Acceptare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
1. (DR.) Manifestare a voinţei de a dobîndi un drept, de a primi oferta de încheiere a unui contract sau de a primi o succesiune. 2. (FIN. ; în socialism) Formă de decontare prin care cererea de plată emisă de furnizor este plătită de către bancă numai după consimţămîntul scris al beneficiarului. Acest articol conţine text din Dicţionarul Enciclopedic Român 1962, aflat acum în domeniul public.