Wikipedia
tetwiki
https://tet.wikipedia.org/wiki/P%C3%A1jina_Mahuluk
MediaWiki 1.47.0-wmf.13
first-letter
Media
Espesiál
Diskusaun
Uza-na'in
Diskusaun Uza-na'in
Wikipedia
Diskusaun Wikipedia
Imajen
Diskusaun Imajen
MediaWiki
Diskusaun MediaWiki
Template
Diskusaun Template
Ajuda
Diskusaun Ajuda
Kategoria
Diskusaun Kategoria
TimedText
TimedText talk
Módulo
Módulo Discussão
Evento
Evento Discussão
Marí Alkatiri
0
1643
74644
70954
2026-08-05T00:37:49Z
InternetArchiveBot
8082
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
74644
wikitext
text/x-wiki
[[Imajen:Mari Bin Amude Alkatiri 2017.jpg|300px|thumb|Alkatiri iha 2017]]
'''Marí Bim Amude Alkatiri''' moris iha loron [[26 Novembru]] [[1949]], iha [[Dili]], [[Timór Lorosa'e]] ([[Primeiru-Ministru Timór Lorosa'e nian]] iha tinan 2002-2006). Nia bo'ot iha [[Dili]] hamutuk ho nia maun-alin no feton sira nain sanulu.
== Formasaun ==
Marí Alkatiri remata nia eskola primária no sekundária iha [[Dili]]. Nia sai husi [[Dili]] iha [[1970]] hodi kontinua nia estudu no halo hotu nia kursu iha universidade nian iha [[Angola]] no [[Mosambike]]. Nia graduadu hanesan enjiñeiro-jeógrafu iha Eskola [[Jeografia|Jeográfia]] [[Angola]] nian depois graduadu iha Lei iha [[Universidade Eduardo Mondlane]], [[Maputo]], [[Mosambike]] husi [[1992]]-[[1998]]. Nia hanorin iha universidade ida ne'e kona ba Lei Internasionál Publiku no Lei Konstitusionál, no servisu nu'udar konsultór senior legál nian iha eskritóriu advogadu privadu iha [[Maputo]], [[Mosambike]] husi [[1992]]-[[1998]]. Nia uluk konsultór kona ba Lei Internasionál Públika no Lei Konstitusionál ba Parlamentu [[Mosambike]] husi [[1995]]-[[1998]], no membru ba grupo ne'ebe hakerek (''draft'') reforma lejislativa kona ba empreza privada iha [[Mosambike]]. Dr. Alkatiri hahu halo nia programa PhD kona ba "Lei Konsuetudináriu ne'ebe relasiona ho Lei Formál Pozitiva" maibe nia kursu ne'e interompe tiha tamba nia fila hikas mai [[Timór Lorosa'e]] iha loron [[13 Outubro]] [[1999]].
== Asaun Polítika ==
Molok nia sai ba [[Angola]], Marí Alkatiri sai ativu iha luta ba independénsia iha fulan [[Janeiru]] [[1970]] hodi hari'i grupu klandestinu ba sidadaun [[Timór Lorosa'e]] nian ho naran "Movimentu Libertasaun ba Timór-Leste". So nia deit mak moris ba membru grupu ida ne'e. Liu tiha [[Revolusaun Kravu nian|Revolusaun iha Portugal, iha loron 25 Abril 1974]] ne'ebe loke ambiente polítiku ne'ebe livre no bele hamoris partidu polítiku no organizasaun sira iha [[Timór Lorosa'e]].
Iha loron [[20 Maiu]] [[1974]], Marí Alkatiri sai hanesan fundadór [[Asosiasaun Sosiál Demokrata Timorense]] ([[ASDT]]). Assosiasaun ida ne'e foti Dr. Alkatiri sai adjuntu sekretáriu-jerál. Dezenvolvimentu polítiku desde [[1974]] mak determina hodi transforma ASDT (asosiasaun polítika ida) sai [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] (frente polítika) iha loron [[11 Setembru]] [[1974]]. Marí Alkatiri sai hanesan membru fundadór [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] no membru Komité Sentrál no sai frente adjuntu sekretáriu ba asuntus internasionais. Iha fulan [[Outubru]] [[1975]], Komité Sentrál foti Marí Alkatiri sai hanesan komisáriu polítika nasionál.
Atividades forsa militar [[Indonézia]] nian iha tinan [[1975]] hodi determina dezenvolvimentu polítika barak iha [[Timór Lorosa'e]], inklui mos hari'i ''Forças Armadas de Libertação Nacional de Timor-Leste'', [[FALINTIL]] iha loron [[20 Agostu]] [[1975]]. Marí Alkatiri hamutuk hodi organiza [[FALINTIL]] no husi grupu ida ne'e ema nain rua deit mak sei moris.
Molok hahú invazaun no okupasaun iha Timór-Leste, [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] foti Marí Alkatiri atu partisipa iha kampaña hodi mobiliza komunidade internasionál kontra hasoru invazaun bo'ot ne'e. Nia vizita ba nasaoens walu iha [[Áfrika]] hodi buka apoiu no fila mai hikas Timór-Leste iha [[23 November]] [[1975]], hili Marí Alkatiri sai xefi komisaun ne'ebe hakerek Konstitusaun Timór Lorosa'e nian molok atu halo deklarasaun independénsia. [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] deklara independénsia iha [[28 Novembru]] [[1975]], no proklama tiha ona formasaun [[Repúblika Demokrátika Timór Lorosa'e nian]]. [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] hili Marí Alkatiri sai Ministru Estadu no Plenipotensiáriu ba Asuntus Politiku nian.
Konsekuénsia direta invazaun no infiltrasaun militar [[Indonézia]] ne'ebe besik dadauk ona atu invade rai ida ne'e, Vise-Prezidente no Primeiru Ministru [[Timór Lorosa'e]], [[Nicolau Lobato]], husu ba Komité Sentrál [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] nian hodi haruka delegasaun ida ba fatin hotu-hotu atu mobiliza komunidade internasionál hodi nune'e bele desvia planu invazaun nian. Marí Alkatiri mos membru ba delegasaun ida ne'e, no husik Timór Lorosa'e iha [[4 Dezembru]] [[1975]] (loron tolu molok indonéziu halo invazaun). Lider Timór oan nain tolu inklui nia mak sai aviaun ikus liu ne'ebe sai husi [[Timór Lorosa'e]] molok invazaun. Nia hanesan Xefi delegasaun [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] nian iha liur ne'ebe hela iha [[Mozambique]] to'o iha [[1999]].
== Invazaun no resisténsia ==
Esperiénsia ne'ebe Marí Alkatiri hetan dala uluk hanesan Xefe Delegasaun [[Frente Revolucionária do Timor Leste Independente|FRETILIN]] nian iha liur iha [[Dezembru]] [[1975]] iha [[Konsellu Seguransa Nasoens Unidas nian]] ne'ebe foti kedas resolusaun ida ne'ebe kondena invazaun [[Indonézia]] iha [[Timór-Leste]].
Iha [[1977]] hili Marí Alkatiri hanesan Ministru Relasaun Esterna nian ba Repúblika Demokrátika [[Timór Lorosa'e]] iha liur. Husi [[1975]] to'o [[1982]] Dr. Alkariri partisipa iha sesaun komisaun hotu-hotu ba dala hat iha [[ONU]].
Iha [[1982]], [[Asembleia Jerál Nasoens Unidas nian]] adota rezolusaun ne'ebe Sekretário Jerál husu hodi hahu konsulta ho partidu hotu-hotu nia vizaun hodi buka oportunidade atu hetan desizaun ida hodi resolve problema Timór-Leste nian no halo relatóriu ba Asembleia Jerál (Rezolusaun 37/30 iha loron [[23 Novembru]] [[1982]]). Dr. Alkatiri partisipa iha konsulta hotu-hotu ne'ebe Sekretáriu Jerál [[ONU]] halao, no husi tinan [[1983]] ba oin no iha reuniaun hotu-hotu ne'ebe Komisaun Direitus Umanus [[ONU]] nian halo kona ba Timór Lorosa'e. Nia xefia delegasaun Timór Lorosa'e nian iha [[1985]] ba Konferénsia Movimentu Ministeral Naun-Aliñadu no internasionál seseluktan ne'ebe koalia kazu Timór Lorosa'e nian. Iha tinan [[1990]] liu mai, formatu [[ONU]] hodi suporte prosesu konsulta ne'ebe muda no hari'i enkontru trilateral entre [[ONU]], [[Indonézia]] no [[Portugál]] (''de jure'' ba poder administrativu ba Timór Lorosa'e). Dr. Alkatiri partisipa iha prosesu ida ne'e no mos [[ONU]] suporte no fasilita "Diálogu Inklusiva Timor oan" hotu ne'ebe halo iha [[1995]].
Iha [[1994]] halao kn'ar diplomátiku ne'ebe lori resisténsia nia reprezentante ba fatin hotu-hotu ne'ebe rekoñese hanesan komponentes tolu luta ba vizaun ida libertasaun (hamutuk ho forsas, no frente klandestina). Hili Dr. Alkatiri sai hanesan membru ida husi nain hat hodi halo koordenasaun ba Komisaun Frente Diplomátika.
Hanesan parte bo'ot ba ajustamentu hodi hahu rezisténsia iha tinan klaran [[1980]]'s, Resisténsia restrutura fali sira nia organizasaun ida ne'e sai hanesan "Konvensaun Nasionál Timór-Leste iha Diáspora" iha [[Abril]] [[1998]]. Ida ne'e hari'i ''[[Conselho Nacional da Resistência Timorense]]'' ([[CNRT]]) -- organizasaun ''umbrella'' ne'ebe organizasaun polítika timorense hotu-hotu ba independénsia. [[CNRT]] adota "Magna Carta", dokumentu ida ne'ebe fo planu jerál ba futuru Timór Lorosa'e nian. Dokumentu ida ne'e aprezenta ba komunidade Internasionál hanesan vizaun Resisténsia ba futuru estadu foun Timór Lorosa'e nian. Dr. Aklatiri mak autor ba dokumentu ida ne'e. Iha konvensaun ida ne'e hili nia hanesan membru Komisaun Polítika Nasionál CNRT nian.
== Libertasaun ==
Iha [[Agostu]] [[1999]], prezidente [[CNRT]] [[Xanana Gusmão]] hili Marí Alkatiri hodi toma konta asuntu [[Tasi Timór]] nian husi parte rezisténsia nian. Ho nia planu, Akordo Tasi Timór - ikus mai, [[Tratadu Tasi Timór]] -- hetan susesu bo'ot halo negosiasaun ho [[Austrália]], ne'ebe [[Timór Lorosa'e]] hetan parte 90/10 Liu husi Marí Alkatiri nia kna'ar, Timór Lorosa'e halao negosiasaun dezenvolvimentu [[Bayu-Undan]] ho Conoco Phillips, hanesan investidór bo'ot iha [[Tasi Timór]] nian, ne'ebe estimativa hodi fo segura biliaun 3 USD iha rendimentu liu ba tinan 17 too tinan 20 ba Timór Lorosa'e. Nia mos manten nafatin nia pozisaun kona ba fronteira tasi nian ne'ebe permanente. Permanente fronteira ne'ebe Dr. Alkatiri hare katak ne'e parte Timór Lorosa'e nia direitu ba [[auto-determinasaun]], hanesan mos fronteira hodi defini territóriu ida ne'e. Importante liu, permanente fronteira sei fo asesu ba rekursu barak iha [[Tasi Timór]] nian, ne'eduni [[Timór Lorosa'e]] bele dezenvolve no hasoru dezafiu bo'ot no labele depende deit ba ajuda husi rai liur.
Dr. Alkatiri sai Vise-Koordenadór Konsellu Presidensiál [[FRETILIN]] nian husi [[Agostu]] [[1998]] to'o [[Abril]] [[2001]]. Nia mos membru Konsellu Nasionál Konsultativu (CNC) Timór Lorosa'e nian iha [[2000]]. Iha [[Setembru]] [[2001]] foti Dr. Alkatiri hanesan Xefe Ministru ba Segundo Governu Tranzisaun no Ministru ba Dezenvolvimentu no Meiu Ambiente ba Repúblika Demokrátika Timór Lorosa'e nian. Nia prezidente ba Komisaun ba Dezenvolvimentu no hakerek Planu Dezenvolvimentu Nasionál.
Marí Alkatiri nia lideransa, iha tinan rua restaurasaun independénsia Timór Lorosa'e sai membru [[Fundu Monetáriu Internasionál]], [[Nasoens Unidas]], [[Banku Mundiál]] no [[Banku Aziátiku Dezenvolvimentu]]. Timór-Leste no mos membru [[CPLP]], komunidade ba país hirak ne'ebe koalia [[lian portugés]]. Timór Lorosa'e mos nia estatuto hanesan observadór ho ''Pacific Island Forum'' (PIF) no Asosiasaun País Sudoeste Aziátiku ([[ASEAN]]).<ref>https://www.hatutan.com/2025/10/27/alkatiri-haksolok-timor-leste-tama-asean-no-susesu-nee-sura-ema-hotu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20260210123425/https://www.hatutan.com/2025/10/27/alkatiri-haksolok-timor-leste-tama-asean-no-susesu-nee-sura-ema-hotu/ |date=2026-02-10 }}</ref>
Marí Alkatiri halo polítika ne'ebe tranparénsia no responsabilidade iha nivel hotu-hotu iha governu. Nia inisiativa hodi halo programa "Governasaun Aberta" iha [[Janeiru]] [[2003]] ne'ebe ba munisípiu hotu-hotu iha [[Timór Lorosa'e]] ne'ebe hetan rezultadu pozitivu teb-tebes.
Dr. Alkatiri simu Prémiu "Lifting up the world with a Oneness" (hari'i mundu ho unidade - Prémiu Fuan "Heart Award") iha marjem sessaun 58.ª iha Asembleia Jerál [[ONU]] nian iha [[Nova Iork]] iha [[Outubru]] [[2003]]. Sira ne'ebe simu mos prémiu ida ne'e mak [[Nelson Mandela]], Amo Papa [[Joaun Paulu II]], [[Inan Tereza]] no [[Mohamed Ali]]<ref>https://id.tatoli.tl/2026/03/20/hormati-masa-prapaskah-mari-alkatiri-rayakan-idul-fitri-2026-tanpa-tradisi-open-house/</ref>
<div style="clear:both; padding:3px;" class="NavContent">
== Referensia ==
<references />
{| style="width:100%; border:1px solid #aaaaaa; background-color:#f9f9f9; padding:5px; font-size:95%"
|- style="text-align:center"
| style="width:35%" | '''Predecessor'''<br />
''(okupasaun Indonesia)''
| style="width:30%" | '''[[Primeiru-Ministru Timór Lorosa'e nian|Primeiru-Ministru]]'''<br />2002-2006
| style="width:35%" | '''Sucessor'''<br />
[[José Ramos-Horta]]
|}
</div>
[[Kategoria:Mane Timór Lorosa'e|Alkatiri, Mari]]
[[Kategoria:Polítika Timór Lorosa'e|Alkatiri, Mari]]
59hsl3oj70cs1cn759wei5q466v8lsb
Aileu
0
4116
74645
71056
2026-08-05T09:05:13Z
J. Patrick Fischer
73
74645
wikitext
text/x-wiki
{{Artigu seluk}}
[[Imajen:Seloi Malere suco 2024.png|thumb|Mapa suku Seloi Malere no sidade Aileu]]
'''Aileu''' sidade ida iha [[Timór Lorosa'e|Timor Lorosa'e]]. Ho populasaun 2.788 (2015). Aileu mak sai sidade kapitál ba postu administrativu [[Aileu (postu administrativu)|Aileu]] ho ba munisípiu [[Aileu (munisípiu)|Aileu]]
Aileu mak sai modelu historia ba independensia Nasaun Timor Leste ( Aissirimou).
Aileu iha mos fatin turismu nebe furak hanesan iha lagoa Seloi iha Aileu Vila no bee manas iha faturilau (Lequidoe).
Aileu sai hanesan rai husar ba minisípio hotu-hotu iha Timor Lorosae aileu mai husi lia rua Tetun ho mambae ai mai husi tetun e leu mai husi lia fuan mambae katak haleu.
== Ligasaun ba li'ur ==
{{Commons|Category:Aileu Vila|Aileu}}
{{Kapitál Munisípiu Timór Lorosa'e nian}}
[[Kategoria:Sidade, vila no bairo Timór Lorosa'e nian]]
[[Kategoria:Aileu (munisípiu)]]
pnkzyx5cdj2do26r52tox0hj3cjncue
Ainaru
0
4124
74642
69628
2026-08-05T00:03:11Z
InternetArchiveBot
8082
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
74642
wikitext
text/x-wiki
{| class="wikitable float-right" align="right" width="300"
|border="1" colspan="3" align=center style="background:#000000; color:white" |'''Suku Ainaru'''
|-
|colspan="3" bgcolor="#000000"|[[Imajen:Ainaro posto administrativo.png|300px|Mapa sidade Ainaru ho postu administrativu Ainaru.]]
|-
|'''Área'''
| align="center" colspan="2" |30,75 km²<ref name=Census2010-2>[http://dne.mof.gov.tl/published/2010%20and%202011%20Publications/Pub%202%20English%20web/Publication%202%20FINAL%20%20English%20Fina_Website.pdf Direcção Nacional de Estatística: Population Distribution by Administrative Areas Volume 2 English] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170105061852/http://dne.mof.gov.tl/published/2010%20and%202011%20Publications/Pub%202%20English%20web/Publication%202%20FINAL%20%20English%20Fina_Website.pdf |date=2017-01-05 }} (Census 2010; PDF; 22,6 MB)</ref>
|-
|'''Populasaun'''
| align="center" colspan="2" |6.937 <small>(2010)</small><ref name="SR2015">[http://dne.mof.gov.tl/published/2010%20and%202011%20Publications/Pub%204%20Eng%20web/Publication%204%20ENGLISH%20Final_website.pdf Direcção Nacional de Estatística: Suco Report Volume 4 (englisch)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150409090226/http://dne.mof.gov.tl/published/2010%20and%202011%20Publications/Pub%204%20Eng%20web/Publication%204%20ENGLISH%20Final_website.pdf |date=2015-04-09 }} (PDF; 9,8 MB)</ref>
|-
|'''Xefe de Suku'''
| align="center" colspan="2"|Agapito Fatima Martins<br/><small>(Eleisaun 2009)</small>
|- bgcolor="#FF3030"
|align="center" |'''Vila'''||align="center"|'''Position'''<small><ref>[http://www.fallingrain.com/world/TT/index.html Fallingrain.com: Directory of Cities, Towns, and Regions in East Timor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091023090853/http://www.fallingrain.com/world/TT/index.html |date=2009-10-23 }}</ref></small> ||align="center"|'''Altitude'''
|-
|Builico ||align="center" |{{Coordinate|text=DMS|NS=9/2/43/S |EW=125/30/32/E |type=city |region=TL-AN |elevation=492 |name=Builico}}||align="center" |492 m
|-
|Kertapati||align="center" |{{Coordinate|text=DMS|NS=8/58/58/S |EW=125/29/59/E |type=city |region=TL-AN |elevation=916 |name=Kertapati}}||align="center" |916 m
|-
|Mauulo 1 ||align="center" |{{Coordinate|text=DMS|NS=9/0/16/S |EW=125/30/3/E |type=city |region=TL-AN |elevation=735 |name=Mauulo 1}}||align="center" |735 m
|-
|Mauulo 2||align="center" |{{Coordinate|text=DMS|NS=9/1/2/S |EW=125/30/13/E |type=city |region=TL-AN |elevation=664 |name=Mauulo 2}}||align="center" | 664 m
|-
|Sebagulau ||align="center" |{{Coordinate|text=DMS|NS=8/58/32/S |EW=125/30/5/E |type=city |region=TL-AN |elevation=1005 |name=Sebagulau}}||align="center" | 1005 m
|-
|colspan="3" bgcolor="#FF3030"|{{Mapa position
|Osttimor
|label=Ainaru
|width=300
|lat=8/59/0/S
|long=125/30//E
|type=city
|region=TL-AN
|float=center}}
|}
'''Ainaru''' (iha [[lia-portugés]]: ''Ainaro'') sidade ho suku ida iha [[Timór Lorosa'e]]. Ainaru mak sai sidade kapitál ba postu administrativu [[Ainaru (postu administrativu)|Ainaru]] ho ba munisípiu [[Ainaru (munisípiu)|Ainaru]].
== Sidade Ainaro ==
[[Imajen:Ainaro Klimadiagramm.png|miniaturadaimagem|esquerda|Tempu<ref name="SoL">[http://seedsoflifetimor.org/climatechange/maps-of-timor-leste/ Seeds of Life]</ref>]]
Sidade Ainaro populasaun 3.085 (2006).
Ainaru iha bin sidade ho Madison, Wisconsin (USA).[http://www.aideasttimor.org]
== Suku Ainaru ==
[[Imajen:US_Navy_110619-N-BC134-015_MH-60S_Sea_Hawk_helicopters_assigned_to_Helicopter_Sea_Combat_Squadron_(HSC)_23_transfer_personnel_to_support_a_Pacific.jpg|miniaturadaimagem|esquerda|Ainaru]]
Suku Ainaru populasaun 6.937 (2010).<ref name="SR2015"/> Área 30,75 km²<ref name=Census2010-2/>
Aldeias:<ref>[http://www.jornal.gov.tl/public/docs/2009/serie_1/serie1_no33.pdf Jornal da Républica mit dem Diploma Ministerial n.° 199/09] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100203110707/http://www.jornal.gov.tl/public/docs/2009/serie_1/serie1_no33.pdf |date=2010-02-03 }} (Portugiesisch; PDF; 323 kB)</ref>
* ''Builico''
* ''Hato-Mera'' (''Hatumera'')
* ''Lugatú''
* ''Nugufú''
* ''Sebagulau''
* ''Teliga''.
== Ligasaun ba li'ur ==
{{Commons|Category:Ainaro (suco)|Ainaru}}
== Referensia ==
<references />
{{Kapitál Munisípiu Timór Lorosa'e nian}}
{{Suku Ainaru postu administrativu}}
{{Coordinate |NS=8/59//S |EW=125/30//E |type=adm2nd |pop=13000 |region=TL-AN}}
[[Kategoria:Sidade, vila no bairo Timór Lorosa'e nian]]
[[Kategoria:Suku Timor-Leste nian]]
[[Kategoria:Ainaru (munisípiu)]]
21ieuq39ij032rzboarudcyfd9xpv8l
Eleisaun ba Asembleia Konstituinte 2001
0
4502
74643
65472
2026-08-05T00:11:56Z
InternetArchiveBot
8082
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
74643
wikitext
text/x-wiki
[[Imajen:ET election2001-2.png|miniaturadaimagem|Votu 2001]]
[[Imajen:ET parliament2001-2.png|miniaturadaimagem|Parlamentu 2001]]
Eleisaun [[Parlamentu Nasionál|Asembleia Konstituinte]] iha [[Timór Lorosa'e]] iha loron 30 fulan-Augustu iha tinan 2001.
{| border cellspacing=0 cellpadding=3
! style="background:#efefef;" |Partidu
! style="background:#efefef;" |Votu
! style="background:#efefef;" |%
! style="background:#efefef;" |Deputadu munisípiu nian (%)
! style="background:#efefef;" |'''Deputadu total'''
|-
|[[FRETILIN|Frente Revolucionária do Timor-Leste Independente FRETILIN]] ||align=center|208.531||align=center|57,37 %||align=center|12 (66,05 %)||align=center|55
|-
|[[Partido Democrático|Partido Democrático PD]] ||align=center|31.680||align=center|8,72 %||align=center|0 (5,88 %)||align=center|7
|-
|[[Partido Social Democrata|Partido Social Democrata PSD]] ||align=center|29.726||align=center|8,18 %||align=center|0 (4,76 %)||align=center|6
|-
|[[Associação Social-Democrata de Timor|Associação Social-Democrata de Timor ASDT]] ||align=center|28.495||align=center|7,84 %||align=center|0 (10,73 %)||align=center|6
|-
|[[União Democrática Timorense|União Democrática Timorense UDT]] ||align=center|8.581||align=center|2,36 %||align=center|0 (2,30 %)||align=center|2
|-
|[[Partido Nasionalista Timorense|Partido Nasionalista Timorense PNT]] ||align=center|8.035||align=center|2,21 %||align=center|0||align=center|2
|-
|[[Klibur Oan Timor Asuwain|Klibur Oan Timor Asuwain KOTA]] ||align=center|7.735||align=center|2,13 %||align=center|0||align=center|2
|-
|[[Partido do Povo de Timor|Partido do Povo de Timor PPT]] ||align=center|7.322||align=center|2,01 %||align=center|0||align=center|2
|-
|[[Partido Democrata Cristão|Partido Democrata Cristão PDC]] ||align=center|7.181||align=center|1,98 %||align=center|0||align=center|2
|-
|[[Partido Socialista de Timor|Partido Socialista de Timor PST]] ||align=center|6.483||align=center|1,78 %||align=center|0||align=center|1
|-
|[[Partai Liberal|Partai Liberal PL]] ||align=center|4.013||align=center|1,10 %||align=center|0||align=center|1
|-
|[[Partido Democrata-Cristão de Timor|Partido Democrata-Cristão de Timor UDC/PDC]] ||align=center|2.413||align=center|0,66 %||align=center|0||align=center|1
|-
|Independente ||align=center|5.341||align=center|1,47 %||align=center|1 (10,28 %)||align=center|1
|-
|[[Associação Popular Democrática Timorense|Associação Popular Democrática Timorense APODETI]] ||align=center|2.181||align=center|0,60 %||align=center|0||align=center|0
|-
|[[Partido Trabalhista|Partido Trabalhista PT]] ||align=center|2.026||align=center|0,56 %||align=center|0||align=center|0
|-
|[[Partido Republika Nacional Timor Leste|Partido Republika Nacional Timor Leste PARENTIL]] ||align=center|1.970||align=center|0,54 %||align=center|0||align=center|0
|-
|[[Partai Demokratik Maubere|Partai Demokratik Maubere PDM]] ||align=center|1.788||align=center|0,49 %||align=center|0||align=center|0
|-
|''lá'os válidu'' ||align=center|20.747||align=center|5,40 %|| ||
|-
|'''Hotu''' ||align=center|384.248||align=center|100,00 %||align=center|''13''||align=center|'''''88'''''
|}
== Ligasaun ba li'ur ==
* [http://www.parlamento.tl/ Parlamentu Timór Lorosa'e nian]
* Lurdes Silva-Carneiro de Sousa: ''[http://www.lusotopie.sciencespobordeaux.fr/desousa.rtf Some Facts and Comments on the East Timor 2001 Constituent Assembly Election] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131016054743/http://www.lusotopie.sciencespobordeaux.fr/desousa.rtf |date=2013-10-16 }} (RTF; 199 kB),'' Lusotopie 2001: S. 299-311
* [http://www.yale.edu/gsp/east_timor/ppp1.doc The parties of Timor-Leste, Australian Council for Overseas Aid 2001] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070101032458/http://www.yale.edu/gsp/east_timor/ppp1.doc |date=2007-01-01 }} (MS Word; 174 kB)
{{Eleisaun timoroan}}
[[Kategoria:Parlamentu Nasionál]]
crh9t08lbzbf6h0221iia3xpk89gkzq