Alexandra Laignel-Lavastine

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alexandra Laignel-Lavastine (n.1966) este publicist, filozof, istoric, traducătoare din limba română. Este specializată în relaţiiile dintre Vestul şi Estul Europei. Este doctor in filozofie, istoric şi cercetătoare la Laboratorul de Analiza a Sistemelor Politice (LASP) de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS, Franţa). Este autoarea multor studii despre istoria intelectuală şi culturală a României, unele apărute şi in reviste româneşti. Este fosta soţie a poetului şi publicistului Emil Hurezeanu şi a fost acuzată de plagiat de către Marta Petreu care i-a reproşat un act de înalt furt calificat în cazul unei scrieri în care tematizează angajamentul prolegionar al lui Eliade şi Cioran, vorbind apoi şi despre complicitatea lui Eugen Ionescu în ceea ce priveşte ascunderea trecutului celor doi în perioada când toţi trei s-au manifestat împotriva regimului comunist. Este vorba despre volumul intitulat Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du fascisme, apărut la Paris în 2002 (publicat ulterior şi într-o traducere românească). A mai publicat şi volumul Filozofie şi naţionalism. Paradoxul Noica, apărut la Bucureşti în 1998.

În numeroase recenzii publicate în presa culturală din România autoarea a fost acuzată că ar distorsiona adevărul istoric, pentru a-i denigra pe Eliade şi Cioran. Aceştia, totuşi, au fost mai mult decât simpatizanţi ai mişcării extremiste de dreapta, “Garda de Fier”, ceea ce a demonstrat şi Florin Ţurcanu într-o monografie recentă: Mircea Eliade. Prizonierul istoriei, Bucureşti, 2005.

[modifică] Marta Petreu vs. Alexandra Laignel-Lavastine

Într-un serial publicat de Marta Petreu, scriitoare şi profesoară de filozofie la Universitatea din Cluj, în revista “22”, Laignel-Lavastine a fost acuzată de furt intelectual. Marta Petreu a vorbit în acest context despre un "plagiat neruşinat", citând pagini întregi din lucrările sale care au fost folosite în cartea autoarei franceze. Marta Petreu este, de-altfel, autoarea unei monografii extrem de critice la adresa lui Cioran, în care dezvăluie fără menajamente angajamentul acestuia pentru “Garda de fier”. Lucrarea a apărut în anul 1999 la Cluj sub titlul: Un trecut deocheat sau “Schimbarea la faţă a României.