Discuţie:Maria din Nazaret
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu mi-e clară logica ortografierii "Nazareth" în loc de "Nazaret". Cum spuneam şi cu altă ocazie, zicem "Siret" şi nu "Sireth", "amanet" şi nu "amaneth". Scrierea română este fonetică şi nu etimologică, deci "h"-ul acela din coada cuvântului nu prea se justifică. --Mihai Andrei 30 septembrie 2005 11:39 (UTC)
- Ebraica face diferenţa între T-ul aspirat (tet: ט) şi T-ul neaspirat (tav: ת). Nu sînt însă expert în limba ebraică şi nu ştiu cum se scrie/pronunţă Nazaret. Altminteri însă nu văd legătura cu "Siret" şi "amanet", întrucît după cunoştinţa mea acele cuvinte nu provin din ebraică. Iulian U. 30 septembrie 2005 11:51 (UTC)
- Nu prea cred ca alfabetul ebraic are vreo influenta asupra scrierii în limba română. Regula este: cuvintele din limbi care nu folosesc alfabetul latin se transcriu fonetic. (Tel-Aviv, Kneset, Moşe Caţav, Caţavencu etc.) :) --Mihai Andrei 30 septembrie 2005 11:57 (UTC)
- Corect :-) dar problema e ce facem cu sunetele care nu au corespondent în româna vorbită. De ex. transcriem din greceşte Katherini, unde th-ul desemnează acel "t cu limba între dinţi" care nu există în limba română. Dacă şi Nazaret se pronunţă aşa în ebraică, găsesc rezonabil să-l transcriem cu "th". Însă doar dacă Nazaret se pronunţă aşa. Iulian U. 30 septembrie 2005 12:04 (UTC)
- Dragă Iulian, am citit intervenţia ta de-abia acum, datorită intervenţiei lui Dănuţ. Pot să-ţi răspund spunându-ţi că tendinţa fiecărei limbi este aceea de a adapta pronunţia numelor propri în spiritul limbii "importatoare". Aşa au ajuns ţăranii noştri să spună Viflaim în loc de Betleem (Bethlehem dacă vrem să fim foarte riguroşi). Acuma consider că cuvântul Nazaret este atât de des folosit în limba română, încât "th"-ul cu limba între dinţi din final nu mai este folosit decât eventual de persoanele foarte afectate. Dacă "z"-ul din interiorul numelui "Nazaret" a devenit la fel de neaoş ca orice "z" românesc, atunci pot să observ că şi "t"-ul din final s-a adaptat limbii române, orice om cu picioarele pe paviment (hehe) pronunţându-l la fel ca "t"-ul din finalul lui "bănet" sau "magnet". Garantez că nici un om sănătos nu-şi trimite limba între dinţi cu ocazia pronunţării cuvântului Nazaret, de aceea sunt destul de convins că trebuie scris astfel.
- Corect :-) dar problema e ce facem cu sunetele care nu au corespondent în româna vorbită. De ex. transcriem din greceşte Katherini, unde th-ul desemnează acel "t cu limba între dinţi" care nu există în limba română. Dacă şi Nazaret se pronunţă aşa în ebraică, găsesc rezonabil să-l transcriem cu "th". Însă doar dacă Nazaret se pronunţă aşa. Iulian U. 30 septembrie 2005 12:04 (UTC)
- Nu prea cred ca alfabetul ebraic are vreo influenta asupra scrierii în limba română. Regula este: cuvintele din limbi care nu folosesc alfabetul latin se transcriu fonetic. (Tel-Aviv, Kneset, Moşe Caţav, Caţavencu etc.) :) --Mihai Andrei 30 septembrie 2005 11:57 (UTC)
Acuma problema mea e alta, prilejuită de dezambiguizarea făcută de Dănuţ. Este vorba despre faptul că numele acestui articol mi se pare în mod forţat "political correct". Indiferent dacă Maria a fost sau nu fecioară, ea a intrat astfel în conştiinţa umanităţii. Dacă norvegienii, danezii şi suedezii, care sunt în majoritate covârşitoate lutherani, au plasat articolul la da:Jomfru Maria, no:Jomfru Maria, sv:Jungfru Maria, adică la "Fecioara Maria", atunci cred că şi wikipedia în limba română ar putea să facă acelaşi lucru. --Mihai Andrei 28 noiembrie 2005 12:24 (UTC)
[modifică] Motivul pentru dezambiguizare
Am adăugat dezambiguizarea pentru Madona: Madona (dezambiguizare). Pagina de dezambiguizare leagă la Madona, care redirijează aici şi deci nu puteam să o pun în pagina Madona. --Danutz 28 noiembrie 2005 12:01 (UTC)