Handbal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Handbalul este un joc sportiv relativ tânar, care a aparut în Europa la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Originile lui sunt însa mult mai depărtate şi le găsim în unele jocuri cu caracter popular practicate în Evul Mediu şi în jocurile dinamice folosite în şcolile din centrul şi nordul Europei la începutul secolului XIX. În toate variantele lui, jocul de handbal a apărut mai întâi în şcoli ca material didactic, rod al imaginaţiei creatoare a unor eminenţi profesori de educaţie fizică.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Se disting şi sunt atestate trei rădăcini multinaţionale, fiecare cu o variantă nu prea mult deosebită de handbalul consacrat şi practicat astăzi:
Povestea adevarată a jocului de handbal începe în anul 1898, când directorul şcolii REALE din localitatea ORDRUP – Danemarca, interzice elevilor practicarea fotbalului din cauza numeroaselor accidentari care determinau foarte multe absenţe de la cursuri. Pentru a nu renunţa la jocul cu mingea, baieţii din clasele superioare au inceput să joace fotbal … cu mâna.
Profesorul lor de educaţie fizică HOLGER NIELSEN, participant la prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne în anul 1896, la probele de tir şi scrimă, este cucerit de această idee a elevilor săi, dând acestui nou joc un cadru organizat, stabilind şi primele reguli. Îl denumeşte în mod logic HAANDBOLD, în replică la FOOTBALL. Terenul avea cca 45m x 35m, atât cât permitea curtea şcolii, poarta 2m x 3m, echipele erau formate din 7 jucători, la fel ca astăzi, dar mingea era tot de fotbal şi se purta ca la rugby (driblingul a apărut ceva mai târziu), se arunca de la o linie dreaptă (ca la handbalul pe plajă de astăzi), aflată la o distanţă care a variat între 8 şi 6 metri. În anul 1904, profesorul HOLGER NIELSEN redactează şi tipăreşte într-o mică broşură, un regulament al acestui nou joc sportiv practicat în aproape toate şcolile din Danemarca, iar după 1906 şi în Suedia.
Data oficială de naştere a handbalului ca joc sportiv este considerată data la care s-a emis primul regulament oficial şi primele jocuri interşcoli din diverse oraşe şi nu 1898 când s-a practicat neorganizat pentru prima dată.
- CEHOSLOVACIA, în 1905, HAZENA, creat de profesor VACLAV KARAS
Tot la începutul secolului 20, după unele date în 1894, în Cehoslovacia, inspectorul ministerial pentru educaţie fizică JOZEF KLEMKER introduce în programa şcolară un joc dinamic asemănător ca idee generala cu handbalul de astăzi.În anul 1905 profesorul VACLAV KARAS din Praga şi imediat în 1906, profesorul ANTONIM KRISTOF consacră acest joc, într-un cadru competiţional cu regulamente, denumindu-l CESKA HAZENA spre a se deosebi mai clar de handbalul nordic, dar şi pentru a-şi asigura paternitatea.
Terenul de joc avea 35m x 25m, numărul jucătorilor a fost de la început 7, mingea era începând cu acest an (1905), una specială, mult mai mică decât cea de fotbal; a apărut şi driblingul la 4-5 paşi, dar putea fi repetat, semicercul era mai intâi la 4m apoi în final la 6m. Poarta avea dimensiunea de 2,40 pe 2m. Diferenţa evidentă faţă de cel nordic, era doar faptul că se putea juca şi pasa din semicerc, dar numai din afara lui se arunca la poartă.
Jocul foarte răspândit în Cehoslovacia a avut perioada lui de glorie, chiar şi un unic Campionat Mondial – feminin în 1930, la Praga, câştigat bineînţeles de Cehoslovacia. Râspândirea lui s-a limitat însă la câteva ţări din jurul Cehoslovaciei şi în România, dar numai sub forma de demonstraţie ale unor echipe feminine.
- GERMANIA, în 1919, HANDBALL, creat de profesor KARL SCHELENTZ
Handbalul mare – pe terenul de fotbal în 11 jucători – este o invenţie nemţească şi î-l are ca autor final pe profesorul KARL SCHELENZ, şeful catedrei de atletism de la facultatea de educaţie fizică din Berlin.
Profesorul SCHELENZ a experimentat cu studenţii lui timp de doi ani o variantă a unui joc cu mâna, inspirat din câteva jocuri dinamice folosite în orele de educaţie fizică: TORBALL, FOLKERBALL şi o variantă denumită chiar HANDBALL, pe care profesorul MAX HEISER l-a definit şi practicat chiar din 1917. A preluat de la fiecare câte ceva, l-a scos din sala de gimnastică şi într-o formă finală l-a transpus pe terenul de fotbal, respectând dimensiunile şi marcajul respectiv. Primele jocuri demonstrative au loc în cadrul serbărilor sportive de sfârşit de an (1919), iar imediat în toamnă, se organizează competiţii locale la Berlin dar şi în alte oraşe.
Răspândirea handbalului în 11 jucători în Germania, este extrem de rapidă, fiind socotit sport naţional, oarecum în opoziţie cu fotbalul de origine engleză. În anul urmator 1920, se organizează la Berlin Cupa Germaniei, cu 10 echipe masculine, 4 feminine şi 4 de juniori. Din 1921 el se răspândeşte şi în ţările vecine, în primul rând în România, în Ardeal, prin intermediul profesorilor de educaţie fizică, unii chiar absolvenţi ai facultăţii din Berlin. În Germania a fost considerat sport naţional, denumit “GROSSFELD HANDBALL” (handbal pe teren mare), spre a-l deosebi categoric de cel nordic caruia i-au zis “HALLEN HANDBALL” (handbalul de sala) şi de CESKA HAZENA.Răspandirii lui explozive în Germania şi apoi în Europa îi urmează o perioada de glorie şi dominaţie. În 1925 are loc primul meci internaţional AUSTRIA – GERMANIA (6-3), la masculin iar în 1930, primul joc feminin AUSTRIA – GERMANIA (5-4).
În 1936 la Berlin, handbalul (în 11 jucători), este prezent prima oară la Jocurile Olimpice, unde Germania s-a clasat pe locul 1, iar România pe locul 5. Condiţionată de Federaţia Internaţională, Germania organizează şi un Campionat Mondial de Handbal în 7, cu un ecou foarte slab, doar 5 echipe – România nu a participat. În toată această perioadă şi până în anii 60, handbalul în 11 domină categoric arena internaţională, iar cel în 7 jucători are doar un caracter regional nordic, fiind practicat în Danemarca şi Suedia. În celalte ţări din Europa se faceau doar demonstraţii şi chiar turnee uneori de hazena sau handbal în 7. Ultimul campionat Mondial de Handbal în 11 la masculin are loc în anul 1959, iar la feminin în 1960, după care dominaţia aparţine handbalului jucat în 7 jucători, apoi cel în 11 dispărând cu totul.