Elagabalus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Elagabalus
Extinde
Elagabalus

Elagabalus sau Heliogabalus (cca. 20311 martie 222), născut Varius Avitus Bassus şi cunoscut de asemenea ca Varius Avitus Bassianus Marcus Aurelius Antoninus, a fost împărat roman al dinastiei Severilor şi a domnit din 218 până în 222.

Fiu al lui Sextus Varius Marcellus, cavaler roman din Apaeea şi al Iuliei Soaemias, nepot al împăratului Caracalla, preot din Emesa al zeului soare (Elah-Gabal), numit de posteritate Elagabal (Heliogabalus), este proclamat împărat în primăvara anului 218 de legiunile din Siria, nemulţumite de politica austeră a lui Macrinus. Elagabalus dobândeşte tronul imperial, restabilind dinastia Severilor. Puterea reală este exercitată însă de Iulia Maesa (bunica) şi Iulia Soaemias (mama sa). Politica autocrată, excesele şi capriciile împăratului-copil compromit în scurt timp noul regim. Sub presiunile Iuliei Maesa, Elagabalus îl adoptă şi-l ridică la rangul de caesar pe M. Aurelius Alexander, vărul său (221).

S-a căsătorit împotriva tradiţiilor, cu o vestală şi se comporta într-un mod bizar (se farda, îmbrăca costume femeieşti) ceea ce a mărit nemulţumirile opiniei publice. Moare ucis, împreună cu mama sa, de garda pretoriană în martie 222.


Predecesor:
Macrinus
Împărat Roman
218 - 222
Succesor:
Alexander Severus