Constituţia României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
România |
![]() Acest articol face parte din seria: |
|
Politica altor ţări • Portal Politică |
Constituţia României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale.
Actuala formă a Constituţiei a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003 şi a fost adoptată în urma unui referendum naţional, care a avut loc pe 18 şi 19 octombrie 2003.
Cuprins |
[modifică] Structură
Constituţia din 1991, aşa cum a fost modificată în 2003, cuprinde 156 de articole împărţite în 8 titluri:
- Titlul I - Principii generale
- Titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
- Titlul III - Autorităţile publice
- Titlul IV - Economia şi finanţele publice
- Titlul V - Curtea Constituţională
- Titlul VI - Integrarea euroatlantică
- Titlul VII - Revizuirea Constituţiei
- Titlul VIII - Dispoziţii finale şi tranzitorii
[modifică] Conţinut
Vezi s:Constituţia României.
[modifică] Istorie
Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituţie a Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Dupa extinderea teritoriului naţional în 1918, o nouă constituţie a fost aprobată pe 29 martie 1923. În perioada comunistă Constituţia a fost modificată în 1948, 1952 şi 1965. După Revoluţia din 1989, o nouă Constituţie a fost adoptată în 1991.
[modifică] Referendumul de pe 18-19 octombrie 2003
Proiectul de revizuire a constituţiei adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 şi 19 octombrie 2003. Prezenţa la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanţi au votat pentru modificarea constituţiei. Totuşi, procentele au fost contestate de organizaţiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituţională a urnelor volante şi permiterea unor cetăţeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamaţii nu a putut fi dovedită, însă. Noua constituţie a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.
Mai mult de jumătate din articole au suferit modificări mai mici sau mai mari. Cele mai importante schimbări sunt:
- Gratuitatea invăţămîntului de stat nu mai este garantată necondiţionat (ci numai conform legii).
- Minorităţile naţionale au dreptul de a folosi limba maternă în administraţie şi justiţie.
- Proprietatea privată este garantată şi ocrotită de lege.
- Mandatul preşedintelui este de 5 ani.
- Obligativitatea stagiului militar se stabileşte prin lege organică.
- Imunitatea parlamentară este limitată.
- După aderarea României la UE cetăţenii ţărilor membre ale UE vor avea dreptul de a alege şi de a fi aleşi în scrutinul local (dacă sunt rezidenţi ai localităţii respective).
- Intrarea în Uniunea Europeană şi OTAN (NATO) nu va fi votată prin referendum, ci de parlament.
[modifică] Legături externe
- Constituţia României 1991 pe site-ul Camerei Deputaţiilor
- Constituţia României 2003.
- Informaţii despre referendumul de pe 19 octombrie 2003