Cartea Roşie a Moldovei (plante)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
Acest articol este suspect de violarea drepturilor de autor. Cel puţin o parte apreciabilă din text a fost găsită la adresa/în lucrarea: http://www.referatele.com/referate/geografie/online5/Gandacul-dubalar-sau-carabanul--Cartea-Rosie-A-Republicii-Moldova-referatele-com.php Fragmentul copiat (sau întregul articol) poate fi şters dacă în termen de 7 zile nu se justifică preluarea textului. |
Ficaria verna (Untisor) Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating. La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile de 2,5-3,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri, galbui-albe sau galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite nectarifere acoperite cu solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate, spre baza ingust alungite, la partea superioara umflate, cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz.
Statiunea In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed, in regiunea de campie.
Intrebuintari Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul coacerii fructului, planta - dupa unele date - devine toxica. Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele de "Radix et Herba Chelidonii minoris".
Ranunculus auricomus (Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele).
Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu frunze tulpinale sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente; cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate numai unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau mai putin intregi. Uneori sub floare se afla frunze bracteante, uniforme, trilobate sau trisectate, rareori intregi. Peduncul alungit, adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5, lat eliptice, in forma de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine numeroase, cu antere liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp ovat, cu receptacul scurt si paros. Nucule lungi de circa 3 mm, paroase, cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru incovoiat.
Statiunea In livezi si locuri ierboase, paduri luminoase, in regiunea de campie.
Mercurialis perennis Dupa Plinius, era iarba lui Mercur, care a descoperit proprietatile tamaduitoare ale acestei plante si s-a folosit de ea.
Planta perena, rizom tanar, ramificat, din loc in loc cu noduri. Tulpini erecte, pana la 40 cm inaltime, simple, cu doua muchii pronuntate, foliate numai spre varf. Frunze petiolate, cu petioli de 0,5-2 cm, lanceolate sau ovate, spre baza de regula inguste, de 2-3 ori mai lungi decat late, glabre sau paroase, rareori impreuna cu tulpina indesuit paroase si mai inguste. Plantele masculine si feminine usor de deosebit, ultimele fiind de obicei mai inalte. Infloriscente masculine mici, intrerupte, ocupand numai portiunea superioara a axei florale. Perigon verde, de 2 mm lungime. Flori feminine solitare sau cate doua la subtioara frunzelor, lung pedunculate. Capsula cu doua noduri, setacee, lunga de 4-5 mm. Seminte aproape rotunde, runcinate, alb murdare, de 3 mm lungime.
Statiunea Formeaza de obicei asociatii prin paduri, in locuri umbrose, bogate in humus, uneori si pe grohotisuri calcaroase.
Intrebuintari Planta contine metilamina, trimetilamina si ulei eteric care au un efect puternic, in asa masura, incat consumarea plantei de catre animale, le poate cauza pieirea. La oameni produce varsaturi, diaree, somn si turmentare. In trecut era intrebuintata ca medicament. Corydalis cava (Brebenel) Planta perena. Planta inalta de 10-30 cm (rar pina la 50 cm), cu tubercul mai mult sau mai putin sferic, gol, numai rareori masiv, cu radacini adventive filiforme la baza si pe laturile tubercului. Tulpina creata, cainoasa, verde, sau brun-rosietica, glabra, fara frunza sevamiforma sub frunzele tulpinale.
Frunzele tulpinale 2, pitiolate, biternate, glabre, glaucescente, cu foliole invers ovate, spre baza cuneate, mai mult sau mai putin adinc incize, tri- sau multilobate, cu lobi de forma variata, de obicei mai mult sau mai putin egali in marime, ingust alungiti, acuti sau lat ovati si obtuzi. Uneori foliolele mijlocii sunt intregi, lat ovate sau trilobate, cu lobul mijlociu mai lat si mai lung decit cei laterali. Inflorescenta racem simplu, multiflor, mai mult sau mai putin comprimat, erect. Flori mirositoare, purpurii, rosii-violete, albe-galbui, rar rosii-brune sau violet-albastre inchise, lungi de 18-20 mm, cu pinteni lungi, la virf mai mult sau mai putin curbate in jos. Bracteole mari, ovate, verzi sau mai mult sau mai putin colorate intregi. Capsula lunga de 2-2,5 cm, cu peduncul lung de 5-7 mm, multisperma, matura mai mult sau mai putin nutanta.
Seminte late de 3 mm, negre, netede, lucitoare, sferice, cu apendice carnos. Statiunea. In paduri luminoase, margini de padure, livezi, din regiunea de cimpie pina in cea muntoasa.
Intrebuintari. Se foloseste ici colo ca planta ornamentala. Din tuberculi se extrage bulbocapnina, o substanta cu actiune anestezica, ce provoaca o imobilitate catatonica.
Cetrelia cetrarioides (Cetrelie cetrarioida) Fam.Parmeliaceae Specie periclitata (EN -Endangered).
Creste in apropierea com.Caracusenii-Vechi, jud.Edinet. Peste hotarele republicii este raspandita in Europa continentala si atlantica, Africa, Asia, America de Nord si Centrala, pe insulele Oceanului Pacific.
Asociatiile padurilor de stejaret cu cires. Creste pe scoarta de la baza tulpinii stejarului.
Se intalnesc plante izolate. Numarul de plante este foarte mic.
Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere; taierea padurilor. Tal foliaceu, corticol, fotosciafil, mezoxerofil. Se inmulteste vegetativ, prin fragmentarea talului si prin soredii.
Luarea sub ocrotire a locului de crestere a speciei; controlul asupra starii populatiei. Plasmatia glauca (L.) C.Culb. et W.Culb. (Platismatie albastruie) Fam.Parmeliaceae Specie vulnerabila (VU - Vulnerable).
Creste in apropierea com.Cotiujeni si Caracusenii-Vechi, jud.Edinet. Peste hotarele republicii este raspanditi in Arctica, Europa, Asia, America de Nord si Sud, Australia.
Pe scoarta de la baza tulpinii impreuna cu alte specii de licheni in fitocenozele padurii de stejaret cu mesteacan si cires.
Se intalnesc plante izolate. Numarul de plante este foarte mic. Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere.
Tal foliaceu, corticol, fotofil, xerofil. Se inmulteste vegetativ, prin fragmentarea talului si prin soredii.
Este ocrotita in rezervatia naturala de plante medicinale "Rososeni".
Respectarea regimului de protectie a speciei; controlul asupra starii populatiei.
Xanthoparmelia vagans (Nyl.) Hale Fam.Parmeliaceae Specie critic periclitata (CR - Critically Endangered).
Creste in apropierea com.Ciucur-Mingir, jud.Lapusna. Peste hotarele republicii este raspanditp in Campia Est-Europeana, Muntii Caucaz si Ural, in Siberia, Asia Centrala, Extremul Orient.
Plantele cu vegetatie stepica secundara, pe sol in diverse asociatii. Se intalnesc foarte rar plante izolate, mici, pipernicite.
Valorificarea intensa a sectoarelor de stepa pentru cultivarea de plante agricole.
Tal foliaceu, tericol, fotofil, xerofil. Se inmulteste vegetativ, prin fragmentarea talului.
Este ocrotita pe teritoriul ariei cu management multifunctional - sector reprezentativ cu vegetatie de stepa in nordul Bugeacului (s.Dezghingea).
Pastrarea locului de crestere a speciei; evidentierea unor noi locuri de crestere si precizarea arealului speciei pe teritoiul Moldovei; controlul asupra starii populatiei.
Alnus glutinosa (L.) Gaertn. (Betulaceae) Arin negru
Arbore, de 20-30 m. Lujeri juvenili cu secretiuni rasinoase lipicioase; muguri indepartati de ax. Frunze obovate, suborotunde sau ovat eliptice, cu varf obtuz rotungit sau emarginat. Inflorescenta cime pauciflore grupate in amenti pedunculati; amenti masculi pendenti, adunate cate 3-5 in raceme terminale; cei femeli (conuri) 3-5 in raceme situate mai jos de inflorescentele masculine. Flori monoice, lispite de perigon. Fruct nucula obovata, comprimata. III-IV. Habitat: zavoaie. Areal: Distr. Br, Rz. Bioecol.: megafanerofit eurasiatic; specie hidrofila, mezoterma, acid-neutrofila.
Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze.
Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Centaurea angelescui Grint. (Asteraceae) Albastrita Angelescu
Planta perena, de 40-60 cm. Tulpini erecte, foliate. Frunze ingust sau alungit lanceolate, lung decurente, cu margini intregi, alb tomentoase. Inflorescente antodii, cilindrice, de 9-11 mm in diametru. Flori bisexuate, radiante, albastre sau albe. Fruct achene cilindrice, cu papus scabru. V-VI. Habitat: lizierile padurilor din stejar pufos. Areal: BgN (Gavanoasa, branistea "Flamanda"). Bioecol.: hemicriptofit eurasiatic(mediteranean); specie xeromezofila, microterma, acid-neutrofila.
Specie critic periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Sempervivum ruthenicum Schnittsp. et C.B. Lehm. (Crassulaceae) Urechelnita
Planta perena, 12-35 cm. Tulpini sulcate, scurt glandulos piloase. Frunze suculente, in rozete stelate, cuneat obovate, acuminate, cele tulpinale alterne, eliptic lanceolate, glandulos piloase. Inflorescenta corimbiforma laxa. Flori actinomorfe, bisexuate petale galbene. Frunct folicula alungit ovata, rostrata. VII-VIII. Habitat: pante pietroase; stancarii. Areal: Br, Rs, Rz. Bioecol.: camefit ponto-balcanic; specie xerofila, mezoterma, slab acid-neutrofile.
Specie vulnerabila: taxon considerat a fi gata de a trece in categoria EN(taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze), in viitorul apropiat, daca factorii cauzali continua sa opereze. Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Trapa natans L. (Trapaceae) Cornaci
Planta anuala, 80-100(200) cm. Tulpini gracile, cilindrice, ramificate. Frunze submerse opuse, liniare, sesile, penat filiforme; cele natante romboidale, pieloase, acut dintate; petioli la mijloc cu o umflatura (camera aeriana). Flori solitare, axilare, actinomorfe, bisexuate; petale albe. Fruct drupa, subglobuloasa, cu 2-4 coarne spinoase.V-VI. Habitat: ape lin curgatoare, stagnante. Areal: Tn, ML, Tgh, Chi. Bioecol.: helohidatofit eurasiatic (mediteranean); specie ultrahidrofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.
Specie critic periclitata (CR). Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Nectaroscordum bulgaricum Janka = N. dioscoridis (Sibth. et Smith) Stank, (Alliaceae) Ceapa bulgareasca
Planta perena, glabra, 70-120 cm. Bulb ovoidal cu miros specific. Tulpina erecta, neramificata, neteda. Frunze bazale liniar lanceolate de 30-50 cm lungime cu nervura mediana pronuntata; tulpinale 2, concrescute intr-o teaca alungita 4-crestata. Inflorescenta umbela falsa. Flori actinomorfe, bisexuate; perigon campanulat, verzi-galbui cu nuante violacee. Fruct capsula ovoidala. V-VI. Habitat: invelisul ierbos al padurilor de stejar cu gorun. Areal: Codrii, Tighina, Tigheci. Bioecol.: geofit ponto-balcanic; specie mezofila, mezoterma, acid-neutrofila.
Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Vitis sylvestris C.C. Gmel. (Vitaceae) Vita-de-padure
Liana, 3-8 m. Tulpini agatatoare, flexibile. Frunze palmat lobate cu baza reniforma, neregulat acut dintate, dorsal tomemtoase. Inflorescenta paniculiforma. Flori nearatoase, actinomorfe, de regula dioice, galbene verzui. Fruct baca sferica, albastra violaceu. V-VI. Habitat: paduri de lunca, malul apelor, zavoaie. Areal: Br, Rs, Cd, Tn, BgS. Bioecol.: microfanerofit-epifit ponto-mediteranean; specie mezofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.
Specie periclitata (EN). Starea de protectie: CRM.
Pulsatilla grandis Wend. (Ranunculaceae) Deditel mare Planta perena, 10-40 cm. Rizom viguros. Tulpina ascendenta sau erecta, alb piloasa; peri lungi. Frunze bazale aripate, de 3-4 ori penat sectate, cu 5-9 segmente primare; cele involucrale adanc sectate cu lacinii liniare, alb sericeu piloase. Frunzele apar la sfarsitul infloririi. Flori solitare, actinomorfe, bisexuate, erecte; periant violet, sericeu pilos. Fruct nucula. III IV. Habitat: pante pietroase, stanci inierbate, silvostepa. Areal: Br, Rz, Cd, Tn. Bioecol.: hemicriptofit european; specie xeromezofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila. Specie vulnerabila (VU). Starea de protectie: CRM.
Pyrus elaeagrifolia Pall. (Rosaceae) Par-de-Dobrogea
Arbore, pana la 6 m cu nuanta argintie-cenusie. Tulpina neregulata, scunda. Frunze lanceolate pana la obovat-lanceolate, cuneate, fin serate de 4-7 cm lungime, pe dos tomentoase. Inflorescenta racem umbeliform. Flori actinomorfe, bisexuate; petale albe. Fruct fals piriform. IV-V. Habitat: paduri de garnet. Areal: Tn (Girbovat, Gradinita). Bioecol.: megafanerofit ponto-mediteranean; specie xeromezofia, termofila, slab acid-neutrofila.
Specie periclitata (EN). Starea de protectie: CRM.
Ophioglossum vulgatum L. (Ophioglossaceae) Limba sarpelui
Planta perena, 5-20 cm. Rizom scurt. Frunza matura formata din doua segmente, cea vegetativa lanceolata sau oblong ovata, la baza decurenta, cea sporofila spiciforma; sporangi concrescuti, sesili. Sporifica VI-VII. Habitat: paduri, lunci, locuri umede. Areal: s. Ivancea (Cd). Bioecol.: geofit circumpolar (boreal); specie mezohidrofila, mezoterma, eurionica.
Specie critic periclitata (CR). Starea de protectie: CRM.
Adonis vernalis L. (Ranunculaceae) Ruscuta-de-primavara Planta perena, de 10-40 cm. Tulpina erecta, foliata. Frunze compuse, 2-4 - penat sectate cu lacinii liniare, intregi, pana la 1 mm latime. Flori terminale, solitare, actinomorfe, in diametru de pana la 8 cm; corola galbena aurie. IV-V. Habitat: pante stepice, degradate, garnete. Areal: Br, Rs, Bl, Rz, Cd, Tgh, Tn, Ml, BgN, BgS. Bioecol.: hemicriptofit eurasiatic continental; specie xeromezofila, mezoterma, slab acid-neutrofila.
Specie vulnerabila (VU). Starea de protectie: OS.