Aşezări săseşti cu biserici fortificate din Transilvania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tartlau, Prejmer
Extinde
Tartlau, Prejmer

Satele transilvane cu biserici fortificate săseşti oferă o imagine plină de viaţă a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Satele despre care este vorba sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de aşezare şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti, păstrate încă din Evul Mediu. Localităţile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea şi până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul.

Acestea se află pe lista UNESCO a patrimoniului mondial.

Cuprins

[modifică] Lista aşezărilor săseşti cu biserici fortificate

  1. Alma Vii(germ.: Almen, magh.: Szászalmád) este o localitate în judeţului Sibiu, Transilvania, România. Anul primei atestări scrise este 1289 în actul „Herritus de Alma sacerdotes“.
  2. Bazna (germ.: Baaßen, magh.: Bázna) este o comună în judeţul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Bazna a fost atestată documentar în 18 februarie 1302, printr-un act în care consiliul unei mănăstiri din Oradea adevereşte că un comite sas a donat localitatea denumită Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.
  3. Biertan (germ. Birthälm, magh. Berethalom) este o comună din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Este situată la ca. 80 de km. de Sibiu. A fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1224.
  4. Băgaciu (în în germană Bogeschdorf), în maghiară Szászbogács) este o comună în Judeţul Mureş. Comuna este alcătuită din satele Băgaciu şi Deleni. Satul Băgaciu este atestat documentar în anul 1351 cu numele Bogesdorf.
  5. Câlnic (în germană Kelling, în maghiară Kálnok) este o localitate în judeţul Alba. Numele săsesc al localităţii este Kelling şi vine de la primii stăpâni, familia nobililor cu acelaşi nume. La fel ca şi alte familii de saşi, aceştia au devenit probabil din greavi nişte adevăraţi comiţi. Greavii de Câlnic sunt menţionaţi încă din 1267, 1269 şi 1309. Unul dintre ei, pe numele său Chyl de Kelling, a construit la mijlocul secolului al XIII-lea donjonul de la Câlnic şi îl folosea drept locuinţă.
  6. Cincu este o localitate în judeţul Braşov.
  7. Cisnădie (germ. Heltau, magh. Nagydisznód) este un oraş din judeţul Sibiu, situat la 10 km nord de Sibiu. Oraşul Cisnădie este atestat documentar din anul 1204.
  8. Cisnădioara este o localitate în judeţul Sibiu.
  9. Cloaşterf este o localitate în judeţul Mureş.
  10. Cristian este o localitate în judeţul Sibiu.
  11. Drăuşeni este o localitate în judeţul Braşov.
  12. Hărman (în germană Honigberg, în maghiară Szászharmány) este o localitate în judeţul Braşov. Întemeierea şi popularea localităţii cu oaspeţi germani, atribuită iniţiativei ordinului cavalerilor teutoni, poate fi fixată cu aproximaţie între anii 1213-1225. Cea mai timpurie evocare documentară a aşezării datează din 21 martie 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1279) donează biserica din Hărman (Mons Mellis), "cu toate veniturile [şi] drepturile" ce ţin de ea, capitului mănăstirii Cîteaux, din Burgundia, pentru folosul obştesc al capitului întregului ordin cistercian.
  13. Homorod este o localitate în judeţul Braşov.
  14. Hosman este o localitate în judeţul Sibiu.
  15. Prejmer (în germană Tartlau, în maghiară Prázsmár) este o localitate în judeţul Braşov, Transilvania, România. Originea slavă a numelui românesc şi maghiar al localităţii permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o aşezare mai veche de origine slavă. Cert este doar faptul că prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270) cedează biserica din Prejmer "cu toate veniturile [şi] drepturile" sale capitlului mănăstirii Cîteaux, în Burgundia, abaţia-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obştesc al întregului ordin.
  16. Mediaş (germ. Mediasch, magh. Medgyes) este al doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Are o populaţie de 55.203 locuitori (martie 2002). În secolul al XII-lea şi al XIII-lea regii Ungariei au aşezat în zona Mediaşului colonişti germani, cunoscuţi sub numele de saşi. În anul 1318 saşii din Mediaş şi cei din Şeica Mare au fost scutiţi de obligaţia de a participa la oastea regală, obţinând totodată şi unele privilegii fiscale. La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaş şi Şeica de sub jurisdictia comitelui secuilor.
  17. Miercurea Sibiului (germ. Reußpermarkt, magh. Szerdahely) este o localitate în judeţul Sibiu.
  18. Moşna este o localitate în judeţul Sibiu.
  19. Şeica Mică este o localitate în judeţul Sibiu.
  20. Valea Viilor este o localitate în judeţul Sibiu.
  21. Viscri este o localitate în judeţul Braşov. Weisskirch (germ.)- asezare din podisul Transilvaniei, din apropiere de Sighisoara, colonizata de sasi. In prezent se regaseste o frumoasa biserica evanghelica, fortificata, in stilul bisericilor sasesti fortificate din Transilvania.

[modifică] Legături interne

[modifică] Legături externe

[modifică] Bibliografie

Lista aşezărilor săseşti cu biserici fortificate - Atlas der Siebenburghish-Sachsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen von Hermann Fabini und Paul Orban, Hermannstadt 2002

În alte limbi