Barbotină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tehnică folosită în cadrul ornamentaţiei ceramicii. Prin barbotină se înţelege un strat de lut moale aplicat pe suprafaţa vaselor ceramice înainte de ardere în scopul micşorării porozităţii. În principal barbotina are un caracter uzual in tehnologia de prelucrare a ceramicii însa prin dispunerea ei are şi un caracter ornamental. Aceasta tehnică de ornamentaţie a ceramicii se împarte în două categorii barbotina neorganizată, atunci când se realizează o suprafaţă zgrunţuroasă şi barbotina organizată sau în vârci cand cu jutorul degetolor se crează diverse linii, proeminente sau alte motive ornamentale.
[modifică] Bibliografie
Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, Bucureşti 1996