Câmpia Turzii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Câmpia Turzii
Stema oraşului Câmpia Turzii Câmpia Turzii în România
stemă amplasare
Amplasare 49°32′55″N, 23°52′48″E
Ţară România
Judeţ Cluj
Atestare documentară 1219
Populaţie 26 865 (2002)
Suprafaţă 23,78 km²
Densitatea populaţiei 1 129 loc./km²
Altitudine 300 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Vasinca Ioan (PSD)
Sit web ro Sit web oficial
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Câmpia Turzii]]
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Câmpia Turzii, mai demult Ghiriş-Arieş, colocvial Ghiriş, însemnând "Vadul Arieşului", (în maghiară Aranyosgyéres, în germană Jerischmarkt) este un oraş în judeţul Cluj, Transilvania, România, format în 1925 prin unirea satelor Ghiriş cu Ghiriş-Sâncraiu, pe malul râului Arieş. Localitatea se situează la câţiva kilometri sud-est de municipiul Turda, cu care este pe cale să se contopească şi la 40 km de Cluj-Napoca.

Cuprins

[modifică] Istoric

În zona câmpiei Arieşului s-au găsit o serie de urme de aşezări din epoca neolitică, respectiv a bronzului. Satul Sâncrai a fost menţionat pentru prima dată într-un document din 1219 drept "villa Sancti Regis" ("satul regelui sfânt")[1], iar Ghiriş a fost menţionat prima dată documentar în 1292 drept "Terra Gerusteleke" (pământul lui Gerus).

Mihai Viteazul a fost ucis la ordinul generalui Basta la Câmpia Turzii pe 9 august 1601.

[modifică] Populaţie

Structura etnică actuală este:

  • Români : 87,14% (49% în 1850)
  • Unguri : 7,97% (40% în 1850)
  • Romi : 4,75% (10% în 1850)
  • Germani :0,07%
  • Evrei : 0,03%
  • Alte etnii : 0,08%

Evoluţia demografică în timp a fost următoarea:

  • 1784: Ghiriş: 565; Sâncrai: 472
  • 1850: Ghiriş: 1,168; Sâncrai: 487
  • 1910: Ghiriş: 1,815; Sâncrai: 704
  • 1930: 4.124, dintre care 2.094 români, 1.463 maghiari, 227 ţigani, 207 evrei, 107 germani, 14 poloni ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.909 greco-catolici, 1.305 reformaţi, 363 romano-catolici, 212 ortodocşi, 208 mozaici, 92 unitarieni, 31 lutherani ş.a.
  • 1948: 6.310
  • 1956: 11.518
  • 1977: 22.418
  • 2000: 29.852

Structura confesională:

  • Ortodocşi 80,82% (5,14% în 1930)
  • Romano-catolici 1,29% (8,80% în 1930)
  • Greco-catolici 2,48% (46,29% în 1930)
  • Reformaţi 7,1% (31,64% în 1930)
  • Unitarieni 0,15% (2,23% în 1930)
  • Penticostali 3,56%
  • Baptişti 0,84%

[modifică] Obiective turistice

În oraş pot fi vizitate clădiri cum ar fi Biserica Romano-Catolică din Sâncraiu (ridicată între 1896-1898), Biserica Greco-Catolică din Ghiriş (ridicată 1910-1912) (acum folosită de o parohie ortodoxă), Biserica Reformată (1697-1680), sau Biserica Ortodoxă din centrul oraşului (1943-1951).

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Note


  1. Au existat doi regi caninizaţi în această perioadă, Ştefan I şi Ladislau I. Cel de-al doilea a fost implicat în mai multe lupte împotriva invadatorilor cumani, în această regiune.


[modifică] Legături externe

Câmpia Turzii-Ghid de oraş


În alte limbi