Balc al Moldovei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Balc este fiul lui Sas, voievod al Moldovei. După ce Bogdan I, voievodul român din Maramureş, ocupă Moldova în 1359, pe atunci dependentă de Ungaria, şi întemeiază un stat independent, Balc caută să se menţină cu ajutor unguresc şi ia parte la războaiele regelui ungur Ludovic împotriva lui Bogdan I.

Bogdan I ieşind învingător, Balc părăseşte Moldova şi se retrage in Maramureş unde, regele Ludovic conferi în 1365 lui Balc şi verilor săi: Drag(sau Dragoş), Dragomir şi Ştefan, posesiunile lui Bogdan cu Voievodatul Maramureşului. Balc şi Drag(sau Dragoş), apar în documente ca voievozi români de Maramureş până la 1395, când Balc moare. Balc fusese mai întâi comite de Satmar şi al secuilor. Drag (Dragoş) este străbunul familiei nobile Dragfi.


Predecesor:
Sas
Domnitor al Moldovei
1359
Succesor:
Bogdan I