Comitatul Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Stema Comitatului Timiş
Extinde
Stema Comitatului Timiş

Comitatul Timiş (maghiară Temes vármegye) a fost o unitate administrativă ("comitat") în Regatul Ungariei cu reşedinţa în oraşul Timişoara (maghiară Temesvár). În prezent teritoriul acestuia se găseşte în sud-vestul României şi nordul Serbiei.

Cuprins

[modifică] Geografie

Comitatul Timiş a făcut parte din regiunea Banat. Se învecina cu Serbia şi comitatele Torontal, Arad şi Caraş-Severin. Dunărea forma graniţa sa sudică iar râul Mureş cea nordică. În 1910 avea o suprafaţă de 7.433 km²

[modifică] Istorie

Comitatul Timiş a fost înfiinţat în secolul XI. În secolul XVI a fost cucerit de Imperiul Otoman şi încorporat în Paşalâcul Timişoara. După ce Banatul a fost recucerit de habsburgi, în 1718, teritoriul comitatului a fost inclus în provincia Banatul Timişoarei. După Desfiinţarea provinciei în 1778, teritoriul comitatului a fost încorporat în Regatul Ungariei. Între 1849 şi 1860 a făcut parte din voievodatul Voivodina sârbească şi Banatul timişan. Abia în anii 1860, Comitatul Timiş a fost reînfiinţat, când teritoriul a intrat din nou sub stăpânirea regatului Ungariei.

În 1918, comitatul a fost mai întâi încorporat în autoproclamata Republică bănăţeană, după care a fost oficial desfiinţat şi teritoriul lui împărţit între România şi nou-înfiinţatul Regat al Serbiei, împărţire recunoscută oficial de Tratatul de la Trianon din 1920. Aproximativ o treime din suprafaţa sudică a comitatului a fost încrediţată Serbiei, marea majoritate a teritoriului fiind încredinţată României.

În prezent, partea sudică a fostului Comitat Timiş, face parte din provincia autonomă sârbă Voivodina. Partea românească este acum în mare parte constituită din judeţul Timiş, cu excepţia unei fâşii de circa 10km lăţime, întinsă de-a lungul râului Mureş, care face parte din judeţul Arad.

[modifică] Demografie

Conform recensământului din 1910, comitatul avea 500.835 de locuitori. După limba maternă, populaţia era împărţită în:

[modifică] Subdiviziuni

La începutul secolului XX, subdiviziunile comitatului Timiş erau:

Harta Comitatul istoric Timiş
Extinde
Harta Comitatul istoric Timiş
Regiuni (járás)
Districtul Reşedinţa
Buziasfürdő Buziasfürdő, RO Buziaş
Csák Csák, RO Ciacova
Detta Detta, RO Deta
Fehértemplom Fehértemplom, CS Bela Crkva
Kevevára Kevevára, CS Kovin
Központ Temesvár, RO Timişoara
Lippa Lippa, RO Lipova
Temesrékas Temesrékas, RO Recaş
Újarad Újarad, RO Aradu Nou
Versec Versec, CS Vršac
Vinga Vinga
Regiuni urbane(törvényhatósági jogú város)
Temesvár, RO Timişoara
Versec, CS Vršac
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Fehértemplom, CS Bela Crkva

Oraşele Vršac, Bela Crkva, si Kovin aparţin astăzi de Serbia, toate celelalte aparţin României.

[modifică] Comiţi de Timiş până la 1552

Comitele Iancu de Hunedoara
Extinde
Comitele Iancu de Hunedoara

[modifică] Vezi şi

[modifică] Note

  • I Preyer, Monographie der Köiglichen Freistadt Temesvar
  • Nicolae Ilieşu, Timişoara Monografie Istorică
Comitate istorice ale Regatului Ungariei (1867-1918)
Abaúj-Torna · Alba de Jos · Arad · Árva · Bács-Bodrog · Baranya · Bars · Bichiş · Bereg · Bistriţa-Năsăud · Bihor · Borsod · Braşov
Caraş-Severin · Cenad · Ciuc · Cluj · Csongrád · Esztergom · Fejér · Făgăraş · Gömör-Kishont · Győr · Hajdú · Heves · Hont · Hunedoara
Jász-Nagykun-Szolnok · Komárom · Liptó · Maramureş · Mureş-Turda · Moson · Nógrád · Nyitra
Pest-Pilis-Solt-Kiskun · Pojon · Şaroş · Somogy · Sopron · Szabolcs · Sătmar · Sibiu · Szepes · Sălaj · Solnoc-Dăbâca · Târnava Mare · Târnava Mică · Timiş · Tolna · Trei Scaune · Torontal · Trencsén · Turóc · Turda-Arieş · Odorhei · Ugocsa · Ung · Vas · Vesprem · Zala · Zemplén · Zólyom
În alte limbi