Format:Pagina principală/Articol de calitate/6
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, azi Coşbuc, Bistriţa-Năsăud, d. 9 mai 1918, Bucureşti) a fost primul mare poet dat românilor de Transilvania, fiind trecut în Matricola botezaţilor din comună cu numele de George Coşbuc. A fost membru titular al Academiei Române din 1916.
Poetul se naşte al optulea dintre cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria şi-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărăşia basmelor povestite de mama sa. Primele noţiuni despre învăţătură le primeşte de la ţăranul Ion Guriţă, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coşbuc auzise „că ştie poveşti”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coşbuc învaţă a citi încă de la vârsta de cinci ani.