Cercetarea ştiinţifică reprimată în Uniunea Sovietică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cercetarea ştiinţifică în Uniunea Sovietică, atât în ştiinţele exacte cât şi în ştiinţele umaniste, a fost plasată de la început sub stricta supraveghere a partidului comunist, alături de artă, literatură, învăţământ şi alte domenii ale culturii umane. Asupra tuturor acestora s-au făcut presiuni pentru a servi interesele proletariatului victorios. Toate cercetările s-au bazat pe baza filozofică a materialismului dialectic. Toate ştiinţele umaniste şi cele sociale erau verificate mai înainte dacă sunt în strictă concordanţă cu materialismul dialectic.
În câteva cazuri, consecinţele influenţelor ideologice au fost catastrofale. Deşi reprimarea unor domenii ale cercetării ştiinţifice a fost foarte notabilă în timpul lui Stalin, restricţiile de tot felul au existat înainte şi după acest regim.
Cuprins |
[modifică] Pseudoştiinţe burgheze
În diferite momente ale istoriei sovietice, anumite ramuri ale ştiinţei au fost declarate "pseudoştiinţe burgheze", în mod evident, pe baze ideologice, cele mai cunoscute şi mai dăunătoare cazuri fiind cele ale geneticii şi ale ciberneticii. Interzicerea lor a cauzat rămâneri serioase în urmă ale ştiinţei, tehnicii şi economiei sovietice. Oamenii de ştiinţă sovietici nu au cucerit niciodată un Premiu Nobel pentru fiziologie sau medicină sau un Premiu Turing. Prin comparaţie, ei au primit şapte Premii Nobel pentru fizică. URSS-ul a rămas în urmă în domenii precum computerele, microelectronica şi biotehnologia.
[modifică] "Cartea neagră" a cercetării ştiinţifice sovietice
[modifică] Biologie
- Pentru mai multe detalii, vedeţi şi Lîsenkoism.
La mijlocul deceniului al patrule, agronomul Trofim Lîsenko a început o campanie împotriva geneticii, având sprijinul lui Stalin în această acţiune. Între 1934 şi 1940, mulţi geneticieni au fost executaţi sau au fost trimişi în lagăre de muncă. Printre cei astfel pedepsiţi a fost şi marele genetician sovietic Nicolai Vavilov, care a murit în închisoare în 1943. Genetica a fost denumită "curva capitalismului" (продажная девка капитализма) şi a fost stigmatizată ca fiind "ştiinţă fascistă", aluzie la legăturile cu eugenia, foarte populară în Germania Nazistă. Totuşi, unii dintre geneticieni au supravieţuit şi au continuat în domeniu, în ciuda pericolelor.
În 1948, genetica a fost proclamată în mod oficial "o pseudoştiinţă burgheză". Toţi geneticienii au fost concediaţi, câţiva au fost arestaţi şi toate cercetările au fost întrerupte. Interdicţiile care priveau genetica au continuat mult după moartea lui Stalin, până pe la mijlocul deceniului al şaptelea, când toate opreliştile au fost ridicate.
[modifică] Cibernetica
Cibernetica a fost de asemenea scoasă în afara legii ca fiind pseudoştiinţă burgheză, "punând semnul egal în mod mecanic între procesele din natura vie, societate şi sistemele tehnice, intrând astfel în contradicţie cu materialismul dialectic şi cu fiziologia modernă dezvoltată de Ivan Pavlov". Ca şi în cazul geneticii, interdicţiile au continuat mult după moartea lui Stalin, servind în cele din urmă ca un punct de plecare a destalinizării în ştiinţa sovietică. Semnificaţia simbolică a ciberneticii în reformarea ştiinţei sovietice explică popularitatea sa ca tărâm de cercetare, cu mult după ce importanţa ei în occident a scăzut. Prin oprimarea ciberneticii, se poate spune că Stalin este cel care se face vinovat de creşterea ei dramatică după 1953.
[modifică] Semiotica şi lingvistica structurală
Pentru a scăpa de presiunea ideologică a cenzorilor de partid asupra "tendinţelor formaliste în lingvistică", cercetătorii sovietici în semiotică au introduc sinonimul teoria sistemelor modelatoare secundare ("вторичные моделирующие системы"), limbajul fiind "sistemul modelator primar".
[modifică] Pedologia
Pedologia a fost o zonă de cercetare care a avut o bază foarte largă datorită numeroaselor orfelinatelor create după încheierea războiului civil rus. Pedologia sovietică era o combinaţie între padagogie şi psihologia dezvoltării umane, totul bazat pe o mulţime de teste. Ştiinţa a fost în mod oficial interzisă după promulgarea unui decret special al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 4 iulie 1936.
[modifică] Psihologia
Conceptul "cultural-istoric" (ori sociocultural) în psihologie a lui Lev Vîgotski (Лев Семенович Выготский ), a fost interzisă în 1932, deşi Vîgotski era un marxist convins.
[modifică] Psihiatrie
- Pentru mai multe detalii, vedeţi şi Psihuşka.
[modifică] Chimia
În 1951, s-a făcut o tentativă de reformare a chimiei organice în spiritul Lîsenkoism. Punctul de plecare a fost teoria rezonanţei structurale a lui Linus Pauling, declarată "idealistă" (de vreme ce trata "rezonanţa" unor structuri moleculare inexistente). Victima imediată a acestei campanii ar fi trebuit să fie catedra de chimie a Universităţii de stat din Moscova. În iunie 1951 s-a ţinut Conferinţa unională asupra statutului teoriei compoziţiei chimice în chimia organică În cadrul acesteia, teoria rezonanţei structurale a fost declarată pseudoştiinţă burgheză, rezoluţia corespunzătoare fiindu-i trimisă lui Stalin.