Etterbeek

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la oraşul cu acest nume. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Etterbeek (dezambiguizare).

Etterbeek (nume de origine; în germ. Eiterbach) este o comună din Regiunea Capitalei Brussel, Belgia, de aproximativ 45.000 locuitori, cu o suprafaţă de 3,12 km². Codul poştal este 1040. Loc de seamă: De Jacht / La Chasse.

De Jacht
Extinde
De Jacht

Numele oraşului în neerlandeză înseamnă «pârâul puruios». E vorba despre un pârâiaş, omonim, în care lumea arunca gunoaie, apoi care mai târziu a fost acoperit şi transformat în canal de rămăşiţe menajere, dar care e în curs de epurare. Totuşi Etterbeekul e aşezat pe râul Maelbeek, în care se varsă şi pîrîiaşul cu pricina. De aceea sărbătoarea orăşenească etterbeekară rămâne Sărbătoarea Apei.

Cuprins

[modifică] Istorie

"Cazarma", clădire istorică, servind astăzi unor birouri de poliţie.
Extinde
"Cazarma", clădire istorică, servind astăzi unor birouri de poliţie.

Se pare că Etterbeekul a apărut pe la 950, ca un cătun, cu o bisericuţă, ce era o filie a parohiei din Brussel/Bruxelles. În 966, atât biserica, precum şi o bucată din pământul etterbeekar au fost donate mănăstirii de la Nivelles, de către domnul pământului, Galand. Dar nu se ştie exact dacă acest cătun aparţinea de Watermael sau mai degrabă de Schaerbeek ori de Elsene. În Evul Mediu şi în epoca modernă, în tot cazul, Etterbeekul ţinea de Watermael, fără a avea ceva de-a face cu forfota brusselară, şi era un sat, al cărui locuitori se ocupau cu cultivatul grânelor, cu gospodării de animale şi cu pietrele de calcar. Totuşi în 1684 se înfiinţează o moară pe locul numit De Jacht / La Chasse («Vânătoarea»). În secolul al XVIII-lea se fac drumuri de piatră şi lacuri de acumulare pe râul Maelbeek.

Etterbeekul deveni un loc bine frecventat de către brusselari, încât în 1724 satul avea deja aproape treizeci de cârciumi şi bordeluri, cât că nu avea mai mult de 450 de locuitori. În aceeaşi perioadă se înfiinţează o fabrică de porţelanuri, care falimentează în 1803. Apoi se pun pe picioare nişte crame, tăbăcării, albitorii şi ateliere de produse chimice.

Satul devine comună în 1795, apoi se urbanizează. Etterbeekul în 1853 va pierde 40% din teritoriu, adică 194 ha, pe care oraşul Brussel/Bruxelles va clădi gara Bruxelles-Luxemburg, Parcul Leopold, şi strada Legii («Wetstraat / Wetstroet / rue de la Loi»). În oraşul ciuntit se va pune pe picioare în 1880 Parcul Jubileului («Het Jubelpark / le Cinquantenaire»), apoi se vor zidi cazărmi între 1875 şi 1903.

[modifică] Populaţie istorică

  • 1709: 454 locuitori
  • 1910: 20.838
  • 1977: 47.356
  • 2003: 41.019

[modifică] Personalităţi etterbeekare

  • Hergé (nume real: Georges Rémi), cel mai renimit desinator belgian, şi creator al lui Tintin
  • Philippe Francq, desinator
  • André Franquin, desinator
  • Hervé Brouhon, fost primar al Brusselului; politician şi ministru.

[modifică] Ultimii primari

  • André Lemort (1830-1836)
  • Jean-Baptiste Cammaerts (1837-1860)
  • François-Louis Hap (1861-1862)
  • Joseph Vandersmissen (1862-1865)
  • Charles De Buck (1866-1868)
  • Pierre Hap-Lemaître (1869-1871)
  • Edouard Lacomble (1872-1880)
  • Edouard Messens (1881-1898, 1907-1917)
  • Nestor Plissart (1899-1906)
  • Eugène Godeaux (1918-1924)
  • Karel Plissaert (1924-1932)
  • Louis Schmidt (1932-1942)
  • René Piret (1944-1970)
  • Léon Defosset (FDF)) (1971-1991)
  • Vincent De Wolf (MR) (1992-)