Chevereşu Mare, Timiş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||
Judeţ | Timiş | ||
Atestare | secolul XIV | ||
Primar | Marcel Muia, PSD, din 2004 | ||
Suprafaţă | 81,17 km² | ||
Populaţie (2006) | 1.965 | ||
Densitate | 24,20 loc./km² | ||
Amplasare | |||
Sate | Chevereşu Mare, Dragşina, Vucova |
||
Cod poştal | 307105 | ||
Sit web | Format:Icon [ ] | ||
{{{note}}} |
---|
Chevereşu Mare (germană Grosskeweresch, maghiară Nagykövéres) este o comună în judeţul Timiş.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Deşi majoritatea referinţelor consideră prima atestare documentară a satului în anul 1717, surse mai noi împing această dată până în secolul al XIV-lea.[1] Alte atestări documentare mai vechi decât anul 1717 sunt din secolul al XVI-lea[2] şi din secolul al XVII-lea.[1]
Tradiţia locală vorbeşte despre trei cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a aşezării: Corneanţ (nucleul viitoarei aşezări), Bocea (cel mai mare) şi Drila. Corneanţul era aşezat acolo unde astăzi se găseşte cartierul cu acelaşi nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragşina şi Sârbova. Pe vechile hărţi austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre Banat, Bocea nu mai apare. Astăzi Bocea este cartierul care ocupă partea de nord a aşezării. Cartierul contemporan Regat, situat la nord - vest, s-a numit, până în perioada interbelică, Drila. Astăzi doar puţini locuitori în vârstă îşi mai amintesc acest nume.
[modifică] Populaţie
Populaţia băştinaşă a Chevereşului are trei componente: localnici bănăţeni, olteni imigraţi la începutul secolului al XVIII-lea şi moţi exilaţi de autorităţi în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereşu Mare reşedinţă de cerc, aici au fost aduşi în acelaşi secol şi germani, în special funcţionari. Cateva zeci de evrei s-au numărat printre locuitorii satului în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Peste 100 de maghiari au fost colonizaţi de guvernul de la Budapesta la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. O şatră de ţigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localităţii. În ultimul secol populaţia evreiască, apoi şi cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale ţării, în special din Moldova şi Ardeal s-au aşezat aici. A apărut şi o componentă de origine etnică ucraineană.
[modifică] Evoluţia populaţiei comunei Chevereşu Mare
Recensământul[3] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Romi | Slovaci | Alte etnii | |
1880 | 3765 | 2826 | 73 | 386 | - | 442 | 2 | |
1900 | 4102 | 2863 | 96 | 489 | - | 598 | 4 | |
1930 | 3657 | 2473 | 58 | 513 | 58 | 550 | 1 | |
1977 | 2651 | 1901 | 10 | 326 | 139 | 271 | 3 | |
1992 | 2029 | 1397 | 8 | 203 | 225 | 178 | 17 | |
2002 | 1959 | 1376 | 5 | 211 | 215 | 146 | 6 |
[modifică] Evoluţia populaţiei satului Chevereşu Mare
Recensământul[3] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Romi | Slovaci | Alte etnii | |
1880 | 1867 | 1615 | 47 | 121 | - | 4 | 80 | |
1900 | 1995 | 1692 | 57 | 203 | - | - | 43 | |
1930 | 1660 | 1485 | 51 | 102 | 10 | 7 | 5 | |
1977 | 1368 | 1242 | 4 | 28 | 92 | - | 2 | |
1992 | 1131 | 909 | 5 | 11 | 203 | 1 | 2 |
[modifică] Mediu
De-a lungul Timişului, care este frontiera de nord a comunei, se întinde, pe vreo zece kilometri, pădurea Chevereş. Aceasta a fost unul dintre locurile de vânătoare favorite ale lui Nicolae Ceauşescu. În colecţia rămasă în urma sa, numeroase trofee de mistreţ provin de acolo.
Arborii din familia stejarului sunt predominanţi în pădure. Dar pădurea Chevereş este, în cea mai mare parte a sa, pădure cultivată. Arborele nativ în Chevereş este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. În sud, aproape de Vucova, o altă pădurice, Făgimacul, cu statut de fâneaţă împădurita, a fost masacrata în anii de după 1989. Astazi doar o întindere de tufişuri, presărată de puţinii arbori rămaşi în picioare, aminteşte de ceea ce a fost.
Defrişarea Făgimacului este din plin resimţită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acţiunea pădurii Chevereş asupra norilor aducători ai ploilor de vară.
Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca şi în urmă cu 250 de ani, prunul.
Satul Chevereşu Mare este străbătut de râuleţul canalizat numit de localnici Şorcan, iar oficial Şurgani. Acesta izvorăşte la nord - vest de Buziaş, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiş, pe partea stângă, puţin în amonte de plaja de la Albina. Un braţ secat al Şorcanului, Vâna, străbate cartierul Corneanţ. Pe vremuri Cheveresu Mare avea si un lac, Hergheşceul, secat în urma lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din 1969-1970.
[modifică] Vecini
Satul Chevereşu Mare se învecinează cu:
iar comuna Chevereşu Mare cu:
- est: comuna Racoviţa (prin satul Sârbova) şi oraşul Buziaş (prin satul Bacova)
- sud: comuna Niţchidorf (prin satele Niţchidorf şi Blajova)
- vest: comunele Sacoşu Turcesc, (prin satele Otveşti, Sacoşu Turcesc, Uliuc) şi (Moşniţa Nouă, prin satul Albina)
- nord: comunele Remetea Mare (prin satul Bucovăţ) şi Recaş (prin satul Bazoş)
[modifică] Personalităţi locale
- Petru Ţărţan (Ţăran) - mathusalemul Banatului
- Pătruţ Vancea - haiduc din secolul al XVIII-lea, funcţionar imperial la cercul Chevereş, fiul celebrului căpitan de lotri Petru Vancea
- Pavel Blidariu (a lu' Ioca) - deputat în timpul guvernării Iorga, scriitor ţăran, membru marcant al Frontului Plugarilor
[modifică] Note
- ↑ 1.0 1.1 I. D. Suciu şi R. Constantinescu, „Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”
- ↑ Costin Feneşan, „Documente medievale bănăţene 1440 - 1653”
- ↑ 3.0 3.1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992
[modifică] Legături externe
- Despre Chevereşu Mare pe situl lui Ionel Crăciun
- Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
Balinţ | Banloc | Bara | Beba Veche | Becicherecu Mic | Belinţ | Bethausen | Biled | Birda | Bârna | Bogda | Boldur | Brestovăţ | Cărpiniş | Cenad | Cenei | Checea | Chevereşu Mare | Comloşu Mare | Coşteiu | Criciova | Curtea | Darova | Denta | Dudeştii Noi | Dudeştii Vechi | Dumbrava | Dumbrăviţa | Fibiş | Fârdea | Foeni | Gavojdia | Ghilad | Ghiroda | Ghizela | Giarmata | Giera | Giroc | Giulvăz | Gottlob | Iecea Mare | Jamu Mare | Jebel | Lenauheim | Liebling | Lovrin | Margina | Maşloc | Mănăştiur | Moraviţa | Moşniţa Nouă | Nădrag | Niţchidorf | Ohaba Lungă | Orţişoara | Parţa | Pădureni | Peciu Nou | Periam | Pietroasa | Pişchia | Racoviţa | Remetea Mare | Sacoşu Turcesc | Saravale | Satchinez | Săcălaz | Secaş | Sânandrei | Sânmihaiu Român | Sânpetru Mare | Şag | Şandra | Ştiuca | Teremia Mare | Tomeşti | Tomnatic | Topolovăţu Mare | Tormac | Traian Vuia | Uivar | Variaş | Valcani | Victor Vlad Delamarina | Voiteg