Alexei Mateevici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alexei Mateevici este considerat a fi cel mai important scriitor român născut în Basarabia, actualmente Republica Moldova.

[modifică] Cronologia vietii şi a operei lui Alexei Mateevici

1888 – La 16 martie (stil vechi) se naste la Cainari, fostul judet Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin partile Sorocii, casatorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Causani.

1893 – Parintii se muta cu traiul in satul Zaim. Aici micul Alexei invata la scoala primara si se familiarizeaza cu frumoasele povesti si balade, pe care le aude de la parintii sai, precum si de la taranii de prin partea locului.

1897 – Este înscris de părinţi la şcoala teologică din Chisinau, pe care o termina (conform adeverintei de absolvire) in 1902, “cu privilegii”( cum laude).

1902-1910 – Isi urmeaza studiile la seminarul teologic. Face cunostinta si se imprieteneste cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeala (1880- 1940), care studia si el la seminar in aceiasi perioada.

1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani încetează din viata tatal lui Alexei Mateevici.

1907 – In primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) ii apar poeziile “Taranii”, “Eu cint”, “Tara”. Tot aici publica articolele “Sfintul Vasile – Anul Nou in obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) si “Din cintecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).

1910 – Devine student la Academia teologica din Kiev, pe care o absolveste in 1914.In aceias ani, dupa marturisirea unui coleg, “Mateevici traia ca intro betie a cititului”. Traduce mult din literatura rusa clasica si studiaza trecutul istoric si cultural al poporului sau.

1910- 1911 Publica in “Chisineovschie eparhialinie vedomosti” (nr.45, 49, 52 din 1910 si nr.42 din 1911) studiul lingvistic “Momente ale influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltarii istorice a limbii moldoveneşti”, precum si articolele “Motive religioase in credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.9, 13, 14), “Bocetele funerare moldovenesti” (nr.38, 39, 40, 41).

1912 – Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti), nr12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schiţă a traducerilor moldoveneşti religioase şi de trai”.

1913 – Apare in revista “Luminatorul” (nr.8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Banulescu - Bodoni”.

1914 – Se căsătoreşte cu Teodora Borisovna Novitschi, Absolveste Academia teologica si se intoarce la Chisinau. La 22 septembrie e numit provizoriu professor de limba greaca la seminarul unde invatase.

1915 – Tine o cuvintare in fata absolventilor seminarului din Chisinau. La 23 iunie viziteaza stravechia biserica din Causeni, pe care o gaseste “uimitor de bine pastrata”.

1917 – In vara acestui an scrie poeziile: “Vad prabusirea”, “Cintec de leagan”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plasmuieste poezia “Limba noastra”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 augus (stil vechi) bolnav de tifos exantematic, se stinge din viata la spitalul nr.1 din Chisinau si este inmormintat la cimitirul central de pe strada Armeneasca.

In anul 1934 la mormintul sau a fost ridicat un bust, realizat de sculptorul Alexandru Plamadeala.

Wikisource
La Wikisursă există texte originale legate de Alexei Mateevici
În alte limbi