Câmpia Turzii
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Cluj | ||||
Atestare documentară | 1219 | ||||
Populaţie | 26 865 (2002) | ||||
Suprafaţă | 23,78 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 1 129 loc./km² | ||||
Altitudine | 300 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Vasinca Ioan (PSD) | ||||
Sit web | ro Sit web oficial | ||||
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Câmpia Turzii]] | |||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Câmpia Turzii, mai demult Ghiriş-Arieş, colocvial Ghiriş, însemnând "Vadul Arieşului", (în maghiară Aranyosgyéres, în germană Jerischmarkt) este un oraş în judeţul Cluj, Transilvania, România, format în 1925 prin unirea satelor Ghiriş cu Ghiriş-Sâncraiu, pe malul râului Arieş. Localitatea se situează la câţiva kilometri sud-est de municipiul Turda, cu care este pe cale să se contopească şi la 40 km de Cluj-Napoca.
Cuprins |
[modifică] Istoric
În zona câmpiei Arieşului s-au găsit o serie de urme de aşezări din epoca neolitică, respectiv a bronzului. Satul Sâncrai a fost menţionat pentru prima dată într-un document din 1219 drept "villa Sancti Regis" ("satul regelui sfânt")[1], iar Ghiriş a fost menţionat prima dată documentar în 1292 drept "Terra Gerusteleke" (pământul lui Gerus).
Mihai Viteazul a fost ucis la ordinul generalui Basta la Câmpia Turzii pe 9 august 1601.
[modifică] Populaţie
Structura etnică actuală este:
- Români : 87,14% (49% în 1850)
- Unguri : 7,97% (40% în 1850)
- Romi : 4,75% (10% în 1850)
- Germani :0,07%
- Evrei : 0,03%
- Alte etnii : 0,08%
Evoluţia demografică în timp a fost următoarea:
- 1784: Ghiriş: 565; Sâncrai: 472
- 1850: Ghiriş: 1,168; Sâncrai: 487
- 1910: Ghiriş: 1,815; Sâncrai: 704
- 1930: 4.124, dintre care 2.094 români, 1.463 maghiari, 227 ţigani, 207 evrei, 107 germani, 14 poloni ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.909 greco-catolici, 1.305 reformaţi, 363 romano-catolici, 212 ortodocşi, 208 mozaici, 92 unitarieni, 31 lutherani ş.a.
- 1948: 6.310
- 1956: 11.518
- 1977: 22.418
- 2000: 29.852
Structura confesională:
- Ortodocşi 80,82% (5,14% în 1930)
- Romano-catolici 1,29% (8,80% în 1930)
- Greco-catolici 2,48% (46,29% în 1930)
- Reformaţi 7,1% (31,64% în 1930)
- Unitarieni 0,15% (2,23% în 1930)
- Penticostali 3,56%
- Baptişti 0,84%
[modifică] Obiective turistice
În oraş pot fi vizitate clădiri cum ar fi Biserica Romano-Catolică din Sâncraiu (ridicată între 1896-1898), Biserica Greco-Catolică din Ghiriş (ridicată 1910-1912) (acum folosită de o parohie ortodoxă), Biserica Reformată (1697-1680), sau Biserica Ortodoxă din centrul oraşului (1943-1951).
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Note
- ↑ Au existat doi regi caninizaţi în această perioadă, Ştefan I şi Ladislau I. Cel de-al doilea a fost implicat în mai multe lupte împotriva invadatorilor cumani, în această regiune.
[modifică] Legături externe
Biserica Româno-Catolică din Sâncraiu | Biserica Greco-Catolică din Ghiriş | Biserica Reformată | Biserica Ortodoxă
Oraşe: Cluj-Napoca | Câmpia Turzii | Dej | Gherla | Huedin | Turda
Obiective naturale: Cheile Turzii | Cheile Turenilor | Cheile Someşului Cald | Lacul Floroiu | Lacul Tarniţa | Lacul Fântânele | Lacul Geaca | Muntele Băişorii | Muntele Gilău | Masivul Vlădeasa | Munţii Trascăului | Fânaţele Clujului | Rezervaţia Cheile Turzii | Rezervaţia Padiş | Rezervaţia botanică de la Suatu | Rezervaţia Lacul Ştiucii | Rezervaţia ornitologică Lacul şi Valea Legii | Salina Turda | Valea Drăganului
Staţiuni: Băile Cojocna | Băişoara | Băile Băiţa | Băile Ocna Dej | Beliş | Staţiunea Turda Băi | Băile Someşeni
Vestigii istorice: Aşezarea celtică de la Apahida | Castelul Bánffy | Castrul roman de la Dej | Castrul roman de la Gilău | Castrul roman de la Turda | Cetatea de la Bologa | Cetatea Wass de la Gilău | Cetatea de la Dăbâca
Alte locuri de vizitat: Casa memorială Octavian Goga de la Ciucea