Discuţie Utilizator:Bogdanrosca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Reportajul Radio
Reportajul ocupa un loc aparte in sfera genurilor jurnalistice. Daca in privinta reportajului pentru presa scrisa, naratiunea, descrierea, citarea persoanelor implicate se face intr-o ordine logica menita a incadra in timp desfasurarea unui anumit eveniment, reportajul radio are menirea de a informa intr-o forma supla, extrem de clara ascultatorul astfel incit el sa nu fie nevoit sa “revina asupra textului”, lucru imposibil in acest mediu auditiv. Astfel, putem considera ca mesajul transmis pe calea undelor hertiene este unul in timp real, avind deasemenea o constructie liniara. Faptele prezentate ajung la receptor in ordinea fixata de jurnalist. Continutul mesajului este fara ambiguitati, astfel incit informatia prezentata sa fie inteleasa imediat. In aceste conditii se poate vorbi de o oarecare densitate informationala a unui reportaj insa aceasta variaza in functie de subietul ales. Rolul jurnalistului este extrem de important in realizarea unui material audio de acest tip, in conditiile in care radioul trebuie sa ramina cel mai rapid mijloc de informare. (Presiunea termenului limita este extreme de mare) Referitor la tipologia reportajelor se disting mai multe tipuri (Ganz, I Joanescu ): a) reportaj in direct-“live story”. Principala caracteristica a acestuia consta in faptul ca evenimentul se transmite in direct pe masura producerii sale. Adunarea, filtrarea si transmiterea informatiilor are loc simultan. Exemple:transmiterea in direct a unei secvente sportive in derulare; o parada militara in desfasurare. Reporterul devine astfel ochii si urechile , in timp real, ale ascultatorilor sai. b) Reportaj pentru grupaje de stiri. Rolul jurnalistului este de a selecta aspectele cele mai interesante ale subiectului, colectarea si tratatrea informatiei fiind cvasi-simultane.Exemplu de constructie:declaratie oficiala imprimata, referitoare la cel mai important subiect abordat de interlocutor, alaturi de o trecere rapida in revista a celorlalte teme expuse. c) Reportaj pentru emisiune. Informatiile sint transmise publicului dupa incheierea evenimentului. Se poate vorbi in acest caz de o tratare separata a informatiei fata de fazele de colectare si transmitere. Constructia scriptului si inserarea secventelor sonore sint cele care dau coerenta materialului audio si nu neaparat ordinea cronologica, stricta, a derularii evenimentului. d) Radio-documentarul (“Features”, “Package”) Este un reportaj mai amplu cu o durata mai mare. In acest sens nu au fost stabilite niste limite clare de timp (15 ,20 sau chiar 60 de minute).Acest gen tine cont de o constructie ampla in care nu se pleaca neaparat de la un eveniment de actualitate. In acest caz rolul jurnalistului este foarte important deoarece el va incerca sa creeze adevarate imagini sonore pe marginea subiectului abordat, astfel incit atentia receptorului sa fie captata pe toata durata documentarului. Inaginile sonore vin sa populeze un spatiu imaginar care poate fi usor comparat cu imaginile captate si transmise ca atare de o camera de televiziune. Este cea mai creativa forma de exprimare radiofonica, introducerea spectatorului-ascultator in mediul reportajului facindu-se exclusiv pe cale sonora. Intr-o astfel de constructie se intilnesc voci umane (ale reporterului si ale celor chestionati pe marginea temei abordate), fragmente muzicale, zgomote( sunete ) preluate din fonoteca de sunete a radioului sau inregistrate ca atare de reporter ( ciripit de pasarele, trecerea unui autovehicol, pasi, etc.) Toate aceste elemente sint legate intre ele cu ajutorul unui script (text) care creaza linia povestirii intr-o maniera liniara, fireasca si logica. Limbajul trebuie sa fie unul in concordanta cu tema aleasa, dar care pastreaza o linie simpla, explicita si usor de receptat pentru ascultator. O caracteristica importanta a acestui gen de constructie radiofonica o reprezinta unitatea. Unii autori vorbesc chiar de o forma “rotunda” (Esta de Fossard), fara a intelege prin aceasta o simetrie banala a produsului audio. Este vorba de respectarea unor criterii literare de redactare a scriptului, prin evitarea inserarii unor elemente fara legatura cu tema abordata sau al caror rol in constructia ca atare nu este lamurit. (Evitarea excesului de material sonor). Cele mai multe subiecte pretabile la o astfel de abordare sint cele care suporta divergente de opinii sau cele pur descriptive (ex:radio-documentarul de calatorie). Bibliografie: • Ganz,Pierre, 1988, Le reportage radio&tele Editions du Centre de Formation et de Perfectionnement des Journalistes, Paris, pg 13 • Joanescu, Irene, 1997 Manual de Jurnalism, Tehnici Fundamentale de redactare Editura Polirom, Iasi, pg. 183 • De Fossard, Esta, 1996, How to write a Radio Serial Drama for Social Development-a script writer’s manual Johns Hopkins University School of Public Health, Center for Communication Programs, Baltimore, pg 99-130. • Bakenhus, Norbert, 1998, Radioul Local Editura Polirom, Iasi pg 42
[modifică] Bun venit!
Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, şi aşa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.
În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Bogdanrosca) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.
Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.
Vă aşteptăm cu primele contribuţii! — AdiJapan ☎ 1 iunie 2006 14:31 (EEST)