informare in manera lestra e intregosa s'aprofetadore possìbile, chi fitianu nd'intrat a possedimentu pro casualidade, in unu tipu determinadu de eventu, idea, prozetu, ozetu. == Istòria == Unu de sos impreos prus famados de su boladoreddu in s'istòria italiana fiat istadu in s'ocasione de su [[bolu subra de Vienna|bolu subra de Bienna]] de un'iscadrilla de s'abiadura itailiana liderada dae [[Gabriele D'Annunzio]], chi su 9 de austu de [[1918]] aiat fulliadu a subra de sa tzitade unos 50.000 boladoreddos propagandistas. Su boladoreddu “militare” sighit a esser meda utilizadu a dies de oe pro ispainare dudas e timòrias in sas pobuladuras. == Impreu pubritzitàriu e propagandista == Atuarmente si nde faghet impreu meda in su setore de sa pubritzitade, in ue s'informadura si lìmitat a proponner unu servìtziu, unu produtu o una [[marca]]. Sende gasi, est utilizadu in onzi ocasione chi dimandet su beiculonzu de un'informadura sintètiga a unu pùbrigu possìbile, duncas in su domìniu polìtigu, sindigale, [[propaganda|propagandista]]. S'operadura de repartzidura de sos boladoreddos a sos destinatàrios possìbiles podet acontesser in modu deretu, peri intrega a manu, o in manera indereta a mèdiu de s'insertadura de su boladoreddu a sa cassita de su curreu o a su parafrinas de sas automòbiles, in un'atividade chi est definida boladoreddamentu. S'impreu propagandista de su boladoreddu (chi zai esistiat in su milliotughentos in sos moimentos patriòtigos bariados, pro narrer cun sas fulliadas fontomadas de boladoreddos in intro de manifestadas teatrales dae sas lollas de susu a sa corte de cadirones) nch'aiat sizidu su cùcuru suo in sos annos '60 e '70 de su sègulu coladu cun s'ispainadura intre sos grupos polìtigos minores de su murticopiadore. == Ordinàntzias comunales == In medas comunas italianas, formas de repartzidura de boladoreddos sunt reguladas dae ordinàntzias comunales chi apostìvigant si siant lizìtimas o nono, e nde cundissionant s'atividade a su pagamentu de un'impòsitu. Difatis, in sas tzitades mannas, pro realizare su boladoreddamentu manu-a-manu est pretzisu a pagare un'impòsitu subra de sa pubritzidade, chi andat dae 5 euros sa die pro onzi piseddu impreadu in sa repartzidura in sas comunas de Milanu e Nàpule a sos 5 chentèsimos de euro pro onzi boladoreddu repartzidu in Roma. Unu casu raru est rapresentadu dae sa comuna de Zènova, ch'in su 2.004 at proibidu su boladoreddamentu manu-a-manu. Su boladoreddamentu in sas automòbiles est proibidu in belle totu sas comunas italianas. [[ Categoria: Imprenta]] exvsuzwmmgwyzmr4mmuskj5x5r6i0uu 0 19495 190638 172488 2026-08-23T02:04:15Z InternetArchiveBot 10458 Sarvende 1 fonte(es) e etichetende·nde 0 comente morta(as).) #IABot (v2.0.9.5 190638 wikitext text/x-wiki {{Variant|LSC}}[[File:Tancada_immigrants_i_refugiats_Barcelona_abril_2018.jpg|thumb|Cartellu chi dimandat "Documentos pro totus e totas" durante un'ocupatzione de persones immigradas e acuiladas in su 2018 in Bartzellona]] Su '''limbàgiu de gènere''', '''limbàgiu inclusivu''' o '''limbàgiu non sessista''' est unu limbàgiu chi chircat de evitare un'inclinatzione chi calicunu pensat chi bi siet in su limbàgiu fache a unu sessu o gènere sotziale determinadu. In catalanu, pro esèmpiu, si mentovat s'impreu de sustantivos chi non sunt ispetzìficos de unu gènere pro si refèrrere a ruolos o professiones, aici comente evitare is pronùmenes "issu" e "issos" pro si refèrrere a persones de gènere disconnotu o non pretzisadu. Si costumant puru a utilizare nùmenes genèricos comente a "persones" o "gente". Su limbàgiu de gènere in generale naschet dae sa confusione intre su gènere grammaticale e su sessu de is persones e cumprendet una sèrie de disciplinas chi chircant is efetos, teòricos, de su [[sessismu]] e s'androtzentrismu in su limbàgiu. S'istùdiu de su limbàgiu sessista est parallelu a su de su limbàgiu de gènere e pertocat a s'àmbitu de sa [[filosofia]], sa sotziologia de su limbàgiu, s'antropologia linguìstica, sa sotziolinguìstica o s'etnografia de sa comunicatzione. Su limbàgiu de gènere si ponet contra a is chi calicunu pensat diant dèpere èssere is impreos androtzèntricos de su limbàgiu, chi diant dèpere tirare a cuare sa presèntzia o s'atuamentu de is fèminas; a is impreos sessistas, is chi diant dèpere sutavalutare o cuare unu de is duos sessos.<ref name=":2">{{Limbas|ca}}Universitat de Barcelona. ''Guia per a l’ús no sexista del llenguatge a la Universitat Autònoma de Barcelona'' (2011).</ref> Tocat a distacare in ogni manera chi no est sa limba ''per se'' chi diat dèpere èssere sessista, ma masaprestu s'impreu chi si nde faghet. == Risorsas == Is risorsas prus importantes de limbàgiu de gènere si resument in tres blocos: formas genèricas, formas dòpias e formas cuncretas.<ref name=":3">{{Tzita web|url=http://aplicacions.llengua.gencat.cat/llc/AppJava/index.html?action=Principal&method=detall&input_cercar=alumnat+formes+concretes%25096993%252F1&numPagina=1&database=FITXES_PUB&idFont=9897&idHit=9897&tipusFont=Fitxes+de+l%2527Optimot&numeroResultat=1&databases_avansada=&categories_avansada=&clickLink=detall&titol=%25DAs+no+sexista+del+llenguatge+%252F+Recursos+per+evitar+un+%25FAs+sexista+del+llenguatge%253A+formes+gen%25E8riques%252C+formes+dobles+i+formes+concretes&tematica=&databaseFilterName=Fitxes%2520de%2520l%2527Optimot&databaseFilter=FITXES_PUB&parameterField=FITXES_PUB&tipusCerca=cerca.fitxes|tìtulu=Optimot. Consultes lingüístiques - Llengua catalana|limba=ca|atzessu=2018-05-07}}</ref> === Formas genèricas === Is formas genèricas sunt una risorsa inclusiva, est a nàrrere, chi includet totu e duos is sessos. Custa risorsa diat dèpere tènnere s'avantàgiu de permìtere de evitare is marcas de gènere grammaticale in s'istesura de testos amministrativos e duncas s'ispetzificatzione de su sessu. Pro esèmpiu: * si podent impreare faeddos colletivos, de genia personale, corpus, mollu, etz: su corpus de ausiliares tècnicos imbetzes de is ausiliares tècnicos; sa comunidade sientìfica imbetzes de is iscientziados; * pro mentovare is professiones, mansiones e càrrigos, si podet numenare s'organismu imbetzes de sa persone: su ministeru fiscale imbetzes de is fiscales; * si podent impreare is faeddos persona e parte: is persones incarrigadas dae sa vigilàntzia imbetzes de is incarrigados dae sa vigilàntzia; sa parte interessada imbetzes de is interessados; * si podent impreare espressiones chi non tèngiant unu referente personale, comente pro esèmpiu su tratamentu de bois: Bos amus a avisare si abarrant pratzas lìberas imbetzes de Los/las amus a avisare si abarrant pratzas lìberas. * Esèmpios: {| class="wikitable" |+ !Imbetzes de... !Si diat pòdere impreare... |- |is benefitziàrios |is persones benefitziàrias |- |is interessados |is persones interessadas |- |is corpidos |is persones corpidas |- |is alunnos |s'istudiantina |- |is professores |su corpus dotzente |- |is traballadores |su personale |- |is òmines |is persones, is èsseres umanos |} === Formas dòpias === Is formas dòpias sunt una risorsa pro sa visibilidade e cunsistet in sa ripetitzione de nùmenes e/o agetivos in totu e is duos gèneres grammaticales. Custa risorsa permitet de donare visibilidade a is fèminas in is riferimentos genèricos a professiones, ufìtzios, càrrigos o funtziones. Pro esèmpiu: ''Amus imbiadu unu messàgiu informativu a is funtzionàrios e funtzionàrias de su Dipartimentu de Cultura. Custu messàgiu s'indiritzat a s'ingegneri o ingegnera chi s'incàrrigat de su progetu.'' Tocat a tènnere in contu, però, chi si depet dare sa prioridade a risorsas chi non cumportant s'impreu de formas dòpias e ddas limitare a is casos in chi si chèrgiant fàghere visìbiles is fèminas. Est mescamente ùtile in is testos in ue non si podent impreare formas genèricas o ispersonalizadas. === Formas cuncretas === Is formas cuncretas sunt una risorsa de visibilidade chi cunsistet in s'adatamentu de sa leca a su gènere chi currispondet cando unu testu faghet riferimentu a una persone determinada o a unu grupu de persones de su pròpiu sessu. Pro esèmpiu, in unu cartellu de un'ufìtziu, imbetzes de "Laura Sanna, assessore" amus a iscrìere "Laura Sanna, assessora". E si nos indiritzamus a is giogadoras de un'iscuadra de pallone feminile, pro esèmpiu, amus a impreare sa fòrmula de saludu "Istimadas" e no "Istimados". Pro aplicare risorsas pro un'impreu de custa genia de limbàgiu, si depet pònnere in contu sa genia de testu, sa finalidade e a chie est destinadu. S'anàlisi de custos fatores at a determinare sa risorsa prus cunformada in cada casu. Tocat a cunsiderare sa coerèntzia comente a su totunu de solutziones adatas in cada casu in unu testu. A sa fine, su testu chi nde risultat depet mantènnere sa naturalesa, sa legibilidade e sa craresa in sa comunicatzione. === Àteras risorsas === In carchi casu, est prus ùtile istèrrere su testu de un'àtera manera pro non rùere in unu limbàgiu genderizadu ma in s'interi tènnere unu resurtadu prus naturale. Si nde faghet carchi esèmpiu in fatu: {| class="wikitable" |+ !Imbetzes de... !Si diat pòdere impreare... |- |Sa persone chi dimandat |Chie dimandat |- |Si seis interessados in |Si tenides interessu in |- |Benebènnidos a |Bos damus sa benebènnida a |} == Sa chistione de sos sinnos gràficos == In carchi casu b'ant àpidu fintzas propostas ligadas a s'impreu de caràteres gràficos, che a asteriscos, puntigheddos, tratigheddos e àteru, pro fàghere in manera de non fàghere cumprèndere su gènere (es. dae "is interessados" a "is interessad*s"), chi però, pro more de sa mancàntzia de naturalidade e de una currispondèntzia cun su limbàgiu orale, non sunt istados impreados dae sas istitutziones chi ant isseberadu de creare lìnias de ghia ispetzìficas a pitzu de custa chistione, che a cussas catalanas.<ref name=":2" /><ref name=":3" /><ref>{{Tzita web|url=https://llengua.gencat.cat/web/.content/documents/publicacions/altres/arxius/guiausosnosexistes.pdf|tìtulu=Guia d’usos no sexistes de la llengua en els textos de l’Administració de la Generalitat de Catalunya|limba=ca}}</ref> == Arresonos e crìticas == Is racumandatziones grammaticales de is difensores de su limbàgiu inclusivu sunt sugetas a crìticas medas. Is racumandatziones chi s'istesiant dae is règulas traditzionales sunt cuntestadas a forte dae persones e istitutziones chi las bident che a un'atacu a sa calidade de sa limba. Segundu is oposidores, in paris cun su non respetare sos istandards de iscritura, produent frases malas a agradèssere, difìtziles de lèghere, privas de fluididades e prenas de ridondàntzias (repitende su femininu a pustis de unu masculinu de balore nèutru). Annotamala, carchi de custas racumandatziones riguardant sa limba iscrita ebbia, dae chi non podet èssere pronuntziada in sa pràtica, reduende in manera resoluta su riellu issoro pro s'impreu orale. Infines, sa crìtica riguardat sa balidesa de s'ipòtesi chi sa limba o sa grammàtica diant èssere discriminatòrias, che a pro Bertilo Wennergren, autore de Plena Manlibro de Esperanta Gramatiko (PMEG), in su capìtulu "Gènere lessicale de sos nùmenes" de custu matessi ditzionàriu / "No est sa limba matessi a èssere discriminatòria, ma si de su casu is faeddadores suos" (PMEG<ref>{{Tzita web|url=https://bertilow.com/pmeg/|tìtulu=Plena Manlibro de Esperanta Gramatiko|situ=bertilow.com|limba=eo|atzessu=2020-03-20}}</ref> - § 4.3). In prus, in is limbas romàngias, custa genia de limbàgiu non tenet su matessi ruolu chi tenet in limbas che a s'inglesu, in ue custa genia de arresonu est nàschida, bidende chi is ogetos e sos ruolos sunt genderizados sena chi bi siet, a s'ispissu, perunu raportu intre custa cosa e sos gèneres umanos. A es. "sa guàrdia" e "sa sentinella" sunt in femininu, fintzas si sunt traballos cun orìgines militares o para-militares ligados istoricamente a sos òmines, e fintzas "una persone" est in femininu cando "un'èssere umanu" est in masculinu, fintzas essende sas duas espressiones sustantzialmente sinònimas. Su plurale generale chi impreat su masculinu, in is limbas romàngias, chi is istudiosos chi sustenent sa netzessidade de s'impreu de su limbàgiu de gènere retenent chi siat discriminatòriu<ref>{{Tzita web|url=https://www.unipd.it/sites/unipd.it/files/2017/Generi%20e%20linguaggi.pdf|tìtulu=Generi e linguaggi. Linee guida per un linguaggio amministrativo e istituzionale attento alle differenze di genere|editore=Universidade de Pàdova|limba=it|tzitatzione=Il maschile generico rappresenta in realtà uno degli usi linguistici dagli effetti più discriminanti, che fa sì che solo gli uomini siano rappresentati nella lingua, e che le donne restino invisibili}}</ref><ref name=":4" />, benit dae unu protzessu istòricu de derivatzione dae su latinu chi non tenet orìgines e motivatziones sessistas.<ref name=":4">{{Tzita web|url=http://www.implications-philosophiques.org/actualite/une/masculin-feminin-et-le-neutre/comment-page-1/#comments|tìtulu=Masculin, féminin : et le neutre ?|situ=Implications philosophiques|limba=fr-FR|atzessu=2020-03-20|dataarchìviu=2020-02-04|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20200204073133/http://www.implications-philosophiques.org/actualite/une/masculin-feminin-et-le-neutre/comment-page-1/#comments|deadurl=yes}}</ref><ref>{{Tzita publicatzione|nùmene=Lucy|sambenadu=Michel|data=2016|tìtulu=Penser la primauté du masculin – sémantique du genre grammatical, perspectives synchroniques et diachroniques|rivista=SHS Web of Conferences|volume=27|pp=04005|limba=fr|atzessu=2020-03-20|doi=10.1051/shsconf/20162704005|url=https://www.shs-conferences.org/articles/shsconf/abs/2016/05/shsconf_cmlf2016_04005/shsconf_cmlf2016_04005.html|dataarchìviu=2020-03-20|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20200320181740/https://www.shs-conferences.org/articles/shsconf/abs/2016/05/shsconf_cmlf2016_04005/shsconf_cmlf2016_04005.html|urlmortu=eja}}</ref><ref>{{Tzita web|url=http://www.treccani.it/enciclopedia/neutro_(Enciclopedia-dell%27Italiano)|tìtulu=Neutro in "Enciclopedia dell'Italiano"|situ=www.treccani.it|limba=it-IT|atzessu=2020-03-22}}</ref><ref>{{Tzita web|url=http://www.treccani.it/magazine/lingua_italiana/domande_e_risposte/grammatica/grammatica_128.html|tìtulu=In latino vi sono tre generi: maschile, femminile e neutro. In italiano sparisce il genere neutro. Domanda: questo genere quando è sparito e perché?|situ=Treccani, l'Enciclopedia italiana|limba=it-IT|tzitatzione=La scomparsa del genere neutro entra a far parte di una serie di profondi mutamenti morfo-sintattici che riguardano l’evoluzione del latino volgare in vaste zone della Romània (il complesso dei territori in cui si parlava il latino, dal quale si genereranno le lingue romanze). Si tratta di mutamenti che, in generale, rispondono a una logica di semplificazione del sistema linguistico.|atzessu=2020-03-22}}</ref> Is crìticos afrontant printzipalmente is racumandatziones che a cussas, pensadas a esèmpiu pro su frantzesu, de s'annanta de “· e” a sa fine de sas paràulas e in unas àteras formas troncadas impreende parèntesis, puntos o tratigheddos o impreende sa E maiuscola o sa barra. Pro cantu pertocat a su puntu mesanu, s'acadèmicu frantzesu Marc Fumaroli retenet chi "su legiùmene de sa pàgina imprentada dipendet de sa tautologia tonta chi benit a negare e apesantire in manera inùtile s'evidèntzia: is fìsicas sunt includidas netzessariamente in su nùmeru nèutru de is fìsicos "<ref name=":0">{{Tzita web|url=https://www.lefigaro.fr/vox/societe/2017/11/03/31003-20171103ARTFIG00250-il-faut-defendre-la-langue-francaise-contre-les-trissotin-du-feminisme.php|tìtulu=Il faut défendre la langue française contre les Trissotin du féminisme|autore=Vincent Tremolet de Villers|situ=Le Figaro.fr|data=2017-11-03|limba=fr|atzessu=2020-03-20}}</ref>. Unos àteros crìticos, chistionende semper de su frantzesu, afrontant s'impreu de is pronùmenes noos cunsiderados nèutros dae su puntu de bista de su gènere che a "iels", "toustes" e "ceulles" (integrende de pare a pare "they", "all" e "cussos" dae s'inglesu, una limba diferente).<ref name=":1">{{Tzita libru|nùmene=Davy|sambenadu=Borde|tìtulu=Tirons la langue : plaidoyer contre le sexisme dans la langue française|url=https://www.worldcat.org/oclc/958416136|atzessu=2020-03-20|limba=fr|OCLC=958416136|ISBN=978-2-919160-22-8}}</ref> In risposta a custas crìticas, chie sighit a sustènnere su limbàgiu de gènere narat chi s'ammenta de sas règulas de iscritura e s'apprezzamento estèticu de sas frases est printzipalmente una chistione de abitùdines personales, meda cun probabilidade variàbiles dae indivìduu a indivìduu e dae un'era a s'àtera, e chi su matessi balet pro s'avaloramentu de sa legibilidade e de sa fluididade de sas fràsias.<ref name=":0" /> Pro su chi pertocat a sas formas dòpias, unu problema podet derivare dae su fatu chi in una limba in ue su plurale neutrale est, pro sa majoria de sas ocasiones, su "masculinu", colare a una limba neutrale no est semper possìbile. A s'ispissu custas formas si podent, tando, limitare petzi a remplasare una genderizatzione cun un'àtera, dae su masculinu a su femininu, sena bogare su riferimentu chi bi diat èssere a unu sessu ebbia. Es. dae "is benefitziàrios" a "is persones benefitziàrias", dae "is interessados" a "is persones interessadas", dae "is corpidos" a "is persones corpidas". Sa sotziòloga chi s'òcupat de istùdios de gènere Marie Duru-Bellat, si amparat sa femininizatzione de is nùmenes cumertziales, retenet chi "semper e in totue, fintzas cando non tenet rilevàntzia, chi sa persone chi faeddat o de cale siamus faeddende est de gènere feminile, est una regressione: cando fatzo giardinàgiu o lego unu libru, su sessu no est netzessariamente s'aspetu de s'identidade mea chi tèngio in mente. Annotamala, chi non b'apant illusiones: b'ant limbas sena gènere, che a s'ungheresu, e custu no est bastante pro eguagliare sa sotziedade ”<ref>{{Tzita noas|limba=fr|autore=Marie Duru-Bellat|autore2=Anne Chemin|tìtulu=Sexe = identité ?|publicatzione=Le Monde Idées|data=2017-10-28}}</ref><ref>{{Tzita libru|nùmene=Thomas|sambenadu=Szende|tìtulu=Grammaire fondamentale du hongrois|url=https://www.worldcat.org/oclc/470963319|atzessu=2020-03-20|data=2007|editore=Langues du monde|limba=fr|tzitatzione=En hongrois, ő = « lui, il, elle », ők = « eux, ils, elles »|OCLC=470963319|ISBN=978-2-915255-55-3}}</ref>. Pro sa linguista Danièle Manesse, professora emèrita de sièntzias de su limbàgiu in s'Universidade Sorbona-Nouvelle Parigi-III, s'iscritura de gènere "est unu de cussos dispositivos voluntàrios e isciorados chi non serbint a sas càusas chi sustentant de amparare. Sa proa prus simpre diat èssere chi is formas difentes suas durant in manera rara prus de deghe rigas in unu testu, francu chi sa legibilidade sua non siat arruinada in manera permanente”. Pro issa, "nàrrere chi sunt is limbas a èssere culpèvoles de solidaridades cun is voluntades ideològicas est un'incurtzada tropu fàtzile". Agiunghet, a pitzu de sa partzidura polìtica chi paret sighire sa tendèntzia, chi “A manca, sas opiniones sunt in realidade divìdidas meda. S'entusiasmu chi si pensat chi bi siaet est a s'ispissu dèpidu a su conformismu e a sa timoria de èssere suspetados de machismu. Podes èssere feminista in manera irrevocàbile - custu est su casu meu - e rilutante in manera assoluta a s'iscritura inclusiva"<ref name=":1" />. == Riferimentos == <references /> == Ligàmenes esternos == *{{Tzita web|url=https://llengua.gencat.cat/web/.content/documents/publicacions/altres/arxius/guiausosnosexistes.pdf|tìtulu=Guia d’usos no sexistes de la llengua en els textos de l’Administració de la Generalitat de Catalunya|limba=ca}} [[Categoria:Sociologia]] k1ytontwzjm51cpsssktg6zii8z45aw 1 19503 190639 172489 2026-08-23T02:04:16Z InternetArchiveBot 10458 Notìfica de fontes modificadas chi bisòngiant de una revisione) #IABot (v2.0.9.5 190639 wikitext text/x-wiki Su càmbiu de nòmine de s'artìculu, dae s'originale "limbàgiu non sessista" a "limbàgiu de gènere", non mi paret banale. S'argumentu frunidu ("nòmine prus impreadu") no est beru cunsiderende is boghes de s'artìculu in àteras limba romànicas. Sa frase "Su plurale, in is limbas romàngias, est in masculinu semper, pro una chistione istòrica de derivatzione dae su latinu chi non tenet nudda chi b'intret cun chistiones de sessismu" est partziale. Difatis, vàrias ghias pro s'iscritura de limbàgiu non sessista (che a is "Linee guida per un linguaggio amministrativo e istituzionale attento alle differenze di genere" de s'Universidade de Padova o cussas de s'Universidade Autònoma de Bartzellona) crìticant s'impreu de su maschile genèricu: "Il maschile generico rappresenta in realtà uno degli usi linguistici dagli effetti più discriminanti, che fa sì che solo gli uomini siano rappresentati nella lingua, e che le donne restino invisibili." (https://www.unipd.it/sites/unipd.it/files/2017/Generi%20e%20linguaggi.pdf) --https://sc.wikipedia.org/wiki/Usu%C3%A0riu:Adr_mm[[Usuàriu:Adr mm|Adr mm]] ([[Cuntierra usuàriu:Adr mm|talk]]) 21:05, 21 Mar 2020 (CET) :S'impreu de su nùmene non sighit s'esèmpiu de sas àteras Wikipedias in limbas romànicas (bidende fintzas chi sa majoria sunt versiones de natziones chi, pro como, sunt in suta de su matessi istadu, e chi pro custa resone tenent influèntzias retzìprocas fortes, e chi giai su portoghesu preferit a impreare "linguagem neutra de gêneros gramaticais", "linguagem gênero-neutra", "linguagem não-binária" e "linguagem neutra"), ma de s'impreu in limba sarda. Su sardu sighet a s'italianu pro su chi pertocat a cussu tèrmine, e in italianu su tèrmine prus impreadu est cussu (es. dae s'Acadèmia ''della Crusca''). S'argumentu no est banale, ma fintzas pro cussu unu tèrmine chi tenet una càrriga ideològica gasi forte (ca si cussu est su "limbàgiu non sessista", semus pighente pro assioma chi s'àteru lu siat, cando sos arresonos e sas crìticas a pitzu de custa chistiones bi sunt) a parre meu no est su mègius issèberu, si no est giustificadu dae un'impreu comune. :Apo lèghidu como cussu documentu, ma non narat nudda de s'orìgine istòrica de su masculinu impreadu che a "neutrale". Pigat sa positzione de nàrrere chi siat discriminatòriu, ma non chi siat nàschidu pro resones de sessismu, chi est una cosa diferente. Ma, si pensas chi siat pagu craru, si diat pòdere mudare dae :"''Su plurale, in is limbas romàngias, est in masculinu semper, pro una chistione istòrica de derivatzione dae su latinu chi non tenet nudda chi b'intret cun chistiones de sessismu'' [fontes]" :a :"''Su plurale, in is limbas romàngias, est in masculinu semper, pro una chistione istòrica de derivatzione dae su latinu chi non tenet orìgines e motivatziones sessistas'' [fontes], ''ma chi sos istudiosos chi sustenent sa netzessidade de s'impreu de su limbàgiu de gènere retenent chi siat discriminatòriu su matessi'' [fontes]" :Ite nde pensas? Si, posca, tenes fintzas fontes rilevantes chi narant chi pròpiu s'orìgine diat èssere sessista, si diat pòdere mudare galu, iscriende chi est una parte de sos istudiosos pro ambas sas positziones, ma pro como non d'apo galu agatadu.--[[Usuàriu:L2212|L2212]] ([[Cuntierra usuàriu:L2212|talk]]) 23:21, 21 Mar 2020 (CET) == Ligàmenes esternos modificados (Austu 2021) == Salude a totus, Como como apo modificadu in manera automàtica 1 ligàmenes esternos in [[Limbàgiu de gènere]]. Pro praghere averguade [https://sc.wikipedia.org/w/index.php?diff=prev&oldid=172488 sa modìfica mea]. Si tenides preguntas o bisongiades chi su robot ignoret sos ligàmenes o sa pàgina de su totu, bisitade [[:m:InternetArchiveBot/FAQ|custa pàgina de sas PF]] pro àteras informatziones. Apo fatu custas modìficas: *Archìviu https://web.archive.org/web/20200204073133/http://www.implications-philosophiques.org/actualite/une/masculin-feminin-et-le-neutre/comment-page-1/ annantu a http://www.implications-philosophiques.org/actualite/une/masculin-feminin-et-le-neutre/comment-page-1/ . Pompiade·bos sas preguntas fitianas pro informatziones in subra de s’acontzu de sos errores cun su robot. Adiosu[[Usuàriu:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] ([[Cuntierra usuàriu:InternetArchiveBot|talk]]) 22:52, 9 Aus 2021 (CEST) == Ligàmenes esternos modificados (Austu 2026) == Salude a totus, Como como apo modificadu in manera automàtica 1 ligàmene(s) esternu(os) in [[Limbàgiu de gènere]]. Pro praghere averguade [https://sc.wikipedia.org/w/index.php?diff=prev&oldid=190638 sa modìfica mea]. Si tenides preguntas o bisongiades chi su robot ignoret sos ligàmenes o sa pàgina de su totu, bisitade [[:m:InternetArchiveBot/FAQ|custa pàgina de sas PF]] pro àteras informatziones. Apo fatu custas modìficas: *Archìviu https://web.archive.org/web/20200320181740/https://www.shs-conferences.org/articles/shsconf/abs/2016/05/shsconf_cmlf2016_04005/shsconf_cmlf2016_04005.html annantu a https://www.shs-conferences.org/articles/shsconf/abs/2016/05/shsconf_cmlf2016_04005/shsconf_cmlf2016_04005.html . Pompiade·bos sas preguntas fitianas pro informatziones in subra de s’acontzu de sos errores cun su robot. Adiosu - [[Usuàriu:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] ([[Cuntierra usuàriu:InternetArchiveBot|cuntierra]]) 04:04, 23 Aus 2026 (CEST) fe27iwy1nlzv5j1ob0mf7xosafbmcu7 0 22378 190640 184111 2026-08-23T02:43:37Z InternetArchiveBot 10458 Sarvende 2 fonte(es) e etichetende·nde 0 comente morta(as).) #IABot (v2.0.9.5 190640 wikitext text/x-wiki {{coord|format=dms|display=title}} {{LSC}} {{Museu |Nùmene= Palatul Primăverii |Indiritzu = Bulevardul Primaverii n. 50, Bucarest |Tipologia=Domo museu |Immàgine= Palatul Primǎverii-1286-a.jpg |Didascalia= Intrada de su palatzu }} Su '''Palatul Primăverii''' (in [[Limba sarda|sardu]]: ''Palatzu de Beranu'') fintzas connotu comente '''Casa Ceaușescu'''<ref>{{Tzita web|url=https://casaceausescu.ro/ro/rezervati/|tìtulu=Casa Ceausescu|limba=ro}}</ref> (in [[Limba sarda|sardu]]: ''Domo Ceaușescu'')''',''' est unu fàbricu chi s'agatat in su bighinadu ''Primăverii'' de [[Bucarest]], capitale de [[Romania]]. Dae su [[2016]] est istadu allistridu a museu. == Istòria == Su palatzu fiat fraigadu intre is annos [[1964]] e [[1965]] comente abitòriu de protocollu pro su tando presidente [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]<ref>{{Tzita web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/resedinta-in-care-a-locuit-familia-ceausescu-timp-de-25-de-ani-deschisa-publicului-493729|tìtulu=Reședința în care a locuit familia Ceaușescu timp de 25 de ani, deschisă publicului|limba=ro}}</ref><ref>{{Tzita web|url=https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/|tìtulu=Cum arată Palatul Primăverii, fosta casă a lui Nicolae Ceaușescu|limba=ro|atzessu=2023-07-08|dataarchìviu=2023-07-08|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20230708105524/https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/|urlmortu=eja}}</ref>. A pustis de mòrrere Dej, in su [[1965]] fiat fatu segretàriu de su [[Partidu Comunista Romenu]] [[Nicolae Ceausescu|Nicolae Ceaușescu]]. Su palatzu fiat ammanniadu intre is annos [[1970]] e [[1972]]<ref>{{Tzita web|url=https://casaceausescu.ro/ro/despre_casa_ceausescu/?lang=ro|tìtulu=Descriere - Casa Ceausescu|limba=ro}}</ref> pro nde faghere sa morada de sa famìlia Ceaușescu<ref>{{Tzita web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/resedinta-in-care-a-locuit-familia-ceausescu-timp-de-25-de-ani-deschisa-publicului-493729|tìtulu=Reședința în care a locuit familia Ceaușescu timp de 25 de ani, deschisă publicului|limba=ro}}</ref>. In ie fiant cumbidados cabos de istadu istràngios comente [[Charles de Gaulle]] ([[1968]]), [[Richard Nixon]] ([[1969]]) e [[Fidel Castro]] ([[1972]])<ref>{{Tzita web|url=https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/|tìtulu=Cum arată Palatul Primăverii, fosta casă a lui Nicolae Ceaușescu|limba=ro|atzessu=2023-07-08|dataarchìviu=2023-07-08|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20230708105524/https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/|urlmortu=eja}}</ref>. A pustis de sa [[Rebolussione rumena|rivolutzione de su 1989]], su palatzu fiat sa residèntzia de protocollu pro retzire is delegatziones internas e istràngias<ref>{{Tzita web|url=https://www.gandul.ro/mini/la-26-de-ani-dupa-executia-lui-ceausescu-guvernul-ia-decizia-care-nu-mai-lasa-loc-de-interpretari-imaginile-sunt-uluitoare-15105205|tìtulu=La 26 de ani după EXECUȚIA lui Ceaușescu, Guvernul ia decizia care nu mai lasă loc de interpretări. Imaginile sunt ULUITOARE|limba=ro}}</ref>. In su [[2016]] est istadu cunvèrtidu in museu<ref>{{Tzita web|url=https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/deschis-in-weekend/fosta-resedinta-a-lui-ceausescu-din-primaverii-deschisa-publicului-id82021.html|tìtulu=Fosta reşedinţă a lui Ceauşescu din Primăverii, deschisă publicului|limba=ro}}</ref>. == Descritzione == Durante su regìmene de Ceaușescu e si naraiat in [[Repùblica Sotzialista de Romania|Romania]] ca s'istadu fiat bivende una "''Edade de Oro''", espressione usada susetotus in relatu cun su cultu de sa personalidade de [[Nicolae Ceausescu|Nicolae Ceaușescu]] e sa familia sua.<ref>{{Tzita web|url=https://visitbucharest.today/ceausescu-house/|tìtulu=Ceaușescu's Mansion - Ceaușescu's House|limba=inglesu}}</ref> Unu paranùmene de su fabricu est duncas fintzas "''Palatzu de Oro''".<ref>{{Tzita web|url=https://rolandia.eu/en/blog/places/ceausescu-palace-the-home-of-the-former-romanian-dictator|tìtulu=Ceausescu Palace - The home of the former Romanian dictator|limba=inglesu}}</ref> Su progetu de sa domo est dèpidu a s'architetu Aron Grimberg-Solari, antimes is giardinos fiant disinnados dae Robert Woll - chi impare a Agrippa Popescu si fiat incuradu fintzas de su frunimentu - e dae s'ingegneri paesagìsticu Florin Teodosiu.<ref>{{Tzita web|url=https://visitbucharest.today/ceausescu-house/|tìtulu=Ceaușescu's Mansion - Ceaușescu's House|limba=inglesu}}</ref><ref>{{Tzita web|url=https://casaceausescu.ro/en/about/|tìtulu=Casa Ceausescu - Description|limba=inglesu|urlmortu=eja|atzessu=2023-07-08|dataarchìviu=2023-03-25|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20230325075840/https://casaceausescu.ro/en/about/}}</ref> Sa domo si caraterizat duncas pro s'istudiu de internos curados e lussuosos meda, cun una variedade manna de linnas siat de Romania siat de àteras partes de su mundu, comente fintzas tapetos de balore e una colletzione de cuardos de artistas famados.<ref>{{Tzita web|url=https://casaceausescu.ro/en/about/|tìtulu=Casa Ceausescu - Description|limba=inglesu|urlmortu=eja|atzessu=2023-07-08|dataarchìviu=2023-03-25|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20230325075840/https://casaceausescu.ro/en/about/}}</ref> In aposentos varios s'agatant mosàicos, in unos de is cales, in sa pischina si leent is nùmenes de is artistas, Olga Porumbaru e Florin Pârvulescu,<ref>{{Tzita web|url=https://visitbucharest.today/ceausescu-house/|tìtulu=Ceaușescu's Mansion - Ceaușescu's House|limba=inglesu}}</ref><ref>{{Tzita web|url=https://casaceausescu.ro/en/about/|tìtulu=Casa Ceausescu - Description|limba=inglesu|atzessu=2023-07-08|dataarchìviu=2023-03-25|urlarchìviu=https://web.archive.org/web/20230325075840/https://casaceausescu.ro/en/about/|urlmortu=eja}}</ref> chi aiant traballadu a sa componidura issoro cada die pro duos annos<ref>{{Tzita web|url=https://visitbucharest.today/ceausescu-house/|tìtulu=Ceaușescu's Mansion - Ceaușescu's House|limba=inglesu}}</ref>. A sa fine de su traballu Ceaușescu pro a cumpensu ddis aiat permìtidu de emigrare de s'istadu.<ref>{{Tzita web|url=https://visitbucharest.today/ceausescu-house/|tìtulu=Ceaușescu's Mansion - Ceaușescu's House}}</ref> Pro una iscuta de tempus a pustis de sa ruta de su regìmene su Palatul Primăverii fiat abbitadu dae bagamundos e ladrones, chi diant addanniare su palatzu e fiant bogados cun interventu de is fotzas armadas.<ref>{{Tzita web|url=https://rolandia.eu/en/blog/places/ceausescu-palace-the-home-of-the-former-romanian-dictator|tìtulu=Ceausescu Palace - The home of the former Romanian dictator|limba=inglesu}}</ref> Su guvernu aiat pensadu a primìtziu de bèndere su palatzu, ca fiat caru meda de mantènnere, pero a sa fine fiat cunvèrtidu in unu museu.<ref>{{Tzita web|url=https://rolandia.eu/en/blog/places/ceausescu-palace-the-home-of-the-former-romanian-dictator|tìtulu=Ceausescu Palace - The home of the former Romanian dictator}}</ref> ==Riferimentos== <references /> == Artìculos ligados== * [[Repùblica Sotzialista de Romania]] * [[Nicolae Ceausescu|Nicolae Ceaușescu]] [[Categoria: Museos]][[Categoria: Romania]] aqjhqtxik3lhc4c6083i90irk5gfv5o 1 22792 190641 184112 2026-08-23T02:43:38Z InternetArchiveBot 10458 Notìfica de fontes modificadas chi bisòngiant de una revisione) #IABot (v2.0.9.5 190641 wikitext text/x-wiki == Ligàmenes esternos modificados (Làmpadas 2024) == Salude a totus, Como como apo modificadu in manera automàtica 1 ligàmene(s) esternu(os) in [[Palatul Primăverii]]. Pro praghere averguade [https://sc.wikipedia.org/w/index.php?diff=prev&oldid=184070 sa modìfica mea]. Si tenides preguntas o bisongiades chi su robot ignoret sos ligàmenes o sa pàgina de su totu, bisitade [[:m:InternetArchiveBot/FAQ|custa pàgina de sas PF]] pro àteras informatziones. Apo fatu custas modìficas: *Eticheta {{tl|ligàmene interrùmpidu}} annanta a https://casaceausescu.ro/en/about/ *Archìviu https://web.archive.org/web/20230325075840/https://casaceausescu.ro/en/about/ annantu a https://casaceausescu.ro/en/about/ *Eticheta {{tl|ligàmene interrùmpidu}} annanta a https://casaceausescu.ro/en/about/ . Pompiade·bos sas preguntas fitianas pro informatziones in subra de s’acontzu de sos errores cun su robot. Adiosu - [[Usuàriu:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] ([[Cuntierra usuàriu:InternetArchiveBot|cuntierra]]) 04:53, 7 Làm 2024 (CEST) == Ligàmenes esternos modificados (Làmpadas 2024) == Salude a totus, Como como apo modificadu in manera automàtica 2 ligàmene(s) esternu(os) in [[Palatul Primăverii]]. Pro praghere averguade [https://sc.wikipedia.org/w/index.php?diff=prev&oldid=184111 sa modìfica mea]. Si tenides preguntas o bisongiades chi su robot ignoret sos ligàmenes o sa pàgina de su totu, bisitade [[:m:InternetArchiveBot/FAQ|custa pàgina de sas PF]] pro àteras informatziones. Apo fatu custas modìficas: *Archìviu https://web.archive.org/web/20230325075840/https://casaceausescu.ro/en/about/ annantu a https://casaceausescu.ro/en/about/ *Archìviu https://web.archive.org/web/20230325075840/https://casaceausescu.ro/en/about/ annantu a https://casaceausescu.ro/en/about/ . Pompiade·bos sas preguntas fitianas pro informatziones in subra de s’acontzu de sos errores cun su robot. Adiosu - [[Usuàriu:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] ([[Cuntierra usuàriu:InternetArchiveBot|cuntierra]]) 05:25, 13 Làm 2024 (CEST) == Ligàmenes esternos modificados (Austu 2026) == Salude a totus, Como como apo modificadu in manera automàtica 2 ligàmene(s) esternu(os) in [[Palatul Primăverii]]. Pro praghere averguade [https://sc.wikipedia.org/w/index.php?diff=prev&oldid=190640 sa modìfica mea]. Si tenides preguntas o bisongiades chi su robot ignoret sos ligàmenes o sa pàgina de su totu, bisitade [[:m:InternetArchiveBot/FAQ|custa pàgina de sas PF]] pro àteras informatziones. Apo fatu custas modìficas: *Archìviu https://web.archive.org/web/20230708105524/https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/ annantu a https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/ *Archìviu https://web.archive.org/web/20230708105524/https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/ annantu a https://www.europafm.ro/cum-arata-palatul-primaverii-fosta-casa-a-lui-nicolae-ceausescu-galerie-foto/ . Pompiade·bos sas preguntas fitianas pro informatziones in subra de s’acontzu de sos errores cun su robot. Adiosu - [[Usuàriu:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] ([[Cuntierra usuàriu:InternetArchiveBot|cuntierra]]) 04:43, 23 Aus 2026 (CEST) m1f0ows3k7vxzu5qi0xxy4f3ga6w2ti