Cleopatra
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cleopatra (greacă: Κλεοπάτρα), născută în anul 69 î.Hr. a devenit Cleopatra a VII-a, regina Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr..
Cuprins |
[modifică] Primii ani de domnie
În acelaşi timp, fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, iar cei doi fraţi au domnit în Egipt, sub titlul oficial de soţ şi soţie. Cleopatra şi Ptolemeu au fost membri ai dinastiei macedoniene care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare (în 323 î.Hr.). Deşi Cleopatra nu avea sânge egiptean, ea a fost singura din casa ei care a învăţat limba egipteană. Pentru a-şi spori influenţa asupra poporului egiptean, a fost proclamată fiica lui Ra, zeul soarelui la egipteni. La scurt timp, Cleopatra a intrat în dispută cu fratele său, în anul 48 î.Hr. izbucnind un război civil.
[modifică] Cezar şi Cleopatra
La vremea respectivă, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea străbătută de un război civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să-şi atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns şi în Egipt. Pompei cel Mare, înfrânt de Iulius Caesar în Grecia, a fugit în Egipt căutând adăpost, însă a fost imediat ucis de agenţii lui Ptolemeu al XIII-lea. Caesar a ajuns la scurt timp în Alexandria şi, după ce a descoperit moartea duşmanului său, a decis să readucă ordinea in Egipt. În secolul precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel că Cleopatra a căutat să-şi atingă scopurile politice intrând în graţiile lui Caesar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria şi se spune că i-a fost dusă lui Caesar înfăşurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie frumoasă şi atrăgătoare, a atras atenţia puternicului lider roman, acesta fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei.
În 47 î.Hr., Ptolemeu al XIII-lea a fost ucis după ce a fost înfrânt de armata lui Caesar, iar Cleopatra a rămas la domnie alături de un alt frate de-al sau, Ptolemeu al XIV-lea.
În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Caesar şi pe care l-a botezat Caesarion, adica "micul Caesar". La întoarcerea triumfală a lui Caesar la Roma, a fost întâmpinat de Cleopatra şi Caesarion. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit într-o vilă deţinută de Caesar, situată în afara capitalei. După ce Caesar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după intoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otravit de sora sa. Regina şi-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu al XV-lea Caesar.
[modifică] Antoniu şi Cleopatra
Odată cu asasinarea lui Iulius Caesar, Roma a căzut din nou pradă războiului civil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, nepotul mare al lui Caesar şi moştenitorul ales de acesta, Marc Antoniu, un general puternic şi Lepidus, un om de stat roman. Antoniu a preluat administraţia provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzaţiilor aduse acesteia, potrivit cărora ar fi susţinut duşmanii lui Marc Antoniu.
Cleopatra voia să îl seducă pe Antoniu, după cum făcuse anterior cu Caesar, iar în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o magnifică barjă, costumată în Venus, zeiţa iubirii la romani. Reuşind să îl seducă pe Marc Antoniu, acesta s-a întors împreună cu Cleopatra la Alexandria, unde au petrecut iarna împreună. În 40 î.Hr., Antoniu s-a întors la Roma şi s-a căsătorit cu sora lui Octavian, Octavia, într-o încercare de a-şi repara alianţa cu fratele acesteia. Totuşi, triumviratul a continuat să se deterioreze. În anul 37 î.Hr., Antoniu s-a despartit de Octavia şi a călătorit spre est, făcând aranjamente astfel încât Cleopatra să i se poată alătura în Siria. În perioada în care au fost despărţiţi, Cleopatra i-a făcut doi gemeni, un băiat şi o fată. Potrivit propagandiştilor lui Octavian, cei doi amanţi erau căsătoriţi la vremea respectivă, fapt ce încălca legea romană care interzicea romanilor să se căsătorească cu străini.
[modifică] Al doilea război civil
După alţi câţiva ani de tensiune şi atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat război Cleopatrei şi pe cale de consecinţă lui Antoniu, în 31 î.Hr. Duşmanii lui Octavian s-au adunat de partea lui Antoniu, însă excelenţii comandanţi militari ai lui Octavian au repurtat succese imediate în faţa forţelor lui Marc Antoniu. La 3 septembrie, 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra şi-a încălcat angajamentul asumat faţă de Antoniu şi a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Antoniu a reuşit să pătrundă printre navele inamice şi a urmat-o. Flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forţele terestre ale lui Antoniu au capitulat.
După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Antoniu, fiind informat că regina Cleopatra a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat că, Cleopatra era încă în viaţă. Antoniu a cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, unde a murit, după ce a implorat-o pe aceasta să facă pace cu Octavian. După sosirea triumfală a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei.

[modifică] Moartea
Neacceptând să ajunga sub dominaţia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin muşcătura unui şarpe veninos egiptean, simbol al regalităţii divine. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei Caesarion, a anexat Egiptul Imperiului Roman şi a folosit comoara Cleopatrei pentru a-şi plăti veteranii.