's-Hertogenbosch

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

's-Hertogenbosch
Stema oraşului 's-Hertogenbosch 's-Hertogenbosch în Olanda
stemă amplasare
Amplasare 51°41′N 5°41′E
Ţară Olanda
Regiune Brabantul de Nord
Atestare documentară
Populaţie 135.104 (1. Juni 2006)
Suprafaţă 91,26 km²
Densitatea populaţiei 1.579 loc./km²
Altitudine 240 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar  ???
Sit web Format:?? icon [{{{sit-adresă}}} ??]
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului 's-Hertogenbosch]]
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

's-Hertogenbosch, numit neoficial şi Den Bosch, este capitala provinciei Brabantul de Nord, Olanda.


Cuprins

[modifică] Numele

Hertogenbosch s’ (sau den Bosch; gr.: Herzogenbusch; fr.: Bois-le-Duc; it.: Boscoducale; ro.: Pădurea Ducelui).


[modifică] Situare geografică

Harta oraşului de la 1865
Extinde
Harta oraşului de la 1865

Oraş din Ţările de Jos, la aproximativ 80 km sud-est de Amsterdam, capitala provinciei Barbantul de Nord; situată pe câmpie la confluenţa fluviilor Dommel şi Aa, cu nenumărate canale artificiale care îl leagă de Liegi şi de fluviul Mosa, dintre care cel mai important este canalul Guglielmo. Important nod de comunicaţii: Utrecht–Amsterdam, Eindhoven–Maastricht, Tilburg–Breda şi Nimwegen–Arnheim.



[modifică] Importanţă economică

Canalul navigabil
Extinde
Canalul navigabil

Este centru cultural şi industrial (industria mică şi mijlocie, în general) acoperind sectoarele: alimentar, metalurgic, mecanic, textil, chimic, şi pe cel de prelucrare a tabacului. Industria grea este reprezentată doar de şantiere navale. Caracteristica de bază este producerea instrumentelor muzicale. Pe plan comercial oraşul se aprovizionează cu vin - de obicei - de la Köln, sare de la Lüttich şi peşte de la Ostseeländern.


[modifică] Date istorice

Catedrala Sf. Ioan din centrul oraşului
Extinde
Catedrala Sf. Ioan din centrul oraşului

Antica cetate (oraş-fortăreaţă) – ale cărei origini sunt incerte – în 1134 a obţinut recunoaşterea propriului statut de Comună. Vatra oraşului se ridică pe locul unde, în antichitate, era un templu în cinstea zeului Hercules Magusanus. În 1185 ducele Henrich I von Brabant l-a ridicat la rang de oraş iar în sec. al XIII-lea, a fost unul dintre principalele centre ale ducatului de Brabant.

În sec. al XV-lea l-a dăruit lumii pe celebrul pictor şi sculptor H. Bosch.

Deşi reşedinţă episcopală catolică din 1559, în 1561 a deschis porţile Reformei şi apoi a participat la războil împotriva Spaniei, în care a avut de suferit mult. Din această nefricită participare s-a ales cu ocuparea de către spaniloi din 1567 până în 1629. Asediat în 1601 şi în 1603 de Maurice d’Orange, a fost cucerit după 5 luni de asediu, în 1629, de Friedrich Heinrich. În 1648 în tratatul Păcii de la Vesfalia oraşul a fost restituit Olandei şi ca urmare va împărtăşi pe viitor soarta acesteia. În 1794 l-au ocupat francezii până în 1814, când a fost cucerit de Prusia.


[modifică] Principalele monumente

de Moriaan
Extinde
de Moriaan

Catedrala gotică St. Jan construită între 1350-1530 pe locul unde mai înainte se ridica o bazilică romanică din sec. al IX-lea. Cu această ocazie a fost ornamentată cu un minunat cor prevăzut cu preţioase strane (1450) şi cu un amvon renascentist. Amplu restaurată între 1860-1955. din 1629 catedrala a fost dată cultului Reformat până în 1810, când a fost restituită catolicilor.

Palatul Municipal din sec. al XIV-lea, renovat în 1680, atrage atenţia impunătoarea faţadă a acestuia realizată în sec. al XVII-lea.

Palatul Municipal
Extinde
Palatul Municipal

Remarcabil este şi Muzeul Provincial, care păstrează preţioase vestigii romane şi multe alte opere de artă.



[modifică] Personalităţi

  • Hieronymus Bosch, pictor (cca. 14501516);
  • Georgius Macropedius, profesor, dramaturg, umanist (1487–1558);
  • Jan de Quay, preşedintele Consiliului de Miniştri a Olandei din 1959 până în 1963;
  • Willem van den Hout (3 iunie 1915 ), scriitor şi publicist († 1985);
  • Wim Kersten (14 august 1924), cântăreţ de carnaval († 16 noiembrie 2001)
  • Antoine Bodar (28 decembrie 1944), preot romano-catolic, critic şi istoric de artă şi publicist;
  • Albert West (2 septembrie 1949), cântăreţ de muzică pop;
  • Leon de Winter (24 februarie 1954), scriitor, scenarist şi regizor;
  • Jos Goedmakers (16 aprilie 1957), Volkskrantblogger;
Vedere din oraş
Extinde
Vedere din oraş
  • Willy Wilhelm (16 septembrie 1958), judoka;
  • José Damen (12 noiembrie 1959), zwemster;
  • Albert Verlinde (25 aprilie 1961), jurnalist şi prezentator;
  • Manon Bollegraf (10 aprilie 1964), jucător de tenis;
  • Theo Nabuurs (Mental Theo) (14 februarie 1965), dj şi prezentator tv;
  • Esther Verhoef (Esther Verhallen) (27 septembrie 1968), scriitor literar;
  • Richard Groenendaal (13 iulie 1971), wielrenner;
  • Lindo Duvall (8 martie 1973), dj-radio;
  • Nicole van Hooren (11 iunie 1973), jucător de badmington;
  • Mijntje Donners (4 februarie 1974), jucător de hokei internaţional;
  • Gerard M. L. Harmans, scriitor contemporan.


[modifică] Relaţii de parteneriat

’s-Hertogenbosch din 7 iunie 1968 are parteneriat cu oraşul italian Trier. În 2000 acest parteneriat a fondat "Asociaţia culturlă Herzogenbusch-Trier“.

Mai are parteneriat şi cu oraşul Löwen din Belgia şi

cu oraşul Focşani din România [1].