Bucovina
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Regiunea istorică Bucovina, al cărei teritoriu se întinde în prezent peste zona din apropierea oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc şi Rădăuţi din România şi Cernăuţi din Ucraina, este confundată, adesea, cu Ţara de Sus a Moldovei.
Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe, la care se adaugă mai multe mănăstiri construite de foşti domnitori şi boieri moldoveni (Muşatinii, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu, Familia Movileştilor ş.a.), fiecare cu culoarea sa specifică: Voroneţ (albastru), Humor (roşu), Suceviţa (verde), Moldoviţa (galben) si Arbore (combinaţie de culori).
O parte din Bucovina (nordul) face astăzi parte din regiunea Cernăuţi, Ucraina. Teritoriu locuit de români din cele mai vechi timpuri, el a făcut parte din voievodatul Moldovei, apoi anexat de Austria în 1775, unit în România Mare la 15 / 28 noiembrie 1918, ca după cel de-al doilea Război Mondial partea de nord să fie ocupată de U.R.S.S., devenind, după destrămarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernăuţi).
Pînă în 1774 nu putem vorbi de o istorie propriu-zisă a Bucovinei, aceasta fiind integrată în cadrul Moldovei. Ca realitate istorică şi nume de ţară, Bucovina a existat in cuprinsul Imperiului Habsburgic pe parcursul a 144 ani (1774-1918). O dată cu debutul stăpânirii habsburgice a fost adoptată oficial denumirea de "Bucovina". Totuşi, această nouă denumire nu s-a impus decât treptat, continuîndu-se să se utilizeze în paralel şi denumirile mai vechi:Ţara de Sus/Ţara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun şi Arboroasa. Acest ultim apelativ a fost readus în centrul atenţiei de către un grup de studenţi români de la Cernăuţi (Ciprian Porumbescu, Zaharia Veronca, Constantin Andreevici Morariu)care au înfiinţat însăşi societatea cu acet nume în 1875, prin această mişcare urmărindu-se redeşteptarea conştiinţei naţionale la românii din Bucovina, apărarea dreptului românilor la o cultură naţională şi folosirea limbii române în administraţie. Datorită faptului că aceste idealuri erau în dezacord cu politica oficială habsburgică, societatea culturală a fost desfiinţată, iar conducătorilor mişcării le-au fost intentate procese, până la urmă fiind achitaţi. Pănă în anii 1940 trăiau comunităţi maghiare(secui) importante în zona răului Suceava. După primejdia din secuime în anul 1764 mii de secui au emigrat în Bucovina (ex. Dorneşti). În secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Bucovina în Regatul Maghiar, în Voivodina deoarece asimilarea maghiarilor era foarte intensă. În anul 1941 maghiarii încă rămaşi în Bucovina, au fost colonizaţi în localităţi din Voivodina, iar după 1945 erau colonizaţi în judeţul Tolna (Ungaria).
Cuprins |
[modifică] Regiuni administrative
- România
- Judeţul Suceava (exceptând oraşul Fălticeni şi împrejurimile sale)
- Judeţul Botoşani (doar satele Sinăuţii de Jos, Rogojeşti şi Cândeşti)
- Ucraina
- Regiunea Cernăuţi (exceptând oraşul Hotin şi împrejurimile sale, care fac parte din Basarabia, precum şi zona Herţa care nu a facut parte din regiunile reunite sub conducerea Casei de Habsburg)
[modifică] Articole din presa romaneasca despre Bucovina
Cum au ocupat sovieticii Bucovina in 1940
[modifică] Legături externe
[modifică] Bibliografie
- Moldoveanu, Gh. C. - Bucovina: Onomastică şi istorie, Bucureşti, 2002;
- Chiachir, N. - Din istoria Bucovinei, Bucureşti, 1993
Banat | Basarabia | Bucovina | Bugeac | Cadrilater | Crişana | Dobrogea | Maramureş | Moldova | Muntenia | Oltenia | Sătmar | Transilvania | Ţinutul Herţa
Subregiuni istorice: Mărginimea Sibiului | Ţara Bârsei | Ţara Făgăraşului | Ţara Haţegului | Ţara Mocanilor | Ţara Moţilor | Ţara Năsăudului | Ţara Oaşului | Ţara Oltului | Ţara Haţegului | Ţara Zarandului