Bucureşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bucureşti
Stema oraşului Bucureşti Bucureşti în România
stemă amplasare
Amplasare 44°26′N 26°06′E
Ţară România
Municipiu Bucureşti
Atestare documentară 1459
Populaţie 2.082.000 (2003)
Suprafaţă 228 km²
Densitatea populaţiei 8.074,6 loc./km²
Altitudine 75 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Adriean Videanu
Sit web ro Pagina de internet a capitalei
Steagul municipiului Bucureşti
Extinde
Steagul municipiului Bucureşti
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Bucureşti]]
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Prima sa menţiune apare în 1459 şi devine capitală în 1862. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla "Micul Paris". În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Cuprins


Bucureşti
Extinde
Bucureşti
Parcul Herăstrău
Extinde
Parcul Herăstrău
Kilometrul 0 al României - Biserica Sf. Gheorghe
Extinde
Kilometrul 0 al României - Biserica Sf. Gheorghe

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti şi Giurgiu, pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în centrul oraşului există un lac, Lacul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cişmigiu, mai există două parcuri mari, Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).


[modifică] Repere geografice

[modifică] Istoric

Legenda spune că Bucureşti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform unei alte variante mai probabilă, Bucureşti a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol XIV.

Pe malurile Dâmboviţei şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunităţi în zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului şi până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul Mediu.

Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor boieri. Cetatea Dâmboviţei, cum mai apare în primii ani oraşul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgşor la Giurgiu, în ultima aşezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureştiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiinţează prima instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească (1694) şi este construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, ia fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu şi un cutremur şi recontruit în 1888. În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a). Odată cu acestea continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi, cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indică 30.030 de locuitori, în timp ce cea din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).

Ateneul Român
Extinde
Ateneul Român

Încet-încet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul Naţional, Grădina Cişmigiu, Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Român, Banca Naţională, cinematografe) şi inovaţii în materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic).

[modifică] Evenimente

  • 1459: Prima menţionare a Bucureştiului, într-un document din cancelaria lui Vlad Ţepeş
  • 1465: Domnitorul Radu cel Frumos alege cetatea ca reşedinţă domnească a Valahiei.
  • 1659: Gheorghe Ghica stabileşte capitala Ţării Româneşti la Bucureşti.
  • 1661: Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu.
  • 1808: Se deschide Hanul lui Manuc, loc în care în 1812 se semnează Tratatul de la Bucureşti, între Rusia şi Turcia. Dupa ce a ars, a fost reconstruit ulterior (in 1968) in locul Halelor Centrale (Hala Unirii).
  • 1852: Este inaugurat Teatrul Naţional "I. L. Caragiale"
  • 1872: Este dată în funcţiune prima linie de tramvaie (fără număr). Aceasta circula pe ruta Bariera Mogoşoaiei (astăzi - Piaţa Victoriei) - Bariera Obor.
  • 1894: Este dată în funcţiune prima linie electrică de tramvaie (14). Aceasta circula pe ruta Obor - Cotroceni.
  • 1910: A fost montat Podul Grant.
  • Anii 1920: se dă în folosinţă o centrală telefonică automată cu 3.000 de abonaţi.
  • 1922: Este construit din lemn Arcul de Triumf.
  • 1925: Este dată in funcţiune prima linie de autobuze. Aceasta circula pe ruta Piaţa Sf.Gheorghe - Bariera Călăraşilor (la intersecţia străzilor Călăraşi şi Orzari).
  • 1928: Radiodifuziunea începe emisiuni în mod regulat.
  • 1929: Este desfiinţată ultima linie de tramvaie cu cai.
  • 1933: Este construit Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.
  • 1935 - 1936: Se reconstruieşte Arcul de Triumf din beton armat şi granit.
  • 1936: Sociologul Dimitrie Gusti înfiinţează Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume.
  • 1936: Se amenajează Parcul Herăstrău pe o suprafaţă de 187 ha.
  • 1937: Este finalizată construcţia Palatului Regal (început în 1930).
  • 1938, 8 iunie: Se deschide Pavilionul Televiziunii în Parcul Naţional Carol II (astăzi Parcul Herăstrău).
  • 1939: Se inaugurează Academia Militară.
  • 1940: Un puternic cutremur de pământ distruge/avariază o parte din zona centrală istorică a Bucureştiului.
  • 1944, 4 aprilie: Aliaţii bombardează oraşul.
  • 1948: Aeroportul Băneasa îşi începe activitatea.
  • 1949: Este dată în funcţiune prima linie de troleibuze (81). Aceasta circula pe ruta Piaţa Victoriei - Hipodromul Băneasa (pe locul actual al Casei Presei Libere).
  • 1950: Ia naştere primul studiou cinematografic la Buftea
  • 1951: Se inaugurează Stadionul Dinamo (capacitate 15.000 de locuri).
  • 1953: Se finalizează Complexul Sportiv "23 August", astăzi Stadionul Naţional Lia Manoliu.
  • 1954: Se deschide Opera Română.
  • 1955: Se construieşte primul autobuz românesc la uzinele Vulcan.
  • 1956, 31 decembrie: De revelion se difuzează prima emisiune de televiziune din ţară.
  • 1957: După cinci ani se termină lucrările de construcţie la Casa Scânteii (astăzi Casa Presei Libere).
  • 1957: Se deschide Muzeul Literaturii Române.
  • 1960: Se inaugurează Sala Palatului (capacitate 3.000 de locuri).
  • 1961: Este deschis Circul Globus, cel mai mare circ din ţară (capacitate 2.500 de locuri).
  • 1961: Se fabrică primele televizoare româneşti, marca "Electronica".
  • 1964: Se înfiinţează Studioul cinematografic "Animafilm".
  • 1965: O sală de cinematograf de pe Calea Victoriei este transformată în Teatrul Ţăndărică.
  • 1970: Se deschide Aeroportul Internaţional Otopeni la 17 km de Bucureşti.
  • 1970: Se ridică Hotelul "Intercontinental". A fost cea mai înaltă construcţie a capitalei (cu 25 nivele) până în anul 2004.
  • 1973: Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" funcţionează într-un nou local, în centrul capitalei.
  • 1974: Se dă în funcţiune Sala Polivalentă, care devine cea mai mare bază sportivă acoperită din capitală.
  • 1976: Se deschide magazinul Unirea.
  • 1977, 4 martie: Un cutremur de pământ de intensitate 7.2 pe scara Richter, cu centrul seismic in munţii Vrancea, distruge/avariază o mare parte din zona centrală istorică a Bucureştiului.
  • 1979: Se inaugurează prima linie de tren subteran, între Semănătoarea şi Timpuri Noi.
  • 1981 - 1988: Are loc construcţia celei mai întinse clădiri din România, Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului), a doua construcţie administrativă din lume ca suprafaţă construită şi acoperită, clădire ce s-a construit prin demolarea clădirilor de pe o suprafaţă egală cu cea a întinderii Veneţiei.
  • 1990: Se înfiinţează Muzeul Ţăranului Român.
  • 1991: Se deschide Muzeul Naţional Cotroceni, care dispune de un patrimoniu arhitectural deosebit, caracteristic secolului XIX.
  • 1994: Este aleasă o nouă stemă pentru Municipiul Bucureşti.
  • 2000: Este ales primar Traian Băsescu (PD).
  • 2002: S-a dat în folosinţă prima linie de metrou uşor din ţară (linia de tramvaie 41).
  • 2004: Traian Băsescu este reales ca primar în iunie, dar demisionează în decembrie, ca urmare a câştigării alegerilor prezidenţiale.
  • 2005: Adriean Videanu este ales primar general al capitalei.

[modifică] Tratate semnate în Bucureşti

[modifică] Evoluţia demografică

Populaţia (mii)


În 1930 structura etnică era: 639.040 (dintre care 77,47% români, 10,93% evrei, 3,76% maghiari, 2,22% germani ş.a.)

[modifică] Structura confesională

  • 1930: 486.193 ortodocşi (76,08%), 76.480 mozaici (11,96%), 36.414 romano-catolici (5,69%), 12.203 lutherani (1,90%), 12.882 greco-catolici (2,01%), reformaţi (1,14%) ş.a.
  • 2002: 1.850.414 ortodocşi (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventişti ş.a.

[modifică] Administraţie

Bucureştiul are un statut special în ţară, fiind singurul oraş care nu aparţine nici unui judeţ. Totuşi, populaţia sa este mai numeroasă decât a oricărui judeţ.

Primăria administrează oraşul şi este condusă de un Primar General (actualmente Adriean Videanu). Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (şi numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. Primăria Generală este responsabilă cu utilităţile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetăţeni şi consiliile locale, străzile secundare, parcuri, şcoli şi serviciile de salubrizare.

Sectoarele şi cartierele în administraţie:

[modifică] Steme şi steaguri ale municipiului Bucureşti

Galeria de steme şi steaguri ale municipiului Bucureşti

[modifică] Instituţii şi locuri

Centru de afaceri în Piaţa Victoriei
Extinde
Centru de afaceri în Piaţa Victoriei

În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul şi Preşedinţia României. De asemenea, îşi au sediul numeroase instituţii de cultură, precum sunt: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d. Parcurile mai importante din oraş sunt Herăstrău (187 ha), Cişmigiu (13 ha, inaugurat în 1860), Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha, inaugurat în 1906). În oraş se găsesc mai multe lacuri: Cişmigiu, Floreasca, Tei, Colentina, Herăstrău.

[modifică] Vechi hanuri bucureştene

Prin arhitectura şi mărimea lor, hanurile bucureştene reprezentau o atracţie pentru călătorii care vizitau Bucureştii. Câteva din hanurile care şi-au adus o contribuţie la urbanistica oraşului:

  • Hanul Constantin Vodă
  • Hanul Manuc
  • Hanul cu Tei
  • Hanul Bazaca
  • Hanul Galben

[modifică] Comunităţi minoritare

[modifică] Comunitatea evreiască

Cea mai numeroasă comunitate minoritară din Bucureşti era odinioară cea evreiască. În 1930 trăiau în Bucureşti 69.885 de evrei, reprezentând 10,93% din populaţia oraşului. Evenimentele celui de-al doilea război mondial şi apoi emigrarea în Israel au dus la scăderea masivă a populaţiei evreieşti din Bucureşti. Pe locul cartierului evreiesc se află astăzi complexul comercial Unirea şi zona adiacentă. În Bucureşti funcţionează în continuare un teatru evreiesc de stat.

[modifică] Comunitatea maghiară

Conform datelor recensământului din 1930, în acel an trăiau în Bucureşti 24.052 maghiari, reprezentând 3,76% din populaţia municipiului.

Comparativ, în anul 2002 trăiau în Bucureşti 5.834 maghiari, reprezentând 0,3% din totalul populaţiei oraşului. În Bucureşti funcţionează Liceul Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiară. Casa Petofi e centrul cultural a comunităţii, unde funcţionează şi biblioteca. În Bucureşti apare cotidianul naţional Új Magyar Szó, iar lunar este editat şi ziarul comunităţii: Bukaresti Kozlony.

[modifică] Comunitatea armeană

O comunitate cu vechi tradiţii culturale şi economice în Bucureşti este cea armeană. În anul 1930 trăiau în Bucureşti 4.748 de armeni, reprezentând 0,74% din populaţia municipiului. Locuri precum strada şi biserica armenească amintesc de prezenţa armenilor în oraş.

[modifică] Comunitatea greacă

O altă comunitate cu vechi tradiţii în Bucureşti este cea grecească. În 1930 trăiau în Bucureşti 4.293 de greci, reprezentând 0,67% din totalul populaţiei oraşului.

[modifică] Universităţi

Pentru detalii, vedeţi articolul Lista universităţilor din Bucureştivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Gări din Bucureşti


[modifică] Echipe de sport

[modifică] Fotbal

[modifică] Baschet

  • Dinamo Erbasu
  • Rapid Isover

[modifică] Handbal

[modifică] Referinţe

  • Nicolae Iorga, Istoria Bucureştilor, 1940
  • C.Bacalbaşa, Bucureştii de altădată, 1935
  • G.Ionnescu-Gion, Istoria Bucureştilor, 1899
  • George D.Florescu, Din vechiul Bucureşti, 1935
  • George Potra, Din Bucureştii de altădată, 1981

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Bucureşti
Wikţionar
Caută bucureşti în Wikţionar, dicţionarul liber.