Blaj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Alba | ||||
Atestare documentară | 1271 | ||||
Populaţie | 20.758 (2002) | ||||
Suprafaţă | km² | ||||
Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
Altitudine | 260 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Ioan Solea |
||||
Sit web | ro Site oficial al primăriei | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Blaj (germ. Blasendorf, magh. Balázsfalva), municipiu în judeţul Alba, Transilvania, România. Cunoscut ca "Mica Romă". Are în subordine administrativă localităţile Deleni-Obârşie, Fliteşti, Izvoarele, Mănărade, Petrisat, Spătac, Tiur şi Veza. Are o populaţie de 20.758 locuitori.
Blajul este situat în vestul Podişului Târnavelor, la confluenţa Târnavei Mari cu Târnava Mică, într-o renumită zonă viticolă. Sursa de alimentare cu apă a municipiului Blaj este râul Sebeş.
În Blaj îşi are sediul Mitropolia Greco-Catolică de Alba Iulia şi Făgăraş. Catedrala Sfânta Treime a fost edificată între anii 1741 si 1749 în stil baroc, după planurile arhitecţilor vienezi de origine italiană Anton şi Johann Martinelli. În această catedrală sunt înmormântaţi episcopul Inocenţiu Micu-Klein şi cardinalul Alexandru Todea.
Cuprins |
[modifică] Istoria
Prima atestare documentară referitoare la Blaj dateazã din 1252, an în care contele Herbord a cumpărat domeniul "de la întâlnirea Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi". În 1313 fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stăpân al moşiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului Blajul a fost menţionat în limba latină ca "villa Blasii", iar mai apoi în traducere maghiară ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv în germană sub forma "Blasendorf".
La început populaţia localităţii a fost redusă, fiind alcătuită la 1650, anul primului recensământ, din membrii celor 20 de familii de rândaşi ai curţii nobiliare. Dezvoltarea oraşului a survenit odată cu mutarea aici a reşedinţei Episcopiei Greco-Catolice, fapt care a adus cu sine înfiinţarea unor renumite instituţii de învăţământ, precum şcolile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania) etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraş.
În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj şi-a deschis porţile prima şcoală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună "aici a răsărit soarele românilor". O inscripţie cu acest citat este montată pe clădirea în care a funcţionat şcoala de obşte.
În anul 1790 populaţia Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835 numărul de locuitori se ridica la 1.300.
Dezvoltarea învăţământului şi a comerţului, precum şi construirea cãii ferate, a determinat o crestere substanţială a populaţiei Blajului, care avea să însumeze 2.338 locuitori la 1900 si 9.036 locuitori la 1941.
Interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma de către autorităţile comuniste în octombrie 1948 a însemnat o grea lovitură pentru Blaj, deoarece întreaga elită intelectuală concentrată în Blaj a fost arestată şi dispersată. Academia Teologică Greco-Catolică a fost închisă, iar Biblioteca Centrală din Blaj a fost distrusă. O mare parte a cărţilor a fost aruncată în râul Târnava. Capelele institutelor de învăţământ din Blaj au fost transformate în săli de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost împrăştiat prin închisorile comuniste. La recensãmântul din 1956 în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportări.
[modifică] Populaţia
După naţionalitate (recensământ 2002):
Români 17.099
Maghiari 1.675
Rromi 1.911
Germani 60
După religie (recensământ 2002):
Ortodoxă 14752
Romano-Catolică 734
Greco-Catolică 3411
Reformată 985
Baptistă 408
Penticostală 220
[modifică] Transporturile
Drumuri naţionale: - D.N. 14B (legătura cu Bucureşti, Cluj, Oradea). - D.N. 7 (legătură cu Arad, Timişoara).
Drumuri judeţene: D.J. 142 (legătura cu Tg. Mureş)
Calea feratã face legãtura directã cu oraşele: Bucureşti, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş, Sovata (staţiune balneoclimatericã), Budapesta şi Viena.
Aeroporturi în apropiere: Cluj, Sibiu, Tg. Mureş.
[modifică] Oraşe Înfrăţite
Abrud | Aiud | Alba Iulia | Baia de Arieş | Blaj | Cugir | Câmpeni | Ocna Mureş | Sebeş | Teiuş | Zlatna
AB Acest articol despre o localitate din judeţul Alba este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.