Cantoanele Elveţiei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cele 26 de cantoane şi semi-cantoane elveţiene sunt statele Confederaţiei Elveţiene.
Fiecare canton are propria sa constituţie, legislatură, guvern şi propriile sale curţi.
Există 23 de cantoane, însă trei dintre ele sunt compuse din două semi-cantoane (Basel, Appenzell şi Unterwald), fie datorită faptului că cele două comunităţi au fost separate în istorie (Unterwald), fie datorită războaielor religioase (cele două Basel şi Appenzell).
Abr | Canton | Din | Capitală | Populaţie1 | Suprafaţă [km²] |
Densitate [loc/km²] |
Număr de comune1 | Limbi oficiale |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
ZH | Zürich (Zürich) | 1351 | Zürich | 1 228 600 | 1 729 | 701 | 171 | germană |
BE | Berna (Bern) | 1353 | Berna | 947 100 | 5 959 | 158 | 399 | germană, franceză |
LU | Lucerna (Luzern) | 1332 | Lucerna | 350 600 | 1 493 | 233 | 107 | germană |
UR | Uri | 1291 | Altdorf | 35 000 | 1 077 | 33 | 20 | germană |
SZ | Schwyz | 1291 | Schwyz | 131 400 | 908 | 143 | 30 | germană |
OW | Obwald | 1291 | Sarnen | 32 700 | 491 | 66 | 7 | germană |
NW | Nidwald | 1291 | Stans | 38 600 | 276 | 138 | 11 | germană |
GL | Glarus | 1352 | Glarus | 38 300 | 685 | 51 | 28 | germană |
ZG | Zug | 1352 | Zug | 100 900 | 239 | 416 | 11 | germană |
FR | Fribourg (Freiburg) | 1481 | Fribourg | 239 100 | 1 671 | 141 | 242 | franceză, germană |
SO | Solothurn | 1481 | Solothurn | 245 500 | 791 | 308 | 126 | germană |
BS | Basel-Oraş (Baselstadt) | 1501 | Basel | 186 700 | 37 | 5 072 | 3 | germană |
BL | Basel-Provincie (Baselland) | 1501 | Liestal | 261 400 | 518 | 502 | 86 | germană |
SH | Schaffhasuen | 1501 | Schaffhouse | 73 400 | 298 | 246 | 34 | germană |
AR | Appenzell Extern (Appenzell Ausserrhoden) | 1513 | Herisau2 | 53 200 | 243 | 220 | 20 | germană |
AI | Appenzell Intern (Appenzell Innerrhoden) | 1513 | Appenzell | 15 000 | 173 | 87 | 6 | germană |
SG | Sfântul Gall (St. Gallen) | 1803 | St. Gallen | 452 600 | 2 026 | 222 | 90 | germană |
GR | Graubünden (Grigioni, Grischun) | 1803 | Chur | 185 700 | 7 105 | 26 | 211 | germană, romanşă, italiană |
AG | Argovia (Aargau) | 1803 | Aarau | 550 900 | 1 404 | 388 | 232 | germană |
TG | Turgovia (Thurgau) | 1803 | Frauenfeld | 228 200 | 991 | 229 | 80 | germană |
TI | Ticino | 1803 | Bellinzona | 311 900 | 2 812 | 110 | 244 | italiană |
VD | Vaud | 1803 | Lausanne | 626 200 | 3 212 | 188 | 382 | franceză |
VS | Valais (Wallis) | 1815 | Sion | 278 200 | 5 224 | 53 | 160 | franceză, germană |
NE | Neuchâtel | 1815 | Neuchâtel | 166 500 | 803 | 206 | 62 | franceză |
GE | Geneva | 1815 | Geneva | 414 300 | 282 | 1,442 | 44 | franceză |
JU | Jura | 1979 | Delémont | 69 100 | 838 | 82 | 83 | franceză |
CH | Elveţia |   | Berna | 7 261 200 | 41 285 | 174 | 2 889 | germană, franceză, italiană, romanşă |
Note :
- la 31 decembrie 2001, Statistici naţionale,
- sediul guvernului şi parlamentului, sediul autorităţii judiciare este la Trogen.
Abrevierile de două litere folosite pentru cantoanele elveţiene au o utilizare largă. De exemplu ele sunt înscrise pe plăcile de înmatriculare şi au rol de cod ISO 3166-2 împreună cu prefixul "CH-" (ex: CH-SZ pentru cantonul Schwyz).
[modifică] Evoluţie
Cele trei cantoane iniţiale :
- 1291 - Uri, Schwyz, Unterwald (separat în două semi-cantoane : Obwald şi Nidwald).
Confederaţia din 8 :
Confederaţia din 13 :
- 1484 - Fribourg, Solothurn
- 1501 - Cantonul Basel (separat în Cantonul Basel-Oraş şi Cantonul Basel-Provincie), Schaffhausen
- 1513 - Appenzell
Republica elveţiană :
- 1803 - Sfântul Gall, Argovia, Turgovia, Ticino, Vaud
Elveţia :
- 1815 - Graubünden, Valais, Neuchâtel, Geneva
- 1979 - Jura