Axon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Neuron: 1.dendrită 2.axon 3.nod Ranvier 4.terminaţii axonale 5.celulă Schwann(teaca de mielină) 6.corp celular 7.nucleu
Extinde
Neuron: 1.dendrită 2.axon 3.nod Ranvier 4.terminaţii axonale 5.celulă Schwann(teaca de mielină) 6.corp celular 7.nucleu

Axonul este proiecţia neramificată a unui neuron, care conduce impulsul nervos dinspre corpul celular(soma) spre periferie, unde contactează alte celule nervoase, glande sau muşchi prin sinapse.

Cuprins

[modifică] Descriere

Axonii sunt principalele linii de transmisie ale sistemului nervos, şi pot fi asemănate cu cablurile unui calculator (deşi sunt mult mai complecşi). Ceea ce se numeşte nerv reprezintă de fapt mai mulţi axoni. Axonii sunt foarte subţiri (vezi mai jos). Axonii pot fi foarte lungi, de exemplu cei mai lungi axoni sunt cei care formează nervul sciatic, adică cei care pleacă din baza coloanei vertebrale şi ajung în degetul mare al fiecărui picior: pot avea până la un metru.

Din unii axoni se desprind alte fibre numite colaterale, care transmit impulsul simultan.

[modifică] Mielina

La vertebrate, majoritatea axonilor au o teaca de mielină. Aceasta este formată de două tipuri de celule gliale: celulele Schwann(care mielinizează axonii de la periferie) şi oligodendrocitele care mielinizează axonii din sistemul nervos central. O diferenţă importantă este că o oligodendrocită mielinizează mai mulţi neuroni, în timp ce o celulă Schwann numai unul, deci axonii de la periferie se mielinizează mult mai uşor. Mielina izolează fibra electric, ceea ce duce la o conductanţă mai bună. În plus, teaca de mielină este întreruptă la intervale fixe; aceste locuri se numesc noduri Ranvier, numite şi strangulaţiile lui Ranvier. În fibrele mielinice impulsul se propagă săltător de la un nod la altul ( conducere saltatorie), mult mai rapid decât în fibrele amielinice( conducere continuă, din aproape în aproape). Demielinizarea axonilor este cauza unor tulburări neurologice.

[modifică] Tipuri si viteze

  • Fibra Mielinică Aα , are diametrul de 10-20μm , si conduce cu o viteză de 60-120m/s. Exemple: fibrele motoneuronilor α, proprioreceptorilor
  • Fibra Mielinică Aβ, are diamterul de 7-15μm, viteza de 40-90m/s. Exemple: fibrele exteroreceptorilor tactili şi presoreceptorii
  • Fibra Mielinică Aγ , are diametrul de 4-8μm, viteza de 30-40m/s. Exemple: fibrele motoneuronilor γ
  • Fibra Mielinică Aδ , are diametrul de 2,5-5μm, viteza de 15-25m/s. Exemple: fibrele receptorilor dureroşi, termorecptorilor
  • Fibra Mielinică B , are diamterul de 1-3μm, viteza de 3-14m/s. Exemple: fibre vegetative preganglionare
  • Fibra Amielinică C, are diamterul sub 1μm, şi viteza de 0,5-2m/s. Exemple: fibrele implicate în răspunsul reflex dureros, fibre vegetative postganglionare


[modifică] Lezarea

Dacă un axon este lezat (prin secţionare, zdrobire, anoxie, subsţante toxice), apare degradarea neuronală anterogradă şi retrogradă.

Degradarea neuronală anterogradă se referă la degradarea porţiunii distale (adică de la secţiune spre periferie). Aceasta se mai numeşte şi degradare walleriană(deoarece a fost studiată de A. V. Waller). Se produce în principal datorită izolării porţiunii distale de centrul metabolic (corpul celular) şi apare la 24h de la lezare. După mai multe zile nu rămân decât celulele Schwann.

Degradarea retrogradă este degradarea segmentului proximal (adică spre corpul celular). În prima fază se distruge axonul până la prima sau a doua strangulaţie Ranvier. Apoi poate avea loc o degenerare sau o regenerare a corpului celular, în funcţie de leziune. Chiar dacă se reface neuronul (acest proces durează aproximativ 80 de zile), aceasta nu garantează supravieţuirea pe termen lung a neuronului.

Dacă celulele cu axoni lezaţi se află în SNC(sistem nervos central), atunci celulele gliale vor fagocita("cicatriza") resturile celulare.

[modifică] Surse

  • Olteanu, A.& Lupu, V. (2000). Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Miu, A. C. & Olteanu, A. I. (2003). Neuroştiinţe. De la mecanisme moleculare şi celulare la comportament şi evoluţie. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos. Dacia, Cluj-Napoca.