Barbu Fundoianu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane)
Extinde
Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane)

Barbu Fundoianu alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler), (*15 noiembrie 1898, Iaşi - d.2 octombrie 1944, Birkenau, Germania), critic, eseist, poet şi teoretician literar.

Cuprins

[modifică] Perioada românească

Barbu Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă şi modernistă Viaţa nouă, editată de Ovid Densuşianu. Este începutul unei susţinute activităţi de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citeşte mult, cu fervoare, cu o receptivitate şi o siguranţă a judecăţii critice ieşită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini şi cărţi din Franţa. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural şi literar românesc ca şi de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români şi publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral, unu, Contimporanul). De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieţii şi dedicat "virtual" lui Ion Minulescu, "primul clopotar al revoltei lirice româneşti", intitulat Privelişti, îi apare în 1930, după plecarea din ţară. A tradus în franceză versuri din creaţia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea şi Ion Minulescu.

[modifică] Perioada franceză

Integrat unui alt spaţiu cultural, poetul va publica în Franţa sub numele de Benjamin Fondane. Rămâne acelaşi comentator pasionat şi receptiv al vieţii literare şi semnătura lui va apărea frecvent în revistele literare.

Viaţa sa pariziană este marcată însă de singurătate, dezrădăcinare (vezi poemul Exodul), dificultatea de a scrie în franceză, deşi va ajunge să stăpânească franceza scrisă într-un timp relativ scurt. Determinantă pentru evoluţia spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în 1924, cu filozoful rus Lev Şestov, precum şi cu scrierile lui Friedrich Nietzsche şi Soren Kierkegaard. Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activităţile de interpret şi teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate. Volumele apărute postum, în volumul de eseuri La conscience mahlereuse( conştiinţa îndurerartă). Monografia Rimbaud le voyou(Rimbaud, vagabondul), Faux Traité d'Esthétique( Fals tratat estetic) şi Baudelaire et l'expérience du gouffre, sunt alte trei opere de meditaţie, de punere în cauză a statutului artei, al poeziei, în special, ca necesitate spirituală a lumii moderne.

Creaţia poetică originală franceză a lui Benjamin Fondane a fost cuprinsă în volumul Le mal des fantômes (1980), publicat târziu după dispariţia lui tragică, alcătuit din ciclurile de versuri Ulysse, l'Exode, Titanic, Au temps de poème, Poèmes épars. Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei ca stare de graţie sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului rătăcitor ca tip universal al intelectualului, în speţă al filosofului neliniştit, interogativ, care caută soluţii pe care nu le va afla nicicând.

În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de către Gestapo, în urma unui denunţ, ca fiind evreu. Deportat la Auschwitz, este gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau.

[modifică] Opere în limba română

  • Privelişti, poeme, Ed. Cultura Naţională, 1930
  • Făgăduinţa lui Petru, povestire, Ed. Chemarea, Iaşi, 1918,
  • Imagini şi cărţi din Franţa, Ed. Socec, 1922

[modifică] Opere în limba franceză

  • Ulysse, Les Cahiers du journal des poetes, Paris, 1933
  • Titanic, Paris, 1937
  • Rimbaud le Voyou,(Rimbaud, vagabondul), Ed. Denoel et Steele, 1933
  • La conscience malheureuse, Ed. Denoel et Steele, 1937
  • Faux Traité d'Esthétique, Ed. Denoel et Steele, 1938
  • Baudelaire et l'expérience du gouffre, Ed. Seghers,postum

[modifică] Legături externe

În alte limbi