Distribuţia geografică a limbii române

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ţări şi teritorii vorbitoare de limbă română (Românime)
Ţări şi teritorii vorbitoare de limba română.
ţară vorbitori
(%)
vorbitori populaţie
(2005)
Asia
neoficială:
Israel 3,7% 250.000 6.800.000
Kazahstan 1 0,1% 20.054 14.953.126
Rusia 1 0,12% 178.000 145.537.200
Europa
România 91% 19.736.517 21.698.181
Moldova 2 76,5% 2.588.355 3.383.332
Transnistria 3 31,9% 177.050 555.500
Voivodina (Serbia) 1,5% 29.512 2.031.992
neoficială:
Timoc (Serbia) 4 5,9% 42.075 712.050
Ucraina 5 0,8% 327.703 48.055.439
Ungaria 0,08% 8.482 10.198.315
America
neoficială:
Canada 0,2% 60.520 32.207.113
Statele Unite 0,11% 300.000 281.421.906

1 Mulţi sunt moldoveni, inclusiv deportaţi
2 Datele se referă la raioanele din dreapta Nistrului (fără Transnistria şi municipiul Tighina)
În Moldova, limba se numeşte "moldovenească"
3 Independenţa Transnistriei nu este recunoscută
Aici limba se cheamă "moldovenească" şi este scrisă în alfabetul chirilic
4 Împărţiţi oficial în vlahi şi români
5 În nordul Bucovinei 170.000, Bugeac 78.300, în Transcarpatia 31.800, în teritorile peste Nistru 48.000. [3]

Limba română este vorbită mai ales în România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, dar există comunităţi româneşti importante şi în ţări precum Canada, Statele Unite, Germania, Israel, Australia şi Noua Zeelandă, apărute datorită migraţiei postbelice. Un alt val de emigranţi spre Occident s-a înregistrat odată cu prăbuşirea blocului comunist în 1989, când au apărut comunităţi de vorbitori de română şi în alte ţări latine, ca Italia, Spania, Franţa şi Portugalia.

Cuprins

[modifică] Statut juridic în România

Potrivit Constituţiei României din 1991, revizuită în 2003, româna este limba oficială a republicii.[1]

Statul român asigură folosirea limbii române în publicaţiile oficiale guvernamentale, sistemul public de educaţie şi acte oficiale; în publicitate, tot conţinutul străin trebuie să fie însoţit de traducerea în română.

Institutul Limbii Române, instituit de Ministerul Educaţiei Naţionale, are drept obiect de activitate promovarea cunoaşterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învaţă această limbă şi atestarea cunoştinţelor de limba română.[2] ILR lucrează în strânsă colaborare cu Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Pe lângă limba română, pe teritoriul României sunt vorbite şi alte limbi de către minorităţi; vezi Limbi în România.

[modifică] Statut juridic în Moldova

Pentru detalii, vedeţi articolul Limba moldoveneascăvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Aproape 10% din totalul românofonilor sunt moldoveni, româna fiind singura limbă oficială a Republicii Moldova. Prin constituţie, limba se cheamă oficial „moldovenească“, deşi majoritatea lingviştilor contestă existenţa acesteia ca limbă de sine stătătoare. De asemenea, limba folosită în educaţie, mass media, mediul ştiinţific şi limbajul de zi cu zi poartă numele de „română“.

Româna este singura limbă oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti. Această lege, încă în vigoare, mandatează folosirea limbii moldoveneşti în toate sferele politice, economice, culturale şi sociale şi recunoaşte, totodată, „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă“.[3]

Titlul I, Articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova o denumeşte „limba de stat“. În republica separatistă Transnistria, limba este co-oficială cu limbile ucraineană şi rusă.

În recensământul din 2004, din cei 3.383.332 de locuitori ai Moldovei, 16,5% (558.508) au ales româna ca limbă maternă, în timp ce 60% au ales moldoveneasca. Dar acest procent variază din mediul urban în mediul rural. Dacă 40% din vorbitorii de română/moldovenească din mediul urban au indicat limba română ca limbă maternă în detrimentul limbii moldoveneşti, în mediul rural, doar fiecare al şaptelea a indicat româna ca limbă maternă. Totuşi, grupul de experţi din cadrul misiunii internaţionale de observare a recensământului în Republica Moldova a precizat că subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie sporită va trebui sa fie acordată la utilizarea acestor date.[4]

[modifică] Statut juridic în Voivodina

Pentru detalii, vedeţi articolul Statutul românilor din Voivodinavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Limba română în Voivodinaportocaliu: româna este oficială la nivelul întregii comune; verde: româna este oficială în câteva comunităţi locale
Extinde
Limba română în Voivodina
portocaliu: româna este oficială la nivelul întregii comune;
verde: româna este oficială în câteva comunităţi locale

În Constituţia Republicii Serbia (Monitorul oficial al Republicii Serbia, nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republica Serbia în uz oficial este limba sârbă şi alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă aceasta, dispoziţia articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Serbia unde trăiesc minorităţi naţionale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt şi limbile şi grafiile acestora, în modul stabilit de lege.

În Statutul Provinciei Autonome Voivodina (Buletinul oficial al PAV, nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă şi alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi grafiile acestora, dar şi limbile şi grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv şi organele provinciale ale administraţiei.[5]

Româna este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte şi Secanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială doar în localităţile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mali Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac şi Kuštilj.[6]

În recensământul din 2002, cel mai recent desfăşurat pe teritoriul Serbiei, 1,5% de voivodineni au indicat româna ca limba lor maternă (doar 0,1% din totalul românofonilor).

[modifică] Statut juridic în alte ţări şi în organizaţii

În alte părţi ale Serbiei, comunităţile româneşti (vlahi) au puţine drepturi cu privire la folosirea şi conservarea limbii lor în şcoli, presă, administraţie şi instituţii.[necesită citare]

În părţile Ucrainei unde românii constituie o proporţie importantă din populaţia locală (districte ale provinciilor Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), limba română se învaţă în şcoli ca prima limbă şi există ziare şi emisiuni de televiziune şi radio în română.[7][8] Universitatea Cernăuţi oferă cursuri de filologie română, matematică şi fizică pentru profesorii din şcolile româneşti.[9]

Româna este de asemenea o limbă oficială sau administrativă în diverse comunotăţi şi organizaţii regionale şi internaţionale (precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană – aceasta din urmă începând cu 2007).

Româna este una dintre cele cinci limbi în care se ţin slujbe pe Muntele Athos, o autonomie grecească, fiind vorbită în schiturile Prodromu şi Lacu (un schit este o comunitate de călugări).

[modifică] Note

  1. Constituţia României
  2. Guvernul României: Hotărâre nr. 34 din 21 ianuarie 1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române
  3. Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti Nr.3465-XI din 01.09.89 Veştile nr.9/217, 1989: „RSS Moldovenească sprijină aspiraţia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă - şi a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă.“
  4. Grupul de experţi din cadrul misiunii internaţionale de observare a recensământului în Republica Moldova şi-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Naţional de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului, Moldova Azi, 18 mai 2005, reportaj atribuit AP Flux.
  5. Uzul oficial al limbilor şi grafiilor în Provincia Autonomă Voivodina publicat de Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale
  6. Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile naţionale: Uzul oficial al românei pe teritoriul PAV
  7. Centrul Ucrainean pentru Cercetări Politice Independente: uk [1], uk [2]
  8. uk Academia de Ştiinţe a Slovaciei în Kosice
  9. uk Universitatea Cernăuţi

[modifică] Legături externe