Art Deco
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Serie de articole despre artă
|
Istoria artei |
Arta preistorică |
|
Arta antică |
Arta medievală |
Arta occidentală |
Arta contemporană |
|
Arta etnografică |
|

Art Deco este o abreviere pentru expresia din franceză denumind Expoziţia internaţională de Arte Decorative şi industriale moderne, care a avut loc la Paris în 1925 (Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes), respectiv desemnând o mişcare artistică a începutului secolului 20 în artele decorative, care a crescut ulterior în amplitudine şi importanţă, influenţând ulterior semnificativ arhitectura, sculptura, moda, decorările interioare şi artele vizuale pentru un sfert de secol. Deşi mişcarea a primit un nume doar în 1925, oscilând între mult mai cunoscutul atunci Style Moderne şi acela de Art Deco, când era deja puternică conturată şi definită, originea sa se găseşte în perioada apogeului şi a declinului mişcării artistice Art Nouveau, care a fost perioada aşa-numită în Franţa, La Belle Epoque. Considerând stilul mişcării, produsele, artefactele, clădirile şi influenţele sale, durata temporală maximă a Art Deco a cuprins perioada dintre anii 1912 - 1940, cu diferite încercări ulterioare de revitalizare în anii postbelici 1950 şi 1960, care au fost în mare parte nereuşite, cu excepţia recunoaşterii valorii excepţionale a mişcării artistice propriu-zise şi a influenţei sale asupra celei de-a doua jumătăţi a secolului 20.
Cuprins |
[modifică] Prezentare generală
[modifică] Eclectism, influenţe
Deşi termenul de Art Deco a fost folosit prima dată în timpul expoziţiei de la Paris din 1925, totuşi nu a fost folosit pe o scară largă decât mult mai târziu, când a fost re-evaluat, primind un nou lustru şi impuls spre recunoaştere şi consacrare, care i-a fost conferit cu autoritate la "redescoperirea", reconsiderarea şi punerea sa în valoare din anii 1960.

La timpul său, practicanţii a ceea ce era numit atunci mai ales Style Moderne, artişti plastici, designeri, couturieri şi arhitecţi de diferite orientări artistice anterioare, nu au lucrat ca un grup structurat, cu un program coerent, aşa cum a avut, de pildă, mişcarea artistică relativ sincronă, Bauhaus. Neavând o unitate de spaţiu, timp şi manifest artistic, mişcarea artistică Art Deco este considerată a fi eclectică, fiind influenţată de surse multiple. Câteva dintre cele mai clare influenţe ale sale provin din:
- Faza timpurie a mişcării designului industrial funcţional, Wiener Werkstätte;
- Arta "primitivă" din Africa sub-sahariană, a Egipt-ului antic, a marilor civilizaţii americane precolumbiene;
- Arta ne-naturalistă a Greciei antice, în special sculptura şi olăritul;
- Formele multifaţetate, fracţionare şi/sau cristaline ale formelor decorative ale curentelor artistice Cubism şi Futurism;
- Paleta coloristică a Fauvismului;
- Forme "severe" de neo-clasicism întâlnite la artişti precum ar fi francezul Étienne-Louis Boullée sau germanul Karl Friedrich Schinkel;
- Motive şi forme animaliere sau de vegetaţie tropicală;
- Forme geometrice de tipul ziguratelor şi a cristalelor;
- Motive stilizate de fântâni începând cu cele de sorginte baroc;
- Orice ce este asociat cu muzica de jazz, epoca acestuia sau cu adjectivul "jazzy";
- Formele feminine atletice "moderne", contrastând între feminitate şi atletic;
- Forme ale unor obiecte şi structuri generate de era tehnologică a secolului 20, aşa cum ar fi radioul sau zgârie norii.
[modifică] Evoluţia stilului Art Deco
Art Deco are numele derivat de la Expoziţia mondială ţinută la Paris în 1925, fiind o abreviere pentru lungul nume Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes, expoziţie care a promovat de fapt bunuri de lux şi artă de origine franceză, asigurând totodată lumea că Parisul a rămas şi va rămâne centrul internaţional al stilului, modei şi artei şi după Primul război mondial.
Art Deco a existat ca un stil major cristalizat în arta europeană încă de la începutul anilor 1910, fără a avea în schimb acest nume consacrat, nume pe care l-a câştigat doar după expoziţia sus-amintită. Evident, Art Deco nu a fost, în nici un caz, un rezultat al expoziţiei de la Paris din 1925, ci doar a fost promovat cu fervoare şi impact cvasi-universal de către aceasta.

Apariţia şi promovarea Art Deco în Statele Unite este categoric legată de Paris 1925. Cu excepţia unor manifestări arhitecturale timpurii, pentru S.U.A., dar de maturitate a stilului în Europa, aşa cum ar fi clădirea primăriei din Asheville, Carolina de Nord, realizată între 1926 - 1928 (vedeţi Imaginea 1 - Art Deco), continentul nord-american "prinde" un tren de mai târziu al stilului.
Astfel, American Art Deco, Art Deco american, înfloreşte cu adevărat după 1928, creşte rapid în intensitate şi profunzime, şi atinge înalte culmi de rafinament în anii 1930, fapt care a făcut pe unii critici de artă, referindu-se la acel deceniu, să folosească sintagma Deceniul american al Art Deco (The Decade of the American Art Deco).
Absolut similar Statelor Unite, Canada devine una din ţările în care Art Deco penetrează puternic, în special în arhitectură. Arhitecţi aşa cum ar fi Ernest Cormier crează clădiri memorabile, printre care clădirea centrală a Universităţii din Montréal, pavilionul Casault al Université Laval şi clădirea Curţii Supreme de Justiţie a Canadei sunt tot atâtea exemple de Art Deco ajuns magnific la apogeu.
Dacă Statele Unite ale Americii şi Canada (în marile sale aglomerări urbane) rămân "centrul mondial" al arhitecturii Art Deco, Paris rămâne totuşi, în final, "centrul mondial" al designului şi modei realizate în stilul designului Art Deco.
Mobilierul, artele vizuale, fierul forjat, diferitele lucrări în metal, sticla, ceramica, ceasurile, bijuteriile şi, bunînţeles moda feminină sunt tot atâtea direcţii diferite de manifestare plenară a Art Deco în jurul unor personalităţi artistice. Printre aceste personalităţi ale designului Art Deco se pot aminti ebeniştii Jacques-Emile Ruhlmann, unul dintre ultimii "ebenisţi tradiţionali" ai Parisului, şi Jean-Jacques Rateau, firma de mobilier Süe et Mare, confecţionerul de fier forjat Edgar Brandt, metalo-graficianul şi coloristul Jean Dunand, realizatorii de artefacte de sticlă şi vitralii René Lalique şi Maurice Marinot, realizatorii de ceasuri şi bijuterii de la firma Cartier, couturierul Paul Poiret, care a excelat atât în îmbrăcăminte realizată în stil Art Deco, dar şi Art Nouveau, pictorul Raoul Dufy şi designerii de haine feminine Jeanne Lanvin, Paul Iribe şi Georges Lapepe.
[modifică] Câţiva dintre artiştii şi designerii perioadei Art Deco
- Articol principal Design Art Deco.
Această secţiune prezintă o listă a câtorva dintre cei mai activi şi recunoscuţi artişti care au creat artefacte de cele mai diferite genuri în stilul Art Deco.
Originea acestor artişti precum şi aria lor de acţiune geografică este extrem de cuprinzătoare, acoperind practic întreaga planetă.
|
|
[modifică] Arhitecţi ai perioadei Art Deco
- Articol principal Arhitectură Art Deco.

În această secţiune se prezintă o listă a câtorva dintre cei mai activi şi recunoscuţi arhitecţi care au designat şi proiectat clădiri şi structuri ambientale care au rămas şi asăzi ca exemple memorabile ale stilului Art Deco arhitectural.
|
|
[modifică] Clădiri şi structuri ce sunt exemple notabile de Art Deco


- Argyle Hotel din Los Angeles, California, S.U.A.;
- Bullock's Wilshire Building din Los Angeles, California, S.U.A., (astăzi găzduieşte Southwestern University School of Law);
- Empire State Building, New York, New York, S.U.A.;
- Chrysler Building, New York, New York, S.U.A.;
- Dallas Fair Park, Hall of State, Dallas, Texas, S.U.A.;
- Golden Gate Bridge, San Francisco, S.U.A.;
- Fisher Building din Detroit, Michigan, S.U.A.;
- Guardian Building din Detroit, Michigan, S.U.A.;
- Mapes Hotel din Reno, Nevada, S.U.A.;
- Peace Hotel (Clădirea nordică a acestuia) din Shanghai, China;
- Buffalo City Hall din Buffalo, New York, New York, S.U.A.;
- Asmara, capitala Eritreei;
- Vapoarele de croazieră (în engleză, ocean liner) -- Ile de France, Normandie and RMS Queen Mary
- Restaurantul situat la etajul 9 al clădirii Montreal Eaton (în engleză, The Montreal Eaton 9th floor restaurant) care este o copie foarte apropiată de original, imensa sală de masă a clasei întâi de pe transatlanticul SS Ile de France, Montreal, Canada;
- Napier, Noua Zeelandă - În 1931, oraşul Napier a fost făcut una cu pământul de către un cutremur (vedeţi Napier earthquake). Ceea ce cutremurul nu a distrus a fost distrus de incendiile ulterioare. Întreg oraşul a fost ulterior reconstruit în stil Art Deco.
- Hoover Building, Perivale, Londra, Marea Britanie;
- Carreras Building, Camden, Londra, Marea Britanie;
- Fosta fabrică de chibrituri Byrant and May, din Speke, Liverpool, Marea Britanie;
- Clădirea de birouri India of Inchinnan, Inchinnan, Renfrewshire, Scoţia;
- Anzac War Memorial, Sydney, Australia, memorial al primului război mondial, construit între 1929 - 1934, proiectat de C. Bruce Dellit (1900 - 1942), sculptor Rayner Hoff;
- Radio City Music Hall, S.U.A.
- Université de Montréal, Montréal, Canada, clădirea centrală;
- Supreme Court of Canada, clădirea Curţii Supreme de Justiţie a Canadei din Ottawa;
- Marine Building din Vancouver;
- Locurile din părţile de est şi de vest ale Stadionului Arsenal din London, Marea Britanie, (The East and West Stands);
- Extensia Palatului Eltham (Eltham Palace), sud-estul Londrei, Marea Britanie;
- Clădirea Colleen Moore Dollhouse din interiorul Muzeului de Ştiinţă şi Industrie (Museum of Science and Industry) din Chicago, Illinois, S.U.A.;
- Biserica metodistă de pe Boston Avenue (Boston Avenue Methodist Church din Tulsa, Oklahoma, S.U.A., proiectată de Bruce Goff;
- Primăria oraşului Ashville, North Carolina, S.U.A., prezentată în Imaginea 1 -- Art Deco, vedeţi şi Web site-ul oficial al oraşului Asheville.
- Centrul Muzeal din Cincinnati, Ohio, S.U.A. (The Cincinnati Museum Center at Union Terminal);
- Stilourile realizate de Waterman Phileas;
- Unele din clădirile downtown-ului oraşului Chicago, Illinois, S.U.A., spre exemplu:
- Clădirile situate la adresa 720 şi 730 Fort Washington Avenue, în the Hudson Heights, parte a Manhattan-ului din New York City, New York, S.U.A. .
- Zona cunoscută ca South Beach în Miami Beach, Florida, S.U.A.;
- Fostele staţii de transport suburban 30th Street Station şi Suburban Station aparţinând companiei Pennsylvania Railroad, din Philadelphia, Pennsylvania, S.U.A.;
- Întreagul complex al Far Eastern University Campus din City of Manila, Filipine;
- Clădirea Price (Price Building, de asemenea cunoscută ca Édifice Price), Oraşul Québec, Québec, Canada, care găzduieşte Hotel-ul Clarendon. Etajul superior este reşedinţa oficială a premierului provinciei Quebec, când acesta este prezent în capitală. Clădirea a fost construită de Price Brothers, care s-au ocupat de industria hârtiei.
[modifică] Conexiuni externe
- Expoziţia V & A Art Deco , 2003
- Articol despre Memorialul Anzac Memorial (cu fotografii
- Un tur virtual Art Deco al oraşului Chicago
- O colecţie cuprinzătoare de exemple fotografice
- Art Deco Resource
[modifică] Vedeţi şi
- Duncan, Alastair --- Art Deco Furniture: The French Designers, Thames and Hudson, 1984, (ISBN 0-500-23412-4).
- Frantz Kery, Patricia --- Art Deco Graphics, Thames and Hudson, 2002, (ISBN 0-500-28353-2).
Arta occidentală până în secolul 20 |
Romanic · Gotic · Renaştere · Manierism · Baroc · Clasicism · Rococo · Neo-clasicism · Romantism · Neo-baroc · Realism · Pre-rafaeliţi · Academism · Avangardism · Impresionism · Simbolism · Neo-impresionism · Post-Impresionism · Les Nabis · Arts and Crafts · Jugendstil · Sezessionsstil |
Secolul 20 |
Modernism · Cubism · Expresionism · Artă abstractă · Blaue Reiter · Dadaism · Constructivism · Die Brücke · Fauvism · Art Nouveau · Plakatstil · Bauhaus · Pop art · De Stijl · Art Deco · Expresionism abstract · Futurism · Suprematism · Suprarealism · The New Bauhaus · Minimalism · Brutalism · Deconstructivism · Stil internaţional · Post modernism |
Design |
Proiectare · Industrie · Concept design · Designer · Produs · Producţie de serie · Arts and Crafts · Les Nabis · Plakatstil · Bauhaus · Art Nouveau · Art Deco · Raţionalism · Minimalism · |
Comunicaţii vizuale · Ergonomie · Statica · Marketing · Grafică · Publicitate · Economie · Architectură · Arte vizuale |
Afişe ·Albume muzicale · Ambalaje · Automobile · Expoziţii · Grafică · Interfeţe · Jocuri · Modă · Mobilier · Urbanistică · Web design · |