Lingua artificial

De Wikipedia, le encyclopedia libere

Un lingua artificial es un lingua que uno ha construite deliberatemente. In isto, illo differe del linguas natural e del linguas novemente create naturalmente como le linguas pidgin e creol. Frequentemente, uno construe un tal lingua con le intention de proponer lo como un lingua international, altere vices como elemento pro obras de phantasia o fiction scientific, mais equalmente existe multe tal linguas create simplemente pro le placer del creator.

Tabula de contento

[modificar] Specimenes de linguas artificial

[modificar] Linguas international

[modificar] Linguas philosophic o logic

[modificar] Linguas fictional

[modificar] Altere linguas artificial

  • A priori o multo miscite:
    • Hallon
  • A posteriori:

[modificar] Projectos Interlinguistic in Ordine Alphabetic

  • Adjuvilo (J. Colas) 1908
  • Antido ( de Saussure) 1924
  • Arulo (Talmey) 1924
  • Atlango La nova lango internasya (RAAntonius) 2002
  • Basic English (C. K. Ogden) 1932
  • Bitruscan (Jay Bowks) 1979
  • Bolak (L. Bollack) 1899
  • Brithenig (Andrew Smith) 1996
  • Carporophilus (1734)
  • Ceqli (Rex May) 19xx
  • Communicationssprache (J. Schipfer) 1839
  • Concorde (S. Flaherty-Hall) 1952
  • Cosman (H. Milner) 1927
  • Dastmen (Juan M. Jiménez Noguera) 1984
  • Ekspreso (Jay Bowks) 1996
  • Esperantido (René de Saussure) 1913
  • Esperanto (L. L. Zamenhof) 1887
  • Esperanto Reformate (L. L. Zamenhof) 1894
  • Esperanto Sen Fleksio (Rick Harrison)
  • Esperido (H. E. Raymond) 1927
  • Etem (N. Yushmanov) 1928
  • Eulalia (Skrabek) 1908
  • Eurial ( )
  • Eurish ( )
  • Eurolang (Phil Hunt) 1995
  • Europanto (Diego Marani) 1996
  • Frater (Pham Xuan Thai) 1957
  • Frater2 (Paul O. Bartlett) 1997
  • Gilo (Alan Giles) 1999
  • Glosa (W. Ashby & R. Clark) 1981
  • Héli's First Project (V. Hély) 1905
  • Hom-Idiomo (Cardenas) 1924
  • Hoy-Koy (Gustav Ottander) 1947
  • Idiom Neutral (W. Rosenberger) 1902
  • Reform Neutral (W. Rosenberger & E. de Wahl) 1907
  • Ido (L. Couturat / L. de Beaufront) 1907
  • Ido Reformita (G. Meazzini) 1928
  • Ile (Seidel) 1909
  • Intal (Weferling) 1956
  • Intal II (Weferling) 1964
  • Interglossa (L. Hogben) 1943
  • Interling (Thomas Wood) 1959
  • Interlingu (Thomas Wood) 1929
  • Interlingua (International Auxiliary Language Association) 1951
  • Intersistemal ( P. Mitrovitch ) 1947
  • Interlingua Sistematic ( J. Rossello-Ordines ) 1922
  • Ituortenu ( Edward Blancarte ) 1997
  • Kotava (S. Fetcey) 1978
  • Lalortel (Robert N. Yetter) 1959
  • Lango du Mondo (de Ria) 1788
  • Lengua Universal (P.L.Martinez) 1852
  • Ling (Anders Olson) 1943
  • Lingua Franca Nova ( C. George Boeree) 1995
  • Lingua Komun (F. Kurschner) 1900
  • Lingua Mundi ( )
  • Linguum Islianum (Isly) 1901
  • Lingwo Internaciona (R. de Saussure) 1907
  • Latino Moderne (David Stark) 1996
  • Latinesce (G. Henderson) 1901
  • Latino sine Flexione (Giuseppe Peano) 1903
  • Lingua Auxiliar de Denker (Bedros Denker) 1865
  • Loglan James (Cooke Brown) 1955
  • Lojban (Logical Language Group) 1987
  • Medial (Weisbart) 1925
  • Mergan ( )
  • Mezhdunarodny Nauchny Yazyk (Kovalyov) 1911
  • Monario (Lavagnini) 1925
  • Mondial (Helge Heimer) 1957
  • Mondlingvo (Trischen) 1906
  • Mundelingua (Hummler) 1904
  • Mundelingua (J. Lott) 1917
  • Mundolingue (J. Lott) 1890
  • Neo (Arturo Alfandari) 1961
  • Neo-Latin (Courtonne) 1885
  • Neolatino (André Schild)
  • Nepo e Neposlava (V. Cheshikhin) 1907-15
  • Novam (G. Touflet) 1928
  • Nov Esperanto (R. de Saussure) 1928
  • Novial (Otto Jespersen) 1928-37
  • Nov Latin Logui (K. Pompiati) 1918
  • Interlingue (= Occidental) (Edgar de Wahl) 1922
  • Ortografia Colateral de Interlingua (IALA) 1951
  • OTG ( Spencer Spurgeon ) 1960
  • Pankel (M. Wald) 1906
  • Panroman (H. Molenaar) 1903
  • Pasilingua (Steiner) 1885
  • Picto (Janson) 1957
  • Quenya ( )
  • Qosmiani (W. M. L. Beatty) 1928
  • Real Character and Philosophical Language (J. Wilkins) 1668
  • Ro (Edward Powell Foster) 1908
  • Romanal (A. Michaux) 1912
  • Romanica (Academia pro Lingua Romanica, Josu Lavin) 2001
  • Romanova ( ) 2000
  • Sen-espera (Jeffrey Henning)
  • Sermo (Jose Soares Da Silva) 2003
  • Sev'varannes (HeKeIsDa) 1988 - 2003 e prosige en contruction
  • Simplo (Ferranti) 1911
  • Slovio (Mark Hucko) 2001
  • Solresol (Jean François Sudre) 1817
  • Sona (Kenneth Searight) 1935
  • Spokil (A Nicolas) 1890
  • Tino (Alexandre Xavier Casanova Domingo) 2000
  • Transpiranto (Martin Weichert) 1997
  • Tutonish (E. Molee) 1902
  • Ulla (F. Greenwood) 1906
  • Uniala (Troost) 1923
  • Unitario (M. Pleyer) 1987
  • Universal (Molenaar) 1906
  • Viva (N. Nyesmyeyanov) 1913
  • Volapük (J. M. Schleyer) 1880
  • Volapük Revised (Arie de Jong) 1931
  • Vorlin (Rick Harrison) 1989-2002
  • Watakassi (Nik Taylor) 1998
  • Wenedyk (Jan van Steenbergen) 2002
  • Wingua ( )
  • World Speedwords (Dutton) 1923