Austrie

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr.


Austrie
Informazions
Nomenance Republik Österreich
Lenghe ufiziâl todesc
Capitâl Vienna
Politiche
Forme di guviêr Republiche federâl
Cjâf di stât Heinz Fischer
Cjâf di guviêr Alfred Gusenbauer
Indipendence 27 di Lui 1955
Jentrade intal ONU 14 di Dicembar 1955
Superficie
Superficie Totâl 83.871
Intal mond 115°
% di aghe 1,3%
Popolazion
Popolazion Totâl 8.150.835 ab.
Intal mont 86°
Densitât 97 ab./km2
Geografie
Continent Europe
Fûs orari UTC +1
Densitât 97 ab./km2
Economie
Monede Euro
Consum energjie 0,76 kWh/ab.
Variis
Domini di prin nivel .at
Prefis tel. internazionâl +43
Plache automobilistiche A
Imni nazionâl Land der Berge, Land am Strome
Fieste nazionâl 26 di Otubar
[[Figure:{{{mapedalstât}}}.png|250px|Mape dal stât]]
 

L'Austrie e je un stât de Europe centrâl che e fâs part de Union Europeane dal 1995. La superficie de Austrie e je di cirche 83.858 km², cun scuasit 8 milions di abitants. La capitâl e je Vienna. E confine a ovest cun Svuizare e Liechtenstein, a sud cun Italie e Slovenie, a est cun Ongjarie e Slovachie e par finî a nord cun Gjermanie e Republiche Ceche.

[cambie] Storie

Ai timps dal Imperi Roman l'Austrie e jere part de provincie de Rezia. Daspò de fin dal Impero e fo invadude pi voltis di popolazion che vignivin di est; dal X al XIII Secul e fo sot dal domini de famee dai Babenberg, che a forin parâts vie dai Asburgo, che a àn governât chest paîs, deventât al centri di un grant imperi, fin al 1918. L'Austrie deventà duncje une republiche, ma tal 1938 e fo anetude inte Gjermanie naziste. Daspò de Seconde Vuere Mondiâl tornà a vê l'indipendence dome tal 1955.

[cambie] Politiche

L'Austrie e je une republiche federâl, dulà che lis nûf regjons (Bundesländer) a'nd àn une vore di autonomie. Il president federâl al è elet ogni 6 agns e al à di sielzi il cancelîr federâl, in gjenar rapresentant dal partît che al à cjapât plui vôts intes elezions.