Consoană vibrantă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri şi deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator. Acest organ articulator poate fi: partea superioară a glotei, uvula, vălul palatin sau vîrful limbii. Consoanele vibrante se clasifică în rîndul consoanelor lichide alături de alte grupe de sunete.
În limba română singura consoană vibrantă este [r], o consoană vibrantă alveolară (numită uneori dentală în loc de alveolară), ca de exemplu în cuvîntul mărar /mə'rar/. Acest tip de vibrantă este comun limbilor romanice, cu excepţia notabilă a limbii franceze care foloseşte o altă vibrantă, [ʀ], o consoană vibrantă uvulară sau velară (r graseiat sau gutural). Totuşi chiar şi în limba franceză cei mai mulţi vorbitori înlocuiesc vibranta uvulară cu o fricativă uvulară. Un bun exemplu de vibrantă uvulară se găseşte în cîntecele lui Edit Piaf sau Yves Montand. Aceeaşi situaţie se întîlneşte şi în limba germană. În afara Europei vibranta uvulară este foarte rară.
Deşi în mod standard consoana vibrantă din limbile română, italiană, rusă etc. se pronunţă alveolar, unii vorbitori se obişnuiesc încă din primii ani ai vieţii să o pronunţe uvular (graseiat) şi mulţi dintre ei continuă acest mod de articulare toată viaţa. Exemple celebre în acest sens sînt Nicolae Ceauşescu şi Vladimir Ilici Lenin.
O altă vibrantă este consoana vibranta bilabială [ʙ], care se articulează făcînd să vibreze ambele buze. Acest sunet se găseşte în relativ puţine limbi. Vorbitorilor de limba română (printre alţii) le este cunoscut din interjecţia brrr, atunci cînd e pronunţată natural, din cauza frigului.
Alte vibrante sînt mult mai puţin frecvente.
Consoane Vezi şi AFI, vocale. | Editează | |||||||||||||||||||||||||
Mod de articulare |
Loc de articulare | |||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Bi- labiale |
Labio- dentale |
Dentale | Alveo- lare |
Post- alveo- lare |
Alveolo- palatale |
Retro- flexe |
Palatale | Velare | Uvulare | Farin- gale |
Epi- glotale |
Glotale | ||||||||||||||
Flux pulmonar | ||||||||||||||||||||||||||
Oclusive | p | b | t̪ | d̪ | t | d | ʈ | ɖ | c | ɟ | k | ɡ | q | ɢ | ʡ | - | ʔ | - | ||||||||
Africate | ʦ | ʣ | ʧ | ʤ | ʨ | ʥ | - | - | ||||||||||||||||||
Fricative | ɸ | β | f | v | θ | ð | s | z | ʃ | ʒ | ɕ | ʑ | ʂ | ʐ | ç | ʝ | x | ɣ | χ | ʁ | ħ | ʕ | ʜ | ʢ | h | ɦ |
Sonante | ʋ | ɹ | ɻ | j | ɰ | - | - | |||||||||||||||||||
Vibrante | ʙ | r̪ | r | - | - | ʀ | - | - | ||||||||||||||||||
Bătute | ɾ | ɽ | - | - | - | - | ||||||||||||||||||||
Fricative laterale | - | - | - | - | ɬ | ɮ | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||||
Sonante laterale | - | - | - | - | l̪ | l | ɭ | ʎ | ʟ | - | - | - | - | - | - | |||||||||||
Bătute laterale | - | - | - | - | ɺ | - | - | - | - | - | - | |||||||||||||||
Nazale | m | ɱ | n̪ | n | ɳ | ɲ | ŋ | ɴ | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||
Flux glotal (explozive şi implozive) | ||||||||||||||||||||||||||
Oclusive explozive | pʼ | tʼ | ʈʼ | cʼ | kʼ | qʼ | - | - | ||||||||||||||||||
Fricative explozive | ɸʼ | fʼ | sʼ | ʃʼ | ɕʼ | ʂʼ | çʼ | xʼ | χʼ | - | - | |||||||||||||||
Implozive | ɓ | ɗ | ʄ | ɠ | ʛ | - | - | |||||||||||||||||||
Flux velar (clicuri) | ||||||||||||||||||||||||||
Clicuri centrale | ʘ | ǀ | ǃ | ǂ | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||
Clicuri laterale | - | - | - | - | - | ǁ | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | ||||||||||
Articulaţii multiple | ||||||||||||||||||||||||||
Fricativă postalveolovelară: ɧ | Sonantă labiovelară: w | Fricativă labiovelară: ʍ | Sonantă labiopalatală: ɥ | |||||||||||||||||||||||
Legendă: | ||||||||||||||||||||||||||
■ Celulele gri corespund unor articulări considerate imposibile. ■ Celulele galbene corespund consoanelor din limba română. ■ Celulele crem indică alofone ale unor consoane din limba română. În perechile de consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta este sonoră. |