Bogdăneşti, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Bogdăneşti
[[Imagine:|100px|Stemă]] Imagine:Bogdăneşti jud Bacău.png
Judeţ Bacău
Atestare Secolul XIV
Primar , , din [[|]]
Suprafaţă  km²
Populaţie ([[|]])
Densitate  loc./km²
Amplasare
Sate Filipeşti şi Bahna
Cod poştal {{{cod-poştal}}}
Sit web ro [ ]
{{{note}}}

Bogdăneşti este o localitate în judeţul Bacău, Moldova, România.

În prima instanţă, Bogdăneştiul avea în componenţă satele Bogdăneşti, Filipeşti, Satul Nou, Nicoreşti, Părgăreşti, Bahna şi Cozăneşti însă, în prezent mai deţine doar satele Filipeşti şi Bahna, celelalte fiind trecute în administrarea localităţii Oituz.

[modifică] Istoric

Atestată documentar încă din secolul al XIV-lea, numele acesteia vine de la voievodul Bogdan Voievod, care ar fi trecut „şi pe aici”. Localitatea Bogdăneşti este o zonă de dealuri subcarpatice.

Încă mai pot fi găsite ustensile din piatră şi din bronz, dar şi muniţie chiar neexplodată din timpul războiului. Cazematele care apărau odată soldaţii români de focul inamic sunt în prezent locuri de joacă pentru tinerii care merg la pădure. De altfel, în semn de omagiu pentru cei care şi-au dat viaţa pe aceste câmpuri a fost construit Cimitirul Eroilor care a reunit osemintele a peste 2000 de soldaţi, foarte mulţi dintre ei fiind localnici. De asemenea, ca dovadă a devizei Pe aici nu se trece este cişmeaua din centrul satului.

Troiţa
Extinde
Troiţa

[modifică] Situare

Este situată la şapte kilometri de Oneşti şi la patru kilometri de comuna Oituz, fiind un sat înşirat de-a lungul drumului European 585 (DN 11), hotarele sale întinzându-se spre sud până la comuna Caşin, iar în nord până la Târgu Trotuş, fiind destul de aproape şi de Salina de la Tg. Ocna.

Zona are un deosebit potenţial agricol şi forestier, fiind ideală şi pentru agroturism, având în vedere că foarte multe familii păstrează înca vechile tradiţii de la unele sărbători sau obiceiurile de Craciun, Paşte sau alte momente importante.

Primarul comunei este profesorul de istorie Nicolae Andruşcă, care a reuşit să pună capăt la o bună parte din problemele de fond funciar, inerente de altfel, ca în momentul de faţă toata lumea să fie multumită că şi-a primit drepturile.

Din punct de vedere economic, comuna deţine numeroase magazine alimentare, crâşme, dar şi microintreprinderi de confecţii (fiind şi investiţii majore italiene), însă cea mai mare parte a locuitorilor işi câştigă existenţa din agricultură. Peste două treimi din locuitori sunt victimele marii privatizări şi falimentări a platformei petrochimice de la Oneşti, disponibilizările în masă trimiţând la sapă pe cei mai mulţi bogdăneşteni.

Din punct de vedere cultural, comuna se poate mândri cu rămăşiţele culturii din epoca bronzului, o biserică de început de secol 17 (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul), a cărui preot paroh este Ioan Apetrei şi alte monumente istorice dedicate în special ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă, precum şi numeroase troiţe ortodoxe. Populaţia este ortodoxă în proporţie de 95 la sută, fiind doar câţiva adventişti de ziua a şaptea şi până în 20 de catolici. Bogdăneştiul este înfrăţit cu comuna Genlis din Franţa, a cărei reprezentanţi vizitează de câteva ori pe an Bogdăneştiul, totodată, fiind făcute şi mai multe schimburi de experientă între elevii din cele două localităţi. Comuna deţine două şcoli care sunt folosite şi una care este folosită doar pe post de depozit datorită vechimii sale (este construită în perioada în care Gh. Asachi a demarat o campanie de construcţii de şcoli), şi o grădiniţă.