Austrasia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Austrasia a reprezentat partea nord-estică a regatului francilor merovingieni, cuprinzând părţi ale estului Franţei, vestului Germaniei, Belgiei şi Olandei de astăzi. Capitala principală era la Metz, deşi unii regi ai Austrasiei au domnit şi de la Rheims.
După moartea regelui franc Clovis I în 511, cei patru fii ai săi şi-au împărţit regatul între ei, Theuderic I primind Austrasia. Austrasia şi vecina sa, Neustria, s-au implicat în dispute constante, aceste lupte atingând apogeul în timpul războaielor dintre regina Brunhilda a Austrasiei şi regina Fredegund a Neustriei. În 613, o răscoală a nobilimii împotriva Brunhildei a dus la trădarea ei, ea fiind predată nepotului şi duşmanului său, regele Clotaire II al Neustriei. El a supus-o la tortură timp de trei zile, şi apoi a preluat controlul celorlalte două regate, şi a pus bazele unui regat franc unit cu capitala la Paris.
Odată cu slăbirea influenţei regale în Austrasia, titlul de Prefect a căpătat o putere foarte mare, devenind în cele din urmă ereditar în familia carolingienilor. Sub această dinastie, Austrsia nu a mai format un regat separat.