5 ianuarie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
ianuarie | ||||||
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
1 | ||||||
2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
30 | 31 | |||||
2006 |
Luni: - Ianuarie - Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 3 ianuarie 4 ianuarie - 5 ianuarie - 6 ianuarie 7 ianuarie
5 ianuarie este a cincea zi a calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 1393: S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti 1386-1418), şi sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război şi pace cu vecinii săi şi să încheie tratate de prietenie cu ei şi să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi
- 1499: Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor
- 1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn în Ţara Românească. Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească
- 1805: Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părţi din moşii de toate servituţile feudale şi transformarea ei în proprietate absolută a boierului - Aşezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
- 1819: Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Ţării Româneşti, ca şi dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman şi ai Amiralităţii otomane urmau a fi ocupate, prin rotaţie, de 4 familii fanariote.
- 1828: S-au deschis, la Iaşi, cursurile "Şcolii de româneşte şi latineşte", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
- 1859: Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.
- 1896: Într-o cafenea din oraşul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecţie cinematografică din Egipt şi de pe continentul african.
- 1919: crearea Partidului Muncitoresc Naţional–Socialist German (N.S.D.A.P) – partidul nazist
- 1924: Walter P. Chrysler lansează pe piaţă primul său automobil – "Chrysler Six"
- 1933: A început construirea podului Golden Gate din oraşul San Francisco
- 1934: S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu.Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului şi guvernarea prin decrete-legi.
- 1944: "London Daily Mail" a devenit primul ziar care are ediţii pe cele două maluri ale Atlanticului
- 1956: Elvis Presley înregistrează "Heartbreak Hotel"
- 1957: Preşedintele american Eisenhower cere aprobarea Congresului pentru acţiunile de ajutorare a statelor din Orientul Mijlociu ameninţate de agresiunea comunistă - "Doctrina Eisenhower".
- 1961: Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter
- 1968: Începe în Cehoslovacia, "Primavara pragheză"
- 1990: Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
- 2000: Iugoslavia depune un memoriu la Curtea Internaţională de Justiţie împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forţa împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei: 24 martie 1999; plângerile împotriva Spaniei şi SUA au fost anulate ca urmare a deciziei CIJ din 2 iunie 1999.
[modifică] Naşteri
- 1855: King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit
- 1874: Joseph Erlanger, medic american, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1944 (m. 5 dec. 1965)
- 1876: Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963), cel care a participat la reconstrucţia acesteia după Al Doilea Război Mondial (m. 19 aprilie 1967)
- 1878: Emil Gîrleanu, scriitor ("Nucul lui Odobac", "Din lumea celor care nu cuvântă") (m. 2 iul. 1914)
- 1896: George Calboreanu, prezenţă de neuitat a scenei româneşti ("Apus de soare", "Badăranii", "Titanic Vals", "Omul cu mârţoaga") (m. 12 iul. 1986)
- 1900: Yves Tanguy, pictor francez suprarealist (m. 15 ianuarie 1955)
- 1909: Bazil Gruia, poet (m. 7 octombrie 1995)
- 1920: Arturo Benedetti Michelangeli, pianist italian (m. 12 iunie 1995)
- 1921: Friedrich Dürrenmatt, dramaturg şi prozator elveţian de expresie germană ("Vizita bătrânei doamne", "Fizicienii", "Romulus cel Mare") (m. 14 decembrie 1990)
- Luxemburgului în perioada 12 noiembrie 1964-7 octombrie 2000) Prinţul Jean, fost Mare Duce al
- 1931: Alfred Brendel, pianist austriac
- american Robert Duvall, actor
- 1932: Umberto Eco, critic literar şi prozator, specialist în semiotică ("Numele Trandafirului", "Pendulul lui Foucault", "Opera aperta", "Semiotică şi filozofia limbajului")
- Mihail Gorbaciov (m.1999) Raisa Gorbaciov, soţia fostului lider sovietic
- 1938: Regele Spaniei, Juan Carlos I; la 23 nov. 1975, Consiliul de urgenţă îl proclamă pe Juan Carlos rege, iar la 27 nov. 1975 este încoronat într–un cadru festiv
- 1943: Florian Lungu, muzicolog şi compozitor
- 1944: P.S. Nifon, Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor.
- 1946: Diane Keaton, actriţă americană
- 1950: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor (“Hesperus”, “Pergamentul diafan”, “Eros şi magie în Renaştere”) (m. 21 mai 1991)
- 1951: Christian de Sica, actor şi regizor italian
- 1969: Marilyn Manson (Brian Warner), solist rock
[modifică] Decese
- 1589: Catherina de Medici, regină a Franţei (n. 13 apr. 1519)
- 1655: Papa Inocenţiu al X-lea (n. 1574)
- 1929: Nicolae Nicolaevici Romanov, Mare Duce al Rusiei
- 1970: Max Born, fizician, Premiul Nobel în 1954
- 1972: Dan George, poet şi traducător (n. 10 februarie 1916)
- 1981: Lanza del Vasto, poet, filozof italian (n. 1901)
[modifică] Sărbători
- Sf. Mc. Teopempt şi Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului – Post) (calendar creştin-ortodox)
- Sf. Telesfor (calendar romano-catolic)
- Ajunul Botezului Domnului; Sf. Teopempt şi Teona; Sf. Sinclitica (calendar greco-catolic)