Grecia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Deviză naţională: Ελευθερία ή Θάνατος (Greacă: Libertate sau Moarte) |
|||||
![]() |
|||||
Limbă oficială | Greaca2 | ||||
Capitală |
Atena 37°47'52" N 23°37'4" E |
||||
Oraş principal | Atena | ||||
Preşedinte | Károlos Papoúlias | ||||
Prim-ministru | Kóstas Karamanlís | ||||
Sistem politic | republică | ||||
Suprafaţă - Total - % apă |
locul 94 131,940 km² 0,86% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
locul 70 10,665,989 82/km² |
||||
Independenţă | Faţă de Imperiul Otoman 25 martie 1821 |
||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
locul 28 230.684 miliarde $ 21,017 $ |
||||
Monedă | Euro (EUR) | ||||
Fus orar | UTC +2 / +3 | ||||
Imn naţional | Imnos pros tin Eleftherian | ||||
Domeniu Internet | .gr | ||||
Prefix telefonic | +30 | ||||
Grecia, sau Republica Elenă (Ελληνική Δημοκρατία, Ellinikí Dhimokratía) este o ţară din sud-estul Europei membră a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene şi a zonei euro.
Grecia este situată în Peninsula Balcanică, în sudul Bulgariei, FYRO Macedoniei şi Albaniei şi în vestul Turciei. Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee, Ioniană şi Mediterană. Privită de mulţi ca şi leagănul civilizaţiei occidentale, Grecia are o istorie lungă şi bogată, timp în care şi-a răspândit influenţa pe trei continente.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Ţărmurile Mării Egee au văzut dezvoltarea primelor civilizaţii europene, şi anume cele ale minoanilor şi miceenilor. După ce acestea au început să cadă, a urmat o Eră Neagră până în 810 î.Hr., când a apărut o nouă civilizaţie elenă. A fost Grecia oraşelor-state care stabilea colonii în Mediterană, care rezista invaziilor perşilor şi a cărei cultură va fi baza civilizaţiei elene, după căderea imperiului lui Alexandru cel Mare (rege al Macedoniei).
Această cultură a avut o influenţă majoră asupra romanilor, care deşi au reuşit să treacă de armata grecească decăzută în 168 î.Hr., au fost cuceriţi ei înşişi de civilizaţie. Pe când era o provincie a Imperiului Roman, Grecia domina cultura Mediteranei de est, iar când imperiul s-a împărţit în două, Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin, cu centrul la Constantinopol, a primit o natură grecească. Din secolul IV până în secolul XV, Imperiul Roman de Răsărit a supravieţuit atacurilor din vest şi din est, până când pe 29 mai 1453, Constantinopulul a căzut în faţa otomanilor.
Domnia otomană se va păstra până în 1821 când grecii îşi declară independenţa. După încheierea Războiul Grec de Independeţă în 1828, Grecia alege calea unei monarhii (1833). În secolul XIX şi la începutul secolului XX, Grecia încearcă să-şi însuşească populaţia vorbitoare de greacă din Imperiul Otoman, crescând încetul cu încetul în teritoriu şi populaţie, până în 1947, când ajuge la mărimea sa de astăzi.
După cel de-al doilea război mondial, Grecia a trecut printr-un război civil ce a durat până în 1949, după care a aderat la NATO în 1952. Pe 21 aprilie 1967 armata a preluat puterea în urma unei lovituri de stat, formând aşa-numitul Regim al Coloneilor. În 1973 regimul a abolit monarhia greacă. Problema Ciprului a dus la prăbuşirea dictaturii militare în 1974 şi la stabilirea unei republici democratice în 1975, după un plebiscit. Grecia a aderat la Uniunea Europeană în 1981 şi a adoptat euro ca monedă în 2001 (vezi Monedele euro greceşti).
[modifică] Periferii
Grecia este formată din 13 regiuni administrative numite periferii, care sunt împărţite la rândul lor în 51 de prefecturi (nomoi, singular - nomos):
|
|
|
Pe lângă acestea există o regiune autonomă, Muntele Athos (Ayion Oros - Muntele Sfânt), un stat monastic sub suveranitate grecească.
Nomoi sunt divizate în 147 eparchies (singular eparchia), care sunt împărţite în 1.013 localităţi: 130 localităţi urbane (dimi) şi 901 comunităţi rurale (kinotites). Înainte de 1999, existau 5.775 de autorităţi locale: 361 demoi, 5.560 koinotites, împărţite în 12817 localităţi (oikosmoi).
Vezi şi: Listă de oraşe din Grecia
[modifică] Geografie
[modifică] Economie
[modifică] Demografie
Pe lângă vorbitorii de greacă există şi câteva limbi vorbite de minorităţi.
Cele mai importante limbi ale minorităţilor sunt:
- albaneza
- aromâna (în Grecia centrală, cca. 100.000 vorbitori activi din grupa aromânilor, sau chiar a vlahilor, cca. 300.000 de vorbitori activi)
- bulgara (30.000)
- macedoneana
- turca, în Tracia
Aproximativ 95% din populaţie aparţine Bisericii Ortodoxe Greceşti. Această Biserică cunoaşte o influenţă importantă asupra formării grecilor ca adulţi. Pe lângă ortodoxism, în Grecia există şi comunităţi musulmane, catolice, protestante sau iudaice.
[modifică] Cultură
Santorini — Arhitectură tipic grecească
[modifică] Legături externe
Attica | Creta | Egeea de Nord | Egeea de Sud | Epirus | Grecia Centrală | Grecia de Vest | Insulele Ioniene | Macedonia Centrală | Macedonia de Est şi Tracia | Macedonia de Vest | Peloponez | Tesalia
Austria | Belgia | Cehia | Cipru | Danemarca | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Malta | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Ţările de Jos | Ungaria
Ţări în curs de aderare la data de 1 ianuarie 2007: Bulgaria | România / Ţări cu statutul de candidat: Croaţia | Macedonia | Turcia
Belgia | Bulgaria | Canada | Cehia | Danemarca | Estonia | Franţa | Germania | Grecia | Islanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Slovacia | Slovenia | Spania | Statele Unite | Turcia | Ţările de Jos | Ungaria
Albania | Andorra | Austria | Belarus | Belgia | Bosnia şi Herţegovina | Bulgaria | Cehia | Cipru | Croaţia | Danemarca | Elveţia | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Islanda | Italia | Liechtenstein | Letonia | Lituania | Luxemburg | Macedonia | Malta | Moldova | Monaco | Muntenegru | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Rusia | San Marino | Serbia | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Turcia | Ţările de Jos | Ucraina | Ungaria | Vatican
Teritorii dependente: Akrotiri şi Dhekelia | Insulele Feroe | Gibraltar | Guernsey | Insula Man | Jan Mayen | Jersey | Svalbard