Discuţie:Abstracţii Ştiinţifice
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
denumire generică pentru noţiunile şi categoriile care alcătuiesc sistemele diverselor ştiinţe. Cele mai generale a.ş. sînt categoriile materialismului dialectic şi ale materialismului istoric, care au un rol important în fundamentarea ştiinlelor particulare, în orientarea lor justă, teoretică şi metodologică. A.$. au un conlinut obiectiv, care reflectă esenla proceselor din lumea materială. Fără a.ş. este de neconceput gîndirea logică, cunoaşterea legilor de dezvoltare a naturii şi a societăţii. A.$. reflectă realitatea mai profund, mai adevărat decît percepliile senzoriale. Ruperea de realitate,de practică duce la abstracţii neştiinţifice, caracteristice idealismului şi metafizicii. Abstracliile neştiinYifice sînt ficliuni, produse ale gîndirii speculative, care mistifică realitatea. Filozofia marxistă subliniază valoarea a.$. ca instrumente de cunoaştere, combătînd atitudinea negativistă pe care o manifestă fală de ele idealiştii subiectivi, în special neopozitiviştii contemporani.Acest articol conţine text din Dicţionarul Enciclopedic Român 1962, aflat acum în domeniul public.
[modifică] PDVN
Care e motivul pentru PDVN?--Arado 9 aprilie 2006 00:28 (EEST)
Faptul că textul (ezit să spun "articolul") este scris din punctul de vedere materialist dialectic (nu c-ar fi surprinzător, avînd în vedere anul şi locul apariţiei:D); ca urmare în text sînt minimalizate abstracţiile aşa-zis "neştiinţifice" (care nu sînt fundamentate în lumea materială). Exemplu de frază: "Fără a.ş. este de neconceput gîndirea logică". De unde şi pînă unde? O logică se poate construi cu orice fel de abstracţii, nu neapărat cu cele de origine materială. Iulian U. 9 aprilie 2006 02:02 (EEST)