Anglicizare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anglicizarea se prezintă ca o tendinţă a limbilor actuale de a lăsa să pătrundă, mai ales, în domeniul vocabularului, influenţa engleză, aceasta manifestându-se, deci, ca element de superstrat. Fenomenul este cu atât mai interesant, cu cât are loc între limbi neînrudite genealogic; prin faptul că acesta cuprinde astăzi un număr tot mai mare de limbi, el are tendinţa de internaţionalizare, relevând o nouă dimensiune a contactului între limbi. Dacă luăm ca exemplu limba română, constatăm că acest element de superstrat are o pondere destul de mică în ansamblul lexicului din perspectiva structurii sale etimologice. Două sunt aspectele sub care se manifestă influenţa engleză asupra limbii române actuale :
1. Un aspect vizează categoria neologismului necesar şi în acest caz avem în vedere cele câteva domenii în care lexicul de origine engleză s-a impus şi a intrat în circulaţie atât în limba scrisă, cât şi în varianta vorbită; în funcţie de domeniu circulaţia unor astfel de elemente lexicale poate prezenta un caracter larg popular; un exemplu, în acest sens, îl constituie terminologia sportivă, unde anglicismele s-au impus şi unde uneori chiar au creat un prototip după un model englezesc presupus, ceea ce demonstrează o anumită productivitate a modelului ; vezi, de exemplu, explicaţia cuvântului tenisman, cuvânt inexistent în limba engleză.
2. Un alt aspect ţine de moda lingvistică şi are, deci, un caracter mult mai superficial şi, în mare parte, efemer. Utilizarea englezismelor astăzi, mai ales, în vorbirea tinerilor, depăşeşte limitele "clasice" ale jargonului, care indicau un mijloc de manifestare nu numai a snobismului dar şi a diferenţelor sociale. Englezismele din limbajul actual al tinerilor sunt mai ales elemente lexicale (cuvinte şi expresii) preluate din limbajul familiar, vorbit (ok, cool, fresh etc.) şi reprezintă un mijloc de "internaţionalizare" comportamentală şi, prin opoziţie cu jargonul "clasic", o modalitate de ştergere a diferenţelor sociale şi naţionale.
Reacţia "oficială" împotriva anglicismelor a fost, iniţial, una de respingere şi ea s-a manifestat cu putere, mai întâi, în spaţiul de limbă franceză.
Este binecunoscută încercarea, practic, inutilă a factorilor decizionali din Franţa de interzicere prin lege a extinderii utilizării cuvintelor englezeşti. Oficialităţile româneşti de resort nu au acţionat altfel "promovând" legea Pruteanu, iar eficacitatea aplicării ei, probabil, va concura ineficienţa celei franceze. Va trebui să se mai scurgă un interval de timp pentru ca să ajungem să ne întrebăm şi noi, mai mult sau mai puţin retoric, dacă anglicismele prezintă un pericol sau un mijloc de îmbogăţire a vocabularului.
Anglicizarea actuală a unor limbi, deşi prezintă o tendinţă de internaţionalizare, rămâne un fenomen procentual scăzut, rezultat din evoluţia firească a unei limbi sau a alteia, iar din punct de vedere lingvistic el se circumscrie fenomenelor de superstrat.
[modifică] Legătură externă
- CRISTINA CĂLĂRAŞU: Globalizare lingvistică şi anglicizare [1]