Finlanda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Deviză naţională: Nu are | |||||
![]() |
|||||
Limbă oficială | Finlandeza, Suedeza | ||||
Capitală |
Helsinki |
||||
Oraş principal | Helsinki | ||||
Preşedinte | Tarja Halonen | ||||
Prim-ministru | Matti Vanhanen | ||||
Sistem politic | Republică constituţională | ||||
Suprafaţă - Total - % apă |
Locul 61 338.144 km² 9,4% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
Locul 111 5.214.512 15,42/km² |
||||
Independenţă | 6 decembrie 1917 | ||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
Locul 48 $142,2 miliarde $27,400 |
||||
Monedă | Euro (EUR) | ||||
Fus orar | UTC+2/+3 | ||||
Imn naţional | Maamme | ||||
Domeniu Internet | .fi, .eu1 | ||||
Prefix telefonic | 358 | ||||
1Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Finlanda face parte |
Finlanda este o ţară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene şi a zonei Euro. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la nord-vest şi Norvegia la nord.
Limbile oficiale sunt finlandeza şi suedeza (vezi suedeza în Finlanda). Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparţine familiei de limbi ugro-finice, grup care cuprinde şi estoniana, lapona sau maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că alături de bască nu fac parte din limbile indo-europene.
Cuprins |
[modifică] Istorie
În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda şi s-a ocupat de creştinizarea acesteia.
În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.
În 1917, profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică, Finlanda şi-a declarat independenţa. Dezacordur'ile despre viitorul politic al ţării au condus la un război civil între Roşii şi Albi. Albii au câştigat. Independenţa Finlandei a fost recunoscută în 1918.
În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un ultimatum Finlandei şi a atacat-o în urma refuzului acesteia. Acesta va deveni războiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la Paris din 1947, dar şi-a păstrat independenţa, spre deosebire de alte state baltice.
Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995.
[modifică] Politică
[modifică] Regiuni administrative
Finlanda este formată din 6 regiuni administrative (Lääni (sing.), lääniä (partitiv sing.), läänit (plural definit). Autoritatea regiunii administrative este o parte din puterea executivă centrală. Acesta este un sistem care nu s-a prea schimbat din 1634. În anul 1997 regiunile administrative au fost reorganizate şi din 12 regiuni au rămas doar 6. Acestea sunt următoarele (în română, finlandeză, suedeză şi capitala regiunii administrative în finlandeză şi suedeză):
- Finlanda de Sud, Etelä-Suomen lääni, Södra Finlands län. Hämeenlinna / Tavastehus
- Finlanda de Vest, Länsi-Suomen lääni, Västra Finlands län. Turku / Åbo
- Finlanda de Est, Itä-Suomen lääni, Östra Finlands län. Mikkeli / S:t Michel
- Oulu, Oulun lääni, Uleåborgs län. Oulu / Uleåborg
- Laponia, Lapin lääni, Lapplands län. Rovaniemi
- Åland, Ahvenanmaan lääni, Ålands län. Maarianhamina / Marienhamn
Insulele Åland sau Ahvenanmaa se bucură de un grad mare de autonomie. Singura limbă oficială este limba suedeză. Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului local Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.
În capitala regiunii administrative funcţioneză Administraţia regională Lääninhallitus / Länsstyrelse condusă de un Prefect Maaherra / Landshövding.
În afara celor 6 regiuni administrative Finlanda se mai împarte, în funcţie de situaţii, în 5 suuralue echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta care sunt echivalentele regiunilor geografice. Mai este împărţită în 15 circi electorale vaalipiiri, 15 zone de gravitaţie a forţei de muncă työvoima- ja elinkeinokeskus care sunt de fapt provinciile istorice finlandeze şi care nu se suprapun circumscripţiilor electorale, 213 centre de gravitaţie economică şi culturală seutukunta şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune kunta. Comuna kunta, are ca subdiviziune satul kylä.
Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este împărţită în numeroase ocoale silvice şi de vânătoare metsäpiiri. Brigadier al ocolului silvic este metsänhoitaja sau metsänvartija şi riistanhoitaja, responsabil-îngrijitor al vânatului.
Din punct de vedere militar, actualele 12 regiuni militare sotilaslääni (7 sept. 2004) se vor reduce, în curând, prin restructurare, la doar 7.
Biserica evanghelico-luterană are împărţire administrativă proprie: 9 hiippakunta, eparhie sau dieceză şi 576 de seurakunta parohie. O unitate administrativă mai veche era rovastikunta, protopopiat.
Tot învechite sunt şi următoarele unităţi administrative: vapaaherrakunta, comitat şi tuomiokunta, district jurdic devenit astăzi kihlakunta, district jurisdicţional sau al stării civile.
[modifică] Geografie
Finlanda este ţara celor 1.000 de lacuri şi insule: 187.888 de lacuri şi 179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai întâi de toate acoperit de puţine coline, punctul său cel mai înalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din nordul extrem al Laponiei.
Faţadele maritime ale Finlandei se deschid la Marea Baltică, prin golful Botnic la vest şi golful Finic la sud.
[modifică] Economie
Finlanda are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă, cu un PIB per capita asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau Germania. Finlanda este în prezent sediul social al Nokia, lider mondial în telefonia mobilă.
[modifică] Demografie
[modifică] Cultură
[modifică] Vezi şi
- Pakkoruotsi
- Literatură finlandeză
- Alvar Aalto
- Jean Sibélius
- Listă de municipii din Finlanda
- Carl Gustaf Emil Mannerheim
[modifică] Legături externe
- http://virtual.finland.fi/ Portalul administraţiei finlandeze
- http://www.visitfinland.com Biroul de turism al Finlandei
Consiliul Nordic / Scandinavia | |
---|---|
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Membri asociaţi: ![]() ![]() ![]() |
Austria | Belgia | Cehia | Cipru | Danemarca | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Malta | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Ţările de Jos | Ungaria
Ţări în curs de aderare la data de 1 ianuarie 2007: Bulgaria | România / Ţări cu statutul de candidat: Croaţia | Macedonia | Turcia
Albania | Andorra | Austria | Belarus | Belgia | Bosnia şi Herţegovina | Bulgaria | Cehia | Cipru | Croaţia | Danemarca | Elveţia | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Islanda | Italia | Liechtenstein | Letonia | Lituania | Luxemburg | Macedonia | Malta | Moldova | Monaco | Muntenegru | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Rusia | San Marino | Serbia | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Turcia | Ţările de Jos | Ucraina | Ungaria | Vatican
Teritorii dependente: Akrotiri şi Dhekelia | Insulele Feroe | Gibraltar | Guernsey | Insula Man | Jan Mayen | Jersey | Svalbard