Basarabii
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
BASARABII sînt principala dinastie regală românească medievală. Familia a dat cei mai numeroşi domnitori în Ţara Româneascădar au dat şi principala dinastie în Moldova,cea a Muşatinilor (Alexandru cel Bun,Ştefan cel Mare),chiar familia lui Iancu de Hunedoara era o ramură cu ascendenţă în această familie.În istoria principatelor valahe, numele dinastei pleacă de la Basarab I (învingătorul de la Posada) cel care a întemeiat Ţara Românească.
Cuprins |
[modifică] Ramura principală din Ţara Românească după Basarab I
In prima perioada,pana dupa Mircea cel Batran, dinastia are doua tendinte definitorii contrare oarecum intereselor imediate:
a)pan-vlahismul, desi o entitate de origine latina inconjurata de popoare migratoare, venite din stepe(bulgari,maghiari,tatari, cumani,pecenegi)sau din zona Vistulei(sarbii) reprezenta o pozitie impotriva curentului.In aceasta perioada este alipita Muntenia,apoi sudul Moldovei si al Basarabiei.Au loc multe incercari de extindere spre sud pana la Muntii Balcani unde exista o puternica comunitate vlaha, alipirea Dobrogei, controlul asupra unor teritorii locuite de romani din Transilvania(Amlajul,Fagarasul,Tara Hategului),apararea fiintei latine,se promoveaza legaturi foarte stranse cu Moldova,mai ales la nivelul dinastic(Musatinii intemeiaza o dinastie pe tronul Moldovei).Lupte de aparare impotriva maghiarilor, tatarilor si mai tarziu, impotriva turcilor)
b)ortodoxia este aparata ramanerea la ortodoxie impotriva incercarilor de penetrare catolice, desi ortodoxia constituia si ea un dezavantaj, in urma scindarii celor doua biserici(ortodoxa si catolica)si declinul bizantinilor,catolicismul oferea anumite avantaje.
- 8(generatia a 8-a)
Ioan Basarab I (n.1280-m1352) domnie (1310-1352) Casatorit cu 8-Marghita, a avut fiică pe: 9-Theodora Basarab (n.1302,m.?) căsătorită cu Ivan Alexandru(n.1300,m.1371) domnie (1331-1371). Căsătorită în 1920. Căsătorie zbuciumată care se strică complet în anul 1340. Teodora se călugăreşte sub numele Teofana la mănăstirea Vidin. Canonizată de biserica bulgară Sfânta Teofana, ascetă, purtătoare de virtuţi. Casatorit cu Marghita, (n1281,m.?) a avut fiu pe:
- 9-Nicolae Alexandru Basarab (n.1301,m.16nov.1364) domnie (1352-1364).Înmormantat la Câmpulung „în luna noiembrie 16 zile, a răposat marele şi singur stăpânitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364).Veşnica lui pomenire”.
Casatoria I-a cu 9-Maria, bosniacă, a avut Fii: 10-Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377) domnie (1364-1377) 10-Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383) Fiică: 10- Elisabeta care s-a căsătorit cu Ladislau de Oppeln, palatinul Ungariei. Casatoria II-a cu cu 9-Clara (Dabokay) (n.1318,m.?) care era catolică Clara era nepoata lui Ştefan Mikud cândva ban ungur la Severin,se pare de origine romăni. Tatăl Clarei, Ianoş de Doboka, a mai avut trei fraţi, Petru, Nicolae şi Dimitrie. Cu ocazia nunţii Clarei, Dimitrie trece la ortodoxie cu numele Dabacevski, apoi Dăbăcescu. A patra parte din moşia lui, Dăbăceştii de pe Jaleş, o lasă la moartea sa, pe la 1385, Tismanei. Fratele Clarei, Ladislau, luptă împotriva turcilor alături de Vlaicu-Vodă care îi dă în 1372 mai multe donaţii. 10-Ana Basaraba (n.1339-?) s-a căsătorit, înainte de 1360, cu Ioan-Sracimir (domnie 1355-1371, omorât la Nicopole), ţar bulgar, frate vitreg cu Ion VI Şişman (domnie 1360-1393, fii lui Ivan V Alexandru (n.1310,m.1371) domnie (1331-1371), care fusese, la rândul său, după cum ştim, ginerele lui Basarab întemeietorul Ana a scris, în 1360, în oraşul Vidin un sinaxar sau o culegere de vieţi ale femeilor sfinte. Manuscris păstrat azi în biblioteca Universităţii din Gand (Belgia). 10-Anca (Slava) Basaraba (n.1341,c.1360 cu Ştefan Uroş, (domnie1355-1371) , ţarul sârbilor, fiul lui Ştefan Duşan (domnie 1331-1345, 1345-1355).
- 10- Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377) domnie (1364-1377)
Sigur în viaţă la 6 iulie 1374 asociază la domnie pe Radu I în 1372. Unii istorici spun că în 1374, alţii în 1375, alţii chiar în 1377. În armata lui Vladislav se găsea şi ruda sa, Ladislau de Dobâca. Vlaicu vodă a fost ctitor la mănăstirea Vodiţa zidită din iniţiativa călugărului Nicodim. E primul ctitor al mănăstirilor Tismana şi Cotmeana; el a dăruit bogat, în septembrie 1369, şi mănăstirea Cutlumuş de la Muntele Athos. Vlaicu vodă, era cumnat, şi văr în acelaşi timp cu Sracimir Vlaicu fiind primul ctitor al Tismanei şi văr cu Nicodim, se presupune că el a fost înmormântat la Tismana. Fratele său Radu I a avut mult mai multe ctitorii.
- 10-Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383)
În 1378 Radu domnea. Este ctitor al Tismanei în acest an 1378 ştim că „s-a sfinţit biserica” mănăstirii, potrivit unei însemnări de pe un document din 5 august 1424. Sfârşitul ei are loc înainte de 3 octombrie 1385, când se constată că domneşte fiul său Dan I. Radu este ctitor la Tismana, la Cozia şi la Cotmeana, Radu e ctitor şi la Biserica Domnească din Curtea de Argeş; lui i se datoresc admirabilele fresce care amintesc mozaicurile bisericii Chora (azi muzeul Karie Djami) din Constantinopol. Lui Radu i se atribuie şi întemeierea a două schituri: Jghiabu din Vâlcea, Negru Vodă din Muşcel precum şi biserica cea veche din Râjnov (judeţul Braşov). Pe malul drept al Dunării,el a restaurat mănăstirile Vratna şi Mănăstiriţa. Tot sub Radu se întemeiază, cel mai târziu în 1380, episcopia catolică de Severin şi, la 9 mai 1381, episcopia catolică de Argeş. Tradiţia îi atribuie şi o mănăstire catolică la Târgovişte Casatorie cu 10-Ana (n.1333,m.?) Fiu: 11-Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386) Casatorie cu 10-Calinichia Fiu: 11-Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)
- 11Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386)
Unii istoricii spun că începe domnia în 1384 alţii în 1380. Mort la 23 septembrie 1386, când a fost ucis în luptă de Şişman. Fiul lui Radu I, aflăm din documentul din 27 iunie 1387 în care Mircea spune despre mănăstirea Tismana că a fost înălţată din temelie de "sfânt răposatul părintele domniei mele Io Radul voievod" şi că a fost întărită cu multe danii de "sfânt răposatul fratele domniei mele Io Dan voievod". În 1385 el era în scaun, deoarece dă în acest an, la 3 octombrie, un hrisov mănăstirii Tismana iar în 1387 domnea fratele său Mircea. Casatorit cu 11- Maria Fiu: 12-Vlad I,noiembrie 1394 - ianuarie 1397
- 11-Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)
Casatorit cu 11- Maria (Tomay) Mircea cel Batrin, septembrie 1386 - ianuarie 1418; din 1408 a asociat la domnie pe fiul sau, Mihail; domnia i-a fost intrerupta de Vlad I
- 12Vlad I (fiul lui Dan I), noiembrie 1394 - ianuarie 1397
- 12Mihail I (fiul lui Mircea cel Batrin), ianuarie 1418 - august 1420
- 12Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul) (fiul lui Mircea cel Batrin), august 1420 - 1422, 1423 (vara), 1424 (inainte de 10 noiembrie), mai 1426, ianuarie - primavara 1427
- 12 Dan al II-lea (fiul lui Dan I), 1422 - februarie - martie 1431
- 12 Alexandru I (Aldea) (fiul lui Mircea cel Batrin), februarie - martie 1431 - decembrie 1436
- 12 Vlad Dracul (fiul lui Mircea cel Batrin), decembrie 1436 - 1442 (toamna), 1443 (primavara) - decembrie 1446
- 13 Mircea (fiul lui Vlad Dracul), 1442 (toamna)
- 13 Basarab al II-lea (fiul lui Dan al II-lea), decembrie 1442 - 1443 (primavara)
- 13 Vladislav al II-lea (fiul lui Dan al II-lea), decembrie 1446 - 1456 (intre 15 aprilie si 3 iulie)
- 13 Vlad Tepes (fiul lui Vlad Dracul), 1456 (intre aprilie - iunie) - noiembrie 1462 ,noiembrie - decembrie 1476
- 13 Radu cel Frumos (fiul lui Vlad Dracul), noiembrie 1462 - ianuarie 1475; domnia i-a fost intrerupta de Basarab cel Batrin
- 13 Basarab cel Batrin (Laiota) (fiul lui Dan al II-lea), noiembrie - decembrie 1473, primavara - octombrie 1474, ianuarie 1475 - noiembrie 1476 ,decembrie 1476 - noiembrie 1477
- 14 Basarab cel Tinar (Tepelus) (fiul lui Basarab al II-lea), noiembrie 1477 - septembrie 1481, noiembrie 1481 - 1482 (martie - aprilie)
- 13 Vlad Calugarul (fiul lui Vlad Dracul), septembrie 1482 - septembrie 1495
- 14 Radu cel Mare (fiul lui Vlad Calugarul), septembrie 1495 - aprilie 1508
- 14 Mihnea cel Rau (fiul lui Vlad Tepes), aprilie 1508 - octombrie 1509
- 15 Mircea (fiul lui Mihnea cel Rau), octombrie 1509 - februarie 1510
- 14 Vlad cel Tinar (Vladut) (fiul lui Vlad Calugarul), februarie 1510 - ianuarie 1512
- 15 Radu de la Afumati (fiul lui Radu cel Mare), ianuarie - aprilie, iunie - august, octombrie 1522 - aprilie 1523,ianuarie - iunie 1524
septembrie 1524 - aprilie 1525,august 1525 - ianuarie 1529
- 15 Vladilav al III-lea (nepotul lui Vladislav al II-lea), aprilie - noiembrie 1523,iunie - septembrie 1524,aprilie - august 1525
- 15 Radu Badica (fiul lui Radu cel Mare), noiembrie 1523 - ianuarie 1524
- 16 Moise (fiul lui Vladislav al III-lea), ianuarie 1529 - iunie 1530
- 15 Vlad Inecatul (fiul lui Vlad cel Tinar), iunie 1530 - septembrie 1532
- 15 Vlad Vintila (de la Slatina) (fiul lui Radu cel Mare), septembrie 1532 - iunie 1535; domnia i-a fost intrerupta de Radu Paisie (septembrie - noiembrie 1534)
- 15 Radu Paisie (fiul lui Radu cel Mare), septembrie - noiembrie 1534; iunie 1535 - martie 1545 (inainte de 17)
- 15 Mircea Ciobanul (fiul lui Radu cel Mare), martie 1545 - noiembrie 1552 ,mai 1553 - februarie 1554 ,ianuarie 1558 - septembrie 1559
- 16 Patrascu cel Bun (fiul lui Radu Paisie), martie 1554 - decembrie 1557
- 16 Petru cel Tinar (fiul lui Mircea Ciobanul), septembrie 1559 - iunie 1568
- 17 Vintila (fiul lui Patrascu cel Bun), mai 1574 (a domnit 4 zile)
- 17 Petru Cercel (fiul lui Patrascu cel Bun), iulie 1583 - aprilie 1585
- 17 Mihai Viteazul, (fiul lui Patrascu cel Bun), domn al Tarii Rominesti (septembrie 1593 - august 1601), al Transilvaniei (noiembrie 1599 - septembrie 1600) si al Moldovei (mai - septembrie 1600)
- 18 Nicolaie Patrascu,(fiul lui Mihai Viteazul), noiembrie 1599 - septembrie 1600 sub suzeranitatea tatalui sau, Mihai Viteazul.
[modifică] Perioada anterioară întemeierii Ţarii Româneşti
Înaintea lui Basarab I există mai multe atestări că familia sa condusese voievodate, mai mult, sau mai puţin întinse în regiunea Olteniei si chiar părţi din nordul Bulgariei.
Descoperirea cea mai tulburătoare a fost dată publicităţii abia după caderea cortinei comuniste si vine din Bulgaria.Se certifică existenţa unui Basarab,voievod în jurul anului 1100.
- Nicolae Basarab(domnie între 1113-1128) domn al vlahilor de la nord de Dunăre dar şi în Valea Timocului şi peste o suprafaţă din nord-vestul Bulgariei.Apariţia acestui Nicolae Basarab este relativ recentă, dupa 1990, fapt datorat, se pare, nedivulgarii de către istoricii bulgari pentru o buna perioadă, a unei descoperiri tulburatoare din Valea Timocului bulgară, o inscripţie pe capul statuii din piatră a unui leu. Inscripţia confirmă pe Nicolae Basarab ( domnie între 1113-1128). Această „noutate” din 1926,ţinută secretă de vecinii nostri, mult timp,a fost semnalată de profesorul Em. C. Grigoraş, repusă abia acum în lumină.Ea întregeşte ceea ce ştiau călugării mănăstirii Tismana şi anume că, Basarabii erau conducători vechi în Oltenia şi urmaşii lor puseseră prima piatră de temelie la locul sfânt de la Tismana.
- Mihail Basarab.În secolul al XII-lea,apare un Mihail Basarab,anterior luptelor maghiarilor cu Litovoi. conducând „letinii”, adică un teritoriu cu populaţie de origine latină, pomenit de negustorii veneţieni, privind schimburile comerciale pe care acest cneaz le avea cu veneţienii.Se pomeneşte un cnezat în nordul Dunării având capitala la Severin, cnezat care se întindea spre est de Severin.Veneţienii opreau şi în alt port care aparţinea tot lui Mihail Basarab situat nu departe de Severin (probabil Corabia sau Calafat).
- Un alt document bizantin pomeneşte probabil un urmaş al acestuia, tot Mihai Basarab ca fiind voievod peste Severin şi teritorii din vestul si nordul Olteniei.Litovoi, apare în documente mai vechi, numit Mihai, deci numele Litovoi este o poreclă sau un nume atribuit voievodului de către unguri.
Litovoi este primul mare conducător Basarab conducând vlahii (olahii, olaţii) din Ţara Lytua. Ţara Lytua (ţara pietrelor, lythos=piatră) cu centrul în depresiunea Târgu-Jiu.Dispunea de propria oaste şi de mari bogăţii. Mereu în conflict cu regii maghiari,unele surse afirmă că voievodatul lui Litovoi avea capitală Severinul. El apare pe diploma cavalerilor ioaniţi ca voievod peste un teritoriu ce acoperea aproximativ judeţele Mehedinţi şi Gorj. Dar în momentul războiului cu ungurii, apare ca voievod si peste cnezatele lui Ioan, Lupu(Farcas) şi Seneslau.
- Thocomerius, tatăl lui Basarab I moşteneşte voievodatul luiBărbat.
există şi o legendă, potrivit căreia Negru Vodă, descalecă din Munţii Fagăraşului şî întemeiază un voievodat(unii îl consideră pe cel al lui Seneslau, alţii undeva la Câmpulung) şi că un urmaş al lui Seneslau ar fi devenit Basarab I, alţii consideră ca legenda lui Negru Vodă se referă la Litovoi,alţii cred că Negru Vodă era porecla lui Radu I.Negru Vodă nu este susţinut de documente şi cronici,nu este un persoanj istoric, ci unul literar, nefiind clar la cine anume face referinţă.
[modifică] Controverse privind originea numelui
[modifică] Opinia medievala
În perioada medievală, toţi cronicarii şi istoricii considerau originea numelui Basarab ca denumire a familiilor conducătoare din Oltenia provenind din limba daco-romană cu sensul de înţelept. Cum nu erau prea multe preocupări, doar Matei Basarab(care însă era descendent al Craioveştilor, septembrie 1632 - aprilie 1654)era foarte preocupat de originea numelui şi obişnuia să-si zică Matei Bassa Raba(urmaşul lui Bassa cel înţelept).Rabbi,în limba latină, înseamnă, învăţător.Au existat între Matei Basarab şi Matei Corvin chiar unele discuţii istorice şi ironii pe marginea ascendenţei basarabe a celor doi (se ştie că Matei Basarab era descendent al familiei Craioveştilor, nu al Basarabilor).Numai ca aceasta ipoteza este puţin probabil, numele Bassa, nu pare a fi latin.
[modifică] Origine cumana?
La începutul secolului, istoricul N.Iorga presupunea că "numele este de provenienţă cumană".Neagu Djuvara îl susţine susţinând că ar însemna "tata conducător".Mai exact el spune: ”Basaraba e nume cuman, de la basar, aorist al unui verb însemnând "a stapâni, a domina", si aba, tata. Deci, aproximativ, "tata dominator" sau "stapânitor".Mai ales după descoperirea unor basarabi anteriori venirii cumanilor,teoria devine inoperantă.
[modifică] Origine geto-daca?
O altă teorie dezvoltată după anii 1980, susţine originile dace ale numelui.Bazându-se ca şi teoriile anterioare pe sonorităţi asemănătoare. Isidor din Sicilia, pe la 149 î.Hr. spunea: "peste ţinuturile de la nord (Peninsula Balcanică) domnea regele Barsaban" iar Iordanes (sec. 6) despre familia Zarabilor, o familie nobiliară dacă: "o tulpină veche, glorioasă, avută şi puternică, din care se alegeau, după o ordine stabilită, regii şi marii sacerdoţi ai dacilor".Geograful Ravena numeşte poporul aflat în nordul Scytiei Mari, bassarini.Există date potrivit cărora carpii ar fi recucerit teritoriile după retragerea aureliană, cu toate ca teritoriul Daciei Malvensis nu este pomenit ca zonă dominată de catre aceştia, izvoarele indicând teritoriul Munteniei si al Transilvaniei. Teoria este improbabilă şi pentru că o zonă majoritar latină nu ar fi acceptat uşor o familie dominantă dacă, care să-şi aşeze capitala, nu în munţi, ci la Drobeta Turnu-Severin iar regii romani care au urmat să menţină relaţii strânse.Constantin cel Mare construieşte un pos, Iustian adaugă un turn cetăţii Severinului, iar circulaţia de monedă să fie similară diocezei daciilor.
[modifică] Un cuvant compus?
Singura ipoteza care nu intră în conflict cu istoria sau logica derulării faptelor ar fi alăturarea directă a două cuvinte, exact în forma în care se scriu, eliminând variantele care au la bază doar sonorităţi asemanătoare. Este vorba de două cuvinte din aromână,dacoromână şi meglenoromână, cuvintele: "Ba" şi "Saraba" (cateodată Sarabara).
Ba=este o negaţie.(nu,fără,nici)
Saraba= înseamnă pantaloni, nădragi,iţari etc. Sensul ar fi simplu: Ba Saraba= cei fără pantaloni, cei care nu poartă pantaloni.Este posibil să fie urmaşii celor care conduceau Cetatea Severinului şi după retragerea romană,poate guvernatror sau comandant de garnizoană militară şi care şi-ar fi păstrat o oarecare putere şi influenţă, încercând s-o evidenţieze purtând straie romane chiar sfidând condiţiile de climă.
[modifică] Ramura Muşatinilor
- 1Costea, 1373-1375. El este întemeitorul familiei domnitoare zisa a Muşatinilor , originar din Muntenia si rudă directă cu Basarabii. A fost căsătorit cu Margareta (Muşata).
- 2Petru Muşat 1375-1391. A fost probabil, după unii specialişti, fiul lui Costea şi rudă directă cu Basarabii
El a întins Moldova mult spre sud,pâna la Neamţ.
- 3Roman I fratele lui Petru Muşat.
- 4 Alexandru cel Bun 1400 - 1432 fiul lui Roman I
- 5 Ilias,Stefan al-II-lea,Petru al-II-lea, Bogdan al-II-lea,petru Aron fii lui Alexandru cel Bun, s-au luptat toti pentru domnie, inlocuidu-se unul pe celalalt.ILias(fiul lui Alxandru cel Bun si al Neacsei),Stefan al-lea(fiul lui Alexandru si al Stanei),Petru(fiul lui Alexandru si al Marinei, el s-a insurat cu sora lui Iancu de Hunedoara)
- 5Bogadan al-II-lea(fiul lui Alexandru si al Mariei, el s-a insurat cu doamna Oltea alta membra de vaza a familiei basarabilor)
- 6 Stefan cel Mare, fiu al lui Bogdan al-II-lea si al doameni Oltea,
var cu Vlad Tepes si Iancu de Hunedoara.
- 7 Bogdan al-III-lea fiul lui Stefan si al Voichitei
- 8 Stefanita fiul lui Bogdan al-III-lea
- 7 Petru Rares fiu al lui Stefan cel Mare cu Raresoaia
- 8 Ilias al-II-lea Rares fiul lui Petru Rares
- 8 Alexandru Lapusneanu fiul lui Bogdan al-III-lea
- 9 Ioan Voda cel Viteaz fiul lui Stefanita