Duma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Duma (Ду́ма în limba rusă) este numele dat mai multor adunări reprezentative în Rusia din trecut până în ziua de azi. Duma de Stat în Imperiul Rus şi în Federaţia Rusă este camera inferioară a parlamentului. Este de asemenea termenul care desemnează sfatul boierilor primilor conducători ruşi - Duma Boierilor, sau consiliile orăşeneşti ale oraşelor - Duma Oraşului.

Cuprins

[modifică] Duma la începutul istoriei Rusiei

Denumirea duma vine de la cuvântul rusesc думать (dumat), "a gândi". Duma Boierilor era o adunare consultativă convocată de marii prinţi şi ţari ai Moscovei. Era compusă din nobili care aveau rangul de boier. Existenţa Dumei a fost întreruptă de Petru cel Mare, care a transferat funcţiilor sale în 1711 către Senatul de Conducere.

[modifică] Duma de Stat în Imperiul Rus

Sub presiunea Revoluţiei din 1905, ţarul Nicolae al II-lea a emis Manifestul din Octombrie prin care garanta libertăţile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la asociere – ceea ce deschidea drumul pentru formarea Dumei de Stat. Deşi Rusia era un imperiu, nu o democraţie, Duma de Stat este uneori comparată cu camera inferioară a unui parlament, Consiliul de Stat fiind comparată cu camera superioara.

Totuşi, ţarul Nicolae al II-lea era hotărât să-şi păstreze puterea autocratică. Chiar înainte de crearea Dumei în mai 1906, ţarul a emis legile fundamentale care intrau în contradicţie cu Manifestul din Octombrie în câteva puncte importante. Aceste contradicţii începeau cu faptul că miniştrii nu erau numiţi şi nu răspundeau în faţa Dumei, astfel se nega principiul guvernului reprezentativ. Mai mult, ţarul avea puterea să dizolve Duma şi să convoace noi alegeri oricând dorea.


Duma prerevoluţionară din Palatul Taurid, Sankt Peterburg

Alegerile pentru Prima Dumă au avut loc în iulie 1906, câştigători fiind socialiştii moderaţi şi liberalii care cereau continuarea reformelor. A fost dizolvată numai după zece săptămâni.

A Doua Dumă din februarie 1907 a avut de asemenea o viaţă scurtă. Folosind starea de urgentă, primul-ministru, Piotr Stolîpin, a schimbat legea electorală şi a dat altă pondere voturilor aristocratilor şi moşierilor. Asta a asigurat o Dumă dominată de mica nobilime, moşieiri şi oameni de afaceri.

Între 1907 şi 1912 , A Treia Dumă dominată de octombrişti a reuşit să funcţioneze neîntrerupt. Fiind orientată către dreapta conservatoare, a reuşit să-şi ducă la bun sfârşit mandatul de cinci ani. Asasinarea lui Stopîpin şi înăsprirea politicii reacţionare a ţarului şi a Consiliului de Stat a slăbit continuu importanţa celei de-a treia Dume.

A patra Dumă, 1912 – 1917 a avut de asemenea o influenţă politică limitată. Totuşi, a avut jucat un oarecare rol în evenimentele din 1917, cooperând parţial cu guvernul provizoriu. A fost dizolvată pe durata revoluţiei din 1917.

[modifică] Duma de Stat în Rusia zilelor noastre

Duma de Stat (în limba rusă: Государственная дума (Gosudarstvennaia Duma), numele abreviat în mod curent: Госдума (Gosduma)), este în Federaţia Rusă camera înferioară a Adunării Federale a Rusiei (parlamentul), camera superioară fiind Consiliul Federal al Rusiei. Conform constituţiei Rusiei din 1993, sunt aleşi 450 de deputaţi ai Dumei (articolul 95). Cetăţenii ruşi care au împlinit vârsta de 21 de ani pot candida pentru un loc de deputat în Dumă (articolul 97).

[modifică] Articole înrudite