Babadag

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Babadag
[[Imagine:|100px|Stema oraşului Babadag]] [[Imagine:|200px|Babadag în România]]
stemă amplasare
Amplasare 44°23′43″N, 28°43′0″E
Ţară România
Judeţ Tulcea
Atestare documentară
Populaţie 10.037, 2002
Suprafaţă 121 km²
Densitatea populaţiei 82 loc./km²
Altitudine m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Ioan Dardac, PSD
Sit web ro Primăria Babadag
Harta administrativă a oraşului Babadag
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Cuprins

[modifică] Geografie

Babadag este un oraş în judeţul Tulcea, regiunea Dobrogea, ţara România, continentul Europa.

  • Clima este temperat continentală.
  • Relieful este definit ca o zonă deluroasă acoperită zonal de pădure cu rocă granitică şi calcaroasă, mărginită de lacul Babadag, lacul Razelm, dealul Coiun Baba, dealul Sultan Tepe şi Ianik Bair.

[modifică] Istorie

...Dupa 1677 - 1678 resedinta pasei s-a mutat de la Silistra la Babadag. In felul acesta, importanta Babadagului ca resedinta a celui mai important om al stapinirii turcesti din provincia de la Dunarea de Jos, creste tot mai mult. Cronicile mentioneaza in legatura cu aceasta amestecul pasei din Babadag in politica interna a celor doua tari romane. (Monografia orasului Babadag, - Cintian Barbuleanu, 1998)

  • Pe teritoriul orasului a existat o asezare de epoca romana numita Vicus Novus, mentionata intr-o inscriptie din vremea Imperiului Roman. In zona centrala a orasului actual s-au gasit de asemenea vestigii de epoca romana care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apa din ceramica arsa incastrate in zidarie etc).
  • In epoca medievala, dupa cucerirea Dobrogei de catre Imperiul Otoman (inceputul secolului al XV-lea), locuirea devine din ce in ce mai importanta in zona. La un moment dat asezarea capata caracter urban, denumirea turceasca a orasului fiind Babadag (Muntele Tatalui). Pentru o perioada orasul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oras dobrogean.

Din epoca medievala in oras se mai pot vedea geamia turceasca din secolul al XVI-lea alaturi de mormantul lui Gazi-Ali-Pasa si cismeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum si vase de ceramica, monede, arme si multe altele vestigii pastrate in colectii muzeale sau particulare.

  • La cca 8 km de Babadag, pe un deal stancos de langa localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetatii numita local Heracleea, de fapt o cetate genoveza (numita probabil Bambola sau Stavrichi) construita la sfarsitul secolului al XIII-lea si care a fost ocupata succesiv de catre genovezi (sf.sec. al XIII-lea- prima jumatate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie, (‘Demetrius Princeps tartarorum’), apoi a fost ocupata de o garnizoana a Tarii Romanesti si ulterior cucerita de catre otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzandu-si treptat importanta in decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonata.

[modifică] Populaţia

  • Aproximativ 10.000 locuitori din care 84.7% români şi 15,3% etnii locale.

Împărţit în procente: turci şi tătari (12.9%), rromi (1,7%), lipoveni (0.4%), aromâni, bulgari.

[modifică] Obiective turistice

  • In centrul orasului Geamia Gazi-Ali-Pasa si cismeaua Kalaigi, pe strada Macin mauzoleul lui Sari Saltuk Dede, la 5km spre Tulcea ruinele unei fortarete romane din secolele IV-V dHr, la 7 km spre Enisala cetatea Heracleea construita probabil intre secolele XIII-XIV fara a fi exclusa o data mai timpurie, plus toata zona ce inconjoara orasul, paduri, lacuri, etc.(Monografia orasului Babadag, Cintian Barbuleanu - 1998)

[modifică] Educatie

  • Orasul detine o buna traditie in invatamantul scolar, cu deosebite rezultate la olimpiade nationale. Toate aceste merite pornesc din scoala generala nr. 1 "Mircea Cel Batran", scoala generala nr.2 cu clasele I-VIII , scoala generala nr.3 "Constantin Brancoveanu" si grupul scolar "Dimitrie Cantemir".
În alte limbi