Cantonul Valais

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Valais
Wallis
Stema Cantonului Valais
Cantonul Valais pe harta Elveţiei
Capitală Sion
Suprafaţă 5 224 km² (Pe locul 3)
Populaţie  278 200
Densitatea populaţiei 53
Din anul 1815
Abreviere VS
limbi franceză, germană
Sit web www.vs.ch
Harta cantonului Valais


Valais (germană: Sound Wallis) este unul dintre cele 26 cantoane ale Elveţiei, în partea sud-vestică a ţării, în Alpii Penini, în jurul văii râului Ron, de la izvoare la Lacul Geneva.

Cuprins

[modifică] Geografie

Vedere către est, de pe înălţimile Ovronnaz
Extinde
Vedere către est, de pe înălţimile Ovronnaz

Cantonul Valais se află în sudul Elveţiei. Către sud se află Italia, la sud-vest Franţa. La nord se află cantoanele elveţiene Vaud şi Berna; Cantoanele Uri şi Ticino se află spre est.

Valea Ronului, largă, glaciară, domină zona. Mai există şi numeroase văi laterale care se pornesc de la valea principală. Acestea variază de la înguste şi îndepărtate la relativ populate şi circulate. Cincizeci dintre piscurile montane depăşesc 4 000 m, şi există şi numeroşi gheţari.

Ronul drenează valea principală de la est la vest până la Martigny, apoi în unghi drept până la gura de vărsare în Lacul Geneva. După micul orăşel Saint-Maurice, malul nordic al râului ţine de Vaud. Valea principală este mărginită de Alpii Bernezi în nord şi de Alpii Penini în sud. Numai jumătate din suprafaţa totală este considerată productivă.

[modifică] Văi

  • la nord de râul Ron
    • Fieschertal
    • Lötschental
    • Dalatal (Leukerbad)
  • La sud de râul Ron:
    • Binntal
    • Saastal
    • Mattertal
    • Val d'Anniviers
    • Val d'Hérens
    • Val de Nendaz
    • Val de Bagnes
    • Val d'Entremont
    • Val d'Illiez

[modifică] Istorie

Romanii numeau această zonă Vallis Poenina ("Valea superioară a Ronului"). Începând cu 888, teritoriul face parte din regatul Burgundiei.

Regele Rudolf al III-lea al Burgundiei a cedat zona episcopului de Sion în 999, oferindu-i şi titlul de conte de Valais. Conţii-episcopi au dus apoi o lungă luptă pentru a evita cucerirea lor de către ducii de Savoia, astfel că istoria medievală a Valaisului este legată total de aceea a diocezei de Sion.

Valais a rezistat reformei protestante, rămânând credincios bisericii romano-catolice. La 12 martie, 1529, Valais a devenit un membru asociat (Zugewandter Ort) al Confederaţiei Elveţiene. În 1628 Valais a devenit oficial republică, sub numele de République des Sept Dizains/Republik der Sieben Zehenden sub autoritatea prinţului-episcop al Sionului şi al bailli. Episcopul a rămas la putere până în 1798 când trupele lui Napoleon au invadat Valais şi au declarat o République du Valais revoluţionară, (16 martie) care a fost repede încorporată (1 mai) în Republica elveţiană până în 1802 când a devenit Republica Rodanică independentă. În 1810 Republica Rodanică a fost anexată de Franţa napoleonică sub numele de departamentul Simplon. Independenţa a fost recâştigată în 1813, iar la 4 august, 1815 Valais a intrat în sfârşit în Confederaţia elveţiană ca un canton de sine stătător. În 1845 Valais s-a alăturat ligii separatiste catolice (Sonderbund), dar a ales să nu lupte împotriva trupelor confederaţiei în 1847 şi s-a supus forţelor federale.

[modifică] Economie

Producţia de vinuri şi turismul sunt cele mai importante activităţi din canton. Vârful Matterhorn din apropiere de Zermatt este una dintre cele mai mari atracţii turistice din munţii elveţieni, însă alte zone montane ale cantonului sunt de asemenea populare.

În afară de tursim, agricultura este de asemenea importantă, în special creşterea vitelor în munţi şi industria lactatelor în zionele mai joase. Industria viticolă a cantonului este cea mai mare din Elveţia. Tot aici se găsesc şi numeroase livezi.

Cel mai înalt baraj gravitaţional din lume se află la Grande Dixence. Centralele hidroelectrice din acest canton produc circa un sfert din totalul electricităţii din Elveţia.

În apropiere de Visp se găseşte o fabrică de aluminiu. Aici, precum şi la Sierre, sunt produse şi alte produse chimice şi metalurgice. O rafinărie se agăseşte de asemenea în canton.

[modifică] Transport

Un mic aeroport se găsesşte la Sion, însă principalele mijloace de transport rămân cel rutier şi feroviar. Ambele reţele sunt bine puse la punct şi beneficiază de pe urma turiştilor. Două tunele importante de cale ferată se află la Simplon şi Lötschberg, precum şi un tunel rutier la St. Bernard.

Datorită turismului, au fost construite numeroase căi ferate montane şi telecabine în munţi.

[modifică] Demografie

Valais este predominant francofon, în proporţie de două treimi. Partea estică a cantonului este însă mai ales germanofonă.

Întregul teritoriu este puţin populat. Cele mai mari oraşe sunt capitala Sion (Sitten), Sierre şi Visp. Nu se află niciun oraş important aici. Peste 90% din populaţe este romano-catolică.

[modifică] Legături externe


Drapelul Elveţiei Cele 26 cantoane şi semi-cantoane (state federale) ale Elveţiei Drapelul Elveţiei

Appenzell Extern - Appenzell Intern - Argovia - Basel-Oraş - Basel-Provincie - Berna - Fribourg - Geneva - Glarus - Graubünden - Jura - Lucerna - Neuchâtel - Sfântul Gall - Schaffhausen - Schwyz - Solothurn - Ticino - Turgovia - Obwald - Nidwald - Uri - Valais - Vaud - Zug - Zürich