Lingua artificial
De Wikipedia, le encyclopedia libere
Un lingua artificial es un lingua que uno ha construite deliberatemente. In isto, illo differe del linguas natural e del linguas novemente create naturalmente como le linguas pidgin e creol. Frequentemente, uno construe un tal lingua con le intention de proponer lo como un lingua international, altere vices como elemento pro obras de phantasia o fiction scientific, mais equalmente existe multe tal linguas create simplemente pro le placer del creator.
Tabula de contento |
[modificar] Specimenes de linguas artificial
[modificar] Linguas international
- Volapük
- Esperanto
- Latino sine Flexione (le "Interlingua" de Peano)
- Ido
- Novial
- Occidental (alias "Interlingue")
- Interlingua de IALA
- Lingua Franca Nova
[modificar] Linguas philosophic o logic
[modificar] Linguas fictional
[modificar] Altere linguas artificial
- A priori o multo miscite:
- Hallon
- A posteriori:
- Germanic:
- Folkspraak
- Nordien
- Tutonish
- Neolatin:
- Roma Nova
- Slavic:
- Germanic:
[modificar] Projectos Interlinguistic in Ordine Alphabetic
- Adjuvilo (J. Colas) 1908
- Antido ( de Saussure) 1924
- Arulo (Talmey) 1924
- Atlango La nova lango internasya (RAAntonius) 2002
- Basic English (C. K. Ogden) 1932
- Bitruscan (Jay Bowks) 1979
- Bolak (L. Bollack) 1899
- Brithenig (Andrew Smith) 1996
- Carporophilus (1734)
- Ceqli (Rex May) 19xx
- Communicationssprache (J. Schipfer) 1839
- Concorde (S. Flaherty-Hall) 1952
- Cosman (H. Milner) 1927
- Dastmen (Juan M. Jiménez Noguera) 1984
- Ekspreso (Jay Bowks) 1996
- Esperantido (René de Saussure) 1913
- Esperanto (L. L. Zamenhof) 1887
- Esperanto Reformate (L. L. Zamenhof) 1894
- Esperanto Sen Fleksio (Rick Harrison)
- Esperido (H. E. Raymond) 1927
- Etem (N. Yushmanov) 1928
- Eulalia (Skrabek) 1908
- Eurial ( )
- Eurish ( )
- Eurolang (Phil Hunt) 1995
- Europanto (Diego Marani) 1996
- Frater (Pham Xuan Thai) 1957
- Frater2 (Paul O. Bartlett) 1997
- Gilo (Alan Giles) 1999
- Glosa (W. Ashby & R. Clark) 1981
- Héli's First Project (V. Hély) 1905
- Hom-Idiomo (Cardenas) 1924
- Hoy-Koy (Gustav Ottander) 1947
- Idiom Neutral (W. Rosenberger) 1902
- Reform Neutral (W. Rosenberger & E. de Wahl) 1907
- Ido (L. Couturat / L. de Beaufront) 1907
- Ido Reformita (G. Meazzini) 1928
- Ile (Seidel) 1909
- Intal (Weferling) 1956
- Intal II (Weferling) 1964
- Interglossa (L. Hogben) 1943
- Interling (Thomas Wood) 1959
- Interlingu (Thomas Wood) 1929
- Interlingua (International Auxiliary Language Association) 1951
- Intersistemal ( P. Mitrovitch ) 1947
- Interlingua Sistematic ( J. Rossello-Ordines ) 1922
- Ituortenu ( Edward Blancarte ) 1997
- Kotava (S. Fetcey) 1978
- Lalortel (Robert N. Yetter) 1959
- Lango du Mondo (de Ria) 1788
- Lengua Universal (P.L.Martinez) 1852
- Ling (Anders Olson) 1943
- Lingua Franca Nova ( C. George Boeree) 1995
- Lingua Komun (F. Kurschner) 1900
- Lingua Mundi ( )
- Linguum Islianum (Isly) 1901
- Lingwo Internaciona (R. de Saussure) 1907
- Latino Moderne (David Stark) 1996
- Latinesce (G. Henderson) 1901
- Latino sine Flexione (Giuseppe Peano) 1903
- Lingua Auxiliar de Denker (Bedros Denker) 1865
- Loglan James (Cooke Brown) 1955
- Lojban (Logical Language Group) 1987
- Medial (Weisbart) 1925
- Mergan ( )
- Mezhdunarodny Nauchny Yazyk (Kovalyov) 1911
- Monario (Lavagnini) 1925
- Mondial (Helge Heimer) 1957
- Mondlingvo (Trischen) 1906
- Mundelingua (Hummler) 1904
- Mundelingua (J. Lott) 1917
- Mundolingue (J. Lott) 1890
- Neo (Arturo Alfandari) 1961
- Neo-Latin (Courtonne) 1885
- Neolatino (André Schild)
- Nepo e Neposlava (V. Cheshikhin) 1907-15
- Novam (G. Touflet) 1928
- Nov Esperanto (R. de Saussure) 1928
- Novial (Otto Jespersen) 1928-37
- Nov Latin Logui (K. Pompiati) 1918
- Interlingue (= Occidental) (Edgar de Wahl) 1922
- Ortografia Colateral de Interlingua (IALA) 1951
- OTG ( Spencer Spurgeon ) 1960
- Pankel (M. Wald) 1906
- Panroman (H. Molenaar) 1903
- Pasilingua (Steiner) 1885
- Picto (Janson) 1957
- Quenya ( )
- Qosmiani (W. M. L. Beatty) 1928
- Real Character and Philosophical Language (J. Wilkins) 1668
- Ro (Edward Powell Foster) 1908
- Romanal (A. Michaux) 1912
- Romanica (Academia pro Lingua Romanica, Josu Lavin) 2001
- Romanova ( ) 2000
- Sen-espera (Jeffrey Henning)
- Sermo (Jose Soares Da Silva) 2003
- Sev'varannes (HeKeIsDa) 1988 - 2003 e prosige en contruction
- Simplo (Ferranti) 1911
- Slovio (Mark Hucko) 2001
- Solresol (Jean François Sudre) 1817
- Sona (Kenneth Searight) 1935
- Spokil (A Nicolas) 1890
- Tino (Alexandre Xavier Casanova Domingo) 2000
- Transpiranto (Martin Weichert) 1997
- Tutonish (E. Molee) 1902
- Ulla (F. Greenwood) 1906
- Uniala (Troost) 1923
- Unitario (M. Pleyer) 1987
- Universal (Molenaar) 1906
- Viva (N. Nyesmyeyanov) 1913
- Volapük (J. M. Schleyer) 1880
- Volapük Revised (Arie de Jong) 1931
- Vorlin (Rick Harrison) 1989-2002
- Watakassi (Nik Taylor) 1998
- Wenedyk (Jan van Steenbergen) 2002
- Wingua ( )
- World Speedwords (Dutton) 1923