Gerhard Schröder
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gerhard Fritz Kurt Schröder (* 7 aprilie 1944, în Blomberg (Lippe), Renania de Nord-Westfalia)
Politician german. Cancelar federal al Germaniei din 1998 până în 22 noiembrie 2005. Face parte din Partidul Social-Democrat (Sozialdemokratische Partei Deutschlands)
Cuprins |
[modifică] Originea şi primii ani ai vieţii
Gerhard Schröder a crescut într-o familie de muncitori. Are patru surori, şi un frate vitreg. Tatăl său, Fritz Schröder, a murit ca soldat în România, cu puţine zile înaintea naşterii fiului său, la începutul verii lui 1944. Friz Schröder este înmormântat la Ceanu Mare, judeţul Cluj.
Gerhard Schröder a fost din 1951 până în 1958 la Volksschule (primar şi gimnazial), iar în 1961 a absolvit o pregătire ca vânzător. În această perioadă a jucat la Clubul de fotbal TuS Talle, dobândind porecla "Acker".
[modifică] Cariera
Din 1961 până în 1963 a fost vânzător în Göttingen. A fost scutit de serviciul militar, fiind singurul fiu al unui soldat căzut în luptă. Şi-a dat bacalaureatul între 1964 şi 1966 la un liceu în Bielefeld. Din 1966 până în 1971 a studiat dreptul în Göttingen. A absolvit examenele de stat I şi II în 1971, respectiv 1976. În 1976 a primit dreptul de a practica meseria de avocat, practicând până în 1990. Ca avocat, l-a apărat, printre alţii, pe fostul terorist al Rote Armee Fraktion, Horst Maler. Din 1980 până în 1986 a fost membru al Bundestagului german. După alegerile pentru Landtagul din Saxonia Inferioară din 1986 a devenit liderul opoziţiei social-democrate (SPD) în Landtag, fiind membru al acestuia până în 1998.
În 1990, ca urmare a victoriei SPD în Landtagul din Saxonia Inferioară, a fost ales Prim-ministru (Ministerpräsident) al landului. A fost reales în această funcţie în 1994 şi 1998.
Până în 1994 a fost liderul unei coaliţii SPD - Verzii (Verzii, Die Grünen), apoi după rămânerea SPD-ului ca singur partid al guvernării, a continuat să fie liderul acestui partid. În calitate de prim-ministru al unui land, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Bundesratului din 1 noiembrie 1997 până în 27 octombrie 1998. În 1998 a devenit din nou membru al Bundestagului, fiind ales ca al şaptelea cancelar federal al Republicii Federale Germania. În 2002 a fost reales în această funcţie.
Universitatea Tongji din Shanghai i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa în 30 decembrie 2002, iar în iunie 2003 i-a fost acordat acelaşi titlu de către Facultatea de Drept a Universităţii Sankt-Petersburg. De asemenea, acelaşi titlu i-a fost conferit în 4 aprilie 2005 de către Universitatea Marmara din Istanbul, respectiv în 14 iunie 2005 de către facultăţile de ştiinţe exacte ale Universităţii Göttingen.
[modifică] Cariera în SPD
Schröder a devenit membru al SPD în 1963, în 1971 a devenit preşedintele Tinerilor Socialişti în districtul Hanovra şi a fost din 1986 până în 1998 candidat de vârf al SPD pentru alegerile pentru Landtagul din Saxonia Inferioară. După demisia lui Oskar Lafontaine din funcţia de preşedinte al SPD şi-a asumat Schröder această funcţie. A fost reales în această funcţie în toamna anilor 1999, 2001 şi 2003. În 2004 i-a predat acest post lui Franz Müntefering.
[modifică] Viaţa privată
Schröder a fost căsătorit cu Eva Schubach (1968 - 1972), Anne Taschenmacher (1972 - 1984) şi cu Hiltrud "Hillu" Hampel (1984 - 1997). În 1997 s-a căsătorit cu o jurnalistă mai tânără cu 19 ani, Doris Köpf. Aceasta a adus-o pe fiica Klara în familie, al cărei tată Sven Kuntze întreţine şi azi relaţtii bune cu familia Schröder. Schröder însuşi nu are copii din nici o căsătorie. În 2004 au adoptat în Sankt Petersburg o fetiţă numită Viktoria. Familia trăieşte în Hanovra într-o mică vilă.
Un detaliu care a stârnit mult interes este faptul că susţine ideea conform căreia părul său are o culoare naturală.
Schröder se consideră protestant, dar nu manifestă o religiozitate deosebită, astfel că la prima sa investire în funcţia de cancelar federal în 1998 a renunţat la expresia "aşa să-mi ajute Dumnezeu".
[modifică] Cancelar
În anul 1998 l-a înlocuit pe longevivul Helmut Kohl la cârma statului german.
În anul 2002 a fost reales cancelar federal. Rivalul său a fost şeful Uniunii Creştin-Sociale, politicianul conservator Dr. Edmund Stoiber.
Populismul a atins şi în Germania cote înalte cu ocazia alegerilor pentru Bundestag. În vara lui 2002, cancelarul Schröder a respins categoric ipoteza trimiterii de trupe germane alături de trupele americane într-un viitor război în Irak. Nici în cazul în care Consiliul de Securitate al ONU ar fi aprobat o intervenţie militară condusă de SUA.
Este pentru prima dată în istoria Republicii Federale când Guvernul abandonează aşa-zisul multilateralism cooperativ, şi se indreaptă cu paşi decişi spre unilateralism.
Motivul pentru care a fost reales în toamna lui 2002, pe lângă poziţia fermă faţă de politica Casei Albe, a fost angajamentul faţă de sinistraţii inundaţiilor din vara 2002 în Germania.
Pe 10 octombrie 2005 a anunţat că nu doreşte să ocupe funţia de vicecancelar în guvernul pe care marea coaliţie CDU-SPD urmează să îl formeze. Cariera lui Gerhard Schröder de cancelar federal s-a încheiat pe 22 noiembrie 2005, odată cu depunerea jurământului de către Angela Merkel, succesoarea sa în funcţie.
Cancelari federali ai Germaniei |
Konrad Adenauer | Ludwig Erhard | Kurt Georg Kiesinger | Willy Brandt | Helmut Schmidt | Helmut Kohl | Gerhard Schröder | Angela Merkel |