Drăgăşani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Drăgăşani
[[Imagine:|100px|Stema oraşului Drăgăşani]] [[Imagine:|200px|Drăgăşani în România]]
stemă amplasare
Amplasare 44°39′40″N, 24°15′38″E
Ţară România
Judeţ Vâlcea
Atestare documentară
Populaţie 22.499
Suprafaţă 44,57 km²
Densitatea populaţiei loc./km²
Altitudine m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Gheorghe Iordache
Sit web ro Primăria Drăgăşani
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Drăgăşani]]
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Municipiul Drăgăşani este un oraş din judeţul Vâlcea, regiunea Oltenia, România.

Geografic municipiul Drăgăşani este situat la limita de sud a judeţului Vâlcea, pe terasele de pe partea dreaptă a râului Olt, la 53 km de Râmnicu Vâlcea. Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă : râul Olt în partea de est şi pârâul Pesceana la sud.

[modifică] Istoric

Continuitatea vieţii pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidenţă de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic şi epoca bronzului. Menţionăm că doar la circa 60 km. de Drăgăşani au fost găsite urme de umanoizi de 2000000 i. Hr., cele mai vechi din Europa, la Bugiuleşti comuna Tetoiu.

Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane şi anume pe drumul roman care facea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - judeţul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimăneşti - judeţul Vâlcea) şi continuă către Transilvania. Acest drum şi traseul sau este atestat de Tabula Pentingeriana (hartă romană).

Cea dintâi atestare documentară a localităţii este 7 iunie 1535, dintr-un hristov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: jupânul Fârtat pârcalabul şi fiii lui, ca să-i fie în Lăleşti şi Drăgaşani şi în Murgeşti, pentru că i-au fost bătrâne şi drepte moşii de moştenire.

Şi despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg există atestări documentare: cartierul Momoteşti datat 12 iulie 1527 într-un hristov al lui Radu de la Afumaţi; Zlătărei (fostă comună) în 1519 într-un hristov al lui Neagoe Basarab; Gârdeşti la 3 iunie 1519,în cartea lui Mircea Vodă.

Principala ocupaţie a locuitorilor a fost şi este cultivarea viţei de vie şi prelucrarea strugurilor. Renumele viilor şi vinului de Drăgăşani a fost întotdeauna la loc de cinste.

De Drăgăşani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea.

În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgăşani: "sat cu o casã episcopalã, o curte boiereascã, o bisericã, vii şi un târg".

În zona Drăgăşanilor câţiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu conduşi de Preda Drugănescu alãturi de eterişti au opus rezistenţã trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgăşani s-a ridicat, în anul 1884 în parcul din centrul oraşului, un monument comemorativ.

Revoluţia din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgăşaniului, aflându-se în armata revoluţionară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusã de Gheorghe Magheru fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu.

Anul 1995 are o semnificaţie aparte în viaţa Drãgãşaniului pentru că atunci s-au împlinit 460 de ani de la atestarea prin documente oficiale a localitãţii şi a dobândit statutul de municipiu.

Merită amintit şi eroismul de care au dat dovadă elevii Şcolii de subofiţeri jandarmi la 30 august 1944, care au dezarmat o coloană militară motorizată germană.

[modifică] Economie

În afară de viticultură,principala ocupaţie a locuitorilor municipiului, până în anii 1970, au mai existat şi ateliere meşteşugăreşti legate de activităţi casnice (croitorii,ateliere de reparaţii a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea de cele necesare de viticultură şi prelucrarea strugurilor. După 1970, s-au construit o fabrică de jenţi auto şi una de încălţăminte cu feţe din pânză (bascheţi, tenişi).

Tot pe raza municipiul se află "Institutul de Cercetări Viticole".

Se remarcă în oraş câteva construcţii reprezentative ale continuităţii sociale şi culturale acestei localităţi cum ar fi:

  1. Casa memorială a scriitorului Gib Mihăescu
  2. Biserica Târgului Drăgăşani care a fost o construcţie mare de zid, înconjurată cu ziduri, din care o parte se mai păstreaza şi astăzi. În jurul ei s-au dat luptele între panduri şi turci în 1821. Ea a fost demolată după primul război mondial şi pe acelaşi loc s-a ridicat actuala catedrală a oraşului
  3. Biserica Sf. Ilie, monument de cultură, care a fost zidit a treia oară în anul 1834
  4. Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Capu' Dealului
  5. Biserica Sf. Nicolae din cartierul Gardeţi
  6. Ruinele castrului roman "Russidava" sau cetatea "Domnului de Rouă", descoperite în cartierul Momoteşti la circa 150 m de şoseaua naţională, Râmnicu Vâlcea - Craiova, via Găneasa.
  7. Muzeul Vinului, în centrul oraşului

[modifică] Legături externe

În alte limbi