Cei şapte tineri din Efes

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Icoană rusă reprezentându-i pe cei şapte tineri din Efes
Extinde
Icoană rusă reprezentându-i pe cei şapte tineri din Efes

Legenda celor şapte tineri din Efes sau Legenda celor şapte adormiţi este o povestire hagiografică creştină. Conform acesteia, cei şapte fraţi Maximian, Malhus, Martinian, Dionysius, Ioan, Serapion şi Constantin au fost zidiţi de vii într-o grotă în timpul împăratului Decius şi au fost găsiţi dormind două sute de ani mai târziu.

Povestirea este redată şi în Coran (sura 18, versetele 9-26).

Numeroase culturi cunosc povestiri cu personaje care fie dorm în aşteptarea unui eveniment important (ex. regele Barbarossa), sau fost găsite dormind după o perioadă îndelungată de timp. Conform unor cercetători, Legenda celor şapte tineri din Efes, ar fi fost preluată în creştinismul timpuriu din mitologia indiano-budistă. Cert este că şi Aristotel (Phys., IV, xi) vorbeşte de un astfel de somn îndelungat la sarzi.

[modifică] Sărbători

  • în calendarul ortodox: 4 august, sub numele Cei şapte tineri din Efes
  • în calendarul romano-catolic: 27 iunie (în spaţiul de limbă germană sărbătoarea este denumită Siebenschläfertag, Ziua celor şapte adormiţi)

[modifică] Literatură

  • J. Koch, Die Siebenschläferlegende, ihr Ursprung und ihre Verbreitung ("Legenda celor Şapte Adormiţi, originile şi răspândirea ei"), Leipzig 1883,
  • Hermann Kandler, Die Bedeutung der Siebenschläfer im Islam ("Însemnătatea celor Şapte Adormiţi în Islam"), Bochum 1994.