Ileana Mălăncioiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ileana Mălăncioiu (*23 ianuarie 1940, Godeni, Argeş) este o poetă şi o eseistă româncă.
S-a născut la 23 ianuarie 1940, în satul Godeni (judeţul Argeş): "...eram a doua fată a părinţilor mei şi n-am fost primită cu prea multă bucurie. Fusese aşteptat un băiat. Tot asteptându-l, după mine, mama a mai născut încă două fete, dar nu a mai fost la fel de tristă." - mărturiseşte poeta.
A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sitemul lui Lucian Blaga. Doctor în filosofie în 1975, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka).
Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Argeş, la Studiourile Animafilm şi la revista literară Viaţa românească (de unde demisionează la 31 martie 1988 din pricina acutizării cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica).
După 1989 lucrează la revista social-politică 22, la Editura Litera (redactor şef) şi la săptămânalul România literară.
"În calitate de redactor la Viaţa românească am reuşit să-l aduc la revistă pe Noica şi m-am preocupat de publicarea Scrisorilor despre logică. Am publicat texte de bază ale lui Liiceanu, apărute ulterior în volumul Cearta cu filozofia, m-am străduit să impun publicarea în serial a cărţii lui Andrei Pleşu Minima moralia, în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Şcoala de la Păltiniş" (din conversaţia cu Marta Petreu apărută în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, şi reluată în Cronica melancoliei).
În perioada comunistă, Ileana Mălăncioiu a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-şi reediteze volumul Urcarea muntelui, decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr şi a obstinaţiei de a spune exact ce are de spus, chiar şi în poezie.
Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu :
"Aferim, femeie!
Curajoasă. Aspră. Le vede, le ştie, le spune. Şi cu suflet de muiere sensibilă, simţitoare. Suflet adânc, colţuros. Mare poetă.
Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioşiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (şi de Ecaterina Teodoroiu)".
[modifică] Volume de poezie
- Pasărea tăiată (The Slaughtered Fowl), Editura Tineretului, 1967
- Către Ieronim (Unto Hieronymus), Editura Albatros, 1970
- Inima reginei (The Queen's Heart), Editura Eminescu, 1971
- Poezii (Poems), Editura Cartea Românească, 1973
- Crini pentru domnişoara mireasă (Lilies for Her Ladyship the Bride), Editura Cartea Românească, 1973 (Premiul Academiei)
- Ardere de tot (Burnt Offering), Editura Cartea Românească, 1976
- Peste zona interzisă (Across the Forbidden Zone), Editura Cartea Românească, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
- Cele mai frumoase poezii (The Most Beautiful Poems), Editura Albatros, 1980
- Sora mea de dincolo (My Sister Beyond), Editura Cartea Românească, 1980
- Linia vieţii (The Line of Life), Editura Cartea Românească, 1982 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti)
- Peste zona interzisă / A travers la zone interdite, Editura Eminescu, 1984 (antologie bilingvă franceză-română cu o prefaţă de Eugen Negrici)
- Urcarea muntelui (The Climbing of the Mountain), Editura Albatros, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
- Peste zona interzisă / Across the Forbidden Zone, Editura Eminescu, 1985 (antologie bilingvă în traducerea engleză a lui Dan Duţescu şi cu o prefaţă de Valeriu Cristea)
- Urcarea muntelui , Editura Litera, 1992 (editia a II-a, necenzurată şi adăugită)
- Ardere de tot (antologie), Editura Eminescu (seria "Poeţi români contemporani"), 1992 (antologie şi versuri inedite)
- Scarseldsberget, Hypatia, Stckholm, 1995 (versuri traduse în limba suedeză)
- Poezii, Editura Vitruviu, Bucureşti, 1996 (antologie şi versuri inedite)
- Linia vieţii (antologie), Editura Polirom, 1999 (antologie din toate volumele şi versuri inedite, cu o prefaţă de Nicolae Manolescu)
[modifică] Eseuri si publicistică în volum
- Vina tragică, Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978
- Călătorie spre mine însămi, Editura Cartea Românească, 1987
- Crimă şi moralitate (eseuri politice), Editura Litera, 1993
- Cronica melancoliei, Editura Enciclopedică, 1998 (Premiul Salonului de Carte de la Cluj)
[modifică] Legături externe
- Ileana Mălăncioiu - biografia poetei şi selecţie de poeme
- Poeme de Ileana Mălăncioiu - selecţie de poeme