Discuţie:Mocani
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Surse
Aş dori să se precizeze sursele care afirmă că mocanii şi aromânii se aseamănă. Mai ales afirmaţia că mocanii şi aromânii au coabitat mi se pare că necesită referinţe bibliografice. (Wikipedia:Verificabilitate). Să nu fiu înţeles greşit, nu neg aceste lucruri, doar cer sursele. --AdiJapan ☎ 10 decembrie 2005 09:01 (EET)
- Cel care a afirmat acest lucru e profesorul (născut in munţii Pindului la Avdela) Tache Papahagi în lucrarea sa 'Imagini etnografice române şi aromâne' (publicată prin anii 20'). De altfel el a fotografiat grupe de mocani mărgineni şi aromâni care trăiau împreună. Mocani Margineni si Aromani fotografiati de Tache Papahagi
Sper ca azi-mâine sa finalizez paragraful (dublat de referinţe bibliografice) care va detaila aceste legături salutări Ugo 12 decmbrie 2005
- Frumos articolul ! Felicitări !! Te aşteptăm şi cu alte contribuţii !
Wars 6 ianuarie 2006 09:38 (EET)
Îti mulţumesc şi eu Wars pentru 'clasificarea' articlolului in respectivele categorii şi 'La mulţi ani' Ugo 7 ianuarie 2006 16:43 (EET)
- Frumos articol, felicitările mele. Am aflat o mulţime de lucruri interesante. Aş mai vrea să întreb dacă termenul "mocan" are cumva o definiţie precisă, care să ne permită să spunem "aceşti ciobani sînt mocani, iar ceilalţi nu sînt". Citind articolul am rămas cu impresia că mocanii sînt un fel de etnie în interiorul unei etnii. Poate găseşti o formulare prin care să explici chestiunea. Observ că ar mai urma o secţiune. Spor la treabă!
PS. Harta cu regiunea de lîngă Sibiu ce situaţie are privind drepturile de autor? Ai desenat-o singur? Ai copiat-o de pe un sit care permite folosirea liberă a materialelor? Regula copyrightului este foarte strictă. Dacă laşi imaginea fără nici un fel de menţiune de copyright rişti să-ţi fie ştearsă definitiv. --AdiJapan ☎ 4 ianuarie 2006 15:13 (EET)
- La mulţi ani şi ţie AdiJapan! Mersi pentru urări. Mocanii sunt oieri români autohtoni. Nu sunt o etnie in interiorul unei etnii ci dimpotriva, sunt români 'prin excelenţă'. Vezi în acest sens articolul 'Octavian Goga' din 'Istoria literaturii Romane' a lui G. Calinescu unde se descrie satul Răşinari si 'nobilitatea' locuitorilor acestuia. Departe de a fi autarhici sau un 'trib închis', mocanii au fost flexibili, au parcurs distante mari, si au diseminat limba româna in multe zone (in special in Dobrogea si Cadrilater, vezi articol unde ajungeau şi se stabileau) adesea. Scrie autorul articolului: 'La 1 octombrie 1940 evacuarea populatiei românesti din Cadrilater era practic terminata. La sapte km de Silistra se afla comuna Aidemir, locuita în principal de mocani, urmasi ai oierilor sositi cu oile la Dunare din Marginimea Sibiului. Tatal meu facea parte din prima generatie de mocani nascuta în Cadrilater. Deci numele de mocan se folosea deja independent de 'profesiunea' initiala a oieritului potrivit acestui fiu de mocan mărginean ajuns mai apoi ambasador in SUA.
Am consultat Atlasul Lingvistic al lui Sextil Puscariu unde se vede clar ca termenul de 'cioban' (de origine turcească/cumană: 'choban') e folosit in Muntenia si Moldova in timp ce in Transilvania se folosea/foloseste termenul latin 'păcurar' (in italiană 'pecora' inseamna 'oaie'). 'Mocan' e un termen aidoma celui de 'moţ', 'cojan', 'gugulan' sau 'momârlan'. vezi articol. Nu se folosea indiscriminat pentru 'cioban' sau 'pacurar'. E posibil la iniţial ei sa fi fost un trib, clan. Multi mocani poarta numele de familie 'Moga' (mogani>mocani?). Alţii spun că numele vine de la 'moacă' care inseamna pe lânga 'faţă', 'chip' si 'bâtă ciobanească' Vezi dacă vreiarticol unde se observa numele ciobanului 'Ioan Moga'.
Nu toti păstorii români sunt mocani: doar cei proveniţi din anumite zone. dar voi reveni cu amanunte si citate in curând. Ugo 7 ianuarie 2006 15:24 (EET)
[modifică] Mihai Lazar mai jos despre Mocani, Bârseni etc. în Moldova
Mihai Lazăr Raport de cercetare Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
În Moldova şi Ţara Românească puteau fi întâlniţi în secolele XV-XVIII mulţi oieri transilvăneni care practicau transhumanţa. Cunoscuţi îndeosebi sub numele de bârsani, mocani şi ţuţuieni, ei erau obligaţi pe linie fiscală să plătească gorştina pentru efectivele de oi şi taxa pentru stâne. Datorită situaţiei speciale pe care o aveau, în calitate de străini, oierii transilvăneni au beneficiat de un regim fiscal privilegiat. Până în secolul al XVIII-lea dispunem de puţine informaţii referitoare la obligaţiile lor faţă de vistieria domnilor moldoveni. În secolul al XVIII-lea, datorită înăspririi fiscalităţii întâlnim o serie de reglementări efectuate la solicitarea bârsanilor. Aceste măsuri fiscale ne îngăduie să facem unele aprecieri asupra evoluţiei cuantumului gorştinei plătite de oierii ardeleni. Pentru turmele pe care le aduceau la păşunat în munţii Moldovei, bârsanii plăteau gorştina “bârsăneşte”, adică “de dzece bucate un leu”, plus un leu şi jumătate de fiecare târlă. Bârsanii cu gospodăriile în Transilvania erau scutiţi de dările personale, în schimb cei “ de ţară”, aşezaţi la Soveja, Răcoasa, Caşin şi în alte localităţi erau asimilaţi locuitorilor din satele de margine, plătind dări cu rupta la Vistierie. Potrivit unei tradiţii străvechi, o parte din oierii ardeleni au practicat la răsărit de Carpaţi un intens păstorit transhumant. Ei arendau în fiecare an anumiţi munţi pe care îşi organizau stâne pentru văratul oilor. Izvoarele documentare şi narative de epocă amintesc adesea turme mari de oi aduse la păşunat de bârsani, mocani şi ţuţuieni. În vara anului 1750, bistriţenii dispuneau de şase stâne în munţii Moldovei. Pe la 1783, păstorii ardeleni aduceau la vărat în zonele montane cca. 50.000 de oi. Câţiva ani mai târziu, autorităţile habsburgice apreciau că în Ţara Românească şi Moldova se aflau la păşunat 1.500.000 de oi şi 80.000 de vite ale ardelenilor. Urmărind înflorirea continuă a acestui tip de păstorit, domnii au acordat “străinilor” un regim fiscal special. Pentru dările pe oi şi pe stâne, bârsanii au fost asimilaţi locuitorilor din satele de margine. Potrivit aşezământului lui Grigore al II-lea Ghica din 1 martie 1740, ei trebuiau să plătească câte două parale de oaie şi un leu şi jumătate de stână94. Regimul de impunere al bârsanilor s-a aplicat, se pare, şi mocanilor şi ţuţuienilor, deşi nu posedăm dovezi certe în acest sens
[modifică] Un articol din România Liberă despre mocani si macedo-români
Personal nu împărtăşesc ideile autorului articolului dar le citez ca atare
Familia Median se trage din mocanii saceleni care erau asezati compact pe aria actualului municipiu Sacele, in fostul sat Satulung si Cernatu. Aici, mocanii de origine ortodoxa au convietuit secole de-a randul cu ceangaii de religie romano-catolica, evanghelica si reformata. Pana in 1918, traditia religioasa si populara s-a pastrat cu sfintenie la oierii din Sacele, fiind recunoscuta pe ambii versanti ai Muntilor Carpati. Mocanii saceleni provin din imigrarea de oieri sud-dunareni, macedoromani, de la 1392, consemnata de cronicarii Vasile si Radu Tempea de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului (cf. Istoria Bisericilor Ortodoxe Romane din Sacele Brasov de Stefan Casapu, vol. I, editata in 2000). Argumente in favoarea originii macedoromane a mocanilor saceleni aduc si cercetatorii N. Densusianu, Ov. Densusianu, T. Papahagi si Elena Moroianu. Cel mai puternic argument pentru originea sud-dunareana a mocanilor saceleni o reprezinta faptul ca acestia practicau o transhumanta descendenta (asezarile stabile sunt la munte, de unde se coboara la ses pentru pasunat). Respectand acest ritual secular, Gheorghe I. Median pleca cu turmele de oi pe care le detinea in Balta Brailei, unde, pe traseu, se oprea cateva zile in localitatea Bordei Verde de langa Braila, la varul sau primar Gala. Conform autorilor mai sus citati, Dobrogea era zona preferata a mocanilor saceleni in transhumanta lor, creandu-se la Medgidia, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, centrul mocanilor saceleni. O parte din ei s-au stabilit in localitatile Harsova, Vares, Caramurat (azi M. Kogalniceanu), construind o biserica ortodoxa in anii 1881-1882 si o scoala primara. In Dobrogea, tot mocanii saceleni au infiintat Manastirea Cocos. Ugo 14 iunie 2006 12:29 (EEST)
- Ziarele nu reprezintă întotdeauna o sursă de încredere, din cauza grabei cu care sînt editate şi a autorilor de articole care nu sînt mereu bine documentaţi. Simplul fapt că sînt nişte publicaţii răspîndite într-un număr mare de exemplare nu le face la fel de credibile ca o carte scrisă cu migală de un specialist.
- Pe de altă parte articolul din care citaţi menţionează nişte surse care par a fi de toată încrederea, printre care desigur T. Papahagi. Nu rămîne decît să verificaţi, în caz că aveţi acces la aceste surse, dacă ele chiar fac acele afirmaţii. Eu personal nu mă pricep la subiect decît din auzite. — AdiJapan ☎ 14 iunie 2006 17:35 (EEST)