Bairam
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bairám (pl. bairamuri, s.n.)
Cuvântul bairám (pl. bairámuri, s.n.) [silabisit bai-ram] înseamnă în genere un chef sau masă mare, o sărbătoare religioasă (de orice religie) sau o petrecere, des însoţită de muzică şi gălăgie. Se poate însă referi la tot soiul de alte lucruri: parăzi, uneori chiar spectacole, etc.
Există de fapt şi un sens pur religios ismailit, prezent chiar şi în limba română, dar la noi nu prea cunoscut (fiind cam departe de centrele majore lumii Islamului): e vorba de oricare din cele două mari sărbători religioase musulmane ale Eidului.
Ambele sensuri (religios şi laic) există cam peste tot în Balcani (datorită în special expansiunii otomane în regiune), în lumea Magrebului, dar şi în locuri depărtate, precum Malaezia şi Singapore, unde a ajuns datorită Islamului. Cuvântul e de asemenea prezent în iudeo-spaniolă (ladino), dar şi în alte limbi evreieşti.
Cea mai cunoscută dintre ele e probabil Eid ul-Adha, care cade în a zecea zi a lunii islamice Dhul Hijja (ultima lună a anului islamic). E o comemorare a Profetului Abraham şi a ideii acptării sale de a-l sacrfica pe fiul său (Işmael) la cererea lui Alah. Este povestea din Biblie, scrisă original ori de către (ori pentru) evrei cu câteva mii de ani înaintea apariţiei mahomedanismului. De Eid-ul Adha se efectuează pelerinajul anual la Mecca (Hajj).
Sărbătoarea religioasă Eid ul-Adha e cunoscută în Balcani şi sub alte nume: în Turcia e Kurban Bayramı sau "Ospăţul Sacrificiului", în timp ce în Bosnia şi Albania e Kurban Bajram.
În România, etimonul bairam a ajuns în special ca unul din miile de importuri din Imperiul Otoman. În turcă, cuvântul e scris bayram, iar in alte zone din Balcani Bajram.