Noglâr

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Un ringraziament al va a cui che al à scrit chest articul.

Dut câs il test nol è scrit inte grafie normalizade; se tu puedis, modifiche la pagjine seont lis regulis che tu cjatis ca.

  • Non furlan :Noglâr o ben Cjaranda
  • Non talian :Nocciolo
  • non sientific :Corylus Avellana L.


Plante piçule,scuasit un arbussît,di râr plui alte di sîs-sièt metros,il Noglâr (de famee de Bertulacee)al à la scusse slusint,grîse-brun,segnade di fassis cu la bordure ingruessade.In Furlanie la Cjarande'e ven-s sedi in plan che in mont,massimamentri tai boscs, tai sîz salvadis e intrài cisons presinz sore i terens pustoz. Lis fueis ch'a còlin d'otom,ovâls e di colôr vert,a son marcadis di une dople dintadure. I flôrs,masculins e feminii,a' cressin purpûr dividûz su la stesse plante.Chei masculins si palêsin vistôs e colôr žâl-slusint,irâz adun in mût di formâ gjatuz ch'a pendòlin.Chei feminii,invessit,di colôr rossit,a' cressin sore spîs avuâls di germois.Lis pomis (nôlis) si preferissin tarondis o ben ovâls cul scùs moron-clâr.Inmo' si svilupin in čufs e a' son in part cjapadis dentri in 't un vuluç.A esistin amancul cuindis cualitâz di Noglâr,presinz par plui tes regjions temperadis di tramontane.In Europe,ma ancjie in Friûl,la cualitât plui slargjiade e cognossude'e jè la Corylus Avellana,ch'e furnis une nôle buine di mangjiâ e doprade sedi par rigjava'une sorte di vueli,sedi in scjaletarie.