Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei (denumită în continuare BORR) este o autoritate religioasă a ortodoxiei răsăritene, formată ca răspuns la politica bolşevicilor faţa de religie, la scurtă vreme după victoria Revoluţiei din Octombrie.

Cuprins

[modifică] Istorie

[modifică] Formarea şi primii ani de existenţă

În 1920, guvernul sovietic a început o politică ostilă împotriva bisericii ortodoxe. Patriarhul Moscovei Tihon a dat un decret prin care toţi creştinii ortodocşi de sub ascultarea patriarhiei sale erau îndemnaţi să caute protecţie şi îndrumare în altă parte.

Printre anumiţi arhirei ruşi, aceast ucaz a fost interpretat ca o autorizaţie pentru convocarea unui sinod de urgenţă al tuturor conducătorilor bisericii, care să permită Bisericii să supravieţuiască şi să funcţioneze în afara graniţelor naţionale. Parcă pentru a urgenta convocarea sinodului, în mai 1922, guvernul sovietic a proclamat propria sa "biserică schismatică" ca o " reformă " a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Pe 13 septembrie 1922, ierarhii bisericii ruse din Serbia au convocat un sinod al episcopilor Bisericii Ruse din Străinătate, piatra de fundaţie a BORR. În luna noiembrie a aceluiaşi an, Biserica Ortodoxă Rusă din America de Nord a convocat un sinod în timpul căruia l-au ales pe mitropolitul Platon ca primat al exarhatului autonom rus din America. A apărut astfel în SUA un conflict cu trei părţi participante: exarhatul Americii, BORR şi Biserica Vie, aceasta din urmă considerându-se singura proprietară legitimă a averilor bisericii ortodoxe din America, de vreme ce era singura recunoscută de guvernul sovietic.

[modifică] Biserica refugiaţilor (1922-1991)

În 1927, BORR s-a declarat "... parte a Bisericii Ruse care se află peste graniţă şi care se consideră o ramură unită spiritual inseparabil cu Marea Biserică Rusă. Ea nu se separă de Biserica Mamă şi nu se consideră autocefală", aceasta indicând că BORR se considera ocrotitoarea şi purtătoarea de cuvânt a tutror ortodocşilor ruşi din afara URSS-ului.

După încheierea celui de-al doilea război mondial, Patriarhia Moscovei a întrevăzut posibilitatea reunificării bisericilor moscovite şi BORR, cel mai probabil cu aprobarea guvernului sovietic, care adoptase o atitudine mai conciliată faţă de religie şi care se pare că încerca să obţină o imagine internaţională mai favorabilă. Această reunificare nu a fost acceptată de BORR, care considera că Rusia este încă o dictatură comunistă.


[modifică] După prăbuşirea statului sovietic

De la sfârşitul Uniunii Sovietice, BORR s-a lupta să-şi menţină independenţa faţă de Biserica Ortodoxă Rusă. Unul dintre motivele acestei acţiuni este acela că Biserica din Rusia s-ar fi compromis în mod inacceptabil. Unele dintre acuzaţii au mers atât de departe, încât s-a pretins că toţi ierarhii bisericii din Rusia au fost agenţi activi ai KGB. BORR a încercat să stabilească misiuni în Rusia postsovietică, ceea ce a tensionat relaţiile dintre cele două Biserici.

Nu toate căile de dialog au fost întrerupte. În 2001, Sinodul Patriarhiei Moscovei şi BORR au început schimbul de corespondenţă oficială. Scrisorile moscovite atrăgeau atenţia asupra faptului că separarea a fost strict o chestiune politică. BORR a răspuns că era preocupată de implicarea continuă a Moscovei în ecumenism, ceea ce ar compromite ortodoxismul moscovit. Oricum, schimbul acesta de mesaje a fost mult mai prietenos decât cele care au avut loc în deceniile trecute.

Această posibilitate de apropiere a dus în cele din urmă la o schismă în interiorul BORR.

În 2004, un număr de clerici din afara Rusiei au vizitat Moscova şi s-au întâlnit cu Patriarhul Alexei al II-lea. Au fost înfiinţate comitete mixte pentru începerea dialogului de reapropiere.

Pe 2 iunie 2005, a fost anunţat simultan pe site-urile aficiale ale BORR şi ale Patriarhiei Moscovei că discuţiile pentru reapropiere a dus la reluarea completă a relaţiilor dintre cele două Biserici, Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei urmând să i se acorde statutul de autonomie.[1][2]

[modifică] Statutul ecleziastic

BORR este încă într-o izolare euharistică faţă de restul lumii ortodoxe. Dar această Biserică menţine relaţii bune cu Biserica Ortodoxă din Serbia şi cu Biserica Ortodoxă a Ierusalimului. Această situaţie urmează să se schimbe în momentul în care reapropierea faţă de Moscova va fi finalizată.

[modifică] Legături externe

Site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei