Cantonul Glarus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Glarus
Stema Cantonului Glarus
Cantonul Glarus pe harta Elveţiei
Capitală Glarus
Suprafaţă 685 km² (Pe locul 17)
Populaţie  38 300
Densitatea populaţiei 55
Din anul 1352
Abreviere GL
limbi germană
Sit web www.gl.ch
Harta cantonului Glarus

Sound Glarus (franceză Glaris) este un canton din partea central-estică a Elveţiei, cu capitala la Glarus.

Cuprins

[modifică] Geografie

Cantonul Glarus este dominat de valea adâncă a râului Linth. Cea mai mare parte este muntoasă, cei mai înalţi munţi fiind Tödi cu 3614m. Alţi munţi din zonă sunt Hausstock (3158 m) şi Glärnisch (2910 m). Aici se află şi un lac mare, numit Lacul Walen. Suprafaţa totală a cantonului Glarus este de 685 km², din care circa jumătate e considerată productivă.

[modifică] Istorie

Biserica din Glarus de Ferdinand Stadler
Extinde
Biserica din Glarus de Ferdinand Stadler

Istoria acestui canton este legată strâns de religie. Locuitorii văii Linth au fost convertiţi la creştinism în secolul al VI-lea de călugărul irlandez Sfântul Fridolin, care încă se mai află pe stema cantonului. El a fondat Abaţia Säckingen din apropiere de Basel, care, începând cu secolul al IX-lea, a intrat în posesia zonei din jurul oraşului Glarus. În 1288 Habsburgii ocupaseră bucăţică cu bucăţică teritoriile abaţiei, lucru care i-a făcut pe locuitorii din Glarus să se alăture Confederaţiei elveţiene în 1352.

Între 1506 şi 1516 reformatorul Huldrych Zwingli a fost preot în Glarus, însă până în 1564 toţi adepţii săi erau eliminaţi. Aceasta însă nu a oprit luptele dintre protestanţi şi catolici din zonă. Pentru a obţine pacea, s-a hotărât ca fiecare parte să aibă propria administraţie (Landsgemeinde) în 1623, iar mai târziu, în 1683 s-au înfiinţat tribunale separate pentru cele două religii.

Între 1798 şi 1803 Glarus a făcut parte din Cantonul Linth înfiinţat de Napoleon. În 1836 constituţa a fost modificată pentru a unifica cele două religii, şi a avea o singură Landsgemeinde.

[modifică] Industrie

Muzeul cantonal într-o clădire numită Freulerpalast
Extinde
Muzeul cantonal într-o clădire numită Freulerpalast

Geografia cantonului a dus la înfiinţarea de cariere de ardezie în secolul al XVII-lea. Zonele muntoase au adus avantaje şi din punctul de vedere al industrializării. Industria bumbacului a luat avânt în secolul al XVIII-lea, urmată de industria tipografică, centrale hidroelectrice şi mai apoi fabrici din domeniul construcţiei de maşini, precum şi de fabricare a hârtiei.

Creşterea vitelor şi prelucrarea lactatelor nu au dispărut ca urmare a descoperirilor ştiinţifice, aceastea având în continuare importaţă pe păşunile montane.

[modifică] Legături externe


Drapelul Elveţiei Cele 26 cantoane şi semi-cantoane (state federale) ale Elveţiei Drapelul Elveţiei

Appenzell Extern - Appenzell Intern - Argovia - Basel-Oraş - Basel-Provincie - Berna - Fribourg - Geneva - Glarus - Graubünden - Jura - Lucerna - Neuchâtel - Sfântul Gall - Schaffhausen - Schwyz - Solothurn - Ticino - Turgovia - Obwald - Nidwald - Uri - Valais - Vaud - Zug - Zürich