Excentricitate (orbită)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 Exemplu 1
Extinde
Exemplu 1
 Exemplu 2
Extinde
Exemplu 2

Excentricitatea măsoara cât de circulară este orbita unei planete sau unui satelit. Pentru o orbită perfect circulară excentricitatea este zero; orbitele eliptice au excentricităţi între zero şi unu.

In anul 1601, Johannes Kepler a determinat ca orbitele planetelor au formă eliptică, faţă de formă circulară aşa cum se credea până atunci.

Excentricitatea este definită strict pentru toate orbitele circulare, eliptice, parabolice şi hiperbolice şi poate avea următoarele valori:

  • pentru orbitele circulare: e=0\,\!,
  • pentru orbitele eliptice: 0<e<1\,\!,
  • pentru traiectorii parabolice: e=1\,\!,
  • pentru traiectorii hiperbolice: e>1\,\!.


[modifică] Expresia matematică

Excentricitatea unei orbite se calculează ca modulul vectorului excentricităţii:

e= \left | \mathbf{e} \right |

unde:

  • \mathbf{e}\,\! este vectorului excentricităţii.

Pentru orbite eliptice poate fi calculată din distanţa de la periapsis la apoapsis:

e={{d_a-d_p}\over{d_a+d_p}}=1-\frac{2}{\frac{d_a}{d_p}+1}=\frac{2}{\frac{d_p}{d_a}+1}-1

unde:

[modifică] Exemple

De exemplu, excentricitatea orbitei Pământului este astăzi 0.0167. De-a lungul timpului excentricitatea orbitei Pământului se modifică încet de la aproape 0 până la 0.05 din cauza atracţiei gravitaţionale dintre planete (vezi şi [1]).

Alte valori: Pluto 0.2488 (cea mai mare valoare dintre planetele Sistemului Solar), Mercur 0.2056, Luna 0.0554.

Pentru valorile excentricităţii celorlalte planete vezi şi Lista planetelor sistemului solar.

[modifică] Legături externe