22 septembrie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
septembrie | ||||||
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | |
2006 |
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August - Septembrie - Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 20 septembrie 21 septembrie - 22 septembrie - 23 septembrie 24 septembrie
22 septembrie este a 265-a zi a calendarului gregorian şi a 266-a zi în anii bisecţi. 100 zile rămase până la sfârşitul anului.
Cuprins |
[modifică] Evenimente
[modifică] Politică
- 1326 – Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d'Anjou; Carol Robert îi daruieşte lui Stanislav, cneaz din Maramureş moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului.
- 1792 – Convenţia stabileşte Republica Franceză.
- 1862: Abraham Lincoln decretează sfârşitul sclaviei în statele din sudul SUA
- 1863 – SUA, preşedintele Gerald Ford sărbătoreşte cel de al doilea mandat.
- 1931 – La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică"
- 1975 – La San Francisco, a avut loc a doua încercare de asasinare a preşedintelui Ford
- 1976 – Adeziunea Portugaliei la Consiliul Europei
- 1980 – Irak invadează Iranul începând Războiul din Golf.
[modifică] Ştiinţă şi tehnică
- 1903: În SUA, Italo Marchiony, un producător de îngheţată venit din Italia, a primit brevetul de invenţie pentru cornetul de îngheţată
- 1981: Deschiderea oficială a Trenului de mare viteză francez Train à Grande Vitesse (TGV).
[modifică] Cultură
- 1869: Premiera mondială a operei "Aurul Rinului", Das Rheingold de Richard Wagner în München.
- 1955: Intră în tipografie primul volum al romanului "Moromeţii" scris de Marin Preda; la 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediţii a fost de 20100 exemplare
- 1958: A avut loc premiera bucureşteană a operei "Oedip" de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian ; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936
[modifică] Sport
- 1904 – Cursa automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei. Cursa a fost câştigată de George Valentin Bibescu care a obţinut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe soselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
[modifică] Naşteri
- 1701: Anna Magdalena Bach, a doua soţie a lui Johann Sebastian Bach
- 1791: Michael Faraday, fizician şi chimist britanic, descoperitorul inducţiei electromagnetice, a formulat legile electrolizei, cunoscute sub denumirea de "legile lui Faraday" (m. 25 august 1867)
- 1831: Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog, cel care a pus bazele geologiei româneşti, ca disciplină ştiinţifică; a publicat, în 1862, prima lucrare geologică originală "Calcariul de la Rapidea" ; membru al Academiei Române (m. 21 mai 1892)
- 1863: Alexandre Yersin, explorator, inginer, agronom şi astronom
- 1866: Iuliu Cezar Săvescu, poet român (d. 1903)
- 1882: Wilhelm Keitel, mareşal în Al Doilea Război Mondial
- 1885: Erich von Stroheim, actor şi cinefil
- 1904: Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (m.7 septembrie 1973)
- 1914: Alice Botez, prozatoare (m. 27 octombrie 1985)
- 1920. George Zarnea, medic şi biolog; a întemeiat învăţământul de microbiologie generală din Facultăţile de chimie şi biologie ale Universităţii din Bucureşti; membru al Academiei Române.
- 1929: Dinu Cocea, regizor şi scenarist, stabilit la Paris în 1985.
- 1938: Augustin Buzurea, scriitor, membru al Academiei Române; preşedinte al Institutului Cultural Român
- 1947: Octav Cozmâncă, preşedinte executiv al PSD; fost ministru al administraţiei publice în Cabinetul Năstase (28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003)
- 1956: Sebastian Coe, atlet celebru, supranumit "prinţul semifondului", deţinator a opt recorduri mondiale
- 1958: Andrea Bocelli, tenor italian
- 1965: Manfred Binz, fotbalist german
- 1965: Jörg Sievers, fotbalist german
- 1970: Emmanuel Petit, fotbalist francez
- 1970: Abraham Olano, ciclist spaniol
- 1971: Roy Präger, fotbalist german
- 1976: Ronaldo, jucător de fotbal brazilian
[modifică] Decese
- 1607: Alessandro Allori, pictor italian
- 1768 – Ioan Inochentie Micu Klein(Clain), episcop, luptător pentru cauza românilor ardeleni ; osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinţei lui testamentare, şi înhumate la Blaj, la 16 octombrie 1997 (m. Roma;n. 24 iunie 1692/1700)
- 1914: Henri Alain-Fournier, scriitor francez
- 1919 – Alexandru Şuţu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie (n.30 martie 1837)
- 1919 – Ivan Vazov, scriitor şi publicist bulgar (n. 27 iunie 1850)
- 1975 – Enrico Bompiani, matematician , unul dintre fondatorii Uniunii Internaţionale de Matematică, membru de onoare străin al Academiei Române (n. 12 februarie 1889)
- 1934 – Gheorghe Bala, inginer şi istoric de artă; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (mai 1928 - mai 1931) (n. 24 aprilie 1868)
- 1944 – Paul-Mihu Sadoveanu, scriitor, fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu; autor al unei singure opere, neîmplinite, Ca floarea câmpului... (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n.3 iulie 1920)
- 1996 – Dorothy Lamour, cântareaţă şi actriţă de film (n. 10 decembrie 1914)
- 1998 – Florence Griffith-Joyner, atletă americană, triplă campioană olimpică la sprint.
- 2001 – Isaac Stern, violonist
[modifică] Sărbători
- Mali : Ziua naţională - Proclamarea independenţei (1960)
- Bulgaria: Ziua independenţei - în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandar Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbatoreşte începând din anul 1998).
- Ziua Europeană fără Maşini - în fiecare an, în centrul marilor oraşe europene, traficul este oprit pentru câteva ore, astfel încât localnicii se pot bucura de oraşul lor, mai liniştit şi mai puţin poluat ; această iniţiativă, aparţinând Comunităţii Europene, îşi propune să atragă atenţia asupra necesităţii de a proteja mediul înconjurător ; România este semnatară a acestei declaraţii din anul 2001